 Antrenarea cu vapori.

Procedeul de antrenare cu vapori de apa, numit si procedeu de hidrodistilare, poate decurge in

trei variante, dupa cum urmeaza:

a) distilarea cu apa este cea mai veche metoda de obtinere a apelor aromatice si a uleiurilor
volatile, numita si metoda rurala. Procedeul consta in introducerea directa a produsului vegetal
maruntit, impreuna cu apa, direct in blaza de distilare; recipientul se incalzeste pe foc direct, iar
amestecul de vapori de ulei si de apa se colecteaza prin condensare, intr-un sistem de racire. Distilatorul
este trecut apoi intr-un vas colector.

Metoda, desi simpla si usor de realizat, indeosebi in mediul rural,prezinta o serie de

dezavantaje. Astfel, pe peretele interior al blazei de distilare adera parti de planta care se pot carboniza,
degradand si principiile active. În apa se pot dizolva o serie de substante care distila o data cu uleiurile
volatile, ca urmare a formarii unor amestecuri azeotrope. Datorita supraincalzirii peretilor recipientului
de distilare,o serie de componente ale uleiurilor volatile, constituite din esteri, pot hidroliza (acetatul de
linalil), se produc ciclizari si oxidari (limonen, citral). Pe de alta parte, se produc modificari in ceea ce
priveste calitatea mirosului.Un ultim, dar important dezavantaj,este acela ca procesul distilarii apoase
este un proces discontinuu, marindu-se in felul acesta consumurile specifice (energia).

Cand distilarea uleiului volatil a incetat, se opreste functionarea sursei de caldura,swe

deschide blaza de distilare, se evacueaza continutul, se curata interiorul recipientului si se reumple,
pentru o noua distilare. În scopul de a evita supraincalzirea, blaza de distilare are o placa perforata,prin
care patrund vaporii de apa, separandu-se produsul vegetal de sursa de caldura.

b) distilarea cu vapori de apa. În cadrul acestui procedeu, produsul vegetal este adus intr-un cos
din sita metalica, inchis sau nu in prealabil in panza desac, ca sa nu vina in contact cu apa aflata in
partea inferioara a blazei.Vaporii de apa formati patrund in produsul vegetal, antrenand,in acelasi timp,
uleiul volatil. Se inlatura astfel, o serie de dezavantaje ale primului procedeu.

Si aceasta metoda prezinta cateva dezavantaje. Vaporii de apa se pot condensa pe planta si
astfel extrag si alte componente, care scad calitatea uleiului volatil, apoi apa trebuie completata din
cand in cand, iar procesul de hidrodistilare este, de asemenea, discontinuu, ca si in primul procedeu, ca
urmare a inlocuirii sarjelor de materie prima dupa ce au fost epuizate.

c) distilarea cu vapori de apa ce provin de la un generator separat. Metoda prezinta avantaje,in

sensul ca un singur generator de vapori poate alimenta o baterie de distilatoare. Acest generator poate
fi plasat si intr-o alta cladire, decat aceea in care sunt instalate blazele de distilare.

Prin acest procedeu, distilatoarele nu mai au sursa de caldura alaturi si se inlatura astfel
pericolul de incendiu; in celelalte doua sisteme,unele degajari necontrolate de ulei volatil pot conduce de
multe ori la explozii si incendii.

Un avantaj pe care il prezinta acest procedeu este acela ca extractia nu se mai intrerupe, pentru
completarea cu apa. În plus, cand continutul unui recipient de distilare a fost extras, produsul vegetal
epuizat este inlocuit cu material vegetal, fara ca celelalte distilatoare, alimentate de la acelasi generator
de vapori, sa-si intrerupa functionarea.

Pentru prepararea unor cantitati mai mici de solutii de uleiuri volatile se utilizeaza un distilator
de sticla compus dintr-un generator de vapori de apa si un balon de sticla cu fundul rotund in care se
pune drogul supus distilarii, din care vor fi antrenati compusii volatili. Balonul este supus in legatura cu
generatorul de vapori si cu un refrigerent, la capatul caruia se afla un vas de culegere a distilatului.
 Fig. 2. Antrenarea cu vapori de apa

În toate procedeele de dizolvare si extractie prin hidrodistilare,la inceputul operatiei de

antrenare, cand produsul vegetal este bogat in uliuri volatile, producerea de vapori trebuie safie
moderata, racirea refrigerentului puternica si o condensarea rapida, pentru a evita pierderile. Cand
distilarea se efectueaza prea repede, vaporii de apa antreneaza o cantitate mai mica de ulei volatil.
Pentru a evita condensarea vaporilor peste produsul vegetal, acesta este asezat intr-un cos de sita
metalica, care se incalzeste si o data cu ea si produsul vegetal, ce este traversat mai usor de vaporii de
apa. Astfel se evita supraincalzirea si condensarea vaporilor de apa, pe planta.

Primele portiuni de distilate contin cantitatea cea mai mare de principii cu caracter hidrofil:
aldehide, alcooli, acizi etc. si au o aroma placuta. Urmatoarele portiuni snt mai opalescente si au o
aroma mai putin placuta, deoarece contin hidrocarburi terpenice, mai greu solubile in apa. Sfarsitul
hidrodistilarii este marcat de lipsa de miros a distilatului, dar si prin reactiile de identificare care, de
altfel,se efectueaza pe tot parcursul operatiei.

Distilatul colectat se amesteca bine,prin agitare, pentru a realiza o solutie saturata, iar excesul
de ulei volatil se aduna la suprafata, in vasul florentin (separator de ulei).