Sunteți pe pagina 1din 16

I.

Tehnologia uleiurilor vegetale alimentare


1.1. Schema tehnologic de obinere a uleiurilor vegetale
H2SO4 NaCl Acid citric

PAMANT DECOLORANT

APA

ULEI BRUT PRESA + EXTRACTIE

SOLUTIE NaOH

KISELGUR

Dezmucilaginarea

Neutralizarea

Spalarea

APA DE SPALARE

Uscarea

Decolorarea

Decantarea

Vinterizarea

ULEI DE BATAL

Dezodorizarea

KISELGUR+ULEI

Racire-polizare PAMANT DECOLORANT + ULEI

Depozitarea

Extractia uleiului

Extractia uleiului

PAMANT DECOLORANT UZAT

ULEI RECUPERAT

ULEI RAFINAT

SOAPSTOCK

ULEI RECUPERAT

KISELGUR UZAT

1.2. Recepia calitativ i cantitativ


Se realizeaza prin cantarirea autocamioanelor sau vagoanelor incarcate cu semnte de floarea soarelui pe cantare poid bacul. Intre cantitatea cantarita si cea facturata se admite o diferenta de pana la 1%. In caz contrar, se face recantarirea, in prezenta unui delegat neutru. Receptia calitativa se efectueaza prin luarea de probe cu ajutorul sondei din mai multe locuri ale mijlocului de transport. Se amesteca probele, se reduce cantitatea prin metoda sferturilor, pana se ajunge la o proba omogena de 2 kg. Jumate din proba este trimisa pentru analizele de laborator, iar jumatate se pastreaza in recipiente ermetic inchise pentru cazurile de litigiu. Analizele de laborator constau in examinarea aspectului si gustului semintelor, determinarea umiditatii, masa hectolitrica, determinarea continutului de corpuri straine si a continutului de grasime. Dupa standard, continutul de corpuri straine trebuie sa fie maxim 2%, iar umiditatea max.9%. Daca acesti indici de calitate difera fata de standarde, receptia se face la cantitatea utila.

1.3. Precurirea i curirea


In intreprinderile mari, semintele inainte de depozitare sunt precuratite in vederea eliminarii corpurilor straine, atat vegetale cat si minerale. Este necesar sa se faca inaintea depozitarii pentru a avea un termen de pastrare cat mai indelungat si pentru a nu aparea pericolul de autoaprindere. La un continut ridicat de corpuri straine in special vegetale, apar fenomene biologice nedorite: respiratia si germinarea, iar acestea fiind procese exoterme, se degaja caldura care poate sa duca la incingerea semintelor si chiar la pericol de explozie. Separarea corpurilor straine si constructia utilajelor se face dupa urmatoarele principii: curatirea dupa diferenta de marime intre impuritati si seminte. curatirea dupa diferenta de masa specifica curatirea dupa diferenta de marime si masa specifica curatirea pe baza proprietatilor magnetice ale impuritatilor feroase Precuratirea se realizeaza cu utilaje denumite precuratitoare, mai importante fiind vibroseparatorul Sagenta sau pneumoseparatorul Buhller. La curatire se utilizeaza pneumoseparatorul Miag.

1.4. Uscarea
Se realizeaza inaintea depozitarii prin conditionarea semintelor pentruca la umiditati mai mari de 19%, timpul de pastrare se reduce considerabil si sunt favorizate procesele de incoltire si respiratie. Uscarea se realizeaza in uscatoare de diferite tipuri, dintre care amintim uscatorul cu tambur rotativ si uscatorul cu coloana de tip Buhller.

1.5. Depozitarea
Fabricile de ulei trebuie sa detina spatii de depozitare ca re sa asigure o autonomie de functionare de minim 20 de zile. Depozitile trebuie sa fie dotate cu linii de garare, cai de acces pentru autocamioane, instalatii de descarcare a mijloacelor de transport si instalatii de curatire si uscare a semintelor. Depozitele pot fi de mai multe tipuri: magaziile etajate care au fost inlocuite de silozuri celulare.

1.6. Descojirea
Coaja botanica are un continut foarte redus de ulei, de aceea trebuie eliminata in procesul de prelucrare a semintelor. Aceasta se realizeaza prin procesul de descojire, un randament de descojire bun realizandu-se care au coaja tare si miezul slab aderent de coaja. Prelucrarea semintelor oleaginoase descojite prezinta o serie de avantaje: mareste productivitatea instalatiei deoarece coaja se elimina inca de la inceputul se imbunatateste calitatea sroturilor avand un continut redus de coji se reduce uzura utilajelor din aval intrucat coaja are un continut ridicat in siliciu. Descojirea are loc in doua faze succesive: detasarea cojii de miez prin spargerea semintelor separarea cojilor rezultate. Spargerea si detasarea cojii de miez poate fi obtinuta prin lovire, taiere sau forfecare, in cazul semintelor de floarea-soarelui se foloseste procedeul prin lovire. procesului de prelucrare

Separarea cojilor de miez se obtine prin 2 metode: separarea pe baza de diferenta de marime (prin cernere) pe baza diferentei de masa specifica a cojilor fata de miez prin aspiratie cu un curent de aer In urma acestui proces rezulta miezul industrial (ce reprezinta cca. 75-85% din semintele prelucrate ) si coaja industriala ( care reprezinta cca. 15-25% din semintele prelucrate). Utilajele folosite sunt : Decojitorul format din toba de spargere in care datorita rotirii unui ax cu palete aacesta loveste semintele de niste vergele metalice montate orizontal in interiorul tobei de descojire. Ceea ce rezulta in urma spargerii semintelor este trecut la separatorul de coji care este format din sita plana si pneumoseparator unde se separa cojile datorita diferentei dintre masa specifica a cojilor si celorlalte fractiuni (miez, seminte intregi, coji aderente la miez, miez spart).

produs de un ventilator.

1.7. Mcinarea
Scopul macinarii este dechiderea celulelor in care se gaseste uleiul astfel incat acesta sa poata fi separat mai usor la presare si extractie. Uleiul se separa sub forma unui lichid care este retinut la suprafata particulelor de macinatura si in capilarele acestor particole. Macinarea semintelor se realizeaza printr-un procedeu mecanic in cursul caruia materialul este supus unei forte de compresiune, frecare si taiere. Utilajele de macinare sunt:valturile, concasoarele, si morile cu ciocane. Valturile snt necesare pentru macinarea semintelor si finisarea brokenului, concasoarele pentru macinarea grosiera a brokenului, iar morile cu ciocane pentru macinarea srotului.

1.8. Prjirea
Scopul operatiei de prajire este de a elibera uleiul absorbit de macinatura in procesul de macinare si retinut pe suprafata particoleleor de macinatura cat si a uleiului retinut in celule intacte ramase de la macinare. Procesul de prajire are loc in doua faze: umectarea (8.5-11%), uscarea Umectarea consta in aducerea macinaturii la o umiditate optima care variaza intre 8.511% in functie de sortul de seminte care se prelucreaza. Uscarea macinaturii se realizeaza prin incalzire avand ca efect denaturarea proteinelor, scaderea umiditatii si scaderea vascozitatii uleiului. De asemenea scaderea vascozitatii favorizeaza scurgerea uleiului, iar reducerea umiditatii imbunatateste procesul de presare a macinaturii. Temperatura optima de uscare este de 90-110C in functie de de sortiment, astfel pentru floarea-soarelui temperatura optima este de 105-110C. Aparatele in care se realizeaza prajirea se numesc prajitoare si sunt formate din 6 compartimente dispuse pe verticala, prevazute cu manta dubla prin care circula abur la presiunea de 4-5 atmosfere care realizeaza prajirea semintelor.

1.9. Presarea
Este operatia prin care se separa uleiul din macinatura pregatita in mod corespunzator la macinare si prajire. Ca urmare al exercitarii presiunii asupra macinaturii uleiul este expulzat din celulele deschise si din capilarele macinaturii. Odata cu scurgerea uleiului are loc si aglomerarea particolelor de macinatura partial degresate sub forma unor turte. Procesul de extragere a uleiului din macinatura se poate executa dupa mai multe scheme de lucru si anume:

presare + extractie presare dubla + extractie dubla presare extractie directa Schema de lucru cel mai des utilizata este de presare + extractie, la presare rezulta uleiul

brut de presa si brokenul. Brokenul care rezulta in urma presarea mai contine aproximatim 18-20 % ulei care urmeaza sa fie recuperat prin extractie. Operatia de presare se realizeaza cu ajutorul preselor mecanice.

1.10. Extracia
Este operatia prin care dintr-un amestec de mai multe substante se separa unul sau mai multi componenti prin solubilizarea acestora intr-un lichid dizolvant. ULEI + SOLVENT=MISCELA Miscela se prelucreaza apoi prin distilare in vederea separarii uleiului si a recuperarii solventului. Trecerea uleiului din macinatura in solutie se realizeaza prin difuziune iar ca solventi se utilizeaza benzenul, eterul,clorura, tetraclorura si sulfura de carbon. Procesul de extractie cuprinde mai multe faze: pregatirea materialului pentru extractie, extractia propriu-zisa; distilarea misclei; recuperarea solventului din srot; macinarea grosiera macinarea fina. Scopul tratamentului hidrotermic este de a crea conditii pentru obtinerea macinaturii sub

Macinarea brokenului are loc in douaa etape:

forma de paiete . Extractia propriu zisa se realizeaza in instalatii cu functionare discontinua sau in flux continuu. Avantajele instalatiei cu functionare in flux continuu sunt: productivitate ridicata siguranta marita in exploatare reducerea pierderilor de ulei in srot si a pierderilot in benzina Instalatiile cu functionare in flux continuu functioneaza pe principiul circulatiei in contracurent a macinaturii cu splventul. In urma extractiei are loc difuziunea uleiului rezultand miscela si srotul. Distilarea miscelei.Pentru obtinerea uleiului este necesar ca din miscela sa se separe uleiul in instalatii de distilare unde prin incalziri si concentrare 9in trepte ale miscelei solventul se transforma in vapori. Recuperarea solventului din srot.Dupa extractie in srot mai ramane 35-50 % solvent care trebuie recuperat (in toaster prevazut cu manta dubla prin care circula abur incalzirea realizandu-se indirect cat si prin tratare directa cu abur). Regimul termic trebuie sa evite denaturarea prea avansata a proteinelor si sa respecte normele de securitate a muncii.

1.11. Condensarea i separarea dizolvantului


Vaporii de solvent si de apa proveniti de la distilarea miscelei si de la incalzirea srotului in toaster se supun operatiei de condensare, iar amestecul de apa si solvent rezultata in urma condensarii se separa pe baza diferentei de densitate dintre componente:apa si solvent. Pentru condensarea vaporilor de dizolvanti si apa se folosesc condensatoare, iar pentru separarea apei de solvent se folosesc separatoare. Aerul care circula prin instalatia de extractie intotdeauna va avea un anumit continut de vapori de solvent care trebuie recuperati inainte de evacuarea lui in atmosfera.In acest scop se

folosesc instalatii denumite deflegmatoare.

II. RAFINAREA ULEIURILOR VEGETALE 2.1. Schema tehnologica de rafinare a uleiurilor vegetale

PAMANT DECOLORANT

APA

ULEI BRUT PRESA + EXTRACTIE

H2SO4 NaCl Acid citric

SOLUTIE NaOH

KISELGUR

Dezmucilaginarea

Neutralizarea

Spalarea

APA DE SPALARE

Uscarea

Decolorarea

Decantarea

Vinterizarea

ULEI DE BATAL

Dezodorizarea

KISELGUR+ULEI

Racire-polizare PAMANT DECOLORANT + ULEI

Depozitarea

Extractia uleiului

Extractia uleiului

PAMANT DECOLORANT UZAT

ULEI RECUPERAT

ULEI RAFINAT

SOAPSTOCK

ULEI RECUPERAT

KISELGUR UZAT

Etapele rafinrii
2.2. Dezmucilaginarea
Are ca scop indepartarea din ulei a mucilagiilor si a fosfatidelor. Este necesara din mai multe considerente:

substantele mucilaginoase si fosfatidele influenteaza defavorabil conservarea uleiurilor si duc la spumari si emulsii in timpul rafinarii actioneaza ca otravuri pentru catalizatori in cazul hidrogenarii uleiurilor Se folosesc 2 metode: cu acid sulfuric (H2SO4) prin hidratare Pentru obtinerea uleiurilor alimentare se foloseste numai metoda prin hidratare care

produc tulbureala acestuia.

consta in tratarea uleiurilor cu apa curata sau cu solutie de electrolit sau cu solutie de NaCl/acid citric.

2.3. Neutralizarea
Este necesara pentru ca uleiurile brute pe langa substante de insotire si impuritati mecanice contin si acizi grasi liberi. Scopul acestei operatiei este de a indeparta acizii grasi liberi pentru ca imprima miros si gust neplacut uleiurilor, iar in cantitati mai mari devin daunatori pentru organism.Pentru neutralizare, cea mai folosita metoda este neutralizarea alcalina, avand loc reactia de saponificare a acizilor. R-COOH+Na-OH=>R-COONa+H2O

2.4. Splarea
Pentru a indeparta impuritatile cat mai avansat se recurge la operatii de spalare cu ajutorul apei, a uleiului neutralizat. Intrucat apele de spalare antreneaza si particule de ulei, are loc operatia de decantare in urma careia se separa uleiul de batal si se indeparteaza apele cu impuritati, iar uleiul de batal se recircula la operatia de neutralizare.

2.5. Uscarea
Este necesara pentru ca uleiul in urma spalarii mai contine resturi de apa care trebuie indepartata inainte de albire. Operatia de uscare se realizeaza in uscatorul de ulei care functioneaza pe principiul autoevaporarii datorita vidului. Dupa uscare, uleiul trebuie sa mai contina 0,05-0.1% apa.

2.6. Decolorarea
Are ca scop indepartarea pigmentilor si indepartarea resturilor de sapun si de mucilagii ramase de la neutralizare. Se realizeaza cu pamant decolorant, care are proprietati adsorbante ale impuritatilor. Efectul de adsorbtie se poate imbunatati prin adaos de carbune activ, pamantul decolorant se foloseste in proportie de 0.3-0.6% fata de cantiatea de ulei.

2.7. Vinterizarea
Are ca scop indepartarea cerurilor si a gliceridelor saturate. Este necesara intrucat la temperaturi sub 20C cerurile si gliceridele saturate produc tulbureala uleiului. In urma deceruirii uleiul ramane limpede si stabil si la temperaturi scazute. Aceasta operatie se practica de obicei iarna la uleiul de floarea soarelui. Decerurirea se bazeaza pe principiul ca cerurile si gliceridele saturare cristalizeaza prin racirea uleiului la 5-7C, urmata de separarea acestora prin operatia de filtrare. Cristalizarea cerurilor si a gliceridelor saturate se realizeaza prin adaos de kiselgur care are proprietatea de a forma germeni de cristalizare, astfel grabeste procesul de cristalizare si da cristale mai mari care pot fi eliminate mai usor prin filtrare.

2.8. Dezodorizarea
Are ca scop indepartarea substantelor straine care imprima uleiurilor miros si gust strain. Ca rol secundar are reducerea aciditatii libere a uleiului. Se bazeaza pe principiul antrenarii substantelor odorante cu vapori intr-un vid inaintat la temperaturi ridicate de cca. 190C.

2.9. Hidrogenarea uleiurilor vegetale


Consta in transformarea uleiurulor lichide in grasimi solide. Hidrogenarea se bazeaza pe aditia hidrogenului la radicalii liberi ai legaturilor duble a acizilor grasi nesaturati ai gliceridelor in prezenta de catalizatori de nichel. In urma hidrogenarii gliceridele nesaturate se transforma in gliceride saturate a acizilor grasi corespunzatori.

III. OPERATIA DE DECOLORARE A ULEIULUI 3.1. Decolorarea uleiului


Albirea sau decolorarea urmareste in primul rand indepartarea substantelor colorante (pigmentilor) din ulei, in paralel cu acestea se elmina resturile de sapun si de substante mucilagionoase ramase in ulei dupa neutralizare.

Se foloseste pamantul decolorant care are proprietatea de a absorbi din ulei substantele colorante, precum si impuritatile aratate. Uneori se adauga la pamantul decolorant si o cantitate mica de carbune activ care are o putere mai mare de absorbtie. Pamantul decolorant se foloseste in proportie de 0,3 0,6% din cantitatea de ulei. La albirea uleiului de in, proportia de pamant decolorant este de 0,8- 1,2%.

3.2. Fluxul tehnologic la decolorarea uleiului

Din rezervorul 1, uleiul uscat este pompat cu pompa 2 prin debitmetrele M, in preincalzitorul 3, unde se incalzeste la 90C Circa 25% din cantitatea de ulei nu trece prin preincalzitor ci direct in amestecatorul 4, trecand in prealabil prin rezervorul de nivel constant 5. Cu ajutorul melcului dozator 6, amestecatorul 4 este alimentat in flux continuu cu pamant decolorant, proportia in care se amesteca uleiul cu pamantul decolorant variaza

intre 5:10 pana la 1:10. Suspensia de pamant decolorant in ulei, care se formeaza in amestecatorul 4, se aspira cu ajutorul vidului in decoloratorul preliminar 7, aici suspensia fiind deversata pe discul deflector superior 8, care o disperseaza sub forma unei panze de lichid catre peretele aparatului. In acelasi timp se introduce in aparatul 7 restul uleiului incalzit la 90C, fiind dispersat cu ajutorul celorlalte doua discuri deflectoare 8. Dupa primul contact intre suspensia de pamant decolorant si restul uleiului pe peretele aparatului urmeaza o agitare intensa a amestecului in jumatatea inferioara a aparatului. In continuare pompa 9 aspira amestecul de pamant decolorant si ulei de pe fundul aparatului si-l refuleaza catre decoloratorul final 11, trecandu-l prin vana cu flotor a rezervorului de nivel constant 10 care stranguleaza refulul pompei, astfel se mentine constant nivelul amestecului in aparatul 7. In decoloratorul final 11, amestecul ulei-pamant decolorant este dispersat cu ajutorul pulverizatorului pe talerele verticale ale aparatului, ceea ce permite o dezaerare si uscare perfecta sub actiunea temperaturii si a vidului. In continuare uleiul incarcat cu pamantul decolorant este aspirat cu ajutorul pompei 12 de pe fundul aparatului si refulat catre filtrele 14 a si 14 b. In aparatul 11, cu ajutorul vasului de nivel constant 13, uleiul se mentine tot timpul la acelasi nivel.

3.3. Calcule tehnologice la decolorarea uleiului


Sa se determine cantitatea necesara de pamant decolorant utilizata la decolorarea a Q = 5000 kg/h ulei. Consumul specific de pamant decolorant este de Cp= 2,2 kg/t ulei. Np = Q CP = 5 t/h 2,2 kg/t = 11 kg/h

IV. BIBLIOGRAFIE 1) Tehnologii generale pentru industria alimentara Emil Racola. 2) Aplicaii i calcule tehnice la tehnologii generale Emil Racola 3) Tehnologia uleiului Maria Morar

4) Notie de curs. 5) Notie proiect.