CUPRINS

TEMA PROIECTULUI.................................................................................................................................. - 3 -
CAPITOLUL I. DOCUMENTARE .................................................................................................................. - 4 -
1. OBIECTUL PROIECTULUI ................................................................................................................... - 4 -
1.1. DENUMIREA OBIECTULUI PROIECTAT ....................................................................................... - 4 -
1.2. JUSTIFICAREA OPORTUNITĂŢII ŞI NECESITĂŢII REALIZĂRII PRODUCŢIEI PROIECTATE ......... - 5 -
2. Principalele caracteristici ale materiei prime – sâmburii de struguri pentru ulei ............................ - 6 -
2.1. Surse de alimentare cu materie primă ...................................................................................... - 6 -
2.2. Prezentarea fiziologică a viţei de vie ......................................................................................... - 8 -
2.3. Valorificarea sâmburilor de struguri pentru obţinerea uleiului ................................................ - 9 -
2.4. Recoltarea strugurilor.............................................................................................................. - 10 -
2.5. Soiuri de struguri cultivate în România ................................................................................... - 11 -
2.6. Compoziţia uleiului din sâmburii de struguri .......................................................................... - 12 -
2.7. Condiţii tehnice de calitate pentru sâmburii de struguri ........................................................ - 13 -
2.8. Microbiologia materiei prime oleaginoase ............................................................................. - 14 -
2.9. Bolile şi dăunătorii viţei de vie ................................................................................................ - 17 -
3. Materii auxiliare şi proprietăţile lor ............................................................................................... - 20 -
3.1. Apa potabilă ............................................................................................................................ - 20 -
3.2. Abur ......................................................................................................................................... - 23 -
3.3. Hârtii filtrante .......................................................................................................................... - 24 -
3.4. Sodă calcinată (𝐍𝐚𝟐𝐂𝐎𝟑) ....................................................................................................... - 24 -
3.5. Pământ decolorant .................................................................................................................. - 26 -
3.6. Pământ de kiselgur .................................................................................................................. - 27 -
4. Materiale şi ambalaje ..................................................................................................................... - 27 -
5. Principalele caracteristici ale produsului finit – „Uleiul rafinat din sâmburii de struguri” ............ - 29 -
5.1. Standard de calitate pentru uleiul din sâmburii de struguri ................................................... - 29 -
5.2. Caracteristicile de calitate ale uleiului de sâmburii de struguri .............................................. - 31 -
6. Scheme şi metode tehnologice de obţinerea uleiului din sâmburii de struguri ȋn scopul realizării
producţiei proiectate...................................................................................................................... - 33 -
7. Controlul fabricaţiei pe faze ........................................................................................................... - 51 -
8. Alegerea utilajelor .......................................................................................................................... - 54 -
9. Valorificarea subproduselor şi deşeurilor rezultate la prelucrarea sâmburilor de struguri .......... - 64 -
10. Norme de protecţia muncii ȋn fabricile de ulei............................................................................. - 66 -
11. Igiena muncii ȋn interiorul fabricilor de ulei ................................................................................. - 68 -
Capitolul II. Elemente de inginerie tehnologică ..................................................................................... - 70 -
1. Bilanţul de materiale ...................................................................................................................... - 70 -
1.1. Bilanţul de materiale pentru obţinerea uleiului brut din sâmburii de struguri .......................... - 70 -
1.3. Sistematizarea tabelară a bilanţului de materiale ȋn vederea obţinerii uleiului brut din sâmburii
de struguri ...................................................................................................................................... - 79 -
1.4. Bilanţul de materiale pentru obţinerea uleiului rafinat din sâmburi de struguri ................... - 81 -
1.4. Sistematizarea tabelară a bilanţului de materiale pentru obţinerii uleiului rafinat din sâmburii
de struguri ...................................................................................................................................... - 86 -
-1-
 2. Bilanţul termic ................................................................................................................................ - 87 -
2.1. Bilanţul termic al operaţie de uscare a sâmburilor de struguri............................................... - 87 -
2.2. Bilanţul termic al operaţiei de prăjire al brochenului ............................................................. - 91 -
Capitolul III. Calcul economic ................................................................................................................. - 95 -
Bibliografie ............................................................................................................................................. - 99 -

-2-
 TEMA PROIECTULUI

Proiectarea unei secţii de valorificare a sâmburilor de struguri rezultaţi de la centrele

vitivinicole sub formă de “Ulei rafinat din sâmburii de struguri”.

Elemente iniţiale de proiectare:

 Capacitatea de procesare a secţiei este de 50 tone tescovină nefermentată pe zi.

 Secţia lucreaza în 2 schimburi, fiecare cu durata efectivă de 6 ore.
 Procesarea sâmburilor se va face prin dublă presare la rece şi la cald, după un proces
tehnologic care cuprinde următoarele operaţii:
1) Separarea sâmburilor din tescovină
2) Decoricare (Polisare)
3) Măcinare
4) Presare la rece (Presare preliminară – moderată)
5) Tratament hidrotermic
6) Presare la cald (Presare avansată – finală)
7) Purificare ulei brut de presă
8) Rafinare
 În secţie se prelucrează tescovina nefermentată cu un conţinut mediu de 20% sâmburi.
 Uleiul va fi ambalat în sticle cu capacitatea de 200 ml.
 Materia primă propriu-zisa o reprezintă sâmburii de struguri decoticaţi, cu urmatoarea
compoziţie chimică, înainte de decorticare [După Maria Iordan, tabelul 1.2. pagina 6]
1) Umiditate……………………. ……8-12% s.u.
2) Conţinut de ulei …………………...10-20% s.u.
3) Conţinut de protein ………………. 10-14% s.u.
4) Substanţe extractive neazotate …….25-30% s.u.
5) Celuloza .………………………….. 35-40% s.u.
6) Cenuşa. …………………………….1-3% s.u.

Proiectul are caracter didactic aplicativ.

-3-
 CAPITOLUL I. DOCUMENTARE
1. OBIECTUL PROIECTULUI

Proiectul are la baza proiectarea unei secţii de obţinerea uleiului rafinat din sâmburii de
struguri, prin dublă presare la rece şi la cald, într-o fabrică cu capacitatea de prelucrare de 50
tone tescovină nefermentată pe zi.

Secţia de obţinere a uleiului rafinat din sâmburii de struguri este modernă, de tip
industrial, având caracter de producţie.

În secţie se vor prelucra sâmburii de struguri în prealabil separaţi din tescovina

nefermentată. Sâmburii de struguri sunt supuşi operaţiilor de măcinare şi prăjire în vederea
obţinerii unei măcinături care să faciliteze extragerea uleiului brut printr-o presare avansată. În
cele din urmă, uleiul brut este purificat şi ulterior condus spre rafinare.

1.1.DENUMIREA OBIECTULUI PROIECTAT

Uleiul este descris ca fiind un lichid gras, vâscos, având provenienţă de origine animală,
vegetală sau minerală, cu utilizări multiple precum: în industria alimentară, industria tehnică,
farmaceutică, în obţinerea şi ȋmbunatăţirea unor produse cosmetice, în pictură, etc.

Uleiul din sâmburii de struguri este un ulei de origine vegetală, non-gras, are o tentă
galben-verzuie la lumină, miros slab de struguri şi un gust fin –uşor dulceag.

Uleiul din sâmburii de struguri abundă în acizi graşi esenţiali cum ar fi omega 6, omega
9, omega 3, care au rolul de a reduce nivelul de cholesterol şi de a menţine echilibrul hidric al
pielii.

-4-
 1.2.JUSTIFICAREA OPORTUNITĂŢII ŞI NECESITĂŢII REALIZĂRII
PRODUCŢIEI PROIECTATE

Există numeroase produse comerciale pe rafturile magazinelor care au în compoziţie ulei

din sâmburii de struguri, însa mai eficient şi mai economic este utilizarea uleiului ca atare. Uleiul
din sâmburii de struguri este ideal pentru a face parte dintr-o dieta sănătoasă şi echilibrată, poate
fi utilizat atât ȋn salate, sosuri dar şi ca o bază pentru aromatizarea cu diferite verdeţuri şi
condimente .

Lipidele asociate cu proteinele şi glucidele sunt macronutrienţi indispensabili alimentaţiei

umane. Indiferent de natura sau provenienţa grăsimilor alimentare consumate în cantitaţi mari
pot deveni periculoase pentru organism.

Necesarul zilnic de ulei sau grasimi pentru un adult care are o activitate fizică constantă
şi o greutate corporală optima, nu trebuie să depaşească 5% -echivalentul a 2 linguri de ulei pe
zi. Nerespectarea acestei recomandări poate conduce la boli cardiovasculare şi obezitate.

Este cunoscut faptul că cele mai sănătoase uleiuri sunt cele obţinute doar prin presare la
rece, însă trebuie punctat şi reţinut că astfel de uleiuri nu sunt recomandate la prepararea
mâncărilor care necesită tratament termic.

Rolurile pe care le îndeplinesc lipidele sunt:

 Au rol energetic producând sursă de energie pentru diferite activităţi fizice, însă dacă
concentraţia lipidelor identificată depaşeşte anumite limite în sânge, ele se depun pe
pereţii arterelor ducând la apariţia aterosclerozei.
 Contribuie la dezvoltarea creierului (aproximativ 60% din creier este constituit din
lipide).
 Menţine pielea hidratată şi sănătoasă.
 Protejează diferite organe precum: rinichii, inimă, intestinele.
 Intra în structura membrnelor celulare, a nucleului şi a ţesutului nervos.
După ce tehnologia a
permis, Franţa şi Italia
sunt printre primele ţări
care au obţinut şi preţuit
pe plan nutriţional uleiul
din sâmburii de struguri
cunoscut şi ca “Picături
de tinereţe” datorită
proprietăţiilor sale
-5-
antioxidante, detoxifiante şi diuretice.

Uleiul din sâmburii de struguri conţine lipide, proteine, vitamine (vitamin E, vitamin F),
minerale (cupru, calciu, fosfor, magneziu, fier, seleniu), glucide şi antioxidanţi. Un compus
puternic antioxindant existent ȋn extractul din sâmburii de struguri este proantocianidina (OPC),
având o eficienţă de 50 de ori mai mare decât vitamina C şi de 20 de ori faţă de viamina E.
Antioxidanţii identificaţi în sâmburii de struguri ajută sistemul imunitar la prevenirea diferitelor
tipuri de cancer.

Acidul alfa-linolenic (omega 3), acidul linolenic (omega 6) sunt acizi graşi ce se găsesc
în acest sortiment de ulei fiind esenţiali pentru sănătatea corpului uman. Aceştia nu pot fi
sintetizaţi de organisul uman, astfel este necesar preluarea lor din hrană.

Pielea necesită o bună aprovizionare cu acid linolenic (component de bază a uleiului din
sâmburii de struguri), pentru a ajuta la consolidarea membranelor celulare, de a îmbunătăţi
aspectul şi sănătatea acesteia.

Extractul provenit din sâmburii de struguri este un produs non-gras care penetrează rapid
epiderma, fiind recomandat pentru hidratarea intensă a pielii, ameliorează rapid arsurile
superficiale, calmează pielea iritată, ameliorează şi stopează acneea.

Acesta s-a dovedit eficient în ameliorarea astmului, alergiilor, ajută la remedierea

circulaţiei sângelui, s-a dovedit a fi util la diminuarea colesterolului “rău”(LDL) şi creşte
colesterolul “bun” (HDL).

2. Principalele caracteristici ale materiei prime – sâmburii de struguri

pentru ulei
2.1. Surse de alimentare cu materie primă

Înca din cele mai vechi timpuri se spune

că vinul a însoţit fiinţa umană în toate etapele
sale existenţiale atât ȋn momentele de pace dar şi
ȋn momentele de răscruce.

Vinul alături de undelemn şi de pâine fac

parte din lucrurile sfinte ale omenirii.

-6-
Cultura de viţă de vie este una din cele mai importante activităţi agro-alimentare din lume. Cea
mai mare parte din producţia de struguri este adresată aproape ȋn exclusivitate consumului în
stare proaspată, ca atare sau sub formă de sucuri, stafide. Însă pe lângă aceste utilizări, un raport
considerabil din producţia de struguri este destinată proceselor de vinificaţie în mai multe ţări din
Europa precum Franţa, Italia, România, Grecia, Spania, Portugalia.

Plantaţiile de viţă de vie sunt răspandite pe întreaga întindere a ţării, astfel România
deţine o suprafaţă de aproximativ 244 000 ha de vie din care 243 000 ha vii roditoare la care se
adună şi 1000 ha tinere.

Cel mai renumite podgorii din România se găsesc în :

 Zona Subcarpaţiilor Meridionali unde amintim centre vitivinicole precum: Valea

Călugrească, Dealu Mare, Drăgăşani, Costeşti.

 Zona Transilvaniei este reprezentată de potgoriile din : Aiud, Alba Iulia, Mediaş, Jidvei,
Blaj.

 Zona Moldovei este puternic reprezentată de: Nicoreşti, Odobeşti, Huşi, Cotnari, Panciu,
Iaşi.

 Zona Dobrogei este reprezentată de renumitul Murfatlar cu centre viticole la Cernavodă,

Murfatlar, Istria Babadac, Megidia, Hârşova.

 Zona Maramureşului şi Crişana deţinătoare de podgorii în: Valea lui Mihai, Miniş,
Marghita.

Există documente care demonstrează că viţa de vie a fost cultivată cu aproximativ 3000
de ani î.e.n., la ȋnceputul secolului al XI- lea, viţa de vie a fost cultivată ȋn Transilvania iar în
Moldova şi Ţara Românească la finele secolului al XIV-lea .

Datorită multitudinii de tradiţii istorice şi culturale, România este considerată o

importantă ţară producătoare de vin, acesta fiind considerat o licoarea atât pentru trup cât şi
pentru suflet .

-7-
 2.2. Prezentarea fiziologică a viţei de vie

Viţa de vie (Vitis vinifera) face parte din genul

Vitis, familia Vitaceae şi este răspândită
aproape în toate cotinentele mai puţin ȋn
Antartica.
Viţa de vie este o plantă ce are o perioadă lungă
de viaţă, din această cauză eventualele greşeli ce
ar putea avea loc în procesul de plantare ar
afecta producţia un număr considerabil de ani. Astfel trebuie analizaţi anumiţi factorii care pot
influenţa calitatea şi cantitatea produselor vitivinicole. Aceşti factorii sunt: condiţiile de cultură,
gradul de coacere al strugurilor, solul, clima, soiul viţei de vie, operaţiunile ce au loc la plantarea
şi îngrijirea viei.
Perioada prielnică de plantare a viei este primăvara, atunci când temperatura solului în
care este aşezată rădăcina ajunge la 7-10oC, ȋnsă acest proces se poate derula la fel de bine şi
toamna dar cu menţiunea ca solul să nu fi îngheţat.
Viţa de vie iubeşte lumina, în ceea ce priveşte umiditatea aceasta se poate adapta uşor atât
în perioadele secetoase însă se înregistrează piederi cantitative, iar conţinutul de zahăr din
struguri este redus semificativ dar şi în perioadele cu precipitaţi însemnate însă planta este
predispusă bolilor.
Bolile şi dăunatori depreciază recolta dar şi producţia de vin.
Gradul de coacere al strugurilor depinde în mare măsura de temperatură, umiditate, soiul
viţei de vie, influenţând calitatea vinului.
Viţa de vie se prezintă sub forma unei liane cu coaja groasă, frunzele sunt dispune
alternativ iar fructul numit boacă se dezvoltă armonios într-un ciorchine ce poartă denumirea de
strugure.

-8-
 Compoziţia chimică a boabelor de struguri dupa perioada de maturare este foarte
complex. Aşadar struguri au un conţinut foarte mare de apă proximativ 75 - 80%, zaharuri
(glucoză şi levuloză) : 13 – 25%, vitamine B1 (tiamnina), B2 (riboflavin) B3 (niacin), A, C, săruri
minerale (fier, sodiu, potasiu,fosfor, magneziu, siliciu, mangan, calciu), enzime, taninuri,
polifenoli.

Boabele strugurelui au formă sferică şi uneori alungită, culoarea acestora porneşte de la

alb - verzui - galben până la roşu - purpuriu, acestea sunt caracteristice tipului de soi.

Fructul viţei de vie este utilizat în principal la obţinerea vinului dar şi a stafidelor (prin uscare ,
numai în cazul boabelor apirene).

Datorită conţinutului ridicat de vitamin C, aceasta acţionează ca un antioxidant care

contribuie la întarirea sistemului imunitar. Ȋnsă în boabele de strugure este identificat şi
rezvelatorul (cel mai puternic antioxidant natural) care ajută la detoxifierea organismului uman şi
reduce riscul de infact.

2.3. Valorificarea sâmburilor de struguri pentru obţinerea uleiului

În pofida faptului că strugurii sunt cultivaţi de mii de anii, uleiul provenit din sâmburii de
struguri nu a fost extras sau utilizat pe scara ȋntinsă pană în secolul al XX-lea din cauza
tehnologiei elaborate şi complexe obţinerii lui (obilgativitatea rafinării), dar şi din motive
economice.

În urma presării strugurilor se obţine o cantitate imensă de tescovină care poate fi de

culoare albă sau roşie; dulce sau fermentată.

Tescovina cunoscută sub denumirea de boască sau boştină conţine aproximativ 45% apă;
20% sâmburii de struguri al căror conţinut ȋn lipide variază între 10-20% în funcţie de soiul de
struguri, gradul de maturare al strugurilor, perioada de recoltare, condiţiile pedoclimatice; iar
restul de 35% este reprezentat de pieliţe, ciorchini, fragmente din pulpă şi chiar vin neextras la
presare.

În tescovină se regăsesc anumiţi compuşi (glucide, acid tartric, uleiul din samburi, alcool
etilic), aceasta fiind valorificată în vederea obţinerii furajelor pentru animale, acidului tartric,
uleiurilor, taninurilor. În Romania, valorificarea tescovinei fermentate se realizează în scopul
recuperării ȋn cea mai mare parte a alcoolului etilic şi mai puţin a celorlalte componente, anterior
fermentării, din tescovina nefermentată se separă sâmburii.
-9-
 Valorificarea rezidurilor este utilizată cu precădere în bazinele mari vitivinicole, care pot
pune la dispoziţie o cantitate însemnată de sâmburii de struguri. În urma separării sâmburilor de
struguri din tescovină, operaţie realizată cu ajutorul unor separatoare cu site vibratoare, aceştia
vor fi uscaţi şi supuşi unui flux tehnologic complex în vederea obţinerii uleiului.

Uleiul provenit din sâmburii de struguri poate fi utilizat la prepararea lacurilor,

vopselelor, săpunurilor, pe post de lubrifiant, dar poate fi introdus cu succes în alimentaţie după
ce în prealabil a suferit un proces de rafinare, nerafinat se poate folosi şi ȋn industria
farmaceutică.

Datorită conţinutului ridicat în grăsimi polinesaturate, uleiul din sâmburii de struguri este
o alegere sănătoasă în ceea ce priveşte sistemul cardiovascular şi inima.

2.4. Recoltarea strugurilor

Campania de recoltare a strugurilor de masa se efectuează eşalonat, pe masură ce

strugurii ajung la maturitate.

Se va ţine cont de faptul că strugurii nu prezintă faza de postmaturitate după recoltare

astfel în urma recoltării nu mai evoluează în coacere.

Pe de altă parte recoltarea strugurilor pentru vin se realizează când aceştia ating pragul de
maturitate tehnologică, în momentul în care compoziţia chimică se încadrează în anumiţi
parametri bine stabiliţi (atingerea echilibrului aciditate : zahăr).

Momentul recoltării strugurilor în vederea obţinerii vinului are ca durată aproximativ 3

săptămâni.

Operaţia de recoltarea a strugurilor se realizează manual, cu ajutorul unor foarfeci, după

care sunt aşezaţi în diverse recipienţe precum găleţi de plastic, coşuri din nuiele împletite.

La capătul parcelelor de viţă de vie sunt puşi în bene după care sunt transportaţi spre
centrele de vinificaţie. Trebuie menţionat faptul că în timpul transportului nu trebuie să se
deprecieze strugurii pentru a evita oxidarea mustului.

Strugurii ajunşi în cetrele de vinificaţie sunt supuşi operaţiei de zdrobire, astfel boabele
sunt sparte şi strivite favorizând punerea în libertate a sucului.

Durata excutării operaţiei de zdrobire este necesar să fie redusă pentru a evita difuzia
substanţelor componente provenite din pieliţă, sâmburi, ciorchini în masa de mustuială.

- 10 -
 După scurgerea mustului, tescovina rămâne epuizată fapt ce favorizează separarea
sâmburilor de struguri. Sâmburii de struguri sunt curăţaţi, spălaţi şi condiţionaţi atingând o
valoare a umidităţii sub valoarea critică în vederea depozitării temporare.

2.5. Soiuri de struguri cultivate în România

Creaţa (Riesling de Banat) - prezintă boabe de mărime medie, dispuse dens pe

ciorchine, miezul este bogat în suc iar pieliţa are o coloraţie galben-verzuie.

Galbenă de Odobeşti - sunt struguri extrem de productivi, au o culoare verde-gălbui cu

uşoare tente de argintiu.

Iordana (Iordovana) – boabele de strugure sunt mijloci ca mărime, prezintă o pieliţă

subţire, de culoare galbenă pe suprafaţa căreia se pot observa pete ruginii.

Feteasca albă (Pasarea, Poama feţei) – boabele sunt sferice şi mici fiind repartizate
dens şi uniform pe ciochine, iar pulpa este suculentă.

Feteasca regală (Galben de Ardeal, Danasana) – produce struguri ale căror boabe sunt
mici, sferice, neuniforme dar pulpa este foarte zemoasă, aroma fină ce se regăseşte şi în vin.

Tămaioasa românească - struguri proveniţi din acest soi prezintă o formă cilindro-
conică, boabele sunt sferice, de dimensiuni mijloci, pieliţa are o tentă gălbuie cu uşoare nuanţe
de ruginiu, gustul caracteristic este impregnat şi în vin.

Băbeasca neagră (Rara neagră, Caldarusa, Cracana) – acest soi produce struguri de
mărime mare, boabele sunt sferice uşor turtite, pieliţa prezintă o nuanţă de rosu-închis cu aspect
de negru-albăstrui.

Busuioaca de Bohotin (Tamaioasa vanata de Bohotin, Busuioaca neagra) – este un

soi vechi, boabele prezintă o formă sferică, culoare roşu-închis, pulpă zemoasă.

Feteasca neagră – acest soi produce struguri de mărime mijlocie, boabele au formă
sferică şi sunt aşezate dens pe ciorchine, pieliţa prezintă o coloraţie de roşu-ȋnchis cu nuanţe de
negru-albastrui.

- 11 -
 2.6. Compoziţia uleiului din sâmburii de struguri

Uleiul din sâmburii de struguri este o grăsime ploinesaturată sănătoasa.

Uleiul din sâmburii de struguri are un profil nutriţional similar cu cel obţinut din seminţe
de floarea soarelui.

Compoziţia ȋn acizi graşi a uleiului din sâmburii de struguri:

Acid Tip Proporţia

Acid linoleic ω 6 - nesaturat 46÷55,5 %

Acid oleic ω 9 - nesaturat 35,5÷37 %

Acid palmitic saturat 5,5÷8 %

Acid stearic saturat 2,5÷3,5 %

Acid linolenic ω- nesaturat 0,1÷2 %

Omega 6 constituie o clasă de acizi graşi polinesaturaţi ce include acidul linoleic (LA),
acidul gamma-linoleic (GLA) şi acidul arahidonic (ARA). Acidul linoleic reprezintă principalul
omega-6 din alimente, fiind de asemenea predominant şi ȋn uleiul din sâmburii de struguri ȋntr-
un procent de 46÷55,5%. Este apreciat ca fiind un acid gras esenţial fiindcă nu poate fi sintetizat
de organismul uman.

Acizi omega 9 (acidul oleic) sunt reprezentaţi de acizi graşi mononesaturaţi, prielnici
organsmului uman, ȋn mod deosebit la nivel cardiovascular, fiind extrem de prezenţi ȋn industria
alimentară mai precis ȋn toate uleiurile şi grasimile. Ȋn uleiul din sâmburii de struguri se găseşte
ȋn proporţie de 35,5÷37%.

Acidul linoleic predominant ȋn uleiul din sâmburii de struguri joacă un rol important ȋn:

 prevenirea fragilităţii celulelor;

 reducerea pierderilor de apă;
 diminuarea nivelului de colesterol steric şi a trigliceridelor plasmatice, astfel se reduce
dispoziţia de stabilire a aterosclerozei;
 reducerea intervalului de coagulare a sângelui;
 prevenirea hipertensiunii cauzate de prezenţa sării ȋn excces, ȋn alimentaţie.

- 12 -
 2.7. Condiţii tehnice de calitate pentru sâmburii de struguri
[Extras din STAS 40-92]

 Generalităţi:

Standardul profesional se referă la sâmburii de struguri utilizaţi pentru obţinerea uleiului.

Sâmburii de struguri se procură prin separarea acestora din tescovina rezultată ȋn urma
valorificării strugurilor şi uscarea lor.

 Condiţii tehnice de calitate:

Proprietăţi organoleptice: Aspectul, culoarea şi mirosul se impune să fie caracteristice

sâmburilor de struguri , fără a prezenta pete de mucegai, sau miros de ȋncins, acru, rânced.

Proprietăţi fizico - chimice:

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Corpuri străine, % maxim 7

Din care: minerale, % maxim 1

Umiditate, % maxim 16

Grăsimi, % minim 10

Se consideră corpuri străine:

 corpuri inerente minerale: praf, pământ, nisip, piertiş;

 corpuri inerente organice: resturi de ciorchini de struguri, resturi de frunze de vie,
substanţe din ţesuturile bobiţelor de struguri.

De asemenea, se consideră corpuri străine tot ce trece prin ciurul de ϕ 2 mm.

- 13 -
 2.8. Microbiologia materiei prime oleaginoase

Valoarea alimentară este constituită din: valoare senzorială, valoare nutritivă şi un grad
de inocuitate. Gradul de inocuitate semnifică lipsa microorganismelor patogene, a substanţelor
nocive din punct de vedere microbian dar şi absenţa organismelor care au capacitatea de a realiza
infestarea.

Ȋn perioada depozitării, microbiota materiilor prime oleaginoase poate suferi modificării

induse de anumiţi factori precum:

1) Umiditatea este cel mai important parametru pentru produsele de natură agricolă, ȋn
special pentru seminţele oleaginoase, condiţionând stabilitatea seminţelor ȋn cursul depozitării.

Umiditatea seminţelor nu este constantă pe ȋntregul interval al depozitării, fapt datorat

umezelii relative a aerului, urmând să se instaleze un raport de stabilitate ȋntre compoziţia
chimică a seminţelor şi temperatura mediului.

Microorganismele au capacitatea de a acţiona şi a se multiplica pornind de la o anumită

valoare minimă a umidităţii, ţinând cont faptul că ȋn plus de apa legată de constituienţi chimici
mai există şi apa liberă, apa biologic activă fiind convenabilă microorganismelor.

2) Nivelul de aerare al microorganismelor

Microbiota seminţelor este constituită din microorganisme aerobe, ȋn cazul, ȋn care aerul
dintre seminţele de natură oleaginoasă dispune de o concentraţie a oxigenului mai redusă ȋn
raport cu strictul indispensabil pentru metabolismul lor energetic, ȋn această situaţie
microorganismele nu se mai dezvoltă, ȋşi pierd posibilitatea de a sporula, iar sporii ȋncă prezenţi
nu mai au capacitatea de a germina.

Dioxidul de carbon este un agent protector, de echilibru al lipidelor la râncezire şi de

asemenea preȋntâmpină germinarea seminţelor.

3) Deplinătatea seminţelor constituie un coeficient esenţial pentru eliminarea evoluţiei

dinamice a microorganismelor ȋn timpul primului stadiu de conservare.

Obstacolul pentru majoritatea microorganismelor este prezenţa ţesutului de apărare

ȋnfăţişat de celuloză. Materiile prime oleaginoase decorticate sau sparte ce alcătuiesc partida de
seminţe conduc la favorizarea multiplicării microorganismelor care intră ȋn raport cu substanţele
nutritive din miez.

Seminţele oleaginoase mai durabile continuuă uşor fenomenul de respiraţie, acest proces
fiind util pentru ȋntreţinerea funcţiilor vitale dar şi pentru păstrarea posibilităţi de multiplicare.

- 14 -
 După acest fenomen de depreciere a substanţelor energetice derivă apă, dioxid de carbon
şi o cantitate de căldură.

Din pricina unei termoconductibilităţi reduse a cantităţi de seminţe, căldura rezultată ȋn

urma fenomenului de respiraţie a seminţelor şi implicit a microorganismelor, nu se ȋmprăştie cu
viteză ȋn mediu ambiant. Ȋn situaţia, ȋn care generarea căldurii este mai amplă ȋn raport cu
transmiterea ei ȋntr-un mediu ambiant atunci se provoacă o ȋncingere a ȋntregii cantităţi de
seminţe. Ȋn cursul acestui fenomen de ȋncingere se pot ȋnregistra temperaturii de până la 70℃
ȋnsoţite de pagube ȋnsemnate şi transformări nedorite ale seminţelor.

Respiraţia mucegaiurilor este mai puternică şi emite cantităţi semnificative de căldură.

Cu cât se ȋnmagazinează mai multă căldură cu atât fenomenele respiratori sunt mai accentuate
fapt ce provoacă ȋncingerea ȋn masă ducând la schimbări serioase din punct de vedere calitativ şi
cantitativ microbiotei materialelor oleaginoase.

Nivelul maxim ȋnregistrat la ȋncingerea seminţelor este situat la 60÷70℃, după care se
efectuează o răcire progresivă din pricina diminuări proceselor care produc căldură.

4) Inflenţa microbiotei cu privire la calitatea materialelor oleaginoase ȋn perioada depozitării

Ȋn perioada ȋnmagazinării, substanţele care alcătuiesc materile oleaginoase ȋndură

transformări care modifică valoarea alimentară şi tehnologică a seminţelor.

Rapiditatea de realizare a acestor transformări şi caracterul lor sunt inflenţate de anumiţi

factori precum: umiditatea şi temperatura mediului ȋnconjurător, natura biologică a seminţelor,
activitatea microorganismelor şi elementele microbiotei.

Modificarea ȋnsuşirilor senzoriale este cea mai importantă la conservarea seminţelor,

ȋnsoţite de cantităţi ȋnsemnate de corpuri străine sau care dispun de o umiditate mare ȋn situaţia
ȋncingerii sau mucegăirii.

Seminţele foarte deteriorate dobândesc un miros tipic de „ȋncins”, de „mucegăit” şi

dispun de un gust de rânced, amar, inpropriu consumului, aceste ȋnsuşiri fiind stabilite produsele
de hidroliză ale grăsimilor ȋn prezenţa acţiunii lipazelor microbiene.

Ȋn urma procesului de mucegăire, se schimbă configuraţia seminţelor, iar la nivelul

ȋnvelişului exterior se pot constata culorii specifice specilor respective de seminţe şi se asociază
ȋn mici aglomerări. Periodic, ȋn urma reacţiilor de tip Maillard dintre glucide şi aminoacizi se
realizează o ȋmbrunare a miezului fapt datorat formării melanoidinelor de culoare ȋnchisă. Se
remarcă o accentuare a culorii uleiului simultan cu multiplicarea numărului de boabe
- 15 -
mucegăite.Uleiul rezultat din materiile prime depreciate prezintă o culoare mai ȋnchisă şi
ȋngreunează operaţia de decolorare a uleiului.

5) Modificări ȋn compoziţia chimică

Menţinerea seminţelor ȋntr-un mediu nepotrivit conduce la pagube apreciabile de

substanţă organică iar acest lucru este vizibil şi la obţinera randamentului ȋn ulei care este redus.

Mucegaiurile extinse pe seminţele oleaginoase dau naştere lipazelor extracelulare ce

antrenează intensificarea acidităţii uleiului şi realizează obstacole ȋn procesul tehnologic, pagube
la rafinare, atenuarea aromei şi a stabilităţii uleiului.

Oxidarea acizilor graşi nesaturaţi duce la obţinerea hidroperoxizilor urmată apoi de

peroxizi la stadiul legăturilor nesaturate, după care peroxizi se transpun ȋn cetone, aldehide şi
derivaţi lor de polimerizare care furnizează uleiului un gust şi miros caracteristic de rânced.

6) Pierderea viabiltăţi seminţelor

Ȋn condiţiile de conservare care susţin multiplicarea mucegaiurilor şi evoluţia

fenomenului de ȋncingere, are loc o reducere a capacităţi de germinare a seminţelor ca obiect de
ȋnsămânţare.

Irosirea posibilităţi de germinare se efectuează ȋn urma depăşiri unei temperaturii de

50÷60℃, ȋn urma modificărilor termice a proteinelor embrionare dar şi ȋn situaţia prezenţei
mucegaiurilor din genurile Aspergillus şi Penicillium care evoluează ȋn embrion şi emit toxine,
depreciind mecanic configuraţia embrionului.

7) Pierderea valorii alimentare

Datorită conţinutului ridicat ȋn substanţe nutritive a materiilor prime oleaginoase fie sub
formă de turte obţinute ȋn urma extracţiei şi şroturi măcinate, sunt valorificate ca furaje pentru
animale. Pe suprafaţa acestor subproduse se pot multiplica mucegaiuri toxicogene, iar folosite ca
hrană pentru animale poate conduce la afecţiuni grave sau chiar moartea acestora.

Se impune ca produsele atacate de mucegai să fie complet distruse deoarece cea mai
mare parte a metodelor de combatere a micotoxinelor nu dau rezultatele aşteptate.

- 16 -
 2.9. Bolile şi dăunătorii viţei de vie

Boli ale viţei de vie:

1) Mana viţei de vie (Plasmopara viticola)

Boala este originară din America de Nord şi este identificată ȋn 1834 de către
L.D.Schweinitz. La noi ȋn ţară a fost semnalată ȋn anul 1887, ȋn podgoriile Buzăului unde a
provocat numeroase pagube ȋn ceea ce priveşte plantaţiile viticole. Pierderile provocate de mană
sunt semnificative atât ȋn perioada ȋn care s-a instalat şi manifestat boala dar şi ȋn anii urmatori.

Simtome:

 mana provoacă leziuni asupra tuturor organelor aeriene ale viţei de vie: muguri, cârcei,
ierbacee, lăstări, ciorchini, boabe;
 boala se manifestă prin apariţia unor pete pe suprafaţa frunzelor de culoare alb-gălbuie, ȋn
timp aceste pete devin brune oferind frunzelor un aspect uscat;
 toamna frunzele sunt mai rezistente iar boala nu se mai poate instala rapid, petele sunt
mai mici şi colţuroase;
 boala se manifestă agresiv asupra ciorchinilor tineri şi mai cu seamă ȋn perioadele cu
precipitaţii semnificative;
 infecţia poate avansa prin pedunculul inflorescenţelor şi prin partea dezvoltată a
pedicelului de la baza boabelor; astfel ȋn urma afecţiunii suferite, ciochini capătă o culoare
gălbuie fiind acoperiţi cu sporangiofori şi sporangi ȋn perioadele cu precipitaţi ȋnsemnate, iar pe
timpul secetei se brunifică căpătând un aspect uscat;
 boabele de strugure care au fost atacate de mana se brunifică, se stafidesc şi au tendinţa
de a se desprinde uşor de pe ciorchine.

Agentul patogen : Plasmopara viticola, subȋncr. Mastigomycotina

 dezvoltarea sporangioforilor şi a sporangelor are loc ȋntr-un interval scurt de timp 6÷10
h, la o temperatură de 18÷24℃ şi la o umiditate relativă a aerului cu valorii ridicate 95÷100%.

Prevenire şi combatere:

 se recomandă ȋngrijirea mai pronunţată asupra plantaţiilor viticole, mana fiind frecvent
ȋntâlnită ȋn plantaţiile neglijate;
 o atmosferă umedă este propice dezvoltări bolii, de aceea terenul din vecinătatea viţei de
vie este necesar să fie menţinut curat, fără burieni;
- 17 -
 combaterea chimică a bolii se poate realiza prin utilizarea unor produse fungicide
ȋmpotriva boli.
2) Făinarea viţei de vie (Uncinula necator)

Ȋn anul 1851, această boală a fost depistată ȋn România, astăzi este răpândită cu precădere ȋn
podgoriile din Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.

Simtome:

 boala se manifestă ȋn mod agresiv ȋn perioadele secetoase, fiind favorizată la temperaturii

de 20÷25℃ şi o umiditate relativăa aerului cuprinsă ȋntre 50÷80%;
 această afecţiune se instalează timpuriu, ȋncă din primăvară menţinându-şi rezistenţa până
toamna târziu atacând frunzele, ciorchinii, lăstarii erbacei şi chiar boabele strugurilor;
 atacul pe frunze: se observă prezenţa unui miceliu albicios ce conduce la brunificarea
ţesuturilor iar frunzele cad decât spre toamnă;
 pe suprafaţa lăstărilor se ȋntalnesc pete albe care duc la oprirea dezvoltării acestora, iar
frunzele se ȋncreţesc;
 boabele sunt acoperite de o pâslă miceliană, ȋn urma manifestării bolii, acestea ȋşi măresc
volumul, se sparg oferind un mediu prielnic microorganismelor pentru a se dezvolta;
 ȋn cazul unei perioade secetoase, boabele se deshidreatează, seminţele ies ȋn evidenţă,
astfel ciorchinii sunt distruşi ȋn totalitate raspândind un miros de mucegai.

Agentul patogen : Uncinula necator, subȋncr. Ascomycotina

Prevenire şi combatere:

 se recomandă ȋndepartarea şi distrugerea lastărilor atacaţi de boala;

 executarea corectă şi strictă a lucrarilor de ȋntreţinere şi distrugerea buruienilor.

Făinarea viţei de vie (atac pe strugure)

- 18 -
3) Putregaiul cenuşiu al strugurilor (Botrytinia fuckeliana)

Această afecţiune a strugurilor este amplificată ȋn anii ploioşi iar pagubele sunt
semnificative.

Simtome:

 boala se răspâdeşte cu rapiditate, mai cu seamă toamna, după ce boabele au acumulat

suficient zahăr ȋn celule;
 temperatura optimă de dezvoltare a putregaiului cenuşiu este cuprinsă ȋntre 22÷24℃, iar
perioada de incubaţie este foarte redusă (2 zile), astfel sunt justificate pagubele ȋnsemnate;
 ȋn urma afecţiunilor suferite, pieliţa se brunifică, se dislocă uşor de pe pulpă, iar ȋntreaga
boabă este acoperită de un puf cenuşiu ce se extinde accelerat la nivelul ȋntregului ciorchine.

Agentul patogen: Botryotinia fuckeliana, subȋncr. Ascomycotina, f.c. Botrytis cinerea

Prevenire şi combatere:

 se recomandă ca recoltarea strugurilor să se realizeze timpuriu ȋn cazul perioadelor

ploioase, ȋnainte ca boala să afecteze cultura.

Putregaiul cenuşiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

- 19 -
 3. Materii auxiliare şi proprietăţile lor
3.1. Apa potabilă
[Condiţii tehnice de calitate - Extras din STAS 1342-56]

Apa constituie un agent indispensabil vieţii, reprezentând un element extrem de

important ȋn majoritatea proceselor de producţie industrială.

Apa potabilă semnifică apa ce deţine caracteristici proprii consumului şi nu pune ȋn

primejdie starea de sănătate a consumatorului

Ȋn funcţie de varietatea tehnologiilor de fabricaţie şi de procesele de producţie se fixează

necesarul de apă.

Proprietăţi organoleptice ale apei potabile

Caracteristici Valori admise Valori admise excepţional

Miros, % maxim 2 2
Gust, % maxim 2 2

Apa utlizată ȋn industria uleiurilor este necesar să corespundă caracteristicilor generale

ale apei potabile. La umectarea măcinăturii, la prepararea reactivilor de neutralizare, la
antrenarea uleiurilor cu vaporii de apă este ȋntrebuinţată apă ce nu trebuie să prezinte mirosuri şi
gusturi străine dar nici substanţe aflate ȋn suspensie. Atât conţinutul de mangan, fier şi cupru
favorizează şi intensifică ȋntregul proces de oxidare al lipidelor.

Proprietăţi fizice ale apei

Caracteristici Valori admise Valori admise Metode de analiză

excepţional
Concentraţia ionilor 6,5÷7,4 <8,5 STAS 6325-75
de hidrogen
Conductivitatea 1000 3000 STAS 7722-84
electrică
Culoare 15 30 STAS6322-61
Temperatură 22 Temperatura normală STAS6322-61
de la sursă
Turbiditate 5 10 STAS6323-76

- 20 -
 Proprietăţi chimice ale apei potabile

Indicatori [mg/l] Valori admise Valori admise Metoda de analiză

excepţional
Aluminiu 0,05 0,2 STAS 6326-90
Amoniac 0 0,5 SR IOS 5664:2001
Azotiţi 0 0,5 STAS 3048/2-90
Calciu 100 180 STAS 3662-62
Cloruri 250 400 STAS 3049-88
Compuşi fenolici 0,001 0,002 STAS 10266-87
distilabili
Cupru 0,05 0,1 STAS 3224-69
Detergenţi sintetici 0,2 0,5 STAS 7576-66
Duritate totală 20 30 STAS 3026-76
(grade germane)
Fier 0,1 0,3 SR ISO 6332:1996
Fosfaţi 0,1 0,5 STAS 3265-86
Magneziu 50 80 STAS 6674-77
Mangan 0,05 0,3 SR ISO 6333:1996
Oxigen dizolvat 6 6 STAS 6536-87
Reziduu fix 100 30
Min. STAS 3638-76
Max. 800 1200
Sulfaţi 0 400 3638-76
STAS 3069-87
Sulfuri şi hidrogen 5 0,1 SR ISO 10530:1997
sulfurat
Zinc 7 STAS 6327

Indicatori toxici ai apei potabile

Indicatori [mg/l] Concentraţia admisă Metoda de analiză

Amine 0 STAS 11139-78
Arsen 0,05 STAS 7885-67
Azotaţi 45 SR ISO 7890-3:1998
- 21 -
 Cadmiu 0,005 STAS 11184-78
Cianuri libere 0,01 STAS 10847-77
Crom 0,05 SR ISO 9174:1998
Fluor 1,2 SR ISO 103559-1:2001
Hidrocarburi policiclice 0,05 -
aromatice
Mercur 0,001 STAS 10267-89
Nichel 0,1 -
Plumb 0,05 STAS 6362-85
Seleniu 0,01 STAS 12663-88
Uraniu natural 0,021 STAS 12130-82

Indicatorii bacterilogici indentificaţi ȋn apă şi admişi pe baza recomandarilor OMS ȋn

aproximativ toate ţările sunt: bacteriile coliforme, germenii aerobi mezofili, streptococii fecali şi
bacteriofagii.

Indicatori bacteriologici

Felul apei potabile Număr bacterii care Număr posibil de Număr posibil de
se dezvoltă la bacterii coliforme bacterii coliforme
37℃ /cm3 fecale /cm3 totale / cm3
Apa furnizată de
instalaţii centrale ale
oraşului
Punct de intrare ȋn reţea <20 <20 <3
Punct din reţeaua de
distribuţie <20 <20 <20
Apa furnizată de
instalaţiile centrale
urbane cu apă
dezinfectată
Punct de intrare ȋn <100 <10 <10
reţea
- 22 -
 Punct din distribuţie <100 <10 <10

Apa furnizată din surse <300 <100 <20

locale
Apa furnizată din surse <300 <100 <20
locale (izolate)

Ȋn industria alimentară, se impune ca apa tehnologică să prezinte caracteristici

microbilogice normale, ȋnsă pe lângă condiţiile de potabilitate determinate de STAS se
recomandă lipsa: actinomicetelor, a bacteriilor manganoase şi feruginoase care alcătuiesc
precipitate mucilaginoase ȋn apă schimbând proprietăţiile organoleptice.

3.2. Abur

Aburul este agentul termic cel mai des utilizat ȋn industria uleiurilor vegetale. Aplicarea
intensivă a acestuia se datorează urmatoarelor avantaje:
 coeficient ridicat de transfer termic;
 cost relativ redus;
 neinflamabil, netoxic, nepoluant;
 corozivitate scăzută;
 temperatura maximă de ȋncălzire este de 200℃.
Ȋn vederea obţinerii uleiului rafinat din sâmburii de struguri, aburul este utilizat ca agent
termic ȋn cadrul următoarelor operaţii:
 uscarea sâmburilor de struguri;
 tratamentul hidrotermic;
 dezodorizare uleiului rafinat din sâmburii de struguri.

- 23 -
 3.3. Hârtii filtrante

Selectarea metodei de filtrare este foarte importantă, deoarece eficinenţa acestei operaţii
constă ȋn debitul mare de filtrare dar şi o reţinere potrivită. Alegerea materialului filtrant se
realizează ȋn funcţie diametrul porilor, grosime, viteza de filtrare, greutatea ȋn grame pe m2, toate
acestea conducând la un bun randament. Hârtiile de filtru calitative şi cantitative sunt
confecţionate din fibre de celuloză şi fibre de bumbac (conţin 100% alfa celuloză).

Caracteristicile hârtiilor de filtru calitative:

 conţinut 100% celuloză;

 toleranţe pe ȋntreaga scară a Ph-ului;
 temperatură operare - max.120℃;
 conţinut mare de cenuşă;
 varietate mare - şase tipuri.

Sunt utilizate ȋn scopul filtrării şi ȋndepartării precpitatului dar şi pentru pregatirea

efectuării unor analize calitative.

Caracteristicile hârtiilor de filtru cantitative:

 conţinut redus de reziduuri;

 obţinute din alfa celuloză, din bumbac de calitate superioară;

Sunt utilizate pentru a monitoriza mediu şi pentru realizarea unor analize gravimetrice.

3.4. Sodă calcinată (𝐍𝐚𝟐 𝐂𝐎𝟑 )

Proprităţii fizico-chimice evidente pentru sănătate, siguranţă şi mediu ȋnconjurător:

Parametru analizat Valori, menţiuni

Aspect Pulbere, albă, cristalină

Aspect Forme variate:bloc, perle,
fulgi
Miros Inodor

ph 11,6 ( 100 g/l la 20 ℃)

Punct de topire 853 ℃

- 24 -
 Densitate relativă 2,13 (la 25 ℃)

Inflamabilitate Neinflamabil

Reacţii potenţial Este higroscopic

Solubilitate ȋn apă 420g/l (la 0 ℃)
Solubilitate ȋn apă 3470g/l (la 100 ℃)
Solubilitate ȋn alcool, Solubilă
glicerină
Temperatură de autoaprindere Nu se aprinde
Greutate volumetrică 0,650 g/cm3

Utilizării:
 materie primă la obţinerea sticlei;
 ȋn industria metalurgică, ȋn vederea ȋnlăturării sulfului din fier;
 agent de neutralizarea, curăţirea şi albirea hârtiei;
 ȋn industria producţiei de dezinfectanţi şi detergenţi.

Datorită eficienţei şi costurilor reduse, soda calcinată reprezintă un agent de neutralizare

ideal. Ȋnsă la temperaturii extrem de ridicate, carbonatul de sodiu este agresiv cu uleiul natural
ceea ce necesită un regim termic bine verificat pentru a ȋmpiedica constituirea CO2.

Pe lângă reacţia principală, mai intervine şi reacţia de saponificare a trigliceridelor

ȋnsoţită de pierderi de ulei, dar şi reacţia ȋntre alcalii şi substanţele de ȋnsoţire.

Ȋn urma reacţiilor chimice dintre alcalii şi acizii graşi liberi se formează o peliculă
monomoleculară de săpun exact la suprafaţa picăturii de alcali. Astfel pelicula de săpun formată
se grupează cu globulele de alcalii, sub forma unui săpun de neutralizare „Soapstock”.

La suprafaţa peliculei de săpun se adsorb o parte din compuşi coloranţi şi substanţele de

ȋnsoţire, cu precădere fosfatidele, astfel operaţia de neutralizare capătă caracter de rafinare
complex al uleiului.

Randamentul operaţiei de neutralizare alcalină variază ȋn funcţie de anumiţi parametri

precum:

1) Concentraţia soluţiei alcaline – prezintă o valoare mai ridicată cu cât aciditatea liberă este
mai mare.

- 25 -
 Această relaţie este dependentă de conţinutul de fosfatide, originea uleiului şi conţinutul
de compuşi oxidanţi.

Concentraţia soluţiei alcaline selectată este necesar să permită separarea eficientă şi

promtă a soapstock-ului.

Astfel, ȋn cazul uleiului obţinut din sâmburii de struguri având o aciditate < 4%,
concentraţia soluţiei alcaline variază ȋntre 15÷20 o Bé.

2) Temperatura de lucru

Amplificarea temperaturii influenţează ȋn mod eficient acţiunea de neutralizare, dar este

strictă de eventualitatea saponificării uleiului natural, fiind ȋn raport invers proporţional cu
concentraţia soluţiei.

Uleiul la temperatură ridicată spumează, de aceea se recomandă ca acesta să fie ȋn

prealabil dezaerat.

3) Efectul agitării

Intensitatea agitării este dependentă de felul procesului dar şi de concentraţia soluţiei

alcaline.

Ȋn cazul folosirii unei soluţii alcaline de concentraţie mare este utilă o agitare dinamică ȋn
primul stadiu, după care intensitatea agitării se reduce până ȋn faza descompunerii particulelor de
săpun, pentru a preveni emulsionarea.

3.5. Pământ decolorant

Ȋnlăturarea pigmenţilor din ulei, resturile de săpun dar şi substanţele mucilaginoase

remanente ȋn ulei după operaţia de neutralizare reprezintă scopul major al decolorării.

Astfel, uleiul după ce ȋn prealabil a fost ȋncălzit urmează să fie tratat cu un agent de
ȋnălbire precum pământul decolorant. Acest proces se realizează efectiv prin filtrare, unde
impurităţile, pigmenţi de clorofilă şi carotenoizi sunt adsorbiţi de către pământul decolorant.

Ȋnsă decolorarea uleiului conduce la oxidarea lipidelor, din cauza faptului că o parte din
antioxidanţi naturali şi substanţele nutritive sunt eliminate simultan cu impurităţile.

Activarea pământurilor decolorante se execută prin expunerea acestora unui tratament

termic la temperaturii ce variază ȋntre 150÷650℃ conducând la ȋndepărtarea apei legate chimic.
- 26 -
Ȋn urma acestui proces, configuraţia particulelor de pământ ajunge mai evidentă din punct de
vedere al porozităţi ceea ce conduce şi la creşterea suprafeţei de adsorţie.

Ȋn funcţie de gradul de decolorare dorit a fi obţinut dar şi de originea uleiului, cantitatea

de pământ decolorant variază ȋntre 0,5÷5%, putând fii utilizat ca atare sau ȋn amestec cu
carbunele vegetal activ.

3.6. Pământ de kiselgur

Ȋn urma operaţiei de vinterizare sunt eliminate cerurile şi trigliceridele saturate care se pot
solidifica la temperaturi mai mici de 15℃, conducând la producerea tulburelii uleiului.

Pământ de kiselgur este o rocă silicioasă, constituită aproape ȋn ȋntregime din cochii de
diatomee (alge) combinate cu alte materii calcaroase şi argiloase.

Kiselgurul reprezintă materia filtrantă suport la alcătuirea centrilor de cristalizare a

cerurilor, a gliceridelor şi acizilor graşi saturaţi.

Kiselgurul se găseşte pe piaţa de profil sub formă de produse naturale, insolubili ȋn acizi,
echidistante din punct de vedere chimic, de culoare albă, sub configuraţia unor pudre fine,
incluzând mai puţin de 5% particule de 0,1 mm.

4. Materiale şi ambalaje

Pe ȋntregul circuit al produsului alimentar de la producător la consumator, acesta este

ȋnsoţit de ambalaj, fiind eficient să satisfacă o serie de necesităţii, ce ȋn literatura de specialitate
se găsesc grupate ȋn 3 funcţii pricipale:
1) Funcţia de păstrare şi protecţie a calităţii produselor de natură alimentară
- rolul esenţial al ambalajelor este de protecţie şi de menţinere a unor condiţii optime
pentru ȋntreţinerea valabilităţii;
- ambalajul este necesar să acţioneze ca un scut astfel ȋncât să elimine sau micşoreze
străbaterea luminii şi a temperaturii prevenind degradarea calităţii produselor;
- se impune de asemenea ca ambalajul să asigure protecţie produsului şi ȋn cazul unor
şocuri mecanice ce l-ar putea denatura;
- din punct de vedere chimic este esenţial ca produsul alimentar să nu intre ȋn contact cu
substanţe chimice precum NH3, SO2, astfel va fi ȋmpiedicată deshidratarea produsului şi
pierderea aromelor;
- 27 -
- ambalajele trebuie să reţină accesul microorganismelor din atmosferă dar şi constituirea
unor condiţii prielnice prezenţei şi evoluţiei germenilor patogeni;
- este foarte important ca ambalajul să confere o conservare intactă atât a calităţii cât şi a
cantităţii produselor ambalate, dar ȋn acelaşi timp să nu inflenţeze caracteristicile organoleptice.
2) Funcţia de distribuţie - manipulare - depozitare
- este eficient ca abalajul utilizat să permită introducerea produselor la o anumită viteză a
diferitelor utilaje şi a benzilor transportoare;
- proiectarea ambalajului trebuie să favorizeze accesul la produs, realizarea cu efort minim
al controlului, marcării dar şi conservării pe termen ȋndelungat;
- ambalajul contribuie ȋn mod esenţial la cheltuielile ȋn ceea ce priveşte distribuţia, prin
dimensiunile propii precum: greutatea, forma, volumul;
- de asemenea, dimensiunile ambalajelor trebuie să permită o manevrare acesibilă şi o
stivuire uşoară.
3) Funcţia de promovare a produsului alimentar

Ambalajul actual nu se reduce doar la asigurarea siguranţei produsului alimentar, ci

constituie o punte de comunicare ȋntre produs şi client, o componentă strategică a inteprinderii
pentru comercializarea produselor propii.

Pentru executarea funcţiei de promovare şi multiplicarea capacităţii de vânzare,

ambalajul trebuie să realizeze anumite condiţii precum:

- să atragă interesul potenţialului client care trebuie să recunoască ȋn mod rapid produsul şi
marca;
- să fie simplu de identificat prin formă, culoare şi grafism;
- să evidenţieze ȋnsuşirile principale ale produsului, pentru a fi uşor diferenţiat de celelalte
produse corespondente;
- să uşureze transportul;
- să fie practic de utilizat;
- să poată fie reutilizat (bun recipient pentru diverse produse);
- să nu inducă ȋn eroare ȋn ceea ce priveşte cantitatea produsului;
- să existe o punte de legătură ȋntre ceea ce recomandă şi ceea ce cuprinde;
- să fie deţinător clar al mărcii, preţului, indicaţiilor caracteristice, etichetelor.

Uleiul rafinat din sâmburii de struguri este transportat de producător ȋn ambalaje de

desfacere precum: butelii din plastic (sticlă), bidoane sau butoaie. Utilizarea sticle ca ambalaj de
desfacere prezintă următoarele avantaje: este impermeabilă, transparentă, inodoră, se poate
- 28 -
igeniza cu uşurinţă, nu este costisitoare din punct de vedere economic, nu reţine mirosurile,
asigură vizibilitate asupra conţinutului, se găseşte ȋntr-o gama variată de culori şi dimensiuni.
Toate aceste materiale utilizate la ambalarea trebuie să fie bine igenizate, uscate, să nu prezinte
defecte mecanice, să nu imprime miros sau gust uleiului, să asigure calitatea şi durabilitatea
produsului.
Se recomandă ambalarea uleiului sub protecţia gazului inert pentru a facilita stabilitatea
acestuia.
Ambalajele de desfacere trebuie să conţină următoarele informaţii utile:
 denumirea şi tipul produsului;
 cantitatea de ulei din recipient;
 marca producatorului;
 informaţii ȋn ceea ce priveşte durabilitatea minimă (durata ȋn care ȋşi menţine
caracteristicile specifice ȋn condiţii de păstrare corespunzătoare);
 recomandări cu privire la utilizare şi consum;
 numarul standardului de producţie.

Toate informaţiile ȋnscrise pe eticheta ambalajului de desfacere nu trebuie să inducă ȋn

eroare consumatorii.

5. Principalele caracteristici ale produsului finit – „Uleiul rafinat din

sâmburii de struguri”

5.1. Standard de calitate pentru uleiul din sâmburii de struguri

Standardul face referire la uleiul rafinat obţinut din sâmburii de struguri, utilizând ca
procedeu dubla presare la cald şi la rece după care se efectuează rafinarea uleiului brut. Produsul
astfel rezultat poate fi utlizat cu diferite scopuri industriale.

Uleiul rafinat din sâmburii de struguri este produs conform unor indicaţii tehnologice
admise pentru a fi nu ȋncălcate normele sanitare ȋn vigoare. Atât materia primă cât şi cele
auxiliare folosite ȋn cadrul procesului de producţie al uleiului rafinat din sâmburii de struguri se
impune să fie conform certificatelor tehnice ȋn vigoare.

Pe fiecare lot se examinează culoarea produsului finit, indicele de aciditate, ambalajul şi

marcarea acestuia, substanţelor volatile, gradul de umiditate şi punctul de inflamabilitate.

- 29 -
 Ȋn mod periodic se efectuează examinarea indicelui de saponificare şi cel de iod dar şi
prezenţa impurităţilor nedizolvabile ȋn eter etilic, astfel toate rezultatele probelor efectuate este
necesar să fie ȋn concordanţă cu condiţiile de calitate cu privire asupra proprietăţiilor
organoletice, ȋn sens opus ȋntregul lot este respins.

Doar ȋn condiţii optime de igienă, organoleptice, nutriţionale şi tehnologice este posibilă

ambalarea produselor obţinute din sâmburii de struguri. Materialul cu ajutorul căruia se
realizează operaţia de ambalare a produsului finit se impune să nu prezinte substanţe toxice ce ar
putea pune ȋn pericol sănătatea consumatorului, să nu modifice gustul şi mirosul produsului.

La efectuarea operaţiilor de marcare, depozitare şi transportul produsului finit se respectă

o multitudine de necesităţi pe lângă cele stabilite de Codex Alimentarius, precum:

 eticheta ce ȋnsoţeşte produsul finit, se cere să includă numele produsului şi o scurtă

prezentare ce va conţine informaţii utile;
 fiecare lot este necesar să fie ȋnsoţit de un certificat de calitate şi conformitate, ȋn vigoare
cu actualele reglementări.

Compoziţia ȋn acizi graşi a uleiului din sâmburii de struguri:

Compoziţia chimică Conţinut, [%]

Acid linoleic 46÷ 55,5
Acid oleic 35,5÷37
Acid palmitic 5,5÷8

Uleiul din sâmburii de struguri constituie unul dintre cele mai puternice uleiuri cu rol
antioxidant, fapt datorat prezenţei flavonoizilor, polifenolilor, taninurilor, antocianilor şi
proantocianilor.

De asemenea, uleiul din sâmburii de struguri are şi un rol nutriţional apreciabil, fiind unul
din elementele de bază al unui regim şi mod de viaţă sănătos, acest lucru se datorează prezenţei
ȋn număr ȋnsemnat al acizilor graşi esenţiali regăsiţi ȋn compoziţia sa chimică.

Termenul de valabilitate al uleiului rafinat din sâmburii de struguri poate ajunge şi până
la 24 de luni. Garanţia oferită vizează produsul fint ce a fost ambalat, depozitat şi transportat ȋn
codiţii corespunzătoare care sa nu pună ȋn pericol siguranţa acestuia.

Deplasarea este necesar să se realizeze cu ajutorul unor mijloace de transport auto, ȋn

siguranţă şi ȋn condiţii bune de igienă.

- 30 -
 Uleiul din sâmburii de struguri are multiple utilizări industriale precum:

 industria alimentara: la obţinerea diverselor sosuri, maionezelor tip „Calve” sau ca atare
ȋn salate de fructe şi legume;
 industria cosmetică: prepararea unor măşti şi tratamente faciale, şi ca materie primă la
realizarea unor creme şi loţiuni;
 industria chimică: la realizarea cernelulilor litografice şi a lacurilor şi vopselulilor.

5.2. Caracteristicile de calitate ale uleiului de sâmburii de struguri

5.2.1. Punctul de topire

Punctul de topire reprezintă proprietatea unei materii grase de origine vegetală sau
animală de a ȋşi schimba starea de agregare, de la un solid la un lichid. Stabilirea punctului de
topire a unei materii grase este anevoioasă fapt datorat substanţelor pure ce au definit exact un
punct de topire, uleiurile sunt combinaţi complexe de trigliceride care posedă o arie largă de
temperaturi de topire.

Ȋn funcţie de trigliceridele prezente, de durata de penetrare şi de temperatură, cristalele de

grăsime se găsesc sub mai multe forme ceea ce conduce la ȋngreunarea metodei de determinare a
punctului de topire.

Există numeroase procedurii de determinare a punctului de topire al unui ulei sau

grăsimii, dar sunt necesare echipamente complexe, dar şi anevoioase din punct de vedere
economic.

5.2.2. Punctul de fum

Punctul de ardere este o caracteristică esenţială ȋn alegerea materiei grase pentru gătit,
mai ales când aceasta urmează a fi supusă unui tratament termic.

Punctul de fum al unei materii grase reprezintă temperatura la care aceasta ȋncepe să
fracţioneze glicerina ȋn etanol şi acroleină (fumegarea obţinută prin tratament termic) şi să pună
ȋn libertate vapori toxici şi radicali liberi nocivi pentru organismul uman.

De asemenea, punctul de fum indică ȋnceputul deprecierii uleiului şi minimizarea valorii

nutriţionale dar şi un bun indiciu al temperaturii maxime la care poate fi adus un ulei şi folosirii
sale ulterioare, astfel uleiurile corespunzătoare pentru produsele alimentare preparate termic sunt
acelea care au un punct mare de ardere.

- 31 -
 Punctul de fum al unui ulei este dependent de felul acestuia şi de nivelul de rafinare la
care a fost sau nu supus. Astfel, dacă gradul de rafinare creşte, iar cantitatea de acizi graşi liberi
scade, atunci respectivul ulei va dispune de un punct de ardere extrem de mare.

Nu este indicată ȋncălzirea uleiurilor obţinute prin presare la rece, chiar dacă aduc un
aport nutriţional ȋnsemnat organismului uman, fapt datorat grăsimilor „sănătoase”.

Uleiul din sâmburii de struguri are un punct de fum ridicat 216℃ (420℉) şi poate fi
utilizat cu succes ȋn gastronomie la pregătirea diverselor reţete, pornind de la sosuri, salate,
maioneze, marinate, preparate la cuptor.

5.2.3. Indicele de refracţie

Indicele de refracţie constă ȋn stabilirea conţinutului de substanţă uscată a uleiurilor.

Această procedură are ca fundament proprietatea substanţelor de a devia razele de lumină pe care
le parcurge.

Indicele de refracţie se diferenţiază ȋn funcţie de anumiţi factorii precum: dimensiunile

razei de lumină, temperatura la care se execută determinarea şi concentraţia soluţiei supuse
analizei.

Indicele de refracţie constituie o ȋnsuşire apreciabilă ce poate fi stabilită simplu, concret,

cu o cantitate redusă de probă fiind ȋn stransă concordanţă cu structura uleiului.

Tehnica este utilizată pentru examinarea reacţiilor imediate ce au loc, stabilirea sursei,
determinarea şi fixarea purităţii uleiului.

Ȋntre indicele de refracţie şi componenţa uleiului există o serie de reacţii ce sunt definite
astfel:

 valoarea indicelui de refracţie se intensifică simultan cu multiplicarea atomilor de carbon;

 indicele de refracţie este mai redus pentru acizi graşi privind ȋn comparaţie cu glicerina;
 ȋn cazul monogliceridelor, indicele de refracţie este mai evident ȋn comparaţie cu
trigliceridele;
 sporirea numărului de duble legături conduce la creşterea indicelui de refracţie.

Ȋn cazul uleiurilor moi, determinarea indicelui de refracţie se realizează la 25℃, iar

uleiurilor care au punctul de topire mai mare este utilă o temperatură de 40℃ sau 60℃.

Indicele de refracţie ȋn cazul uleiului din sâmburii de struguri la o temperatură de

aproximativ 40℃, variază ȋntre 1,460÷1,466.

- 32 -
 5.2.4. Greutatea specifică (densitatea)

Greutatea specifică constitue o mărime fizică aplicată pentru expunerea materialelor şi

este descrisă ca fiind masa unităţii de volum.

Densitatea uleiului din sâmburii de struguri variază ȋn funcţie de conţinutul ȋn acizi graşi
şi temperatură.

Uleiul obţinut din sâmburii de struguri prezină o densitate medie de 0,925 g/cm3.

5.2.5. Culoarea

Uleiul obţinut din sâmburii de struguri se prezintă sub forma unui lichid limpede, de
culoare galben-aurie cu o nuanţă verzuie, are un uşor gust dulceag, miros subtil de struguri şi nu
conţine niciun fel suspensii sau sediment.

Ȋn cazul, ȋn care, sâmburii de struguri au fost neglijaţi pe durata manipulării,

transportului şi depozitării, acest lucru se reflectă asupra culorii uleiului ce tinde a fi mai
ȋnchisă. De asemenea, ambalarea este necesară să se realizeze cu atenţie şi ȋn recipiente de
culoare ȋnchisă pentru a diminua riscul producerii unor modificări organoleptice ale uleiului.

5.2.6.Aroma

Aroma unui produs alimentar reprezintă un sistem complex de senzaţii gustative şi

olfactive distinse ȋn momentul degustari. De asemenea, uleiul comestibil este nevoit să aibă o
aromă blândă astfel ȋncât să nu deprecieze gustul şi aroma produsul alimentar.

Uleiul obţinut din sâmburii de struguri are o aromă discretă de struguri

6. Scheme şi metode tehnologice de obţinerea uleiului din sâmburii de struguri ȋn

scopul realizării producţiei proiectate

Ȋn urma unei documentări elaborate pe baza literaturii de specialitate vor fi expuse mai
multe scheme tehnologice de obţinere a uleiului rafinat din sâmburii de struguri.

Pe baza unor date dar şi ȋn urma unor examinării comparactive a celor trei scheme
expuse s-a apreciat faptul că varianta a treia este optimă pentru că :

 este actuală;
 are un potenţial avantajos la fabricaţie;
 consumul de utilităţi este convenabil din punct de vedere economic;
 nu depreciază ȋnsuşirile iniţiale ale sâmburilor de struguri;
 obţinerea unor produse calitativ superioare.

- 33 -
 6.1. Varianta I. Schema tehnologică de obţinerea uleiului din sâmburii de struguri
presat la rece, [Adaptată după Dr. Ing.Maria Iordan]

De la centrele vitivinicole

Sâmburi de struguri

Recepţie cantitativă şi calitativă

-u=max.12%

Curăţare

Uscare

Presare la rece

Şrot Ulei presat la rece

-Cu =8÷10 %

Toastare Filtare

Şrot toastat Ulei din sâmburii de struguri presat la rece

- 34 -
 6.2. Varianta II. Schema tehnologică de obţinerea uleiului rafinat din sâmburii de
struguri presat la cald, [Adaptată după Dr. Ing.Maria Iordan]

De la centrele vitivinicole

Sâmburi de struguri

Recepţie cantitativă şi calitativă

-u=max.12%
- Cu =10÷ 22%

Curăţare

Uscare

Măcinare

Abur Tratament hidrotermic Apă evaporată

Presare finală

Şrot Ulei brut presat la cald

- 35 -
Valorificare Desmucilanizare

Neutralizare

Spălare – uscare

Decolorare

Desceruire

Dezodorizare

Filtrare

Ambalare

Livrare

Ulei rafinat din sâmburi de struguri

- 36 -
 6.3. Schema tehnologică adoptată

6.3.1. Schema tehnologică de obţinerea uleiului brut din sâmburii de

struguri

De la centrele vitivinicole

Tescovină nefermentată

Recepţie cantitativă şi calitativă

-cântar basculă -u= 45%
-min 20% sâmburi

Apa Separare sâmburi Pieliţe, ciorchini

-separator cu site
vibratoare Valorificare

Sâmburi struguri

-u=8÷12%
- Cu =10÷ 22%

Abur Uscare Apă evaporată

-schimbător
de căldură mixt -u≤6%
-t Ab = 125℃
Decorticare Coji

-decojitor cu 2 tăvalugi -max.coajă 3%

Sâmburi decorticaţi Valorificare

Măcinare
-valţ cu 2 pereche de - dp = 3 ÷ 5mm
tăvălugi ȋn serie
- 37 -
 Presare preliminară
-presă TPU-250 -n< 14rot/min
-P=25 ÷ 28 at

Brochen Ulei brut presat la rece

-Cu = 18 ÷ 22%

Măcinare
-concasor -dp = 3 ÷ 5 mm

Abur Tratament hidrotermic Apă evaporată

-PAb = 3 ÷ 4 at -u1 = 9,5%

-prăjitor vertical -u2 = 5%
-t=75÷ 100℃
-τ < 10 ÷ 20 min
Presare finală
-presa Expellere -n=40÷50 rot/min
-P=40÷200 MPa

Şrot Ulei brut presat la cald

-Cu = 8 ÷ 10% -Cu − min. 90%
Valorificare

Purificare ulei brut Zaţuri grosiere şi fine

-decantor vertical aluvionar -τ = 2 ÷ 3 h

filtru Niagara Valorificare

Ulei brut din sâmburi de struguri

La rafinare

- 38 -
6.3.2. Schema bloc de operaţii pentru rafinarea „Uleiului brut din sâmburii de
struguri”
Din secţia de presare-purificare

Ulei brut din sâmburi de struguri

NaCl 2% (1:10) Desmucilaginare Mucilagii

-instalaţia Sharples -t=50÷75℃

-τ = 15 ÷ 25 min Valorificare
Na2 CO3 Neutralizare alcalină Soaphtock

( C=15÷ 20%) -instalaţia Sharples -A max. 0,1÷ 0,4%

-t=70÷80℃ -Cu = 20 ÷ 40%
Apă caldă Aer cald - τ=22 ÷ 5min
(t=85 ÷90℃) ( t>120℃) Valorificare

Spălare-uscare Ape de spălare,

apă evaporată
-SDQ cu serpentină şi agitator -u<0,05%
-uscator sub vid -t u < 90℃ Purificare

La canal

Pământ decolorant Decolorare prin adsorţie Pământ decolorant cu

(0,5÷5%) -coloana de decolorare sub vid -t=85÷ 90℃ pigmenti vegetali

- τ = 7 ÷ 15 min
-p=50÷60 mm Hg -Cu = 35 ÷ 45%

Solvenţi Recuperare ulei

Ulei din sâmburi de
struguri rafinat I Turte de

pământ decolorant Ulei

- 39 -
 Reutilizare Purificare

Pămant de kiselgur Vintinizare Kiselgur cu ceruri şi gliceride

(0,5÷2%) -
dp = 10 ÷ 30μ -δ =4h
-instalaţia De Smet -t=5÷7℃ Benzină Extracţie
Distilare Benzină
Ulei vinterizat
Abur Desbenzinare Benzină
kiselgur
Valorificare
Abur Dezodorizare Distilat de dezodorizare Kiselgur recuperat
(1,5÷4%) -t u =175÷185℃
t Ab = 240 ÷ 275℃ - τ = 5 ÷ 7h
-P=5÷30 mm Hg Valorificare
-aparat
dezodorizare De Smet

Ulei dezodorizat

Hârtii Polisare Zaţuri fine, coloidale

filtrante

Butelii din Ȋmbuteliere Valorificare

sticla,capsule
-maşina de dozat

Etichete Etichetare
autocolante

- 40 -
Ambalaje pentru Livrare

distribuţie

Ulei rafinat din sâmburii

de struguri

6.4. Descrierea schemei tehnologice de legături adoptate - Obţinerea uneiului brut

din sâmburii de struguri

6.4.1. Recepţia cantitativă şi calitativă a materialului oleaginos

După separarea sâmburilor de struguri din tescovina nefermentată, aceştia sunt

direcţionaţi către fabricile de ulei. Transportul materiei prime ȋn cantităţi ȋnsemnate şi pe distanţe
mari se va realiza ȋn vagoane pe calea ferată, pentru cantităţi reduse şi pe distanţe mici se va
efectua cu ajutorul autovehiculelor rutiere.
Recepţia cantitativă se execută prin cântărirea materiei prime, respectiv a sâmburilor de
struguri cu ajutorul cântarelor basculă. Ȋn urma cântăririi, se acceptă o diferenţă de maximum 1%
ȋntre cantitatea precizată ȋn factură şi cantitatea recepţionată.
Astfel se realizează o probă medie constituită dintr-o zecime din totalul numărului de
saci. Proba trebuie să cântărească 1 Kg pentru a putea fi divizată ȋn 3 părţi ce vor fi introduse ȋn
recipiente din sticlă sau metal ermetic ȋnchise. Toate probele sunt sigilate şi sunt repartizate
astfel: una din probe ajunge ȋntr-un laborator pentru analize, cea de a doua la beneficiar, iar
ultima probă este păstrată timp de 60 de zile pentru o nouă expertiză ȋn caz de litigiu.
De asemenea probele sunt etichetate, astfel fiind inscripţionate următoarele caracteristici:
 adresa şi denumirea fabricii;
 numărul lotului;
 numele şi semnătura persoanei care a prelevat şi analizat proba.
Recepţia calitativă a sâmburilor de struguri are ca obiectiv aprovizionarea fabricilor de
ulei cu materie primă ce corespunde standardelor ȋn vigoare.
Această operaţie constă ȋn ridicarea unor probe şi executarea unor determinării precum:
- 41 -
 greutatea hectolitrică – prin intermediul căreia se poate determina conţinutul de ulei din
sâmburii de struguri;
 determinarea corpurilor străine – această examinare fiind utilă pentru stabilirea purităţii
dar şi a conţinutului concret ȋn ulei a sâmburilor de struguri;
 determinarea umidităţii sâmburilor de struguri – furnizează informaţii dacă este necesar
ca materia primă să fie sau nu supusă uscării ȋnainte de a fi depozitată;
 determinarea conţinutului de ulei – de această examinare depinde randamentul de
extracţie ȋn ulei.

Condiţiile admise care se impun la recepţia sâmburilor de struguri nedecorticaţi ȋn

vederea obţinerii uleiului:

Greutatea hectolitrică, Kg, minim 45

Corpuri străine, %, maxim 7

Umiditate, %, maxim 16

Grăsimi, %, minim 10

6.4.2. Separarea materialului oleaginos

Ȋn urma recepţiei cantitative şi calitative a tescovinei nefermentate, aceasta este supusă

unei operaţii de separare a sâmburilor de struguri. Această operaţie se realizează cu ajutorul unui
separator cu site vibratoare, având drept scop eliminarea pieliţelor şi ciochinilor ce urmează să
fie valorificaţi.

6.4.3. Operaţia de uscare a materialului oleaginos

Sâmburii de struguri rezultaţi ȋn urma separării sunt supuşi unei operaţii de uscare, unde
are loc diminuarea cu cel puţin 4% din umiditatea iniţială a materiei prime.
Principalul scop al operaţiei de uscare este de a preȋtâmpina degradarea calităţii
sâmburilor de struguri prin ȋncetinirea proceselor biochimice, hidrolitice, chimice şi respective
evitarea autoȋncălzirii dar şi a germinării la depozitare.
- 42 -
 Temperatura la care se execută uscarea este limitată, aceasta nu trebuie să depăşească
valoarea de 60℃ pentru a evita denaturarea proteinelor. Astfel, la temperatura de 70℃ este
intensificat indicele de peroxid (ce conduce la apariţia fenomenului de râncezire), el fiind un
factor de referinţă ȋn ceea ce priveşe calitatea uleiurilor vegetale. Ȋn alegerea regimului optim de
uscare se va ţine cont de umiditatea seminţelor, tipul şi conţinutul de coajă şi structura miezului.
Agentul termic utilizat pentru obţinerea uleiului brut din sâmburii de struguri are o
temperatură ce ajunge la 125℃. Ȋntregul proces de uscare se realizează cu ajutorului unui
schimbător de căldură mixt.

6.4.4. Decorticarea sâmburilor de struguri

Materile prime oleaginoase sunt acoperite de un ȋnveliş ce poate fi sau nu aderent la miez
ȋn funcţie de specia seminţelor. Coaja sâmburilor de struguri posedă un conţinut bogat ȋn
celuloză şi un conţinut redus de ulei, din acest motiv este absolut necesar decorticarea sâmburilor
de struguri.
Pentru ca decorticarea să se realizeze ȋn condiţii optime este necesar ca sâmburii de
struguri să aibă o umiditate cuprinsă ȋntre 6,5÷7%.
Descojirea sâmburilor de struguri se realizează prin intermediul unei metode mecanice şi
anume prin frecare având la dispoziţie utilaje speciale precum decojitorul cu 2 tăvălugi Ȋn urma
descojirii nu se ȋndepătează ȋn totalitate coaja ci numai parţial, ȋn materialul decorticat rămânând
un procent de coajă maxim 3% fiind benefică ȋn procesele de presare şi extracţie.

6.4.5. Măcinarea materialului oleaginos

Cea mai importantă operaţie ȋn procesul de pregătire al materiilor prime ȋn vederea

extrageri uleiului este reprezentată de măcinarea seminţelor oleaginoase.
Ȋn urma operaţiei de măcinare se realizează fracturarea membranelor şi destrămarea
structurii oleoplasemei celulare care conţine ulei. Astfel, uleiul este eliminat prin canalele
oleplasmei sub forma unor picături fine, acestea fiind reţinute la exteriorul măcinăturii sau ȋn
capilarele acesteia.
Pe lângă seminţele oleaginoase mai sunt expuse măcinării brochenul obţinut ȋn urma
presării dar şi şrotul rezultat la extracţie.
- 43 -
 Valţurile sunt utilaje unde sâmburii de struguri decoticaţi traversează printre cilindri aflaţi
ȋn mişcare de rotaţie, aceştia fiind mărunţiţi sub influenţa forţelor de tăiere, compresiune sau
frecare.
Utilajele folosite pentru măcinarea sâmburilor de struguri sunt atent alese astfel ȋncât
rezultatul să fie de calitate, operaţia executându-se cu ajutorul valţului cu două perechi de
tăvălugi , iar particulele obţinute au dimensiuni de 3÷5 mm.
Umiditatea optimă a sâmburilor de struguri pentru a putea fi supuşi operaţiei de măcinare
este necesar să fie cuprinsă ȋntre 9÷11% .

6.4.6. Presarea materialului oleaginos măcinat

Procesul ce stă la baza separării uleiului dintr-o măcinătră de natură oleaginoasă poartă
denumirea de presare. Operaţia de presare este cea mai cunoscută şi veche modalitate de a obţine
uleiuri vegetale de calitate superioară. La finalul presării, rezultă uleiul brut şi respectiv
brochenul.
Există două tipuri de presare, aşadar:
 presare preliminară moderată, ȋn cazul obţinerii uleiului printr-o metodă de presare-
extracţie, acest procedeeu conduce la o separare de aproximativ 80% din uleiul cuprins ȋn
măcinătură, iar brochenul rămâne cu un conţinut ȋn ulei de 18÷22% sau o presare preliminară
progresivă, unde conţinutul de ulei din brochen este redus la 12÷14%;
 prelucrarea seminţelor oleaginoase ȋn vederea obţinerii uleiului se efectuează numai prin
presare, ȋn acest caz se aplică o singură treaptă de presare până ce şrotul rămâne cu un conţinut ȋn
ulei de 8÷10%.
Presarea preliminară a sâmburilor de struguri se realizează cu ajutorul presei TPU-225,
iar la presarea finala este utilizată presa Expeller -202.

6.4.7. Tratamentul hidrotermic al brochenului

Tratamentul hidrotermic reprezintă prăjirea brochenului provenit ȋn urma presării,

operaţia realizandu-se sub o agitare permanentă o anumită perioadă de timp.
Scopul prăjirii materialului oleaginos este de a obţine:
 modificări fizico-chimice la nivelul structurii măcinăturii;
- 44 -
 transformări la nivelul configuraţiei particulelor ȋn scopul dobândirii unui randament
maxim ȋn ulei;
 unui produs finit de calitate superioară datorită transformărilor chimice suplimentare;
 dezodorizarea parţială a uleiului.
Tratamentul hidrotermic la care sunt supuşi sâmburii de struguri măcinaţi se execută ȋn 2
etape:
1) Umectare brachenului măcinat – realizându-se concomitent cu intensificarea
temperaturii, această operaţie are loc prin injectarea de abur saturat, până la atingerea unei
umidităţi optime; cantitatea de abur adaugată este direct proporţională cu cantitatea de ulei
eliberată din măcinătură;
2) Ȋncălzirea brachenului măcinat – se realizează până la obţinerea unei umidităţi şi
temperaturii optime procesului de prăjire sau de extracţie.
Măcinătura umectată este ȋncălzită şi uscată pe măsură ce traversează fiecare
compartiment al prajitorului, până la obţinerea unui echilibru ȋntre umiditate şi temperatură,
optime ȋn procesul de presare.
Este necesar ca procesul ales pentru prăjire să menţină ȋnsuşirile iniţiale ale principalelor
componente din măcinătură precum: substanţelor proteice ce dispun de o valoare nutritivă
crescută, vitaminelor, provitaminelor, antioxidanţi naturali, fosfatidele, uleiul obţinut prin
presare şi a celui remanent ȋn brochen.
Tratamentul hidrotermic este iniţiat ȋn momentul ȋn care brochenul deţine umiditatea
maximă de 9,5%, iar cea finală are valoarea de 5%, 10÷20 de minte este durata medie ȋn care se
desfăşoară ȋntregul proces.

6.4.8. Purificarea uleiului brut de presă

Operaţia de purificare a uleiului de presă are ca obiectiv ȋndepărtarea impurităţilor

organice, mecanice şi a urmelor de apă pentru a ȋmpiedica eventualele deprecieri calitative şi
cantitative.
Purificarea uleiului brut se realizează prin intermediul unui decantor vertical aluvionar
Niagara, durata procesului variază ȋntre 2÷3 ore, ȋn urma acestei operaţii se obţin zaţuri grosiere
şi fine ce merg spre valorificare.

- 45 -
 Rafinarea uleuilui brut din sâmburi de strugurii
6.4.9. Desmucilaginarea uleiului brut

Uleiul brut din sâmburii de struguri lipsit de impurităţi prin intermediul operaţiei de
purificare are ȋnglobate şi substanţe FARM (fosfatide, albumine, răşini, hidraţi de carbon,
substanţe minerale, apă).

Scopurile realizării desmucilaginării uleiului brut sunt acelea de a amplifica gradul de

conservabilitate, facilitarea procesului de neutralizare, ameliorarea gustului şi culorii.

Existenţa mucilagiilor ȋn ulei produce consecinţe nedorite la operaţia de rafinare şi

depozitare a uleiurilor.

La operaţia de neutralizare, prezenţa mucilagiilor conduce la spumarea intensivă, există

capacitatea de a constitui emulsi stabile anevoios de ȋndepărtat din cauza antrenării uleiului ȋn
soapstock.

La operaţia de decolorare este blocată acţiunea agentului decolorant din cauza

ȋnsuşirilor intens hidrofile ale mucilagilor prezente ȋn ulei.

Ȋn cazul vinterizării şi hidrogenării se constată aceeaşi consecinţă asupra catalizatorului

de hidrogenare dar şi a kiselgurului.

Ȋn urma procesului de dezodorizare, uleiurile au un miros respingător şi o culoare

ȋnchisă, nespecifică.

La depozitare, prezenţa fosfatidelor conduce la instabilitatea uleiului din cauza faptului

că acestea se sedimentează pe fundul rezervoarelor şi a mijloacelor de transport.

Desmucilaginarea este o etapă anevoioasă ȋn procesul de rafinare al uleiurilor, ȋn cazul

uleiului brut din sâmburii de struguri se realizează prin intermediul unei metode chimice cu
ajutorul unui tratament alcalin. Operaţia de desmucilaginare a uleiului brut din sâmburii de
struguri se realizează prin intermediul instalaţiei Scharples la temperaturi de 50÷75℃, durata
procesului este de 15÷25 minute iar concentraţia soluţiei alcaline este ȋn procent de 2%.

6.4.10. Neutralizarea uleiului

Acizi graşi liberi prezenţi ȋn uleiurile vegetale sunt consecinţa scindării trigliceridelor,
situaţi atât ȋn masa de seminţe cât şi ȋn uleiul brut.
- 46 -
 Amplificarea acidităţii uleiurilor, ȋn cazul seminţelor oleaginoase se produce ca rezultat a
unei depozitării ȋn condiţii necorespunzătoare, respectiv o acţiune necontrolată a lipazelor proprii
şi a mucegaiurilor care progresează la umidităţi crescute ale materiei prime.
Aşadar, operaţia de neutralizare are drept scop excluderea acizilor graşi liberi ceea ce
conduce inevitabil şi la diminuarea acidităţii libere a uleiurilor pană la obţinerea unor valori
admise de standarde.
Metoda de neutralizare alcalină este o etapă extrem de importantă din procesul de
rafinare al uleiului brut din sâmburii de struguri, desfăşurarea acesteia se aplică numai ȋn cazul
uleiurilor cu o aciditate liberă mai mare de 7%, având drept reactanţi participanţi: NaOH,
Na2CO3, KOH.
Neutralizarea alcalină include trei etape:
 neutralizarea propriu-zisă;
 desfacerea soapstock-ului obţinut;
 igenizarea uleiului prin excluderea urmelor de săpun.
Ȋndepărtarea parţială a pigmenţilor coloranţi, ȋndepărtarea acizilor graşi şi a mucilagiilor
şi adsorţia din punct de vedere cantitativă a impurităţilor sunt efecte obţinute ȋn urma aplicării
tratamentului alcalin.
Instalaţia Sharples este utilizată ȋn vederea neutralizării uleiului brut din sâmburii de
struguri; procesul se derulează la o temperatură de 70÷80℃, durata este de aproximativ 2÷5
minute iar la final, aciditatea uleiului va fi de maxim 0,1÷0,4% acid oleic.

6.4.11. Spălarea –Uscarea uleiului

Uleiul neutralizat este igenizat ȋn instalaţi speciale cu apă la temperaturi de 85÷90℃,

urmat să fie uscat ȋntr-un uscător sub vid.
Spălarea uleiului are drept consecinţă eliminarea urmelor de săpun de neutralizare
obţinut ȋn urma operaţiei de neutralizare.
Cantitatea de apă utilizată la spălarea uleiului este de 80% faţă de ulei, igenizarea se
realizează cu apă dedurizată, ȋn caz contrar se amplifică conţinutul de săpun ȋn ulei obţinându-se
săpunuri de calciu, dificil de ȋnlăturat deoarece sunt insolubile ȋn apă, astfel apa nu trebuie să
depăşească 5 grade germane.
Operaţia de spălare se efectuează la 80÷90℃, ȋn mai multe runde sub agitare continuă.
- 47 -
 Spălarea uleiului din sâmburii de struguri se realizează cu cu ajutorul unui schimbător
de căldură cu serpentină şi agitator, temperatura uleiului trebuie menţinută pe toată durata
procesului la temperaturi mai mici de 90℃.

Ȋn urma operaţiei de uscare este eliminată apa rămasă ȋn ulei după efectuarea spălării
acestuia. Existenţa apei ȋn ulei ar conduce la mărirea acidităţii libere ȋn urma depozitării şi
micşorarea până la pierderea activităţii pământului decolorant la desfaşurarea operaţiei de
decolorare a uleiului.
Eliminarea apei din uleiul de sâmburii de struguri se desfăşoară ȋntr-un uscător sub vid,
iar la sfarşitul operaţiei, uleiul prezintă o umiditate mai mică de 0,05%.

6.4.12. Decolorarea prin adsorţie

Decolorarea este definită ca fiind una dintre operaţiile de bază ȋn derularea procesului de
rafinare a uleiurilor vegetale comestibile care contribuie la obţinerea unui produs finit de calitate
superioară (limpede, luminos şi de culoare cât mai deschisă).
Decolorarea fizică prin adsorţie se realizează sub agitare prin ȋnglobarea pământului
decolorant ȋn uleiul neutralizat, ȋn prealabil uscat sub vid şi descompunerea absorbantului din
uleiul obţinut ȋn urma acestui proces.
La decolorarea uleiului brut din sâmburii de struguri se utilizează cu precadere
pământul decolorant sub formă de pulbere, acesta este necesar să fie neutru ȋn ceea ce priveşte
reactivitatea chimică şi activ pentru amplificarea randamentului de decolorare cu acizi minerali.
Temperatura optimă pentru realizarea operaţiei de decolorare uleiului brut din sâmburii
de struguri este de 85÷90℃ şi o presiune sub vid de 60mmHg. La o temperatură mai mică de
85℃ este diminuat randamentul la decolorare, iar ȋn cazul unei temperaturii mai ridicate de
100℃ poate conduce la desorbţia pigmenţilor din pământul decolorant.

Cantitatea necesară de pământ decolorant se decide ȋn funcţie de tipul uleiului şi de

calitatea acestuia din punct de vedere al gradului de decolorare dorit, ȋn cazul uleiului brut din
sâmburii de struguri este nevoie de 5% pământ decolorant.
Pământul decolorant sub formă de pulbere este introdus gradat ȋn masa de ulei ȋn
scopul preveniri oxidării centrilor activi din materialul supus procesului, existând riscul să se
producă piederi ȋn ceea ce priveşte umiditatea pământul decolorant astfel, este de preferat
utilizarea sub formă gravimetrică, nu pulverulentă a pământul decolorant.
- 48 -
 Decolorarea uleiului din sâmburii de struguri se produce ȋntr-o coloană de decolorare
având următori parametri principali: temperatura - 85÷90℃, durata de executare a operaţie de
7÷15 minute şi presiunea de 60 mmHg.

6.4.13. Vinterizarea uleiului

Scopul operaţiei de vinterizare este de a ȋnlătura cerurile şi gliceridele ce se pot solidifica

la temperatura camerei.
Conţinutul de ceruri şi de trigliceride saturate sunt influenţate de specia materiei prime,
de modalitatea de obţinere (cu sau fără descojirea materialului oleaginos, ulei de presă sau
extracţie).
Cantitatea de ceruri şi triglicerite saturate este mai mare ȋn cazul materialului oleaginos
nedescojit şi obţinerea uleiului prin extracţie ȋn comparaţie cu uleiul rezultat din seminţe
descojite şi prin presare.
Principalul agent de vinterizare este pământul de kiselgur.
Vinerizarea uleiului brut din sâmburii de struguri se realizează cu instalaţiei De Smet,
metoda cu germeni de cristalizare, care constă ȋn răcirea la 5÷7℃, după care urmează să fie
adăugată o cantitate de germeni de cristalizare şi este menţinută sub agitare aproximativ 4 ore
pentru a favoriza dezvoltarea cristalelor. Germeni sunt compuşi din pulbere de kiselgur unde pe
suprafaţa lor se pot ȋnmagazina microcristale de ceruri sau trigliceride saturate cu dobândirea
unor cristale mari.

6.4.14. Dezodorizarea uleiului

Dezodorizarea – este penultima operaţie a procesului complex al rafinării şi are drept

scop eliminarea pe cât posibil al substanţelor răspunzătoare de gustul şi mirosul respingător al
uleiurilor, provenite fie din materia primă ca substanţe asociate ale gliceridelor, fie ȋn urma
modificărilor chimice ce au loc pe durata procesului de depozitare şi prelucrare.
Ȋn urma acestei operaţii se realizează depersonalizarea uleiurilor, motivaţia fiind de a nu
imprima gust şi miros preparatelor alimentare.
Este absolut obligatoriu executarea operaţiei de dezodorizare ȋn cazul uleiurilor vegetale
obţinute prin extracţie şi produsele lor de hidrogenare ce au aplicării ȋn industria alimentară,
cosmetică şi farmaceutică.
- 49 -
 Pentru obţinerea unor rezultate satisfăcătoare este necesară asigurarea unei distribuţii
uniforme şi ȋn cantităţi reduse de abur injectat ȋn uleiul brut din sâmburii de struguri, temperatura
acestuia este mai ȋnsemnată ȋn comparaţie cu temperatura uleiului, având o valoare cuprinsă ȋntre
240÷275℃.
Uleiul din sâmburii de struguri este dezodorizat cu ajutorul unui aparat de dezodorizare
De Smet având următorii parametri de lucru: temperatura uleiului supus procesului este de
175÷185℃, durata de excutare a mecanismului de dezodorizare este cuprinsă ȋntre 5÷7 ore,
presiunea aburului utilizat este de 2÷3 mmHg.

6.4.15. Polisarea uleiului

Polisarea este ultima operaţie din procesul de rafinare al uleiului răcit la temperatura de
30℃. Polisarea se execută printr-un suport filtrant, acesta având posibilitatea de a păstra
sedimentul solid, lasând să curga filtratul.
Temperatura uleiului şi vâscozitatea acestuia, presiunea la care se realizează procesul,
dimensiunile stratului de sediment depus pe materialul filtrant sunt factorii ce influenţează viteza
de producere a filtrării.
Operaţia de polisare a uleiului din sâmburii de struguri se realizează utilizând cartoane
filtrante, la finalul procesului se obţin zaţuri fine, coloidale ce sunt supuse valorificării.

6.4.16. Ȋmbutelierea uleiului

Ȋmbutelierea uleiului rafinat obţinut din sâmburii de struguri se realizează ȋn ambalaje de

sticlă având un volum de 200 ml cu ajutorul unei maşinii de dozat volum.
Chiar şi ȋn cazul unui ulei obţinut printr-un proces tehnologic bine controlat şi
monitorizat poate suferi modificări nedorite, precum oxidări ce intervin ȋn urma prezenţei
oxigenului atmosferic, luminii, a radiaţiilor UV dar şi ȋn condiţii de depozitare neconforme
(temperaturi mai mari de 30℃), astfel este recomandată o ȋmbuteliere cât mai riguroasă.

- 50 -
 6.4.17. Etichetarea recipientelor cu ulei

Scopul etichetării este de a prezenta succint consumatorilor informaţi utile, satisfăcătoare,

verificabile şi uşor de comparat, având astfel permisiunea de a alege un produs ce corespunde
exigenţelor din punct de vedere al nevoilor dar şi economic. Eticheta are ca obiectiv şi
promovarea produsului.
Pe etichetă sunt elemente de identificare ale produsului, aceasta ȋnsoţeşte produsul sau
este fixată pe ambalajul acestuia.
Etichetarea recipientelor ce conţin ulei din sâmburii de struguri se realizează folosind materiale
autocolante.

7. Controlul fabricaţiei pe faze

Nr. Denumire Denumire Frecvenţa Analizele de Limitele Observaţii Controlul

crt. operaţie produs controlului laborator valorilor
controlat efectuate analizelor

1 Recepţie Tescovină Fiecare lot Corpuri Max. 7% Min. 20% CTC

cantitativă şi nefermentată străine sâmburi Fabrica
calitativă
1 Recepţie Tescovină Fiecare lot Umiditate Max. 16% Min. 20% CTC
cantitativă şi nefermentată sâmburi Fabrica
2 calitativă
Separare Sâmburii de Fiecare lot Corpuri Max. 4% CTC
sâmburi struguri străine Fabrica

3 Uscare Sâmburii de Fiecare lot Umiditate Max. 6% CTC

struguri t Ab =125℃ Fabrica

4 Decorticare Sâmburii de Fiecare lot Max. 3% CTC

struguri Coajă Fabrica
- 51 -
5 Măcinare Măcinătură Fiecare lot Umiditate Max. 9% CTC
de sâmburi dp = Fabrica
3÷5m
6 Presare Măcinătură Fiecare lot n ≤ 14 CTC
preliminară de sâmburi rot/min Fabrica
6 Presare Măcinătură Fiecare lot P= CTC
preliminară de sâmburi 25 ÷ 28 at Fabrica
7 Măcinare Măcinătură Fiecare lot CTC
brochen dp = Fabrica
3÷5m
8 Prăjire Măcinătură Fiecare lot Temperatura 75÷100℃ CTC
brochen de prăjire τ< 10 ÷ Fabrica
20 min
8 Prăjire Măcinătură Fiecare lot Umiditatea Max. 9,5% CTC
brochen măcinăturii τ< 10 ÷ Fabrica
prajite 20 min

9 Presare finală 1.Ulei brut de Fiecare lot n=40÷50 CTC

presă rot/min Fabrica

9 Presare finală 1.Ulei brut de Fiecare lot P=40÷200 CTC

presă MPa Fabrica

9 Presare finală 2. Şrot Fiecare lot Conţinut de Max. 8% CTC

ulei Fabrica
10 Purificare ulei Ulei purificat Fiecare lot τ=2÷3 h CTC
Fabrica

11 Desmucilagina Ulei Fiecare lot Conţinut t=50÷75℃ CTC

re desmucilagin rezidual de Fabrica
11 Desmucilagina at
Ulei Fiecare lot Conţinut
mucilagii τ=15÷25 CTC
re desmucilagin - 52rezidual
- de Fabrica
at mucilagii
 min

12 Neutralizare Ulei Fiecare lot Aciditatea Max. 0,4% t=70÷80℃ CTC

alcalină neutralizat remanentă Fabrica
τ=2÷5 min

13 Spălare - Ulei spălat- Fiecare lot Umiditate Max. t u < 90℃ CTC
uscare uscat finală 0,05% Fabrica

14 Decolorare Ulei Fiecare lot Culoarea Galben- t=85÷90℃ CTC

prin adsorţie decolorat uleiului final Verzui Fabrica
τ=7÷15
min

P=50÷60
mm Hg

15 Vinterizare Ulei Fiecare lot Grad de t=5÷7℃ CTC

vinterizat desceruire Fabrica
(Aspect) τ=4 h

16 Dezodorizare Ulei Fiecare lot t=175÷185 CTC

dezodorizat ℃ Fabrica

τ=5÷7 h

P=5÷30
mm Hg

17 Polisare Ulei polisat Fiecare lot Grad de CTC

puritate Fabrica

- 53 -
 8. Alegerea utilajelor

 Operaţia de uscare a sâmburilor de struguri

Uscătorul cu benzi este format dintr-o carcasă ȋn interiorul căreia se găseşte bezi
transportoare, ce sunt montate una sub alta, prevăzute cu valţuri de egalare a stratului de material
oleaginos supus uscării.

Aerul cald umezeşte materialul oleaginos supus uscării aflat pe banda transportoare şi se
deplasează fie ȋn echicurent, fie ȋn contracurent cu acesta.

Benzile transportoare sunt confecţionate din inox , acestea funcţionează cu o viteză de

deplasare de 0,3÷0,5 m/min, iar viteza agentului termic este de 2÷3 m/s.

 Operaţia de măcinare
Ȋn tehnologia uleiurilor vegetale, măcinare sâmburilor de struguri şi a brchenului se
utilizează valţ cu două perechi de tăvălugi ȋn serie şi respectiv valţuri concasoare.

Caracteristici tehnice:
Φ=400 mm; L=800 mm; a=3mm; 𝑉𝑟 = 190 rot/min; 𝑉𝐿 =104 rot/min;
Unde : a-distanţa dintre tăvălugi, [mm];
𝑉𝑟 - viteza tăvălugului rapid, [rot/min];
𝑉𝐿 - viteza tăvăluguluilent, [rot/min].
- 54 -
 Caracteristici tehnice:
𝑑𝑝 =3÷5 mm; Q=40÷50 t/h, unde:
𝑑𝑝 - diametru particulă măcinătură, [mm];
Q- capacitatea de prelucrare a utilajului,[t/h].

 Operaţia de prăjire a sâmburilor de struguri

Utilajele ce servesc la prăjirea măcinăturii, utilizate adeseori ȋn industria uleiului sunt
prăjitoarele verticale ce pot fi prevăzute cu 2÷6 compartimente suprapuse.
Pentru a favoriza ȋncălzirea compartimentelor, acestea prezintă la parte inferioară fund şi
manta dublă, ȋn care se introduce abur saturat.
Umectarea se efectuează cu injectoare de abur sau prin pulverizare de apă, ȋn mod direct
ȋn toată masa de măcinătură.
Compartimentele prăjitorului sunt confecţionate din oţel laminat având dimensiuni de
10÷12 mm, malaxarea masei de măcinătură ȋn fiecare compartiment se realizează cu ajutorul
unor palete, astfel ȋntre fundul compartimentului şi palete este necesară o distanţă extrem de
redusă pentru a preveni lipirea şi ulterior arderea materialului destinat prăjirii.
Prin intermediul unui mecanism prevăzut cu o clapetă reglabilă se realizează traversarea
masei de măcinătură dintr-un compartiment ȋn altul, aceasta asigură şi ȋnălţimea stratului de
- 55 -
material ce a fost supus prăjirii. Dintr-un compartiment ȋn altul, măcinătura circulă prin
intermediul unor fante de evacuare, a căror poziţionare reciprocă trebuie să aprobe deplasearea
pe distanţă pe cât posibil mai lungă.

Prăjitorul cu 6 compartimente are funcţionare continuuă, iar alimentarea cu măcinătură se

realizează ȋn mod continuu ȋn compartimentul superior, de unde străbate fiecare compartiment,
iar ȋn cele din urmă este evacuată prin cele două guri de evacuare aflate pe fundul
compartimentului inferior.
Viteza cu care se realizează ȋntregul circuit al produsului şi durata de păstrare al acestuia
ȋn prăjitor este dată de deschiderea dispozitivelor de evacuare a sistemelor de descărcare. Ȋn
momentul ȋn care măcinătura atinge nivelul de 250 mm descărcarea este oprită complet.
Parametri optimi şi date de funcţionare ai prăjitorului cu 6 compartimente:
- temperatura de lucru: maxim 200℃;
- productivitate : 50 t/24 h (regim continuu de funcţionare cu trei schimburi pe zi);
- presiunea agentului termic: 0,65 Mpa;
- temperatura agentului termic: 160℃;
- suprafaţa de ȋncălzire: 27 m2;
- turaţia motorului de antrenare: 1400 rot/min;
- turaţia agitatorului: 20 rot/min;
- consumul specific de energie: 10kW/t;
- 56 -
- consumul specific de abur: 230 Kg/t.

 Operaţia de presare preliminară şi finală

Presa Expeller 202 serveşte la separarea uleiului din măcinătură. Cu ajutorul acestui tip
de presă se poate realiza o presare finală, randamentul operaţiei fiind de până la 95%, utilizând
turaţi reduse.
Utilajul este format dintr-o ȋncăpere care cuprinde două semicarcase perfect
asemănătoare ce sunt fixate cu ajutorul unor şuruburi şi elipse. Scheletul fiecărei carcase este
format din semibride şi lonjeroane.
Ȋn interiorul bridelor sunt instalate baghete, astfel ȋn urma intersecţiei lor este favorizată
scurgerea uleiului provenit de la presare. Camera de presare prezintă patru compartimente.
Axul ce prezintă asamblaţi melci, inele intermediare şi bucle poartă denumirea de ax cu
melci. Dinţii cuţitelor ce se găsesc ȋn interiorul camerei de presare sunt ȋndreptaţi spre inelele
intermediare.
Deosebirile din punct de vedere al construcţiei dintre presa mecanică Expeller 202 şi
TPU- 225:
1) ȋndepărtarea brochenului se efectuează pe la partea inferioară a sistemului de acţionare şi
posedă un recipient de colectre distinct al acestuia;
2) deţine ȋn structura sa un alimentator mecanic pentru măcinătură;
3) datorită prezenţei axului cu melci ȋn camera de presare se poate produce o scădere
semnificativă a temperaturii;
4) zaţul obţinut este mobilizat ȋn acelaşi timp cu uleiul prin intermediul unui transportor cu
melc;
5) conul de reglare prezintă un mecanism care are capacitatea de a menţine poziţia.
Axul presei Expeller este gol ȋn interior, astfel prin introducerea apei se poate obţine
răcirea măcinăturii, ȋn componenţa axului intră: 8 melci, 7 inele intermediare, 2 bucşe şi sistemul
de lucru al conului de reglare.
Măcinătura ajunge ȋn camera de presare prin intermediul unei elice cu pas crescător. Este
de dorit să nu se realizeze mişcării de rotaţie ȋn jurul axului pentru a evita probabilitatea de a
trece material ce nu a fost comprimat ȋndeajuns pentru separarea uleiului. Acesta fiind un motiv
pentru care sunt aplicate sisteme constructive precum:
- rugozităţi ce se obţin ȋn urma instalării unor baghete ȋn camera de presare cu rolul de a
amplifica forţele de frecare ce conduc la ȋnfrânarea rotirii materialului;
- 57 -
- ȋn faţa inelelor distanţiere sunt fixate cuţite pentru a ȋngreuna rotirea materialului şi este
sigură ȋncărcarea volumului rămas liber al camerei de presare.
Presarea propriu-zisă are loc după ce se săvârşeşte o oprire şi o ȋndesare a materialului,
operaţie desfăşurată cu ajutorul primului inel intermediar.
Ȋn funcţie de dimensiunile brochenului ȋn urma ȋndepărtării acetuia din presă se poate
efectua o refulare a măcinăturii prin intermediul zonei goale dintre vârfurile melcilor şi partea
interioară a camerei depresare. Acest fenomen are loc datorită presiuni axiale realizată pe spatele
spirei care este mai intensă ȋn comparaţie cu presiunea existentă.
Pentru a preȋntâmpina supraȋncalzirea se practică pulverizarea baghetelor cu ulei răcit sau
prin ȋnglobarea apei de răcire ȋn interiorul axului cu melci.
Evacuarea uleiului se realizează prin interstiile existente ȋn camera de presare, pe când
măcinătura presată este expulzată prin intermediul dispozitivului de evacuare sub forma unor
turte.

Parametri optimi de funcţionare ai presei Expeller 202:

-productivitate: 60 tone/24h, uleiul rezultat la presare: 95%, conţinutul de ulei remanent
ȋn brochen: 5%.
Date tehnice ale presei Expeller 202: puterea motorului: 40 kW, numărul treptelor de
presare: 4, presiunea: 40÷3000 Mpa, turaţia axului cu melci: 50 rot/min, numărul de
melci: 8, suprafaţa 7 m2.
- 58 -
 Operaţia de purificare
Operaţia de purificare a uleiului brut din sâmburii de struguri se realizează cu ajutorul
decantorului vertical aluvionar Niagara. Astfel uleiul destinat purificării pătrunde prin racordul
de alimentare, parcurge stratul filtrant alvionar sedimentat pe sitele metalice şi se strânge ȋntr-o
conductă, care comunică cu zona din interiorul panourilor (14-16) de care sunt prinse mai multe
site secundare şi una centrală.
Atunci când dimensiunile stratului de material sedimentat pe site nu mai permite
continuarea purificării, uleiul rămas ȋn filtru se elimină.

- 59 -
 Operaţia de vinterizare

Principiul de cristalizare având drept bază pământul de Kiselgur, ȋn instalaţia De Smet

este o metodă clasică şi des folosită.
Ȋn momentul cristalizării, cristalele de ceruri umezite şi ȋndepărtate ȋn etapa apoasă, de
săpun. Se continuuă apoi o centrifugare la rece, rezultând un ulei pe jumătate desceruit. Ȋn cazul
ȋn care uleiul rezultat ȋn urma centrifugării inţiale şi anume după operaţia de neutralizare mai
deţine un conţinut de ceruri de aproximativ 800÷1250 ppm, se ȋnlocuieşte acest procedeu, astfel
uleiul trece ȋn stare răcită ȋntr-un flotator, uleiul răcit este traversat de azot gazos ce antrenează la
suprafaţă conţinutul de ceruri cristalizate.

- 60 -
 8.1. Stabilirea numarului de utilaje

Fixarea numărului de utilaje pentru secţia de fabricare a uleiului rafinat din sâmburii de
struguri, se stabileşte cu ajutorul relaţiei:
M
N= , unde:
Mn
N- numărul de utilaje;
M- capacitatea de prelucrare a secţiei, [t/12h];
Mn - capacitatea de prelucrare a utilajului, [t/12h]

 Stabilirea numărului de utilaje pentru operaţia de separare:

Separator cu site vibratoare
M = 832,4998 Kg/h ⇒ M = 9,9899 t/12h
Mn = 520 Kg/h ⇒ Mn = 6,24 t/12h
9,9899
N= = 1,6 ≈ 2 separatore cu site vibratoare
6,24

 Stabilirea numărului de utilaje pentru operaţia de uscare:

Schimbător de căldură mixt
M = 832,4998 Kg/h ⇒ M = 9,9899t/12h
Mn = 1,5 t/h ⇒ Mn = 18 t/12h
9,9899
N= = 0,8324 ≈ 1 schimbător de căldură mixt
18

 Stabilirea numărului de utilaje pentru operaţia de măcinare:

Valţ cu 2 perechi de tăvălugi ȋn serie

M = 787,1408 Kg/h ⇒ M = 9,4456 t/12h

Mn = 7t/12h
9,4456
N= = 1,3493 ≈ 2 valţi cu 2 perechi de tăvălugi ȋn serie
7

- 61 -
 Stabilirea numărului de utilaje pentru operaţia de presare preliminară:
Presa TPU-225
𝑀 = 787,1408 Kg/h ⇒ M = 9,4456 t/12h
Mn = 6t/12h
9,4456
N= = 1,5742 ≈ 2 prese TPU − 225
6

 Stabilirea numărului de utilaje pentru operaţia măcinare:

Concasor
M = 763,2493 Kg/h ⇒ M = 9,1589 t/12h
Mn = 4t/12h
9,1589
N= = 2,2897 ≈ 3concasore
4

 Stabilirea numărului de utilaje pentru operaţia prăjire:

Prăjitor cu şase compartimente

M = 763,2493 Kg/h ⇒ M = 9,1589 t/12h

Mn = 10t/12h
9,1589
N= = 10,9158 ≈ 1 prăjitor cu şase compartimente
10

 Stabilirea numărului de utilaje pentru operaţia presare finală:

Presa Expeller-202

M = 763,2493 Kg/h ⇒ M = 9,1589 t/12h

Mn = 5t/12h
9,1589
N= = 1,8317 ≈ 2 prese Expeller − 202
5

- 62 -
 Stabilirea numărului de utilaje pentru operaţia uscare:
Uscător sub vid
M = 178,8921 Kg/h ⇒ M = 2,1467 t/12h
Mn = 1,5t/12h
2,1467
N= = 1,4311 ≈ 2uscătore sub vid
1,5

8.2. Lista utilajelor

Nr. crt. Denumire utilaj Nr. bucăţi

1 Separator cu site vibratoare 2

2 Schimbător de căldură mixt 1

3 Valţ cu două perechi de tăvălugi ȋn 2

serie
4 Presă TPU - 225 2

5 Concasor 3

6 Prajitor cu şase compartimente 1

7 Presa Expeller – 202 2

8 Uscător sub vid 2

- 63 -
 9. Valorificarea subproduselor şi deşeurilor rezultate la prelucrarea
sâmburilor de struguri

După relizarea operaţiei de presare finală din tehnologia de extracţie a uleiului brut din
sâmburii de struguri, se obţine şrotul iar ȋnainte de depozitare sau de operaţiile succesive din
blocul de rafinare se execută o separare a impurităţilor fine şi grosiere ce reies de la operaţia
anterioară de măcinare a sâmburilor de struguri, aceste corpuri străine poartă denumirea de
zaţuri.

9.1. Şroturile de sâmburii de struguri

Şroturile sunt subprodusele cele mai valoroase din ȋntreaga industrie a uleiurilor
vegetale, datorită conţinutului ridicat de ulei, proteine, celuloză, săruri minerale, glucide, apă.
Şroturile de sâmburii de struguri sunt rezultate ȋn urma operaţiei de presare finală a
brochenului şi au un conţinut de ulei ce variază ȋntre 8÷10%. Calitatea acestor şroturi este
inflenţată de cantitatea de coji remanentă, acestea având un conţinut ȋnsemnat de lignină şi
celuloză.
Valorificarea acestor produse secundare se realizează sub formă de furaje pentru
animale.

9.2. Zaţurile uleiului brut din sâmburii de struguri

Un nivel ridicat de impurităţi (nisip, coajă, miez, apă) există ȋn uleiul brut de sâmburii de
struguri presat la cald, separarea acestora se realizează la operaţia de purificare, ȋn urma căreia
rezultă un deşeu de culoare brună, de consistenţă vâscoasă ce este cunoscut sub denumirea de
„zaţuri”. Acest reziduu, zaţul poate deţine aproximativ 85÷95% ulei.

Zaţurile sunt importante datorită conţinutului crescut de ulei ce este posibil să fie
recuperat prin intermediul operaţiei de filtrare cu ajutorul unei soluţii de NaCl şi Na2 CO3 ,
ȋntregul proces durează câteva ore şi se realizează la o temperatură de 100℃.

Valorificarea zaţurilor se poate efectua fie ca hrană pentru animale, la obţinerea cleiurilor
ȋn urma extragerii uleiului prin intermediul unor dizolvanţi, iar dacă uleiul nu mai poate fi
recăpătat, zaţurile sunt transportate către centrele producătoare de săpunuri şi agenţi de curăţare.

- 64 -
 9.3. Făina de sâmburii de struguri
Pulberea este un subprodus rezultat ȋn urma măcinării sâmburilor de struguri, după ce ȋn
prealabil a fost extras uleiul presat la rece.

Făina din sâmburii de struguri reprezintă un supliment alimentar extrem de sănătos, fiind
totodată o sursă bogată ȋn fibre alimentare ( acestea ajută la o bună funcţionare a tranzitului
intestinal), calciu, zinc, potasiu şi antioxidanţi.

Utilizări:

 Făina de sâmburii de struguri se poate consuma ca atare, ȋn amestec cu lapte, iaurt sau ȋn
produse alimentare preparate precum: pizza, pâine, produse de patiserie şi cofetărie. Nu
modifică proprietăţiile organoleptice ale produsului finit, deoarece are un gust neutru.
Datorită faptului că prezintă o valoare calorică redusă este indicată ȋn diete. Se poate folosi ȋn
vederea obţinerii produselor de panificaţie şi franzelerie, ȋn amestec cu făina de grâu, făina din
sâmburii de struguri constituie 4÷5% din ȋntreaga cantitatea de făină.
 Se poate utiliza ȋn prepararea unor diverse creme şi măşti consetice.

- 65 -
 10. Norme de protecţia muncii ȋn fabricile de ulei

Norme de protecţia muncii la recepţia materiei prime

 imobilizarea vagoanelor se realizează cu ajutorul unor saboţi piedică şi a frânelor;

 pentru a preveni accidentarea membrelor manipulatorului este necesar ca deschiderea şi
ȋnchiderea uşilor să se realizeze cu grija, ȋn partea laterală a acestora;
 buncărele ȋn care se execută operaţia de recepţie se cere să fie igenizate periodic şi să
includă grătare de protecţie;
 ȋn cazul ȋn care instalaţia funcţionează, accesul ȋn interiorul buncărului este strict
interzisă.

Norme de protecţia muncii la separarea materiei prime

 este permisă intervenţia asupra utilajelelor care inteprind curăţarea materiei prime doar
după ȋndepărtarea siguranţelor;
 eliminarea impurităţilor acumulate pe site şi verificarea ventilatorului se execută numai
după ce maşina a fost scoasă din funcţiune;
 pentru a evita autoaprinderea, ȋntregul mecanism de curăţare se impune a fi igenizat
corespunzător;
 se inspectează regulat cicloanele de praf şi se recomandă ȋndepărtarea impurităţilor.

Norme de protecţia muncii la uscare

 ȋn momentul funcţionării dispozitivului nu este permis accesul;

 la igenizarea focarului dar şi a conductelor de gaze, se cade să se efectueze oprirea
alimentării gazelor prin intermediul unor flanşe oarbe ȋn scopul realizării aerisirii.
 ȋn interiorul coloanei de uscare, temperatura aerului cald trebuie menţinută la valori de
60÷70℃;
 după ȋndepărtarea siguranţelor este aprobată pătrunderea ȋn tambur;
 coşul de evacuare dar şi separatorul de praf trebuie curăţate ȋn mod regulat;
 ȋn perioada, ȋn care uscătorul este ȋn continuuă funcţionare este nepermis extragerea
probelor prin intermediul clapetelor de control;
 temperatura de uscare a materiei prime nu trebuie să depăşească valoarea de 80℃.

- 66 -
 Norme de protecţia muncii la decorticare

 componentele mobile ale utilajului trebuie adapostite cu apărători;

 ȋn momentul funcţionării tobei nu este permisă dechiderea uşii;
 cu ajutorul unor perii lungi se poate realiza igenizarea sitelor chiar şi ȋn perioada
funţionării acestora;
 se evaluează dacă utilajele au pe suprafaţa lor alte obiecte ȋnainte de a fi puse ȋn
funcţiune;
 este strict interzisă, intervenţia şi apropierea de filtru ȋn momentul funcţionării utilajului;
 destuparea filtrelor şi potrivirea tobei se produce după ȋncetarea funcţionări;
 de grătarul de scuturare nu trebuie să fie suspendate diverse obiecte.

Norme de protecţia muncii la măcinare

 igenizarea utilajelor se inteprinde numai după ȋntreruperea funcţionării;

 excaladarea sau sprijinirea de utilaj este interzisă ȋn perioada funcţionării acestuia;
 obţinerea probelor se efectuează prin zone speciale, prin intermediul unor lopeţi din
lemn;
 se suspendă funcţionarea ȋn cazul ȋnregistrării unor zgomote nespecifice survenite de la
utilaj;
 dispozitivul de alimentare, ȋn momentul funcţionării este blocat şi se deschide pentru a
realiza o alimentare continuuă.

Norme de protecţia muncii la presare

 dacă ȋn interiorul camerei de presare se găseşte material solidificat nu este permisă

pornirea preselor;
 dapă ȋncetarea funcţionării se poate inteprinde curăţarea presei;
 lucrători sunt nevoiţi să poarte mănuşi şi ochelari de protecţie;
 cu ajutorul unei lopeţi de 30 cm se poate realiza desfundarea alimentatorului presei.

Norme de protecţia muncii la purificarea uleiului brut

 elementele ȋn mişcare ale sitelor vibratoare, ce nu prezintă apărătoare nu pot fi puse ȋn

funcţionare;
 prin intermediul unor lopeţi metalice se poate realiza din exterior igenizarea sitelor;
- 67 -
 atât timp cât presiunea există iar ventilul de aer/abur este desfăcut este interzis
deschiderea filtrului-presă;
 igenizarea pânzelor de pe filtru este recomandat să se realizeze strict şi ȋn mod regulat.

Norme de protecţia muncii la rafinarea uleiului

 utilajele folosite la operaţia de desmucilaginare şi neutralizare, după ȋncetarea

funcţionării sunt igenizate periodic;
 se recomandă purtarea unui echipament minimal de protecţie format din ochelari şi
mănuşi ȋn momentul funcţionării centrifugelor;
 este necesar revizia periodică a ansamblului de frânare a centrifugelor;
 uleiurile care au un punct de inflamabilitate mai redus decât cel stabilit ȋn STAS nu vor
fi recepţionate la rafinare;
 cu atenţie sporită se va realiza ȋnchiderea şi deschiderea filtrelor utilizate la vinterizare;
 intervenţile la nivelul utilajelor se va efectua doar după acceptul aprobării şi
angajamentului cu siguranţa nefuncţionării utilajului, purtând echipamentul de protecţie.

11. Igiena muncii ȋn interiorul fabricilor de ulei

Ȋn incinta fabricilor de obţinere a uleiurilor vegetale se cere să se asigure un sistem

igienico-sanitar riguros pentru a putea ȋngădui producerea unor produse calitative şi aseptice.

Pentru a instala un regim igienico-sanitar sunt necesare următoarelor măsuri:

 menţinerea igienei ȋn ȋncăperi;

 este indispensabilă ȋndepărtarea impurităţilor şi sterilizarea aparaturii;
 personalul necesită respectarea unor reguli bine stabilite ȋn vederea igienei individuale;
 de asemenea personalul este nevoit să se supună unui control medical periodic.

Igenizarea instalaţiei se efectuează cu apă fierbinte după care fie cu o soluţie 1%

Na2 CO3 , urmând să fie recirculată aproximativ 30 de minute, fie cu o soluţie 0,5% NaOH ce ȋn
prealabil a fost ȋncălzită la 80℃ continund ca instalaţia să fie spălată timp de circa 15 minute cu
apă fierbinte.

- 68 -
 Sterilizarea instalaţiei se execută cu hidroclorid de sodiu (NaOCl), de concentraţie
1,5÷2%, acest proces se desfăşoară pe parcursul a 20 de minte la o temperatură de 20℃, după
care se ȋncheie cu o limpezire cu apă ȋncălzită la 80℃.

După aceste operaţiuni de igenizare, se prelevează probe pentru a stabili stadiul de

curăţenie al aparatelor, astfel cu ajutorul unui tampon de vată aseptic se şterge 10 cm3 din
ȋntreaga suprafaţă a aparatelor, apoi ȋntr-un mediu de cultură Kessler se menţine tamponul la
termostat la 37℃ pe parcursul a 2 zile.

Ȋn urma termostatării şi a unei analize relevante, dacă bacteriile coliforme sunt absente
astfel se confirmă faptul că nu s-a identificat nici un tip de fermentaţie.

Din diverse zone ale instalaţiei sunt reţinute probe cu ajutorul unei spatule aseptice şi
flambată pentru a realiza verificarea examenului bacterologic.

Puritatea aerului este o verificare realizată periodic ȋn incinta fabricii. Acest control are
scopul de a determina conţinutul de drojdii şi mucegaiuri prezent ȋn aer, astfel se folosesc cutii
Petri având ca mediu de cultură fie malţul fie agar-agar. După ce cutiile ȋn care este prezent
mediul de cultură au fost expuse circa 30 de minute, urmează a fi termostatate timp de 3 zile la o
temperatură asemănătoare cu temperatura mediului ambiant şi apoi se determină puritatea
aerului.

- 69 -
 Capitolul II. Elemente de inginerie tehnologică
1. Bilanţul de materiale
1.1. Bilanţul de materiale pentru obţinerea uleiului brut din sâmburii de
struguri

Întocmirea bilanţului de materiale este necesar la realizarea dimensionării utilajelor

avand ca scop stabilirea consumului de materiale şi a cantităţilor de produse folosite în timpul
fluxului tehnologic.

La efectuarea bilanţului de materiale se va ţine cont de următoarele pierderi tehnologice

pe operaţii:

Numar criteriu Denumire Simbol Valoarea Unitatea de

operaţie măsură
1 Recepţie calitativă P1 0,1 %
şi cantitativă
2 Separare sâmburi P2 2 %

P3 0,75 %
3 Decorticare %
4 Măcinare P4 0,5 %

5 Presare P5 0,2 %
preliminară
6 Măcinare P6 0,25 %

7 Presare finală P7 0,1 %

8 Purificare ulei brut P8 0,5 %

9 Purificare P9 0,5 %

- 70 -
1) Recepţie calitativă şi cantitativă a tescovinei nefermentată
Tn

Recepţia calitativă şi
cantitativă

Tr P1
Din elementele iniţiale de proiectare se cunoaşte debitul zilnic de tescovină prelucrată (25
tone) pe parcursul a 2 schimburi fiecare cu durata efectivă de 6 ore.

Debitul orar de tescovină procesată va fi:

Tn = 50 t/(2sch × 6 h) = 50000[ Kg/12h]

Tn = 4166,6666 [Kg/h]

Tn = Tr + P1 % , în care:

Tn - debit masic de tescovină nefermentată, [Kg/h];

Tr - debit masic de tescovină recepţionată, [Kg/h];

P1- pierderi tehnologice la operaţia de recepţie calitativă şi cantitativă, [kg/h].

Tn = Tr + P1 %

P1 = 0,1% × Tn = 0,1/100 × 4166,6666 ⇒ 𝐏𝟏 = 𝟒, 𝟏𝟔𝟔𝟔 [Kg/h]

4166,6666 = Tr + 4,1666 ⇒ 𝐓𝐫 = 𝟒𝟏𝟔𝟐, 𝟒𝟗𝟗𝟒 [Kg/h]

2) Operaţia de separare a sâmburilor de strugur

Tr

Separarea sâmburilor

Ss P2
- 71 -
 Observaţii:
a) Pierderea tehnologică P2 include pieliţe şi ciorchinii (cca.20%).
b) Din elementele iniţiale de proiectare se cunoaşte faptul că în secţia de prelucrare
tescovină cu min. 20% sâmburii.
Consider conţinutul de sâmburii al tescovinei de 25%.
Tr = Ss + P2 % ,ȋn care:

Tr - debit masic de tescovină recepţionată, [Kg/h];

Ss - debit masic de sâmburi de struguri, [Kg/h];

P2- pierderi tehnologice la operaţia de separarea sâmburilor, [Kg/h];

Pc - debit masic de pieliţe şi ciorchini, [Kg/h].

Tr = Ss + P2 %

P2 = 2% × Tr = 2/100 × 4162,4994 ⇒ 𝐏𝟐 = 𝟖𝟑, 𝟐𝟒𝟗𝟗 [Kg/h]

Ss = 20% × Tr = 20/100 × 4162,4994 ⇒ 𝐒𝐬 = 𝟖𝟑𝟐, 𝟒𝟗𝟗𝟖 [Kg/h]

Pc = Tr − (Ss + P2 %)

Pc = 4162,4994 − (832,4998 + 83,2499) ⇒ 𝐏𝐜 = 𝟑𝟐𝟒𝟔, 𝟕𝟒𝟗𝟕 [Kg/h]

3) Operaţia de uscare a sâmburilor de struguri

Ss

Uscare

Su w1

Ss = Su + w1
{ , în care:
Ss × suSs % = Su × suSu %
Ss - debit masic de sâmburii de struguri, [Kg/h];

Su - debit masic de sâmburii de struguri uscaţi, [Kg/h];

- 72 -
w1 - debit masic de apă evaporată, [Kg/h].
USs= 10% ⇒ suSs =90%
USu= 6% ⇒ suSu =94%
832,4998 = Su + w1 832,4998 = Su + w1 (1)
{ ⇒ {
832,4998 × 90/100 = Su × 94/100 0,94Su = 749,2498 (2)
(2)⇒ Su = 749,2498 /0,94 ⇒ 𝐒𝐮 = 𝟕𝟗𝟕, 𝟎𝟕𝟒𝟐 [Kg/h]
(1)⇒ 797,0742 + w1 = 832,4998 ⇒ 𝐰𝟏 = 𝟑𝟓, 𝟒𝟐𝟓𝟔 [Kg/h]

4) Operaţia de decoticare a sâmburilor de struguri

Su

Decorticare

Sd P3
Su = Sd + P3 % ,în care :
Su - debit masic de sâmburii de struguri uscaţi, [Kg/h];

Sd - debit masic de sâmburii de struguri decorticaţi, [Kg/h];

P3- pierderi tehnologice la operaţia de decorticare, [Kg/h].

Observaţie: Pierderea tehnologică include şi coaja decorticată.

Su = Sd + P3 %

P3 = 0,25% × Su = 0,25/100 × 797,0742 ⇒ 𝐏𝟑 = 𝟓, 𝟗𝟕𝟖𝟎 [Kg/h]

797,0742 = Sd + 5,9780 ⇒ 𝐒𝐝 = 𝟕𝟗𝟏, 𝟎𝟗𝟔𝟐 [Kg/h]

5) Operaţia de măcinare a sâmburilor de struguri

Sd

Măcinare

Sm P4
- 73 -
Sd = Sm + P4 % , în care:
Sd - debit masic de sâmburii de struguri decorticaţi, [Kg/h];

Sm - debit masic de sâmburii de struguri măcinaţi, [Kg/h];

P4- pierderi tehnologice la operaţia de măcinare, [Kg/h].

Sd = Sm + P4 %

P4 = 0,5% × Sd = 0,5/100 × 791,0962 ⇒ 𝐏𝟒 = 𝟑, 𝟗𝟓𝟓𝟒 [Kg/h]

791,0962 = Sm + 3,9554 ⇒ 𝐒𝐦 = 𝟕𝟖𝟕, 𝟏𝟒𝟎𝟖 [Kg/h]

6) Operaţia de presare preliminară a sâmburilor de struguri măcinaţi

Sm

Presare preliminară
P5

Ub Br

Din literatura de specialitate se cunosc următoarele:

 CuSm = 10-22% - conţinutul mediu de ulei al sâmburilor de struguri măcinaţi, astfel
consider CuSm =20%;
 CuUb = 95% - conţinutul de ulei al uleiului brut de presă;
 CuBr = 18% - conţinutul de ulei al brochenului.
Sm = Ub + Br + P5 %
{S × Cu % = U × Cu % + Br × Cu % + 0,2/100(S × Cu %)
m Sm b Ub Br m Sm

787,1408 = Ub + Br + 0,2/100 × 787,1408

{
787,1408 × 20/100 = Ub × 95/100 + Br × 18/100 + 0,2/100(787,1408 × 20/100)
787,1408 = Ub + Br + 1,5742
{
157,4281 = Ub × 0,95 + Br × 0,18 + 0,3148/× 100
Ub + Br = 785,5665/(−18) −18Ub − 18Br = −14140,197
{ ⇒{
95Ub + 18Br = 15711,3304 95Ub + 18Br = 15711,3304

⇒ 77Ub = 1571,1334 ⇒ 𝐔𝐛 = 𝟐𝟎, 𝟒𝟎𝟒𝟑 [Kg/h]

- 74 -
20,4043 + Br = 785,5665 ⇒ 𝐁𝐫 = 𝟕𝟔𝟓, 𝟏𝟔𝟐𝟐 [Kg/h]

P5 = 0,2% × Sm = 0,2/100 × 787,1408 ⇒ 𝐏𝟓 = 𝟏, 𝟓𝟕𝟒𝟐 [Kg/h]

Unde: Sm - debit masic de sâmburii de struguri macinaţi, [Kg/h];

Ub - debit masic de ulei brut, [Kg/h];

Br- debit masic de brochen, [Kg/h];

P5- pierderi tehnologice la operaţia de presare preliminară, [Kg/h];

Cu- conţinut de ulei,[%]

7) Operaţia de măcinare a sâmburilor de struguri

Br

Măcinare

Brm P6
Br = Brm + P6 %, ȋn care:

Br- debit masic de brochen, [Kg/h];

Brm - debit masic de brochen măcinat, [Kg/h];

P6- pierderi tehnologice la operaţia de măcinare, [Kg/h].

Br = Brm + P6 %

P6 = 0,25% × Brm = 0,25/100 × 765,1622 ⇒ 𝐏𝟔 = 𝟏, 𝟗𝟏𝟐𝟗 [Kg/h]

765,1622 = Brm + 1,9129 ⇒ 𝐁𝐫𝐦 = 𝟕𝟔𝟑, 𝟐𝟒𝟗𝟑[Kg/h]

- 75 -
 8) Tratamentul hidrotermic al brochenului

Brm

Prăjire
Ab w2

Brp
Tratamentul hidrotermic decurge ȋn 2 etape:

I.Umectarea
II.Prăjirea
În care:
Brm - debit masic de brochen măcinat, [Kg/h];

Brp - debit masic de brochen prăjit, [Kg/h];

w2 - debit masic de apă evaporate in a II-a etapă a tratamentului hidrotermic, [Kg/h];

Ab- debit masic de abur folosit la umectare, [Kg/h];

Bru - debit masic de măcinătură de sâmburi de struguri umectată la operaţia de prăjire, [Kg/h].

UBrm = 5% ⇒ UBru = 9,5%

UBrm = 5% ⇒ suBrm = 95%

U Bru = 9,5% ⇒ suBru = 90,5%

Umectarea
Brm + Ab = Bru
{
Brm × suBrm % = Bru × suBru%

763,2493 + Ab = Bru
{
763,2493 × 95/100 = Bru × 90,5/100
763,2493 + Ab = Bru (1)
{
725,0868 = Bru × 0,905 (2)

(2)⇒ 𝐁𝐫𝐮 = 𝟖𝟎𝟏, 𝟐𝟎𝟎𝟗 [Kg/h]

(1) ⇒ 𝐀𝐛 = 𝟑𝟕, 𝟗𝟓𝟏𝟓 [𝐊𝐠/𝐡]

- 76 -
Prăjirea
Bru = Brp + w2
{
Bru × suBru% = Brp × suBrp%

801,2009 = Brp + w2 (1)

{
801,2009 × 95/100 = Brp × 95/100 (2)

(2) ⇒ 𝐁𝐫𝐩 = 𝟕𝟓𝟗, 𝟒𝟑𝟐𝟗 [𝐊𝐠/𝐡]

(1) ⇒ 𝐰𝟐 = 𝟑𝟕, 𝟕𝟔𝟏𝟗 [𝐊𝐠/𝐡]

9) Operaţia de presare a brochenului prăjit

Brp

Presare
finală P8

Up Sr
În literature de specialitate sunt precizate conţinuturile de ulei ale materialelor intrate şi ieşite de
la operaţia de presare ca fiind urmatoarele:
 CuBrp = 18% - conţinutul de ulei al brochenului prăjit;

 CuUp = 90% - conţinutul de ulei al uleiului de presă obţinut;

 Cu = 8% - conţinutul de ulei al şrotului
În care: Sr

Brp - debit masic de brochen prăjit, [Kg/h];

Up - debit masic de ulei de presă, [Kg/h];

Sr- debit masic de şrot, [Kg/h];

P8- pierderiBrtehnologice
p = Up + Srla +
operaţia
P8 de presare finală, [Kg/h];
{
Brp × CuBrp % = Up × CuUp % + Sr × CuSr % + 0,1/100 × (Brp × CuBrp %)

763,2493 = Up + Sr + 0,001 × 763,2493

{
763,2493 × 18/100 = Up × 95/100 + Sr × 8/100 + 0,1/100 × 763,2493 /× 100

- 77 -
 Up + Sr = 762,4859 /× (−8)
{
95Up + 8Sr = 13724,7472

−8Up − 8Sr = −6099,8872 𝐔𝐩 = 𝟖𝟕, 𝟔𝟒𝟐𝟎 [𝐊𝐠/𝐡]

{ ⇒{
95Up + 8Sr = 13724,7472 𝐒𝐫 = 𝟔𝟕𝟒, 𝟖𝟒𝟒 [𝐊𝐠/𝐡]

P8 = 0,1% × Brp = 0,1/100 × 763,2493 ⇒ 𝐏𝟖 = 𝟎, 𝟕𝟔𝟑2[𝐊𝐠/𝐡]

10) Operaţia de purificarea uleiului din sâmburii de struguri

Up

Purificare

Ubp P9

Up = Ubp + P9 %, în care:

Up - debit masic de ulei de presă, [Kg/h];

Ubp - debit masic de ulei brut purificat din sâmburii de struguri, [Kg/h];

P9 - pierderi tehnologice la operaţia de purificare a uleiului brut din sâmburii de struguri, [Kg/h].

Up = Ubp + P9 %,

0,5
P9 = 0,5% × Up = 100 × 87,6420 ⇒ 𝐏𝟗 = 𝟎, 𝟒𝟑𝟖𝟐[Kg/h]

87,6420 = Ubp + 0,4382 ⇒ 𝐔𝐛𝐩 = 𝟐𝟎, 𝟒𝟎𝟒𝟑 [Kg/h]

- 78 -
 1.3.Sistematizarea tabelară a bilanţului de materiale ȋn vederea obţinerii uleiului
brut din sâmburii de struguri

Materiale intrate Materiale ieşite

Nr. Denumire Simbol Cant. Nr. Denumire Simbol Cant.
crt. material crt. material
1 Tescovină Tn 4166,6666 Tescovină Tr 4162,4999
nefermentat 1 recepţionată
1 ă
Tescovină Tn 4166,6666 P1 4,1666
nefermentat 2 Pierderi la
ă recepţie
2 Tescovină Tr 4162,4999 3 Sâmburi struguri Ss 832,4998

2 recepţionată
Tescovină Tr 4162,4999 4 Pierderi la P2 83,2499
recepţionată separare
2 Tescovină Tr 4162,4999 5 Pieliţe şi Pc 3246,7497
recepţionată ciorchini
3 Sâmburi Ss 832,4998 6 Sâmburi uscaţi Su 797,0742
3 struguri
Sâmburi Ss 832,4998 7 Apa evaporată w1 35,4256

4 struguri
Sâmburi Su 797,0742 8 Sâmburi Sd 791,0962
uscaţi decorticaţi
4 Sâmburi Su 797,0742 9 Pierderi la P3 5,9780
uscaţi decorticare
5 Sâmburi Sd 791,0962 10 Sâmburi Sm 787,1408
decorticaţi macinaţi
5 Sâmburi Sd 791,0962 11 Pierderi la P4 3,9554
decorticaţi macinare
6 Sâmburi Sm 787,1408 12 Ulei brut Ub 20,4043
6 macinaţi
Sâmburi Sm 787,1408 13 Pierderi la P5 1,5742
macinaţi presare
6 Sâmburi Sm 787,1408 14 Brochen Br 765,1622
7 macinaţi
Brochen Br 765,1622 15 Brochen Brm 763,2493
măcinat
- 79 -
 16 Pierderi la P6 1,9129
macinare
8 Brochen Brm 763,2493 17 Brochen prajit
măcinat Brp 763,2492

9 Abur Ab 37,9517 18 Apă evaporată w2 37,9517

10 Brochen Bru 801,2009 19 Brochen Bru 801,2009

umectat umectat
11 Brochen Brp 763,2492 20 Ulei de presă Up 87,6420

11 prajit
Brochen Brp 763,2492 21 Şrot Sr 674,844
11 prajit
Brochen Brp 763,2492 22 Pierderi la P8 0,7632
prajit presare
12 Ulei de Up 87,6420 23 Ulei brut Ubp 87,3522
presă purificat
12 Ulei de Up 87,6420 24 Pierderi la P9 0,4382
presă purificare
Total material intrate 14755,4322 Total material iesite
(ΣMi) (ΣMie) 14755,5799

ΣMi−Σmie
ε= × 100
Σmi

14755,4322 − 14755,5799
ε= × 100
14755,4322

ε = −0,00001%

- 80 -
 1.4. Bilanţul de materiale pentru obţinerea uleiului rafinat din sâmburi de struguri

La efectuarea bilanţului de materiale ȋn vederea obţinerii uleiului rafinat din sâmburii de

struguri se va ţine cont de următoarele pierderi tehnologice pe operaţii:

Numar criteriu Denumire Simbol Valoarea Unitatea de

operaţie măsură
1 Desmucilaginare P1 1,5 %

2 Neutralizare P2 0,75 %

Decolorare P3 0,15 %
3 %
4 Vinterizare P4 3 %

5 Polisare P5 0,15 %

6 Ȋmbuteliere P6 0,25 %

1) Desmucilaginarea uleiului brut din sâmburii de struguri

𝐔𝐛 𝐔𝐛𝐬

Desmucilaginare
𝐒𝐬 𝐏𝟏

𝐔𝐝
Ub + Ubs + Ss = Ud + P1 % , ȋn care:
Ub - debit masic de ulei brut presat la rece, [Kg/h];
Ubs - debit masic de ulei brut presat la cald, [Kg/h];
Ss - debit masic de soluţie de sare, [Kg/h];
- 81 -
Ud - debit masic de ulei desmucilaginat, [Kg/h];
P1- pierderea tehnologică la operaţia de desmucilaginare a uleiului brut presat la rece şi a
uleiului brut presat la cald , [Kg/h].

Literatura de specialitate propune ca debitul de soluţie salină să reprezinte 1÷3% faţă de ulei.
Consider astfel Ss =3%.
3
Ub + Ubs + (U + Ubs ) =
100 b
1,5
Ud + (U + Ubs + 0,03Ub + 0,03Ubs − 0,015(Ub + Ubs + 0,03Ub + 0,03Ubs ) = Ud
100 b
87,6420 + 87,3522 + 0,03 × 87,6420 + 0,03 × 87,3522 − 0,015(87,6420 + 873522 + 0,03 ×
87,6420 + 0,03 × 87,3522) = Ud ⇒ 𝐔𝐝 = 𝟏𝟕𝟕, 𝟓𝟒𝟎𝟑 𝐊𝐠/𝐡 𝐬𝐨𝐥𝐮ţ𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐂𝐥 𝟐%

1,5
P1 = 1,5% × (Ub + Ubs ) = × (87,6420 + 87,3522 + 5,2498)
100
⇒ 𝐏𝟏 = 𝟐, 𝟕𝟎𝟑𝟔 𝐊𝐠/𝐡

Observaţie: Pierderea tehnologică (P1 ) include şi complexul FARM.

3
Ss = 3%(Ub + Ubs ) = × (87,6420 + 87,3522) ⇒ 𝐒𝐬 = 𝟓, 𝟐𝟒𝟗𝟖 𝐊𝐠/𝐡
100
md Cp × ms 2 × 5,2498
Cp = × 100 ⇒ mdNaCl = = ⇒ 𝐦𝐝𝐍𝐚𝐂𝐥 = 𝟎, 𝟏𝟎𝟒𝟗 𝐊𝐠/𝐡
ms 100 100

2) Neutralizarea alcalină a uleiului desmucilaginat

𝐔𝐝

Neutralizare
𝐒𝐜 𝐏𝟐

𝐔𝐧
Ud + Sc = Un + P2 % , unde:

Ud - debit masic de ulei desmucilaginat, [Kg/h];

Sc - debit masic de sodă calcinată, [Kg/h];
Un - debit masic de ulei neutralizat, [Kg/h];
P2- pierderea tehnologică la neutralizarea uleiului desmucilaginat, [Kg/h].
- 82 -
Observaţie: Pierderea tehnologică include şi săpunul format la neutralizare.

Literatura de specialitate recomandă ca debitul de Na2 CO3 de concentraţie 15÷20%, ȋn

proporţie de 3÷5% faţă de ulei. Consider proporţia de Na2 CO3 4% şi concentraţia soluţiei de
Na2 CO3 20%.
4
Sc = × Ud = 0,04 × 177,5404 ⇒ 𝐒𝐜 = 𝟕, 𝟏𝟎𝟏𝟔 𝐊𝐠/𝐡
100
0,75
180,244 + 7,1016 = Un + (180,244 + 7,1016)
100
187,3456 = Un + 8,4534 ⇒ Un = 178,8921 Kg/h
0,75
P2 % = 0,75%(Ud + Sc ) = (180,244 + 7,1016) ⇒ 𝐏𝟐 = 𝟖, 𝟒𝟓𝟑𝟒 𝐊𝐠/𝐡
100
md Cp × m s
Cp = × 100 ⇒ md =
ms 100

20 × 7,1016
Na2 CO3 = ⇒ 𝐍𝐚𝟐 𝐂𝐎𝟑 = 𝟏, 𝟒𝟐𝟎𝟑 𝐊𝐠/𝐡
100

3) Decolorarea uleiului neutralizat

𝐔𝐧

𝐏𝐝 𝐏𝐝𝐩
Decolorare
𝐏𝟑

𝐔𝐝
Un = Ud + P3 % , unde:

Un - debit masic de ulei neutralizat, [Kg/h];

Ud - debit masic de ulei decolorat, [Kg/h];

P3- pierderea tehnologică la decolorarea uleiului neutralizat, [Kg/h];

Pd - debit masic de pământ decolorant, [Kg/h];

Pdp - debit masic de pământ decolorant cu pigmenţi, [Kg/h];

- 83 -
178,8921 = Ud + 0,0015 × 178,8921 ⇒ 𝐔𝐝 = 𝟏𝟕𝟔, 𝟐𝟎𝟖𝟕 𝐊𝐠/𝐡
0,15
P3 = 0,15% × Un = × 178,8921 ⇒ 𝐏𝟑 = 𝟐, 𝟔𝟖𝟖𝟑 𝐊𝐠/𝐡
100
Pământul decolorant ȋntrebuinţat reprezintă cica 5% ȋn raport cu uleiul.
5
Pd = 5% × Un = × 178,8921 ⇒ 𝐏𝐝 = 𝟖, 𝟗𝟒𝟒𝟔 𝐊𝐠/𝐡
100

4) Vinterizarea uleiului decolorat

𝐔𝐝

𝐏𝐤 𝐏𝐤𝐜
Vinterizare
𝐏𝟒

𝐔𝐯
Ud = Uv + P4 % , ȋn care:

Ud - debit masic de ulei decolorat, [Kg/h];

Pk - debit masic de pământ de kiselgur, [Kg/h];

Pkc - debit masic de pământ de kiselgur cu ceruri, [Kg/h];

P4- pierderea tehnologică la vinterizare, [Kg/h];

Uv - debit masicde ulei vinterizat, [Kg/h].

176,2087 = Uv + 5,2826 ⇒ 𝐔𝐯 = 𝟏𝟕𝟎, 𝟗𝟐𝟔𝟏 𝐊𝐠/𝐡

3
P4 = 3% × Ud = × 176,2087 ⇒ 𝐏𝟒 = 𝟓, 𝟐𝟖𝟐𝟔 𝐊𝐠/𝐡
100
Pământul de kiselgur utilizat reprezintă aproximativ 2% faţă de ulei.
2
Pk = 2% × Ud = × 176,2087 ⇒ 𝐏𝐤 = 𝟑, 𝟓𝟐𝟒𝟏 𝐊𝐠/𝐡
100

- 84 -
5) Polisare uleiului vinterizat

𝐔𝐯

Polisare
𝐏𝟓

𝐔𝐩

Uv = Up + P5 % , unde:

Uv - debit masic de ulei vinterizat, [Kg/h];

Up - debit masic de ulei polisat, [Kg/h];

P5- pierderea tehnologică la polisare , [Kg/h].

170,9261 = Up + 0,2564 ⇒ 𝐔𝐩 = 𝟏𝟕𝟎, 𝟔𝟔𝟗𝟖 𝐊𝐠/𝐡

0,15
P5 = 0,15% × Uv = × 170,9261 ⇒ 𝐏𝟓 = 𝟎, 𝟐𝟓𝟔𝟑 𝐊𝐠/𝐡
100

6) Ȋmbutelierea uleiului
𝐔𝐩

Ȋmbuteliere
𝐏𝟔

𝐔ȋ

Up = Uȋ + P6 % , ȋn care:

Up - debit masic de ulei polisat, [Kg/h];

Uȋ - debit masic de ulei ȋmbuteliat, [Kg/h];

P6- pierderea tehnologică la ȋmbuteliere , [Kg/h].

- 85 -
170,6698 = Uȋ + 0,4266 ⇒ 𝐔ȋ = 𝟏𝟕𝟎, 𝟐𝟒𝟑𝟐 𝐊𝐠/𝐡
0,25
P6 = 0,25% × Up = × 170,6698 ⇒ 𝐏𝟔 = 𝟎, 𝟒𝟐𝟔𝟔 𝐊𝐠/𝐡
100

1.4. Sistematizarea tabelară a bilanţului de materiale pentru obţinerii uleiului

rafinat din sâmburii de struguri

Materiale intrate Materiale ieşite

Nr.crt. Denumire Simbol Cantitate Nr.crt. Denumire Simbol Cantitate

material material
1 Ulei presat la Ub 87,6420 1 Ulei Ud 177,5404
rece desmucilaginat
2 Ulei brut presat Ubs 87,3522 2 Pierderi la P1 2,7036
la cald desmucilaginare
3 Soluţie de sare Ss 5,2498 2 Pierderi la P1 2,7036
4 Ulei Ud 177,5404 3 desmucilaginare
Ulei neutralizat Un 178,8921
desmucilaginat
5 Sodă calcinată Sc 7,1016 4 Pierderi la P2 8,4534
neutralizare
6 Ulei neutralizat Un 178,8921 5 Ulei decolorat Ud 176,2087

6 Ulei neutralizat Un 178,8921 6 Pierderi la P3 2,6883

decolorare
7 Ulei decolorat Ud 176,2087 7 Ulei vinterizat Uv 170,9261
7 Ulei decolorat Ud 176,2087 8 Pierderi la P4 5,2826
vinterizare
8 Ulei vinterizat Uv 170,9261 9 Ulei polisat Up 170,6698
8 Ulei vinterizat Uv 170,9261 10 Pierderi la P5 0,2563
polisare
Total material intrate 890,9129 Total material iesite 893,6213
(ΣMi) (ΣMie)

- 86 -
 ΣMi−Σmie
ε= × 100
Σmi

890,9129 − 893,6213
ε= × 100
890,9129

ε = 0,0304 %

2. Bilanţul termic
2.1. Bilanţul termic al operaţie de uscare a sâmburilor de struguri

Operaţia de uscare se realizează ȋn scopul condiţionării sâmburilor de struguri, ȋn vederea

atingerii unei valorii optime a umidităţi pentru a se putea efectua eficient şi sigur tratamentul
termic. Tratamentul termic se realizează ȋntr-un schimbător de căldură cu o construcţie mixtă,
compus dintr-o manta exterioară de ȋncălzire şi un transportor elicoidal instalat pe un arbore ce
ȋn interior este gol dar este străbătut de agent termic.

Sâmburii de struguri sunt ȋncălziţi ȋn schimbătorul de căldură plecând de la o temperatură

iniţială t i = 20℃, până la o temperatură t f = 105 ÷ 115℃, timp de aproximativ 10 ÷ 20 min,
utilizând drept agent termic abur saturat cu presiunea t Ab = 2,36 at (căruia ȋi corespunde o
temperatură t Ab = 125℃).

Ȋn conformitate cu modelul constructiv al schimbătorului de căldură, ȋn evaluarea termică al

acestuia se va ţine cont de datele, termeni tehnici şi valorificare:

 grad de umplere: φ=65%;

 coeficent global de transfer de căldură: K=1100 W/ m2x K;
 pierderi de căldură ȋn mediu exterior: ϕp = 1%;
 coeficient de utilizare a suprafeţei de schimb termic: ϕ′ = 95%;
 ȋn calculul dimensionări se recomandă utilizarea următorilor simplecşi:
L D
= 7; = 4
D d
unde: L- lungimea schimbătorului de căldură, [m];
D- diametrul schimbătorului de căldură, [m];
- 87 -
 d- diametrul arborelui gol din interiorul schimbătorului de căldură, [m];
Uscarea sâmburilor de struguri este condusă astfel ȋncât umiditatea acestora să scadă de
la 8÷12% la ≤ 6%. Consider ui = 10% şi uf = 5%,
unde : ui - umiditatea iniţială a sâmburilor de struguri, [%] ;
uf - umiditatea finală a sâmburilor de struguri, [%].

Calculul necesarului de agent termic utilizat ȋn schimbătorul de căldură:

Din bilanţul de materiale, se cunoaşte debitul masic de sâmburii de struguri ce intră la operaţia
de uscare:
Ss = 832,4998[ Kg/h] → 𝐒𝐬 = 𝟎, 𝟐𝟑𝟏𝟐 𝐊𝐠/𝐬

Din literatura de specialitate, aleg formulele de calcul pentru umiditatea medie a

sâmburilor de struguri şi densitatea acestora:
cp = 1675 + 25,1 × umed % [J/Kg × K]

δs = 1278 − 2,5 × umed % [Kg/m3 ]

[„Caracteristici terofizice ale produselor alimentare”- Dr.ing. Gh. M. Iliescu, Ing.Cornelia
Vasile, Editura Bucureşti, 1982, tabelul IV. 8.3,pag. 158 şi respectiv pag.149.]

ui + uf 10 + 5
umed = = ⇒ 𝐮𝐦𝐞𝐝 = 𝟕, 𝟓%
2 2
Cp = 1863,25 [J/Kg × K] → 𝐂𝐩 = 𝟏, 𝟖𝟔𝟑𝟐𝐊𝐉/𝐊𝐠 × 𝐊

𝛅𝐬 = 𝟏𝟐𝟓𝟗, 𝟐𝟓𝐊𝐠/𝐦𝟑

Necesarul de agent termic se determină din ecuaţia de bilanţ termic a schimbătorului de

căldură:

𝐂𝐩 =
Ab ×h𝟏,’’Ab
𝟖𝟔𝟑𝟐𝐊𝐉/𝐊𝐠
+Ss × Cp ××t i𝐊= Ab × h’Ab+Ss × Cp × t f + ϕp

’’ 1 ’ 1
Ab(h
ϕp = Ab - h×AbAb
)= S×s r×AbCp=(t f − t×i )64,2570 × 2194 ⇒ 𝛟𝐩 = 𝟏𝟒𝟎𝟗, 𝟕𝟗𝟖𝟓
100 100

- 88 -
 Cp (Ss × t f − Ss × t i Cp × Ss (t f − t i )
Ab = =
0,99 × rAb 0,99 × rAb
Ss = 0,2312 [Kg/s]
rAb = f(PAb = 2,36at) = 2194 [KJ/Kg]
1,8632 × 0,2312(110 − 20)
Ab = ⇒ 𝐀𝐛 = 𝟔𝟒, 𝟐𝟓𝟕𝟎 𝐊𝐠/𝐡
0,99 × 2194
ρAb = f(PAb = 2,36at) = 1,296 Kg/m3
Ab Ab 0,0178
ρAb = → VAb = = ⇒ 𝐕𝐀𝐛 = 𝟎, 𝟎𝟏𝟑𝟕 𝐦𝟑 /𝐬
VAb ρAb 1,296

64,2470
VAb = ⇒ 𝐕𝐀𝐛 = 𝟒𝟗, 𝟓𝟖𝟏𝟎 𝐦𝟑 /𝐬
1,296

Dimensionarea schimbătorului de căldură

Ȋn funcţie de volumul total util pentru realizarea circulaţiei produsului şi de suprafaţa de

schimb termic necesară se realiează dimensionarea schimbătorului de căldură.
𝑉𝑇 = 𝑉1 − 𝑉2
𝐴𝑇 = 𝐴1 + 𝐴2 , unde:
𝑉𝑇 - volumul total necesar pentru circulaţia sâmburilor de struguri, [𝑚3 ];
𝑉1- volumul cilindrului ce prezintă o manta de ȋncălzire, [𝑚3 ];
𝑉2-volumul arborelui gol, [𝑚3 ];
𝐴1 -aria suprafeţei totale ȋncălzită de manta, [𝑚3 ];
𝐴2 - aria suprafeţei de schimb termic a arborelui gol străbătută de agentul termic, [𝑚3 ].

Volumul ȋntreg al schimbătorului se stabileşte ȋn funcţie de volumul necesar şi gradul de

umplere.
𝑉𝑢
𝑉𝑢 = 𝜑% × 𝑉𝑇 → 𝑉𝑇 =
𝜑%
𝜑% = 65%
Consider perioada de ȋncălzire: τ=15 min
𝑆𝑠 0,2312 × 15 × 65
𝑉𝑢 = × 𝜏 = ⇒ 𝑽𝒖 = 𝟎, 𝟏𝟕𝟗𝟎 𝒎𝟑
𝜌𝑠 1259,25
0,1790
𝑉𝑇 = ⇒ 𝑽𝑻 = 𝟎, 𝟐𝟕𝟓𝟑 𝒎𝟑
𝜑0,65
- 89 -
 Ȋn funcţie de fluxul termic transmis [ϕtr ], de diferenţa de temperatură medie prezentă ȋn
schimbător [∆t med ], de coeficientul global de transfer de căldură [K], dar şi de coeficientul de
utilizare a suprafeţei [φ′ %].
ϕtr 38770,506
ϕtr = K × AT × ∆t med × φ′ % → AT = =
K × ∆t med × φ′ % 1100 × 2,2679 × 0,95
⇒ 𝐀 𝐓 = 𝟏𝟔, 𝟑𝟓𝟗𝟐 𝐦𝟐
ϕtr = Ss × Cp × (t f − t i ) = 0,2312 × 1863,25 × (110 − 20)
⇒ 𝛟𝐭𝐫 = 𝟑𝟖𝟕𝟕𝟎, 𝟓𝟎𝟔 𝐖
t c = t Ab = 125℃
∆t min = 125 − 110 ⇒ ∆𝐭 𝐦𝐢𝐧 = 𝟏𝟓℃
∆t max = 125 + 20 ⇒ ∆𝐭 𝐦𝐚𝐱 = 𝟏𝟒𝟓℃
∆t max 145 ∆t max − ∆t min 145 − 15
= = 9,66 > 2 ⇒ ∆t med = =
∆t min 15 ∆t 145
ln ∆tmax ln
min 15
⇒ ∆𝐭 𝐦𝐞𝐝 = 𝟐, 𝟐𝟔𝟕𝟗℃

Ariile suprafeţelor de schimb termic dar şi volumele V1 , respectiv V2 se stabilesc ȋn

funcţie de mărimea corpului şi a arborelui .
π × D2
V1 = ×L
4
π × d2
V2 = ×L
4
VT = V1 − V2
π
0,2753 = × (D2 − d2 )(1)
4
A1 = π × D × L
A2 = π × d × L
AT = A1 + A2
16,3591 = π × L(D + d)(2)
Din (1) şi (2) ⇒ 0,2753/16,3591 = (D − d)/4 ↔ D − d = 0,0673
D
= 4 ⇒ D = 4d = 4d − 4 = 0,0673 ⇒ 𝐝 = 𝟎, 𝟎𝟐𝟐𝟒 𝐦
d
D = 4 × 0,0224 ⇒ 𝐃 = 𝟎, 𝟎𝟖𝟗𝟔 𝐦
L
= 7 ⇒ L = 7D = 7 × 0,0896 ⇒ 𝐋 = 𝟎, 𝟔𝟐𝟕𝟐 𝐦
D

- 90 -
 2.2. Bilanţul termic al operaţiei de prăjire al brochenului

Date iniţiale:
 Brm = 763,2493 [Kg/h] - cantiatea de brochen măcinat ce intră la operaţia de prăjire;
 Cu % = 18 ÷ 22% - conţinutul de ulei al măcinăturii iniţiale;
 ui = 9,5% - umiditatea iniţială;
 uf = 5% - conţinutul de umiditate la care ajunge măcinătura la sfârşitul tratamentului
termic;

Din bilanţul de materiale, cunoaştem:

 Ab = 37,9517 [Kg/h] – cantitatea de abur necesară umectării;

 Bru = 801,2008 [Kg/h] – cantitateade brochen umectată;
 w2 = 37,9517 [Kg/h] – cantitatea de apă evaporată la prăjire;
 Brp = 763,2492 [Kg/h] – cantitatea de măcinătură prăjită;
 t i = 25℃ - temperatura măcinăturii la intrarea ȋn prăjitor;
 t f = 90℃ - temperatura măcinăturii la ieşirea din prăjitor

 Călduri intrate

𝟏𝟎𝟎 − 𝐮𝐢 %
𝐐𝟏 = 𝐂𝐚 × × 𝐂𝐩 × 𝐭 𝐢 [𝐰]
𝟏𝟎𝟎

Q1 - cantitatea de căldură sensibilă intrată cu substanţa uscată a brochenului, [w];

Ca = 763,2493 Kg/h ⇒ Ca = 0,2120 Kg/s

ui = 9,5%
𝐂𝐩 = 1863,25 J/Kg × K

Cp - capacitatea termică masică a măcinăturii, [J/Kg×K]

100 − 9,5%
Q1 = 0,2120 × × 1863,25 × 25 ⇒ 𝐐𝟏 = 𝟗𝟖𝟔𝟓, 𝟖𝟒𝟑𝟓 𝐰
100

𝐮𝐢 %
𝐐𝟐 = 𝐂𝐚 × × 𝐫 × 𝐭 𝐢 [𝐰]
𝟏𝟎𝟎

- 91 -
Q2 - cantitatea de căldură intrată cu aburul ȋn măcinătură, [w]
ui = 9,5%
Ca = 763,2493 Kg/h ⇒ Ca = 0,2120 Kg/s
9,5%
Q2 = 0,2120 × × 2171 × 25 ⇒ 𝐐𝟐 = 𝟏𝟎, 𝟗𝟑𝟎𝟗 𝐰
100

Conform „Manualul inginerului de industrie alimentară”, vol.I, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1999, pag.126, Tab. 2.139, rAb = f(PAb = 3 at) = 2171 KJ/Kg – căldură latentă

Brm × Cb × t i + Ab × h′′ = Brp × Cb × tf + Ab × h′

Ab × r = Brm × Cb (tf − t i )

Brm × Cb (t f − ti )
Ab =
r
Brm = 763,2493 Kg/h

Conform „Caracteristici termofizice ale produselor alimentare”,Dr. Ing. Gh. M. Iliescu,

ing. Cornelia Vasile, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982, pag.149, Cb = 1098 + 13,6 × G, unde: G-
conţinut de ulei, [%];
Cb - capacitate termică masică a brochenului, [J/Kg × K].
Cb = 1098 + 13,6 × 18 ⇒ Cb = 1342,8 J/Kg × K
763,2493 × 1342,8(90 − 25)
Ab = ⇒ Ab = 30,6853J/Kg × K
2171 × 103

𝐐𝟑 = 𝐀𝐛 × 𝐡′′ [𝐰]

Q3 - cantitatea de căldură intrată cu aburul utilizat la ȋncălzirea brochenului măcinat, [w]

Ab- cantitatea de abur necesară ȋncălzirii
Conform „Manualul inginerului de industrie alimentară”, vol.I, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1999, pag.126, Tab. 2.139, h′′ = f(PAb = 3 at) = 2730 KJ/Kg –entalpia aburului
saturat
Q3 = 30,6835 × 2,73 ⇒ 𝐐𝟑 = 𝟖𝟑, 𝟕𝟔𝟓𝟗 𝐰

- 92 -
 𝐐𝟒 = 𝐀𝐛 × 𝐂𝐚 × 𝐭𝐢 [𝐰]

Q4 - cantitatea de căldură introdusă cu apa necesară umectării măcinăturii, [w];

Ab = 37,9517 Kg/h ⇒ Ab = 0,01054 Kg/s
Ca = 4180 J/Kg × k
t i = 25℃

Q4 = 0,01054 × 4180 × 25 ⇒ 𝐐𝟒 = 𝟏𝟏𝟎𝟏, 𝟒𝟑 𝐰

 Călduri ieşite

𝟏𝟎𝟎 − 𝐮𝐢 %
𝐐𝟓 = 𝐂𝐩 × × 𝐂𝐦 × 𝐭 𝐟 [𝐰]
𝟏𝟎𝟎

Q5 - cantitatea de căldură evacuată cu substanţa uscată a macinăturii, [w];

Cp = 763,2492 Kg/h ⇒ Cp = 0,2120 Kg/s

Cp - cantitatea de măcinătură prăjită, [Kg/h];

ui = 9,5%
Cm = 1700 J/Kg × K

Cm - capacitatea termică masică a macinăturii, [ J/Kg × K];

t f = 90℃
100 − 9,5%
Q5 = 0,2120 × × 1700 × 90 ⇒ 𝐐𝟓 = 𝟐𝟗𝟑𝟓𝟒, 𝟓𝟖 𝐰
100

𝐮𝐢 %
𝐐𝟔 = 𝐂𝐩 × × 𝐂𝐚 × 𝐭 𝐟 [𝐰]
𝟏𝟎𝟎

Cp6 -=cantitatea
Q 763,2492 deKg/h
căldură
⇒evacuată cu apa
Cp = 0,2120 din măcinătură, [w];
Kg/s
ui = 9,5%
t f = 90℃

- 93 -
 Conform „Manualul inginerului de industrie alimentară”, vol.I, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1999, pag.124, Tab. 2.136, Ca = 4180 J/Kg × K- capacitatea termică masică a apei.

9,5%
Q6 = 0,212 × × 4180 × 90 ⇒ 𝐐𝟔 = 𝟕𝟓𝟕𝟔, 𝟔𝟔𝟖 𝐰
100

𝐐𝟕 = 𝐀𝐛 × 𝐡′[𝐰]

Q7 -cantitatea de căldură evacuată cu condensul rezultat din aburul indirect, [w];

Ab- cantitatea de abur necesară ȋncălzirii
h’(PAb = 3 at) = 558,9 KJ/Kg
Q7 = 17,1500 w
ΣQi − ΣQie
ε= × 100
ΣQi

𝛆 = 𝟎, 𝟎𝟏𝟓𝟑%

- 94 -
 Capitolul III. Calcul economic

Prin calculul economic se stabileşte preţul de cost al uleiului rafinat din sâmburi de
struguri.
1. Cheltuieli cu materia primă [𝐂𝟏 ]
C1 = CMp + CMa
Mp - materii prime (sâmburi de struguri);
Ma - materii auxiliare (NaCl, Na2 CO3 , pământ decolorant, kiselgur)

1.1. Preţ sâmburi de struguri

PSs = CSs × P′Ss , unde:
PSs - preţ total, [lei/h];
P′Ss -preţ unitar, [lei/Kg];
P′Ss =2 lei/Kg
CSs - debit masic de sâmburi de struguri,[ Kg/h];

CSs = 832,4998 Kg/h

PSs = 832,4998 ×2 ⇒𝐏𝐒𝐬 = 𝟏𝟔𝟔𝟒, 𝟗𝟗𝟗𝟔 𝐥𝐞𝐢/𝐡

1.2. Preţ NaCl

PNaCl = CNaCl × P′NaCl , unde:
PNaCl- preţ total,[ lei/h];
CNaCl - debit masic de NaCl, [Kg/h];
CNaCl =0,1049 Kg/h;
P′NaCl- preţ unitar [lei/Kg];
P′NaCl=0,5 lei/Kg
PNaCl =0,1049× 0,5⇒𝐏𝐍𝐚𝐂𝐥 = 𝟎, 𝟎𝟓𝟐𝟒𝟓 𝐥𝐞𝐢/𝐡

1.3. Preţ 𝐍𝐚𝟐 𝐂𝐎𝟑

PNa2 CO3 = CNa2 CO3 × P′Na2 CO3 , unde:
PNa2 CO3 - preţ total, [lei/h];
CNa2 CO3 - debit masic de Na2 CO3 [Kg/h];
CNa2 CO3 =7,1016 Kg/h
- 95 -
P′Na2 CO3 - preţ unitar[ lei/Kg];
P′Na2 CO3 =4 lei/Kg
PNa2 CO3 =7,1016×4⇒𝐏𝐍𝐚𝟐 𝐂𝐎𝟑 = 𝟐𝟖, 𝟒𝟎𝟔𝟒 𝐥𝐞𝐢/𝐡

1.4. Preţ pământ decolorant

PPd = CPd × P′Pd , unde:
PPd - preţ total, [lei/h];
CPd - debit masic de pământ decolorant, [Kg/h];
CPd =8,9446 Kg/h
P′Pd - preţ unitar, [lei/Kg];
P′Pd =2,3 lei/Kg
PPd =8,9446×2,3 ⇒𝐏Pd = 𝟐𝟎, 𝟓𝟕𝟐𝟓 𝐥𝐞𝐢/𝐡

1.5. Preţ kiselgur

Pk = Ck × P′k , unde:
Pk - preţ total, [lei/h];
Ck - debit masic de kiselgur, [Kg/h];
Ck =3,5241 Kg/h
P′k - preţ unitar, [lei/Kg];
P′k =4,8 lei/Kg
Pk = 3,5241 × 4,8 ⇒ 𝐏k = 𝟏𝟔, 𝟗𝟏𝟓𝟔 lei/h
C1 = PSs + PNaCl + PNa2 CO3 + PPd + Pk = 𝟏𝟔𝟔𝟒, 𝟗𝟗𝟗𝟔 + 𝟎, 𝟎𝟓𝟐𝟒𝟓 + 𝟐𝟖, 𝟒𝟎𝟔𝟒 + 𝟐𝟎, 𝟓𝟕𝟐𝟓 +
𝟏𝟔, 𝟗𝟏𝟓𝟔 ⇒𝐂𝟏 = 𝟏𝟕𝟑𝟎, 𝟗𝟒𝟔𝟓 𝐥𝐞𝐢/𝐡

2. Cheltuieli cu salarii directe [𝐂𝟐 ]

10
C2 = 10% × C1 = × 1730,9465 ⇒ 𝐂𝟐 = 𝟏𝟕𝟑, 𝟎𝟗𝟒𝟔𝟓 𝐥𝐞𝐢/𝐡
100

3. Cheltuieli cu CAS şi şomaj [𝐂𝟑 ]

36,11
C3 = 36,11% × C1 = × 1730,9465 ⇒ 𝐂𝟑 = 𝟔𝟐𝟓, 𝟎𝟒𝟒𝟕𝟖 𝐥𝐞𝐢/𝐡
100

- 96 -
4. Cheltuieli cu reparaţii şi ȋntreţinerea clădirilor şi utlajelor [𝐂𝟒 ]
400
C4 = 400% × (C2 + C3 ) = × (173,09465 + 625,04478) ⇒ 𝐂𝟒 = 𝟑𝟏𝟗𝟐, 𝟓𝟓𝟕𝟕 𝐥𝐞𝐢/𝐡
100

5. Cost de secţie [𝐂𝟓 ]

C5 = C1 + C2 + C3 + C4 = 1730,9465 + 173,09465 + 625,04478 + 3192,5577
⇒ 𝐂𝟓 = 𝟓𝟕𝟐𝟏, 𝟔𝟒𝟑𝟓 𝐥𝐞𝐢/𝐡

6. Cheltuieli generale ale secţiei [𝐂𝟔 ]

2
C6 = 2% × C5 = × 5721,6435 ⇒ 𝐂𝟔 = 𝟏𝟏𝟒, 𝟒𝟑𝟐𝟖 𝐥𝐞𝐢/𝐡
100

7. Cost total de producţie [𝐂𝟕 ]

C7 = C5 + C6 = 5721,6435 + 114,4328 ⇒ 𝐂𝟕 = 𝟓𝟖𝟑𝟔, 𝟎𝟕𝟔𝟑 𝐥𝐞𝐢/𝐡

8. Profit [𝐂𝟖 ]
23
C8 = 25% × C7 = × 5836,0763 ⇒ 𝐂𝟖 = 𝟏𝟑𝟒𝟐, 𝟐𝟗𝟕𝟓 𝐥𝐞𝐢/𝐡
100

9. Preţ de producţie [𝐂𝟗 ]

C9 = C7 + C8 = 5836,0763 + 1342,2975 ⇒ 𝐂𝟗 = 𝟕𝟏𝟕𝟖, 𝟑𝟕𝟑𝟖 𝐥𝐞𝐢/𝐡

10. Taxa pe valoarea adăugată [𝐂𝟏𝟎 ]

19
C10 = 19% × C9 = × 𝟕𝟏𝟕𝟖, 𝟑𝟕𝟑𝟖 ⇒ 𝐂𝟏𝟎 = 𝟏𝟑𝟔𝟑, 𝟖𝟗𝟏 𝐥𝐞𝐢/𝐡
100

11. Preţul de livrare [𝐂𝟏𝟏 ]

C11 = C9 + C10 = 7178,3738 + 1363,891 ⇒ 𝐂𝟏𝟏 = 𝟖𝟓𝟒𝟐, 𝟐𝟐𝟔𝟒 𝐥𝐞𝐢/𝐡

12. Adaos comercial [𝐂𝟏𝟐 ]

27
C12 = 27% × C11 = × 8542,2264 ⇒ 𝐂𝟏𝟐 = 𝟐𝟑𝟎𝟔, 𝟒𝟏𝟏𝟓 𝐥𝐞𝐢/𝐡
100

13. Preţul cu amănântul [𝐂𝟏𝟑 ]

C13 = C11 + C12 = 8542,2264 + 2306,4115 ⇒ 𝐂𝟏𝟑 = 𝟏𝟎𝟖𝟒𝟖, 𝟔𝟑𝟕𝟗 𝐥𝐞𝐢/𝐡
- 97 -
14. Costul unei sticle cu ulei rafinat din sâmburi de struguri [𝐂𝟏𝟒 ]
Urss 170,6698
Nsticle = = ⇒ 𝐍𝐬𝐭𝐢𝐜𝐥𝐞 = 𝟖𝟓𝟑, 𝟑𝟒𝟗 𝐬𝐭𝐢𝐜𝐥𝐞
Vs 0,2

C13 10848,6379
C14 = = ⇒ 𝐂𝟏𝟒 = 𝟏𝟐, 𝟕𝟏𝟑 𝐥𝐞𝐢/𝐬𝐭𝐢𝐜𝐥ă
Nsticle 853,349

Nsticle -numarul de sticle necesare pentru ȋmbuteliere

Urss - debit masic de ulei rafinat din sâmburi de struguri, Kg/h;
Vs - volumul sticlei utilizată la ȋmbuteliere,l.

- 98 -
 Bibliografie

1. Banu C., Ingineria Alimentară, Calitatea şi controlul Calităţii produselor alimentare,

Editura Agir, Bucureşti
2. Banu C.ş.a., Manualul iginerului de industrie alimentară, vol.I, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1998
3. Banu C.ş.a., Manualul iginerului de industrie alimentară, vol.II, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1999
4. Banu C., Vizireanu Camelia, Curs de nutriţie umană, Universitatea „Valahia” din
Târgovişte
5. Banu C., Alimente funcţionale, suplimente alimentare şi plante medicinale, Editura Asab,
2010
6. Cojocaru C., St. Opriş, ş.a., Valorificarea deşeurilor din industria alimentară, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1965
7. Dan Valentina, Microbilogia uleiurilor şi a produselor derivate, Editura Alma, Galaţi,
2001
8. Iliescu V., Vasile C., Caracteristici termofizice ale produselor alimentare, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1982
9. Ionescu Boeru ş.a., Tehnologia uleiurilor vegetale, , Editura Tehnică, Bucureşti, 1980
10. Maria Iordan, Industrii alimentare extractive, Editura Macarie, Târgovişte, 2002
11. Maria Iordan, Calitatea, controlul şi siguranţa alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti,
1999
12. Marin V., Vultur T., Ghid naţional de bune practici pentru siguranţa alimentelor.
Sistemul de siguranţa alimentelor HACCP. Produse culinare, Editura Uranus, 2013
13. Răşănescu I., ş.a., Ȋndrumar pentru industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982
14. Rusnac, L.M., Tehnologia uleiurilor vegetale şi volatile, Universitatea „Politehnică” din
Timişoara, Timişoara, 1995
15. Tudorie, A., Tehnologia uleiurilor vegetale, vol.I, Galaţi, 1986
16. http://ro.blastingnews.com/sanate/2015/02/beneficiile-nestiute-ale-uleiului-din-samburi-
de-struguri-00273523.html
17. http://cesamancam.ro/samburi-de-struguri.html
18. http://www.formula-as.ro/2007/785/medicina-naturista-25/samburii-de-struguri-8288
19. http://sfatnaturist.ro/proprietatile-terapeutice-ale-uleiului-de-samburi-de-struguri/
20. http://www.uleiurivegetale.ro/curiozitati/ulei-de-struguri
21. https://ro.wikipedia.org/wiki/Viță_de_vie

- 99 -