Qweyuiopasdfghjklzxcvbnmqwer tyuiACADEMIAdDEfSTUDIIgECON OMICEhjklzxcvbnmqwertyuiopas dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc VINUL vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwer tyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyu iopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiop asdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasd fghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfgh jklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklz

Grupa xcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv ASE 2010 EAM bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn mrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf

PREZENTAREA PRODUSULUI
GENERALITATI
Prima dovada a existentei strugurilor o reprezinta niste podgorii fosilizate de acum 60 milioane de ani; iar prima atestare scrisa avand legatura cu viticultura apare in Vechiul Testament unde se povesteste despre Noe care avea o podgorie si facea vin. O veche fabula persana acorda unei doamne de la curte meritul descoperirii vinului. Printesa, care pierduse favoarea Regelui, a incercat sa se sinucida mancand niste struguri care fermentasera intr-un borcan. Rezultatul a fost o intoxicatie urmata de un somn adanc. Cand s-a trezit, si-a dat seama ca se simte mai bine si a recastigat favoarea Regelui aratandu-I originala "metoda", care a fost prezentata intregii curti. Este stiut ca prin anii 4000 IH incepuse deja cultivarea strugurilor si producerea vinului. Primele podgorii se crede ca au existat pe langa Marea Caspica si in Mesopotamia, in zona Iranului de astazi. Papirusuri din morminte atesta existenta vinului in Egipt in jur de 2700-2500 IH. Preotii si regii aveau acces la vin, in timp ce clasele inferioare beau bere. In Egipt s-au descoperit primele recipiente in care vinul era pastrat, si s-a observat ca oamenii aveau deja cunostinte despre efectul temperaturii asupra fermentarii vinului. Vinul a ajuns in Europa o data cu extinderea civilizatiei grecesti din jurul anului 1600 IH; in Odiseea si Iliada ale lui Homer se gasesc pasaje in care se descrie in mod detaliat modul de preparare al vinului. Vinul era un articol important in comertul grecilor, iar medici vestiti, printre care si Hippocrate obisnuiau sa il prescrie foarte des. Tot grecii au fost primii care au invatat sa adauge ierburi si condimente, pentru a-i da diferite arome. Vinurile sunt buturi ce se obin prin fermentaia alcoolic a mustului obinut din struguri, fructele viei de vie (Vitis vinifera). Vinul mai poate fi obinut i din alte fructe, flori sau alte ingrediente, existnd de exemplu vin de soc, dar prin cuvntul vin simplu se nelege ntotdeauna vin de struguri. Productia vinului a inceput in Egiptul Antic, cand egiptenii si-au dat seama ca sucul de struguri se strica repede, dar ca sucul fermentat sau vinul se pastreaza bine. Ei aveau probleme, de asemenea, cu apa de baut, care era impura, si au observat ca daca beau vin nu se imbolnaveau. Mai tarziu, vinul a devenit important pentru biserica Romano-Catolica, intrucat era folosit la oficierea sfintei liturghii. Dupa modelul clasificarii stiintifice merceologice, acceptat in mare masura pe plan international, vinul se incadreaza in grupa a-4-a si anume: Produse gustative: condimente, stimulente, bauturi nealcoolice si alcoolice. Consum de vin este unul moderat, in mod normal in timpul meselor nu mai mult de 1 -2 pahare pe zi pentru barbati si 1 pahar pe zi pentru femei. In recomandarile recente pentru sanatatea publica, vinul este considerat optional si ar trebui evitat in timpul sarcinii sau atunci cand pune sanatatea individului in pericol.

IMPORTANTA IN ALIMENTATIE A PRODUSULUI

Subiect de nesfarsite dezbateri medicale, importanta vinului rosu pentru sanatate se pare ca a fost totusi stabilita: consumul a 1 - 2 pahare zilnic reduce mortalitatea prin prevenirea bolilor coronariene. Totusi, lipsa de masura duce la grave afectiuni, ca in general in cazul bauturilor alcoolice. ARGUMENTE POZITIVE Vinul contine antioxidanti, in special resveratrolul - care este gasit in samburii si pielita strugurilor. Importanta antioxidantilor este recunoscuta de mult - ei lupta cu radicalii liberi si protejeaza astfel celulele sanatoase impotriva atacului acestora. Concentratia mare de resveratrol din vinul rosu se datoreaza procesului de fermentatie - in care contactul prelungit dintre zeama de struguri, pielita si samburi face ca in final produsul finit sa contina un nivel ridicat de antioxidanti. In principiu, aceasta este si explicatia asa-numitului "Paradox Frantuzesc". S-a observat ca vinul din podgoriile franceze are un nivel foarte ridicat de antioxidanti, ceea ce ii ajuta pe localnici sa fie mai sanatosi decat altii. In regiunile din Franta in care se consuma alimente bogate in grasimi, de exemplu, rata de incidenta a atacurilor de cord este mult mai scazuta decat in alte zone ale globului desi dieta este asemanatoare. Motivul? Francezii alatura mereu unei mese bogate un pahar de vin rosu. Si vinul alb contine anumite cantitati de resveratrol, dar in cazul sau pielita si samburii sunt indepartate mult mai devreme in procesul de productie, decat se intampla in cazul vinului rosu. Astfel, nivelurile de antioxidanti sunt mult mai scazute Studiile de laborator au scos in evidenta faptul ca resveratrolul are si proprietati anti-cancerigene. Actiunea sa a fost observata in urmatoarele directii: minimizarea mutatiilor de ADN care produc cancerul, uciderea celulelor bolnave si blocarea crearii de vase de sange in jurul tumorii, pentru a o hrani. Acest antioxidant are si capacitatea de a inhiba raspandirea celulelor bolnave in alte zone (metastaza). Resveratrolul este un fitoestrogen. Exista anumite plante similare estrogenului si care pot juca rolul acestuia in organism, avand efecte asemanatoare. S-a sugerat astfel ca vinul rosu poate combate unele probleme cauzate de lipsa estrogenului, ca osteoporoza sau menopauza prematura. Totusi, aceste supozitii nu au fost inca dovedite. Pentru cei carora nu le place vinul rosu, vestea buna este ca resveratroul se mai gaseste si in alune, afine si macese. Un alt rol important poate fi reprezentat si de subtierea sangelui. El actioneaza prompt, impiedicand trombocitele (celulele implicate in formarea cheagurilor de sange) sa se alipeasca. Prin acest mecanism, resveratrolul poate impiedica aparitia infarctului.

ARGUMENTE NEGATIVE In urma mai multor studii efectuate de catre cercetatori a rezultat ca femeile sunt mai expuse decat barbatii riscurilor provocate de alcool. Partile negative ale vinului sunt legate in principal de cantitatea de alcool ingurgitata, nu de particularitatile vinului rosu, cu o exceptie: Durerea de cap cauzata de vinul rosu: Aceasta durere este cauzata de tanin, o substanta chimica responsabila pentru culoarea rosie si pentru gustul puternic al vinului rosu. Aceasta chimicala se gaseste de obicei in pielita strugurilor - de aceea este mult mai rar intalnita in cazul vinului alb. Taninul poate provoca migrene celor care sufera de obicei de asa ceva sau poate cauza dureri de cap chiar si persoanelor fara astfel de probleme. Sensibilitatea la tanin variaza insa de la persoana la persoana. Alte probleme sunt legate de cantitatea de alcool prezenta in vinul rosu - aceasta poate varia de la 10% pana la 15%! Puterea vinului trebuie luata in considerare neaparat - de aceea merita sa citesti eticheta. Caloriile din alcool Situata printre cele mai mici neplaceri cauzate de alcool, problema caloriilor este totusi demna de mentionat pentru cei care isi supravegheaza serios silueta. Nu are nici un rost sa te infometezi, dar sa dai buzna in vin. Un pahar de 125 ml contine aproximativ 80 de calorii, deci nu trece cu vederea acest lucru. Cel mai indicat din punctul de vedere al siluetei este vinul alb sec, deoarece este cel mai sarac in proteine si calorii. Accidentele Alcoolul in cantitati mari reduce capacitatea de concentrare si atentia, incetineste activitatea cerebrala si blocheaza reflexele. Contributia lui nefasta se face simtita in toate tipurile de accidente, in special in cele rutiere. Interactiunea cu medicamentele Se stie ca regula generala ca alcoolul nu se amesteca niciodata cu medicamentele, oricare ar fi tipul acestora. Motivul este simplu: alcoolul este metabolizat in ficat si poate interfera cu actiunea substantelor medicamentoase in mod nedorit. Combinatia dintre somnifere si bautura este in mod special periculoasa. Afectiuni serioase Problemele de sanatate asociate consumului de alcool se leaga in primul rand de utilizarea peste masura sau de utilizarea regulata. Cum am amintit si mai sus, in randurile femeilor riscurile sunt mai mari, chiar si raportate la cantitati de alcool mai mici decat in cazul barbatilor. Consecintele nefaste asupra sanatatii includ: - distrugerea ficatului (ciroza) - osteoporoza - riscul de cancer de diferite tipuri: de gat, de ficat, de san, de esofag - presiune arteriala ridicata - ulcere de stomac - afectarea muschiului inimii - pancreatita acuta si cronica - nivel ridicat de trigliceride (un tip de grasime care circula in sange) - obezitate.

MATERII PRIME UTILIZATE IN PROCESUL DE PRODUCTIE AL VINULUI

Strugurii reprezinta principala materie prima de obtinere a vinului. atrugurii au proprieti dietetice i curativei fiind un produs alimentar valoros. Astfel, 1 kg de struguri echivaleaz dup valoarea nutritiv cu 1,5 kg mere, 2 kg piersici 3 kg portocale 1 1itru suc de struguri cu 1,7 1 lapte de vac 0,60,7 kg de carne 1 kg pete 0,3 kg brnz 0,5 kg pine 5-8 ou 1,2 kg cartofi 3 kg roii.

Strugurii conin diferite vitamine: A, B, C, P, PP, diferii acizi organici, sruri minerale i aproape toate elementele din sistemul periodic. Stugurii sunt formai din ciorchini (3-7%) i boabe. Boabele sunt alctuite din pieli (7-11%), miez (85-90%) i semine (3-5%). Se cunosc peste 4.000 de soiuri de vi de vie, din care cele mai multe sunt productoare de struguri de vinificaie. Strugurii de vinificaie au un coninut ridicat de zahr, acizi i alte substane i elibereaz o cantitate mai mare de must. Pentru obinerea unor vinuri de calitate, strugurii se recolteaz la o maturitate deplin sau chiar la o supramaturitate, la cel mai mare coninut de zahr i la cea mai mare greutate a bobului, iar cei mucegii i alterai se separ i se nltur. In cazurile in care strugurii sunt prafuiti, se recolteaza separat, se spala si se zvanta inainte de a fi introdusi in procesul de vinificatie. In timpul prelucrarii strugurilor se va evita sfaramarea inaintata a partilor solide si presarea energica, pentru ca mustul sa nu se imbogateasca in constituenti azotati, uleiuri, taninuri si alte substante ce pot deteriora calitatea produsului. Dupa fermentatie, vinurile se pastreaza in localuri corespunzatoare, in vase complet pline si bine inchise, tinandu-se seama ca sunt produse slab alcoolice si neprotejate suficient cu anhidrida sulfuroasa. La fabricarea vinurilor i altor produse vinicole se utilizeaz urmtoarele materii prime i materiale: struguri proaspei must de struguri; sodiu (clorur, monosulfur); sucuri de struguri concentrate; amoniu (clorur, fosfat, sulfat); must de struguri tiat; tiamin; suc de struguri natural; 5 zahr tos; suc de struguri reconstituit; autolizat de drojdie; suc de struguri desulfitat; suc de struguri dezalcoolizat; alcool etilic rafinat;

 distilat de vin crud; distilat de vin nvechit; alcool etilic de vin; alcool etilic de struguri rafinat; alcool etilic de struguri brut; ingrediente de origine vegetal; acizi (tartric, citric, metatartric, sorbic, ascorbic, ortofosforic) zahr rafinat; caramel de zahar; levuri de vin selecionate; gelatin alimentar; cazein, cazeinat;

alghinat de sodiu; lapte degresat; gum arabic; bentonit; preparate enzimatice; plci filtrante; lemn de stejar; calciu (carbonat, fitat); potasiu (ferocianur, metabisulfit); dioxid de siliciu (silicaghel); perlit. bacterii lactice; crbune activ; clei de pete;

Se admite utilizarea altor substane i materiele aprobate pentru vinificaie de Ministerul Sntii. Nu se admite la fabricarea vinurilor utilizarea apei, extractelor apoase, coloranilor i aromelor sintetice.

PROCESUL TEHNOLOGIC
In procesul de fabricare al vinului se parcurg numeroase etape, principalele operaiuni tehnologice pentru fabricarea vinurilor fiind: RECOLTAREA In cadrul procesului d erecoltare al strugurtilor pentru vinificare se au in vedere numeroase caracteristici cu o importanta majora. - timpul de cules: trebuie evitat culesul pe timp ploios sau cand bat vanturi mari care aduc praf. - amestecul de soiuri la cules: este recomandabil ca fiecare soi sa se culeaga separate si de asemenea vinificarea sa se faca tot separate. Dupa fermentare, respectivele vinuri se p[ot amesteca in proportiile dorite, facand corectiile de aciditate. - recoltele avariate: recoltele batue de grindina, mucegaite, atacate de mana, se vor culege separat, putin inainte de momentul optim pentru a nu se degrada de tot.Cand toata recolta este compromisa, se vinifica totul in amestec. - strugurii cazuti si murdari: de pamant se pot spala cu solutii de 3% metabisulfit, apoi se usuca, uramand a-i vinifica imediat. - climatul nefavorabil: rece sau ploios, face ca la unele soiuri, strugurii sa aiba zahar insufficient si deci sa fie acri. - taiatul strugurilor: acestia nu se rup de pe coarda cu mana, ci se taie obligatoriu cu un cosor, briceag mare sau foarfeca; se apuca mai intai de varf cu mana stanga si se taie codita cu indemanare. 6

- vasele si ustensilele: ce se intrebuinteaza la culesul si transportul strugurilor trebuie sa fie in perfecta stare de curatenie, din metal emailat, preferabil din plastic sau lemn. DESCIORCHINAREA Consta in separarea boabelor de ciorchini si se aplica numai in cazurile in care se doreste obtinerea unor vinuri de marca, superioare, evitandu-se astfel influenta compozitiei ciorchinelui. ZDROBIREA Se face in masini cu cilindri sau valturi, preferabil din lemn. SEPARAREA MUSTULUI Se face diferentiat de la vin la vin. Se separa mai intai ravacul prin scurgere, iar restul mustului prin presari repetate.Compozitia mustului este corectata pentru optimizarea continutului de zahar, de tanin si a aciditatii prin utilizarea unor loturi ce au caracteristici complementare. LIMPEZIREA Este obligatorie pentru a obtine vinuri mai fine si cu o compozitie chimica corespunzatoare. Aceasta se face prin utilizarea unei game variate de substante si tratamente (bentonita, frig, centrifugare, filtrare, etc) FERMENTAREA MUSTULUI Se face cu drojdii selectionate la temperaturi optime si cuprinde trei faze principale: inmultirea drojdiilor si inceperea fermentaiei (la 15-20 ), fermentatia principala (temperatura creste pana la 25-30 ) care dureaza 5-6 zile si fermentatia linistita ce se prelungeste inca 5-6 saptamani. PRITOCIREA Intervine la finele fermentaiei i const n tragerea vinului de pe drojdii i oxigenarea parial a vinului, spre a mpiedica dezvoltarea microorganismelor anaerobe. In primul an se efectueaza 3-4 pritociri. Primul pritoc la vinurile rosii se efectueaza dupa circa 2-3 saptamani de la tragerea lor de pe bostina. Al doile pritoc se aplica in decembrie ianuarie dupa primele geruri, al treilea in luna martie inainte de cresterea temperaturii, iar al patrulea in luna august sau septembrie inainte de declansarea noii campanii de vinificare. CUPAJAREA Este operatiunea prin care se amesteca 2 sau mai multe vinuri pentru pentru corectarea proportiilor unor componenti: alcool, aciditate, etc. Cupajarea (egalizarea) se face cu vinurice prezinta propietati complementare, de acelasi soi si aceeasi vechime. STABILIZAREA VINULUI Consta dintr-un ansamblu de operatii de tratare in vederea prevenirii tulburelilor si a asigurarii limpiditatii un timp cat mai indelungat. Cele mai utilizate metode de stabilizare a vinului sunt : pasteurizarea, racirea la -2-6 C, cleirea

albastra, tratarea cu acid metatartic, filtrarea antiseptica, tratare cu substante antiseptice sau prin alcoolizare.

CARACTERISTICI DE CALITATE
Calitatea vinurilor este data de ansamblul insusirilor senzoriale, fizico-chimice si biologice, masura in care vinul corespunde pretentiilor senzoriale ale consumatorilor avizati. APRECIEREA ORGANOLEPTICA a vinurilor se face prin examinarea din punct de vedere vizual, gustativ si olfactiv. Aceasta cuprinde urmtoarele trei etape: EXAMENUL VIZUAL ofer informaii asupra culorii, aspectului, eventual vrsta pe care o are i soiul din care s-a obinut vinul analizat. Pentru examinarea vizual, vinul se toarn n paharul de degustare, n cantitate de circa 1/3 din capacitatea sa. Paharul se ndreapt spre lumin pentru a se examina culoarea, limpezimea, perlarea i fluiditatea. n continuare, vinul se rotete pe marginea paharului, urmrindu-se mobilitatea i mirosul vinului. PENTRU EXAMINAREA MIROSULUI paharul n care se afl proba de vin se apropie de nas, inspirndu-se din atmosfera de deasupra acestuia de 2 sau de 3 ori. Examinarea olfactiva genereaza informatii legate de mirosul vinului, existenta buchetului de invechire, specificitatea sa, eventual prezenta unor defecte. Se formeaz o impresie despre specificul vinului i gradul de nvechire, ce va fi ulterior completat cu examinarea gustativ. EXAMINAREA GUSTATIVA se face prin sorbirea unei cantiti mici de vin care se plimb prin cavitatea bucal, pentru a-l nclzi i a veni n contact cu ct mai multe papile gustative. Se stabilesc astfel caracteristicile de gust ale vinului i se completeaz infomaiile obinute anterior, desvrindu-se imaginea despre mirosul i aroma vinurilor. Examinarea gustativa permite aprecierea dulcetii, tariei alcoolice, astringentei, extractivitatii, plinatatii, inclusiv identificarea falsificarilor prin adaos de apa, alcool, indulcitori naturali sau de sinteza. Simultan cu examinarea gustului si mirosului sunt percepute si senzatiile tactile. Vinurile pot fi aspre din cazua substantelor tanante si acide, pot fi onctuase prin contributia glicerinei si a pectinei din compozitie. Pentru exprimarea senzatiilor tactile se folosesc termeni ca: moale, catifelat, astringent, uleios, apos, plin, etc. Caracteristicile fizico-chimice ale vinurilor sunt date de : continutul de alcool aciditatea totala; aciditatea volatila; continutul de bioxid de sulf (total si liber); continutul de zahar reducator; continutul de extract reducator; 9

Prin caracteristicile fizico-chimice, vinurile trebuie s corespund urmtoarelor cerine: a) concentraia alcoolic, exprimat n procente din volum (% vol.), determinat la temperatura de 20 grade C, trebuie sa corespunda documentelor normative i tehnologice pentru fiecare denumire de vin si sa fie de cel putin 8,5 si de cel mult 20,0; la export, concentratia alcoolica trebuie sa fie de cel putin 10% vol. pentru vinurile naturale de consum curent seci si pentru vinurile naturale de consum curent demiseci si demidulci de soi, de cel putin 9 5% vol. - pentru alte vinuri naturale de consum curent demiseci si demidulci si de cel puin 9% vol. - pentru vinurile naturale obtinute din soiurile de speciile Vitis Labrusca L. sau Vitis Labrusca L. in amestec cu Vitis Vinifera L.; b) concentratia in masa a zaharurilor, exprimata in zahar reducator n grame pe decimetru cub (g/dm3), trebuie sa corespunda documentelor normative si tehnologice pentru fiecare denumire de vin; c) concentratia in masa a acizilor titrabili, exprimata in acid tartric in grame pe decimetru cub (g/dm3), trebuie sa corespunda documentelor normative si tehnologice pentru fiecare denumire de vin si sa fie de cel putin 4 i de cel mult 8; d) concentratia n mas a acizilor volatili, exprimat n acid acetic n grame pe decimetru cub (g/dm3), trebuie s corespund documentelor normative i tehnologice pentru fiecare denumire de vin i s fie de cel mult: pentru vinurile naturale -de consum curent tinere 0,6 -de consum curent obinuite: albe 1,2 roze 1,3 roii 1,5 de calitate superioar: albe i roze 1,2 pentru vinurile speciale: -de consum curent 1,2 -de calitate superioar: albe i roze 1,0 roii 1,2 e) concentraia n mas a extractului sec nereductor n vinurile de calitate superioar, exprimat n grame pe decimetru cub (g/dm3), trebuie s fie de cel puin: pentru vinurile naturale albe 16 pentru vinurile peliculare cu concentraia n mas a zaharurilor de cel mult 10 g/dm3 15 pentru celelalte vinuri peliculare i pentru vinurile aromatizate seci, demiseci i demidulci albe 17 pentru celelalte grupuri i tipuri 18;

10

f) concentraia n mas a acidului sulfuros total, exprimat n miligrame pe decimetru cub (mg/dm3), trebuie s fie de cel mult: pentru vinurile naturale demiseci, demidulci, speciale aromatizate demiseci i demidulci 300 pentru celelalte grupuri i tipuri de vinuri 200 inclusiv liber: pentru vinurile spumante 20 pentru celelalte grupuri i tipuri 30; g) concentraia n mas a acidului sorbic, exprimat n miligrame pe decimetru cub (mg/dm3), trebuie s fie de cel mult 200 (n caz de utilizare); h) fraciile masice de substane toxice, exprimate n miligrame pe kilogram (mg/kg), trebuie s fie de cel mult: mercur 0,005 arsen 0,2 plumb 0,3 cadmiu 0,03 zinc 10,0; i) concentraia n mas a fierului, exprimat n miligrame pe decimetru cub (mg/dm3), trebuie s fie de: pentru vinurile de consum curent 3-15 pentru vinurile de calitate superioar 3-10 ) concentraia n mas a diglicozidului malvidinei n vinurile naturale seci roii de soi obinute din struguri de soiurile Cabernet-Sauvignon, Merlot i Pinot Noir destinate exportului, trebuie s fie de cel mult 15 mg/dm3. Reglementarea concentraiei n mas a diglicozidului malvidinei intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie 2006; j) concentraia n mas a cuprului, exprimat n miligrame pe decimetru cub (mg/dm3 ), trebuie s fie de cel mult 5;

11

Proprietatile organoleptice standardizate ale vinurilor

Caracteristici Conditii de admisibilitate 1.Vinuri de consum curent Aspect Limpede, fara sediment Alb-verzui, alb-galbui, galben-verzui pana la galben auriu, roz sau rosu, Culoare caracteristic tipului de vin. Miros Caracteristic tipului de vin, fara nuante straine Gust Placut, de vin sanatos 2.Vinuri de calitate superioara Aspect Limpede-cristalin, fara sediment Alb-verzui, galben-verzui pana la galben-pai, roz sau rosu caracteristic tipului de Culoare vin Miros Caracteristic tipului de vin, fara nuante straine Gust Placut, armonios, tipic podgoriei sau zonei de productie, fara nuante straine 3. Vinuri de calitate superioara, D.O.C Aspect Culoare Miros Gust Limpede-cristalin, fara sediment(la vinurile rosii invechite in sticla se admite depozit de culoare pe peretii acesteia) Alb-verzui, galben-verzui, galben-pai-auriu, roz, rosu, rosu-rubiniu, caracteristic tipului de vin si vechime Aroma caracteristica soiului, buchet pentru vinurile vechi Placut, armonios, catifelat, tipic arealului de productie, bine evoluat in cazul vinurilor vechi.

12

VALOAREA NUTRITIVA
Vinul este o soluie hidroalcoolic, n care se gsesc dizolvate foarte multe substane, variate din punctul de vedere a structurii chimice, dar cu rol bine definitit, cu valoare calitativ i alimentar cunoscut. Vinurile de struguri conin cantiti minime de vitamine, care nu pot satisface pe deplin cerinele organismului. ns diversitatea i aciunea complex a vitaminelor determin importana lor. Vitaminele B1, B2, B6, BJ2, PP i acidul pantotenic sunt prezente n cantiti ce satisfac aproximativ 10% din necesitile zilnice ale omului. Biotina i acidul folic se gsesc ntr-o msur mai mic, iar mezoinozitul n cantiti ce corespund aproximativ necesarului zilnic al omului. Cele mai importante grupe de substane care intr n alctuirea compoziiei vinului sunt urmatoarele: alcoolii, acizii, aldehidele, acetalii, esterii i substanele minerale. ALCOOLII Alcoolul etilic numit i etanol este produsul principal al fermentaiei alcoolice. Dup ap el este componentul cu cea mai mare pondere n vin, reprezentnd ntre 8,5 i 16% din volumul vinului, ultima valoare fiind considerat limita maxim de rezisten a drojdiilor la etanol, cu toate c exist sue care, n condiii de laborator, pot rezista i la 18%. Anumite vinuri speciale pot fi mai bogate n alcool, dar elaborarea lor se bazeaz pe adugarea de etanol. Etanolul poate fi produs n cantiti mici (ntre 0,5-2,5%) i n interiorul celulelor boabelor de strugure, n special n absena oxigenului, din cauza prezenei n boabe a unor alcool-dehidrogenaze. Pe baza acestor enzime i a cantitii de etanol acumulate se poate urmri starea de maturare a boabelor. La temperaturi ridicate se produce maximul de etanol, n timp mai scurt, ns valoarea acestui maxim e mai mic dect la temperaturi sczute. Proporia de alcool din vin, exprimat n grade alcoolice, reprezint criteriul de baz pentru clasificarea vinurilor pe categorii de calitate. Pentru muli consumatori gradul alcoolic este cel mai important parametru care determin calitatea vinului, i n unele cazuri comercializarea chiar se face pe baza alcoolului coninut ntr-un hl. Astfel, tranzaciile vinurilor ordinare se fac de cele mai multe ori pe baza gradului alcoolic. La vinurile de consum curent, evaluarea i livrarea lor se face att n litri ct i n grade/litru nmulite cu numrul de litri, produs numit i grade "Salleron". Att n timpul pstrarii vinului, ct i cu ocazia anumitor tratamente (cleire, pasteurizare) coninutul de alcool scade puin, ca urmare a oxidrii, esterificrii sau evaporrii lui, aceast scdere ajungnd pn la 0,2%. ACIZII ORGANICI Dintre toate buturile fermentate, vinul este cel mai bogat n alcool, dar i cel mai acid. Acizii din vin provin din struguri, n urma fermentaiei alcoolice ca produi secundari sau n urma tratamentelor i operaiilor de ngrijire i condiionare a vinurilor. Ponderea cea mai mare o au acizii care provin din struguri ( acidul tartric, acidul malic), de aceea se spune c aciditatea vinului ia natere n must. Aciditatea vinului reprezint circa 3/4 din aciditatea mustului din care a provenit. Dintre acizii 13

proprii vinului, rezultai ca produi secundari n timpul fermentaiei alcoolice a mustului, mai importani sunt: acidul succinic, lactic, citramalic, dimetilgliceric, formic, acetic, propionic, butiric, izobutiric, valerianic, izovalerianic, caproic, capronic, caprinic etc. n vinurile normale, sntoase, acizii succinic i lactic se gsesc n cantiti mai mari, de 0,5-1,5 respectiv 0,5-5 g/l, iar ceilali numai sub form de urme. n vinurile bolnave, coninutul de acid formic i propionic poate avea o pondere de pn la 30-50% din aciditatea volatil. Acizii se gsesc n vin sub form liber sau sub form de sruri acide sau neutre. Suma funciunilor acide libere reprezint aciditatea total a vinurilor. Aciditatea este responsabil de prospeimea vinurilor (vinul cu aciditate redus va fi plat, iar vinul cu aciditate ridicat va fi dur), accentueaz astringena taninurilor la degustare i influeneaz nuana i stabilitatea culorii. n general vinurile albe sunt mai plcute cnd au o aciditate mai ridicat, n schimb cele roii sunt mai apreciate cnd sunt mai puin acide. Astfel, vinurile tinere cu aciditate ridicat vor avea un potenial de nvechire mai ridicat. Vinurile roii pot avea o aciditate mai redus, deoarece ele conin compui fenolici care intensific gustul acid i au i efecte benefice n timpul nvechirii. ALDEHIDELE Aldehidele sunt compui organici care conin n molecula lor una sau mai multe grupri carbonil, legate de un radical hidrocarbonat i de un atom de hidrogen. n must i vin au fost identificate mai multe aldehide, dintre care mai importante sunt: aldehida acetic, aldehida formic, aldehidele superioare, aldehidele aromatice i aldehide din seria furanozelor. Coninutul total de aldehide din vin variaz ntre 15 i 200 mg/l, dintre care 90% revine aldehidei acetice, celelalte nlnindu-se doar sub form de urme. GLUCIDELE Glucidele joac un rol foarte important pentru gustul vinurilor. Astfel, n vinurile seci, 2-3 g/l de zahr sunt uor sesizate prin degustare. Tipul glucidelor este i el important, n funcie de acesta modificndu-se impresia gustativ a vinului. Dac se consider ca unitate gustul dulce a zaharozei, atunci fructoza are valoarea de 1,73, glucoza 0,74, iar pentozele 0,40. n consecin, la acelai coninut de zaharuri reductoare gustul unui vin dulce depinde de raportul glucoz/fructoz. GLUCOZA SI FRUCOZA din vin pot fi fermentate de ctre bacteriile lactice heterofermentative, cu formare de acid lactic i acid acetic. PENTEZELE Se gsesc n vin n cantitate mic, putnd varia de la 0,3 la maximum 2 g/l. Ele sunt mai abundente n vinurile roii i n special n vinurile de pres, deoarece mai bogate n pentoze sunt prile solide ale recoltei.

14

POLIZAHARIDELE Se prezint n vin n stare coloidal. Coloizii glucidici din vin pot proveni din coloizii mustului, din coloizii de origine levurian sau bacterian, sau pot fi i coloizi formai n timpul evoluiei vinului. SUBSTANTELE AZOTATE Substanele azotate din vin provin din struguri i sunt modificate profund n cursul fermentaiei alcoolice prin activitatea fiziologic a drojdiilor. Astfel, o cantitate de 60-70% din azotul mustului este asimilat de ctre drojdii, cationul amoniu disprnd complet, iar azotul total reducndu-se sensibil. Azotul total cuprinde toate formele organice i minerale de azot. n general, vinurile roii conin cantiti de azot de dou ori mai mari fa de vinurile albe, datorit procesului specific vinificrii n rou, acela de macerarefermentare. Macerarea-fermentarea favorizeaz dizolvarea substanelor azotate din pielie i din semine, realiznd o adevrat digestie a boabelor de struguri. Azotul total este n medie de 185 mg/l n vinurile albe i 330 mg/l n vinurile roii, ns poate varia, n vinurile de Bordeaux de exemplu, ntre 77-377 mg/l la vinurile albe i ntre 143-666 mg/l la cele roii. Azotul mineral. Dintre formele de azot mineral, n struguri se gasete ntotdeauna cationul amoniu n cantinate de mai multe zeci de mg. Aceasta este forma de azot cea mai uor asimilabil de ctre drojdii i de aceea coninutul cationului amoniu scade n timpul fermentaiei alcoolice pn aproape de zero, dar poate crete din nou, mai ales n vinurile roii, dup ncheierea fermentaiei malolactice, deoarece bacteriile lactice elibereaz azot amoniacal n vin. Azotul organic este reprezentat de aminoacizi, oligopeptide, polipeptide, proteine, amide, amide biogene, azot nucleic, aminozaharuri i pirazine. AMINOACIZII identificai n vin sunt n numr de 32. Coninutul lor n vinuri este foarte variabil, n funcie de soiul de struguri care a fost vinificat, tehnologia de vinificare i microorganismele care au realizat diversele fermentaii. PROTEINELE au aceeai structur ca peptidele, avnd ns lanuri mai lungi de aminoacizi i masa molecular de peste 10000.Strugurii i vinul conin numeroase proteine, cu masa molecular variind ntre 13.000 i 150.000 . Vinurile roii nu conin proteine libere, deoarece acestea sunt precipitate de ctre taninuri. COMPUSII FENOLICI Importana compuilor fenolici pentru calitatea vinurilor este bine cunoscut. Aceti compui contribuie la definirea caracterelor organoleptice, a valorii igienicoalimentare i mai ales la tipicitatea vinurilor. In plus, prin proprietile bactericide i antioxidante protejeaz culoarea i gustul vinurilor, n special a celor roii. Compuii fenolici provin din diferite pri ale strugurilor i se extrag n procesul de vinificaie. Cantitatea i structura compuilor fenolici din vin depinde de soiul din care provine i de tehnicile de elaborare i conservare a vinului. 15

SUBSTANTELE ODORANTE Aroma vinurilor rezult dintr-un amestec armonios de mai multe substane chimice de origine i structur diferit. Se disting aromele primare sau varietale, care provin din struguri, aromele secundare sau de fermentare i aromele teriare care se dobndesc n timpul evoluiei vinului. De asemenea, se face distincie ntre buchetul de maturare (dobndit n timpul maturrii) i buchetul de nvechire (dobndit n timpul nvechirii). SUBSTANELE MINERALE Alturi de compui organici vinul conine i substane minerale, care se pot determina prin calcinarea extractului vscos al vinului. Coninutul vinurilor n substane minerale variaz n funcie de soiul de struguri din care provine, de arealul de producere, de tehnologia de prelucrare a strugurilor i de tratamentele aplicate mustului i vinului. Vinurile roii i aromate conin mai multe substane minerale dect cele albe. Contactul prelungint dintre must i botin favorizeaz extracia lor. La fermentaia mustului i n timpul pstrrii vinurilor coninutul de substane minerale scade datorit asimilrii unora de ctre drojdii sau datorit precipitrii i depunerii lor. n vin, substanele minerale se gsesc predominant sub form ionizat, n echilibru cu diverse componente ale vinului. Dintre anioni mai importani sunt anionii sulfat, clorur, fluorur, bromur i iodur, iar dintre cationi potasiu, calciu, sodiu, magneziu, fier, cupru, aluminiu, mangan, arsen, plumb i zinc. Potasiul este cel mai important cation din vin, avnd concentraii cuprinse ntre 0,7-2 g/l, media situndu-se n jur de 1 g/l. Calciul provine din struguri sau accidental din pereii cisternelor din beton ori de la dezacifierea vinurilor cu CaCO3. Concentraia de calciu este de aproximativ 80-150 mg/l, vinurile albe fiind cu cteva zeci de mg mai bogate n calciu dect cele roii. Sodiul, dei foarte rspndit n natur, este doar puin reprezentat n vinuri, concentraia sa fiind de 10-40 mg/l. Fierul, n cantiti mici, provine din struguri (2-5 mg/l) i se numete fier "fiziologic". Cantiti de pn la 60 mg/l pot ajunge n vin din praful de pe struguri i din coroziunea vaselor metalice i utilajelor i n acest caz este denumit "fier tehnologic". El provoac modificri nedorite n vin. Cuprul ajunge n vin din struguri, de la tratamentele aplicate viei de vie i din contactul vinului cu utilajele de cupru. n timpul fermentaiei mustului o, mare parte din cupru precipit. Concentraii mai mari de 0,7-0,8 mg/l determin apariia unor defecte (casarea cuproas)

16

Magneziul este n general mai bine reprezentat n vin fa de calciu (60150 mg/l), deoarece srurile lui sunt toate solubile i concentraia sa nu se diminueaz dup ncheierea fermentaiei prin precipitare, aa cum se ntmpl cu cationul de calciu.

Manganul se afl n vin n doze foarte reduse, de 1-3 mg/l. Vinurile roii conin mai mult mangan ca cele albe, deoarece seminele i pieliele strugurilor conin mai mult mangan dect pulpa boabelor de struguri.

AMBALARE, TRANSPORT, DEPOZITARE

Vinul poate fi comercializat fie n vrac, fie n mici recipiente nchise. Marea mas a consumatorilor prefer ca cel puin vinurile de calitate superioar s fie comercializate n butelii de sticl. n afara considerentelor de ordin estetic, vinurile mbuteliate garanteaz o anumit stabilitate, naturalee i autenticitate. Importana mbutelierii a crescut pe msur ce s-a trecut de la comercializarea vinului n stare vrsat (n butoi din butoi), la comercializarea lui n butelii de sticl, care, pe lng alte avantaje, favorizeaz un consum mai civilizat i n condiii igienico-sanitare mult mbuntite.Vinurile de masa de calitate mai scazuta sunt ambalate si in sticle de plastic(PET-uri) de diverse volume, in general de 2-3 litri. Sticlele de vin au forme si culori diverse, date de exigente tehnice precise sau de traditii zonale. Si culoarea sticlei are o anumita importanta. Sticlele verzi sau maronii au rolul de a filtra razele de lumina, limitandu-le intrarea n interiorul acestora. O sticla incolora poate duce la modificarea aromei vinului, mai ales daca este alb, si poate altera substantele colorante naturale. Capacitatea exacta a sticlelor de vin este reglementata de o dispozitie C.E.E. Materiale de astupare a buteliilor. n aceast categorie locul principal i tradiional recunoscut l ocup dopul de plut. Datorit faptului c pluta este un material deficitar i scump, n industria vinicol se folosesc i alte tipuri de dopuri, sau sisteme de nchidere. Capionul, numit i capsul, se aplic pe gtul i gura buteliei n scop decorativ, pentru a proteja dopul, dar i ca msur de siguran asupra coninutului buteliei. El poate fi confecionat din metal (staniol, aluminiu), materiale sintetice (PVC, polietilen) rigide sau termocontractibile, folii din staniol sau hrtie (pentru vinuri spumante, spumoase, perlante).

17

Vinurile pot fi pastrate si depozitate pe rafturi sau in pivnite special amenajate. Pe rafturi, vinurile trebuiesc pastrate in pozitie laterala, pentru ca dopul de pluta sa ramana umed, impiedicand astfel infiltrarea aerului. Pivnitele pot fi amenajate tinant cont de cateva conditii: Locatia trebuie sa fie la distanta de surse de caldura, vibratii (metrou), mirosuri puternice (cum ar fi cel de combustibil), lumina directa. Umiditatea : cu cat este mai uscat aerul, cu atat dopurile de pluta se vor usca mai repede; daca fluxul de aer este prea mare, vinul se poate deteriora calitativ. Imbatranirea vinului pentru minim 10 ani necesita o umiditate de minim 60%. Izolatia si temperatura de pastrare a vinului : temperatura poate varia foarte mult in cursul unei zile in majoritatea regiunilor. Aceasta situatie impune ca pivnitele sa fie izolate. Temperatura ambientala intr-o pivnita poate varia usor intre 10 si 15 C, aceasta fiind temperatura ideala pentru invechirea majoritatii vinurilor. In general. Vinurile se maturizeaza si se invechesc mai bine, dar mai usor la temperaturi scazute decat la temperaturi ridicate. Vinul este o bautura delicata care trebuie pastrata numai la o anumita temperatura pentru a putea fi apreciata la justa valoare. Vinul are o calitate unica fata de orice alta bautura: gustul sau poate deveni tot mai bun pe masura trecerii timpului. De aceea, poate, are si o "pretentie" unica: aceea de a fi pastrat in anumite conditii. El trebuie tinut la o temperatura constanta, fara sa fie miscat (aceasta regula se aplica mai ales in cazul unui vin vechi). Pentru a putea savura cel mai bine aroma adevarata a vinului, se recomanda anumite temperaturi de pastrare: -vin rosu: de la +16 pana la 9C -vin rose: de la +12 pana la +16C -vin alb: de la +10 pana la +12C Produsele vinicole se transport cu mijloace de transport de toate tipurile, ce asigur condiiile de pstrare a calitii i cantitii lor, conform regulilor n vigoare pentru fiecare tip de transport.

18

GARANTAREA CALITATII

Termenul de garantie reprezint intervalul de timp (ore, zile, luni, ani) de la data fabricrii produsului pentru care se garanteaz calitatea n anumite condiii de ambalare i pstrare prescrise n standard. Termenele de garanie ale vinurilor, divinurilor, brandy i buturilor tari de struguri de la data mbutelierii se stabilesc de ctre ntreprinderea productoare i trebuie s fie de cel puin: 1 lun pentru vinurile naturale tinere; 3 luni pentru vinurile perlante, petiante, buturile tari de struguri; 4 luni pentru vinurile naturale i speciale de consum curent; 6 luni pentru vinurile naturale i speciale de calitate superioar (cu excepia vinurilor de colecie), vinurile Spumant natural, spumoase, brandy; 12 luni pentru vinurile cu denumire de origine, vinurile Spumant clasic; 2 ani pentru divinuri. Termenele de valabilitate ale vinurilor imbuteliate: -Vin de masa- 15 zile -vin de masa superior: 30 zile -vin de calitate superioara: 40-60 zile -vin cu denumire de origine controlata si trepte de calitate D.O.C.C.: 90-360 zile Inscripionarea termenului de valabilitate se face pe fiecare ambalaj preciznd: -fie data fabricaiei i data expirrii; -fie data fabricaiei i durata de timp ct se menine valabilitatea. De exemplu: 5ianuarie 2007- valabil 12 luni; -fie doar data expirrii. Stabilirea termenului de valabilitate se face de ctre productor, pe rspunderea acestuia, prin colaborare cu uniti de cercetare i laboratoare specializate, dup experimentri prealabile. Se interzice prelungirea termenului de valabilitate expirat, prin reetichetarea sau reambalarea produselor.

19

ETICHETAREA PRODUSULUI
Etichetele contin informatii de tip obligatoriu sau optional. In functie de legislatie, unele tari specifica in lege anumite informatii cu caracter prohibitiv pentru etichetare. Informatiile necesare sau permise pentru etichetare sunt: Marca: un nume al marcii de identificare este obligatoriu pe fiecare sticla. Poate fi folosit numele unei persoane, cum ar fi proprietarul marcii/vinariei, dar nu este permisa folosirea numelor ce induc in eroare asupra varstei, originii sau caracteristicilor produsului. Specificul : in functie de zona de specificitate a acestuia, poate fi numele unei tari, sau a unei regiuni viticole, a unei podgorii: Moldova, Murfatlar, Odobesti, Valea Calugareasca.. In majoritatea tarilor, regiunile viticole sunt definite prin lege iar vinurile produse in aceste regiuni vor avea inscris pe eticheta, in limbajul juridic, recunoasterea de vin de origine controlata (D.O.C) sau de origine controlata de calitate superioara (D.O.C.C.). Majoritatea tarilor permit prin legislatie ca maxim 15% din strugurii folositi sa fie cultivati in afara regiunii specifice. Vechimea: anul in care au fost culesi strugurii, nu anul in care a fost imbuteliat vinul. Unele tari adauga cuvantul vechime alaturi de anul propriu-zis: Cosecha in Spania, Vendemmia in Italia. Majoritatea legislatiilor nationale cer ca minim 85% din vin sa fie produs din struguri culesi in anul precizat pe eticheta ca vechime, maxim 15% putand fi adaugat din vin produs in alti ani. Varietatea: tipul specific de struguri din care a fost produs vinul, dar unele tari precum Franta si Italia produc vinuri dupa legislatii care cer ca fiecare vin al unei regiuni sa fie produs din varietati traditionale de struguri : Cabernet Sauvignon, merlot, Malbec in Bordeaux, de exemplu. Majoritatea tarilor permit ca minim 75% din vin sa fie produs din varietatile traditioanle de struguri.In Europa si Australia, acest procent urca pana la 85%. Continutul de zahar : provine dintr-o traditie originara din germania si Austria; unele vinuri folosesc o terminologie speciala pentru a reflecta continutul de zahar din struguri si calitatea finala a vinului. In Germania, de exemplu, vinurile cu continutul cel mai scazut de zahar, produse din strugurii culesi devreme, se numesc Kabinett, iar cele cu continutul cel mai mare de zahar, obtinute din struguri culesi tarziu, Qualittswein mit Prdikat. Unele etichete nemtesti vor contine denumirea Trocken Sec, sau Halbtrocken Demisec. Imbuteliat local si informatii despre vinarie: daca vinul este imbuteliat local, adica este facut din struguri cultivati si culesi de pe podgoria proprie a vinariei, acest lucru va fi afisat pe eticheta sticlei. Alte informatii necesare: pot varia pe scara larga in functie de legislatiile nationale. Vinurile nemtesti, de exemplu, poarta un numar serial primit in timpul testarilor oficiale. Vinurile din Franta pot afisa pe eticheta pozitia ocupata in clasificarile traditionale. Etichetele-spate ale vinurilor produse in S.U.A. precizeaza in mod traditional avertismente medicale si faptul ca vinurile contin sulfiti, dar contin si 20

codul de bare. Etichetele pot afisa de asemenea continutul aproximativ de alcool si volumul sticlei, precum si informatii legate de importator, in cazul vinurilor ce fac obiectul comertului international. Informatii optionale : etichetele mai pot contine precizarile producatorului sau informatii detaliate asupra gustului , precum si indicatii legate de modul de pastrare si depozitare a vinurilor. Pe contraetichet pot fi nscrise unele specificaii privind nsuirile organoleptice ale vinului, relaii istorice, geografice, i ecoclimatice referitoare la locul de provenien, metode speciale de viticultur i vinificaie folosite, recomandri pentru consum etc.

21

PIATA VINULUI

SORTIMENTUL EXISTENT PE PIATA

Clima dealurilor noastre, favorabila pentru viticultura, este asigurata de resursele heliotermice bogate din perioada de vegetatie a vitei de vie (lunile aprilie octombrie), care cresc din nordul spre sudul tarii, de toamnele lungi si insorite, de lipsa precipitatiilor in exces, mai ales in lunile de vara si toamna si, in general, de absenta oricaror excese climatice care ar putea crea probleme in realizarea calitatii vinurilor. Structura varietala a podgoriilor romanesti prezinta o mare diversitate, conferind industriei vinului sansa de a produce o mare gama de vinuri. Potrivit specialistilor, Romania poate oferi pana la 402 tipuri diferite de vinuri, din care 11 tipuri pentru consumul curent, respectiv vinuri de masa (VM), 42 tipuri de vinuri superioare (VS) si 349 tipuri de vinuri cu denumiri de origine controlata (DOC). Din soiurile de struguri cu calitati enologice bine-cunoscute Romania produce: - Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir (vinuri rosii) - Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris si Muscat Ottonel (vinuri albe) De asemenea, Romania produce o gama de vinuri rafinate din soiurile autohtone de struguri, dupa cum urmeaza: - Babeasca si Feteasca Neagra (vinuri rosii) - Feteasca Regala, Francusa, Grasa, Galbena, Busuioaca si Tamaioasa (vinuri albe) Dintrere soiurile pentru vinuri rosii, cea mai mare extindere revine soiurilor Cabernet Sauvignon si Merlot. Datoritata conditiilor de clima, sol si sortiment, care difera chiar si pe areale restranse, in Romania se produce o gama larga de vinuri si bauturi pe baza de must si vin. Sunt astfel prezente in sortimentul romanesc vinurile albe seci (cu zahar de cel mult 4 g/l), demiseci (zahar cuprins intre 4 si 12 g/1), demidulci (zahar intre 12 si 50 g/1) si dulci (zahar peste 50 g/l), vinurile rosii (in general seci), vinurile aromate, realizate in mod obisnuit ca vinuri demidulci si dulci. In functie de soi, podgorie si an de recolta, vinurile se incadreaza in categoria celor de consum curent (cu tarie alcoolica de 8 -10,5) si a celor de calitate superioara (tarie alcoolica peste 10,5).

22

DATE PRIVIND CONSUMUL DE VIN

Vanzarile de vinuri au scazut in Romania, atat cantitativ, cat si valoric, din cauza scaderii puterii de cumparare a consumatorilor, accizelor ridicate si diminuarii productiei de struguri. Acestor cauze li s-au adaugat si puternica ofensiva a producatorilor de bere si bauturi alccolice, care au stimulat consumul intern prin multiple si costisitoare campanii promotionale. In 2001, consumul de vin in Romania s-a ridicat la 4,7 milioane hl fata de 7,3 milioane hl in 1997. Consumul individual anual a scazut de la 32,4 litri in 1997 la numai 20,5 litri in 2000, situandu-se astfel sub media Uniunii Europene de circa 37 litri. Sub raportul ponderii in consumul mondial de vin, Romania se suitueaza pe locul 10, cu 2,1%, cu mult sub nivelul inregistrat de alte tari, cum ar fi Franta (15,4%), Italia (13,9%), Statele Unite (9,7%), Germania (9,0%), Spania (6,4%), Argentina (5,5%) si Marea Britanie (4,6%). Importanta productiei de vin pentru nevoi proprii si a consumului casnic aferent a crescut in ultimii ani, fiind caracteristica marelui numar de gospodarii de subsistenta, fragmentarii proprietatii, declinului veniturilor proprii ca si ritmului lent de realizare a reformei in agricultura si a reformei economic, in general. Vinurile de masa pentru consumul curent detin o pozitie dominanta in cadrul cererii interne, dupa cum vinurile albe predomina in preferintele consumatorilor (68,6% din consumul total in 2001). Acestea sunt urmate de vinurile rosii cu 31,4%, intrucat vinurile ros practic nu conteaza inca. Familiile numeroase si femeile peste 35 de ani, in topul cumparatorilor: Conform studiului, cele mai mari consumatoare sunt gospodariile formate din cel putin patru persoane (43%) din volumul total desi acestea reprezinta doar 29 de procente din gospodariile din Romania precum si familiile cu varsta capului de familie intre 50 si 64 de ani (35% din volumul total), acestea fiind responsabile pentru 29% din gospodarii. Comert exterior Vinul, produs agroalimentar si medicament deopotriva, dispune de intreg potentialul necesar pentru a deveni unul din principalele articole de export ale Romaniei, cu conditia ca sectorul vitivinicol sa fie sprijinit in mod adecvat cu scopul de a-i mari competitivitatea, prin productivitate, calitate si tehnici promotionale superioare. Exportul In 2002, exporturile de vinuri romanesti s-au ridicat la 504.53 mii hl, in valoare de 23,0 milioane US$, insemnand o revenire fata de anul 2000, cand volumul exporturilor a fost de 253.51 mii hl, in valoare de 17,7 milioane US$. Tinta valorica preconizata de specialisti pentru viitorul apropiat este de 60 millioane US$. Germania continua sa reprezinte una din destinatiile principale ale exporturilor romanesti de vinuri, cu o pondere de 30,3% ca volum si de 32,6% ca valoare in 2002, desi in scadere fata de anul 2001, cand aceste ponderi erau de 44,0% si, respectiv, de 44,2%. Evolutia descendenta s-a datorat cresterii importurilor Republicii Moldova (43,2% sub aspect cantitativ si 28,4 sub cel valoric), o punte insemnata catre marea piata a Federatiei Ruse. Urmeaza ca principale tari de destinatie Marea Britanie, Republica Ceha, Italia, SUA, Israel si Danemarca. 23

Exporturile sunt concentrate pe cateva piete, primele opt tari detinand impreuna peste 80% din total (2001).

Bibliografie
1. Bologa, Neicu - Merciologie alimentara, Editura Universitara, Bucuresti,2006 2. www.vartely.md 3. www.culinar.ro 4. www.winetaste.ro 5. www.wikipedia.org 6. www.horticultura.uv.ro

24

CUPRINS
Prezentarea produsului generalitati Importana in alimentaie a vinului Materii prime utilizate in procesul de fabricare Procesul tehnologic Caracteristici de calitate ale vinului Valoarea nutritiv a vinului Ambalare, transport si depozitare Garantarea calitii Etichetarea produsului Piata vinului - Sortimentul existent pe pia Date privind consumul de vin Bibliografie aspecte pozitive aspecte negative pagina 2 pagina 3 pagina 4 pagina 5 pagina 6 pagina 10 pagina 12 pagina 16 pagina 18 pagina 19 pagina 21 pagina 22 pagina 23

25