ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Strategia de tintire a inflatiei Experiente internationale si Romania

Profesor coordonator: Roberta Stanef

Studenti:

BUCURESTI 2010
1

CUPRINS:

Definitia inflatiei3 Strategii de politica monetara....3 De ce tintirea inflatiei?.............................................................................................................3 Caracteristici definitorii ale intirii inflaiei..3 Experiene internaionale n implementarea strategiei de intire a inflaiei...4 Premise ale trecerii la intirea inflaiei n Romnia.4 Contextul macroeconomic........4 Particulariti ale intirii inflaiei..4 Definitii ale politicii de tintire directa a inflatiei....................................................................4 Tintirea directa a inflatiei.......................................................................................................5 Tintirea inflatiei n raport cu modificrile operabile n motivatiile autorittii monetare ...6 Tintirea inflaiei n raport cu tintirea unor obiective alternative...7 Tintirea inflatiei n comparatie cu utilizarea de tinte intermediare formale..8 Strategia de politic monetar a BNR este intirea direct a inflaiei. ................................9 Inflatia din UE atinge cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani..........................................10 Evolutia inflatiei..11 Tintele de inflatie.15 Evolutia ratei anuale a inflatiei ..........................................................................................18 Combaterea inflatiei.............................................................................................................21 Concluzii...............................................................................................................................22 Bibliografie...........................................................................................................................23

Cadrul politicii monetare consta n aranjamentele institutionale prin care sunt adoptate si aplicate deciziile de politica monetara. n mod normal, alegerea cadrului de politica monetara depinde de caracteristicile sistemului financiar, competenta factorilor de decizie din interiorul si din afara bancii centrale, precum si de alte aspecte de ordin institutional. INFLATIA este un dezechilibru major prezent n economia oricarei tari, reprezentat de o crestere generalizata a preturilor si de scaderea simultana a puterii de cumparare a monedei nationale. Inflatia este un indicator final, care arata la sfrsit de an fiscal daca politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alaturi de politicile Bancii Centrale, se coordoneaza si conduc la o stabilitate a preturilor de consum.Pe termen lung inflaia este prezent n orice economie. Deci, fenomenul nu poate fi controlat n totalitate, ci doar influenat. Inflaia nu este pguboas pentru toat lumea. Cei care anticipeaz corect evoluia acesteia au de ctigat, n timp ce cei care nu o pot anticipa au n general de pierdut. Din punct de vedere etimologic,termenul de inflatie provine din latinescul -inflare,iar ulterior s-a transformat n vocabularul limbii franceze sub denumirea de -inflation,avnd ca traducere dezechilibru economic si monetar. Inflatia este considerata una dintre cele mai grave si complexe probleme cu care se confrunta si s-au confruntat tarile cu o economie de piata. Mugur Isarescu afirma ca -inflatia este un lucru rau ,care afecteaza economia att pe termen scurt,ct si pe termen lung.Pe termen scurt, erodeaza puterea de cumparare a monedei si prin aceasta i afecteaza n mod deosebit pe cei mai vulnerabili cetateni-pensionarii,bursierii,cei cu venituri fixe.Pe termen lung,inflatia descurajeaza investitiile si inhiba cresterea economica. Pe termen lung, strategia de tintire a inflatiei ofera perspective bune. Consideram ca stabilitatea economica este mai importanta decat atingerea unei anumite tinte numerice de inflatie nesustenabile pe termen lung. Lucian Anghel economistul-sef al BCR Tintirea inflatiei in nu avea cum sa fie un regim traditional; eu l-am si numit ca fiind nevoit sa fie unul soft, din mai multe motive: dualitatea monetara a economiei, diferential de dobanzi inalt, liberalizare prematura a contului de capital Daniel Daianu profesor de economie. Strategii de politic monetar 1. intirea cursului de schimb 2. intirea agregatelor monetare 3. intirea direct a inflaiei De ce intirea inflaiei? Slbirea relaiei agregate monetare inflaie; Necesitatea calibrrii politicii monetare nu n funcie de o int intermediar, ci de evoluia ratei inflaiei; Riscurile asociate utilizrii cursului de schimb ca ancor nominal n contextul liberalizrii contului de capital. Caracteristici definitorii ale intirii inflaiei Asumarea neechivoc a angajamentului fa de stabilitatea preurilor ca obiectiv fundamental al politicii
3

monetare: subordonarea altor obiective (de exemplu, cursul de schimb) obiectivului fundamental transparena strategiei de politic monetar prin comunicarea ctre public a obiectivelor i a deciziilor adoptate Independena bncii centrale i responsabilitatea acesteia pentru atingerea intei de inflaie lipsa dominanei fiscale sistem bancar sntos Experiene internaionale n implementarea strategiei de intire a inflaiei Bncile centrale din 21 de ri au adoptat strategia de intire a inflaiei Iniial, strategia a fost adoptat de unele ri cu economie dezvoltat i inflaie sczut (Noua Zeeland, Marea Britanie) Ulterior s-a dovedit o alternativ atractiv i pentru rile emergente cu inflaie mai ridicat Premise ale trecerii la intirea inflaiei n Romnia Rata anual a inflaiei se situeaz pe palierul cu o singur cifr BNR beneficiaz de independen operaional Dezinflaia din ultimii 5 ani a condus la consolidarea credibilitii BNR Sectorul bancar este stabil i solid Dominana fiscal nu mai reprezint o problem Contextul macroeconomic Liberalizarea unor fluxuri de capital cu impact monetar ridicat n condiiile unui diferenial mare de dobnd Persistena unui nivel nalt al deficitului de cont curent Existena unui grad ridicat de euroizare Economie deschis de mici dimensiuni vizibilitate mare a cursului de schimb dificultatea flotrii libere

Particulariti ale intirii inflaiei Reducerea ratei dobnzii de politic monetar pentru restrngerea diferenialului fa de piaa internaional Creterea flexibilitii i impredictibilitii cursului de schimb Sterilizarea parial a intrrilor de capital Rezerve minime obligatorii Msuri prudeniale i administrative
4

Definitii ale politicii de tintire directa a inflatiei

Ca alternativ la strategiile de politic monetar n ultimii ani s-a conturat o nou strategie de politic monetar menit s elimine intele intermediare de politic monetar: intirea direct a inflaiei. Inflaia este un obstacol important n calea implementrii politicilor economice de cretere economic, datorit faptului c anticiprile agenilor nu mai pot fi efectuate corect, i de aici o risip de resurse i o nencredere n politicile implementate de puterea public. Istoric vorbind, pentru atingerea principalelor obiective (de cele mai multe ori inflaie redus i cretere economic), multe bnci centrale i-au fixat i unele obiective, variabile intermediare, precum agregatul monetar ori rata de schimb. Pentru a avea succes, aceast metod necesit ca: (a) banca central s poat controla variabilele intermediare i (b) s existe o relaie stabil ntre variabila intermediara i obiectivele finale. De exemplu, la un moment dat se discuta c recordul absolut remarcabil n legtur cu inflaia foarte scazut realizat de Banca Centrala a Germaniei i cea a Elveiei trebuie pus pe seama politicii lor de intire a agregatului monetar (int monetar). Alte preri scoteau n eviden faptul c Bundesbank a pus un accent mai mare pe previzionarea inflaiei dect pe agregatul monetar i c Banca Central a Elveiei a luat n considerare i muli ali indicatori. (Gerlach and Svensson, 2003). In ultimii ani, mai multe guverne din ri dezvoltate i n curs de dezvoltare au decis s implementeze intirea inflaiei (TI). Pionierii au fost Noua Zeeland (1990), Canada (1991), Chile (1991), Israel (1992), Marea Britanie (1992), Australia (1993) i Suedia (1993). In Europa de Est, Cehia, Polonia i Ungaria pretind c au adoptat acest sistem (dup 1998). Este remarcabila in primul rand diversitatea conditiilor din aceste tari la momentul adoptarii politicii de tintire directa a inflatiei. Astfel, in timp ce Canada, Marea Britanie, Finlanda, Spania, dar si Brazilia, inregistrau rate ale inflatiei de 5% anual sau mai putin, mecanismul a fost adoptat si de Chile si Israel, ale caror rate ale inflatiei erau de 20% sau mai mult, precum si de Cehia, Polonia si Ungaria, care inregistrau rate ale inflatiei in jurul unei valori anuale de 10%. Chiar dac apariia conceptului a aparut iniial n viaa practic, dezvoltarea teoretic a acestuia s-a accelerat n ultima perioad, pe fondul adoptrii acestei strategii de tot mai multe bnci centrale. Tintirea directa a inflatiei reprezinta strategia de politica monetara ce implica stabilirea unei tinte pentru nivelul ratei inflatiei ,pe o anumita perioada de timp ,tinta ce trebuie atinsa cu ajutorul masurilor luate n politica monetara pentru a se asigura stabilitatea preturilor(Sherwin). Beneficiile pe care le poate aduce stabilitatea preturilor: 1.Stabilitatea preturilor permite companiilor si consumatorilor sa si fundamenteze mult mai bine deciziile de consum sau de investitii; 2.Resursele pe piata vor fi alocate mult mai eficient (riscuri mai mici, productivitate mai mare); 3.Stabilitatea preturilor face ca prima de risc inclusa n rata dobnzii sa fie foarte mica, fapt ce diminueaza semnificativ costul finantarii; 4.Absenta unei rate mari a inflatiei face ca plasamentele n active reale (stocuri de bunuri) sa fie mult mai reduse, plasamentele n active reale nefiind cea mai buna decizie de investitii; 5.Stabilitatea preturilor diminueaza cererea de bani lichizi pe piata; 6.Stabilitatea preturilor diminueaza redistribuirea diferentiata a veniturilor si bunastarii n economie. Svensson defineste tintirea inflatiei raportndu-se la caracteristicile acesteia: - tintirea inflatiei reprezinta o tinta numerica,fie ca este vorba de un anumit procent ce trebuie asigurat cu sau fara un interval de toleranta ,fie ca este vorba de stabilirea unui interval n care inflatia sa fie inclusa.Stabilirea numerica a acestei tinte inflationiste este strict legata de indicele de pret care este luat n considerare ,experienta tarilor care au trecut la tintirea inflatiei aratnd ca indicele cel mai frecvent utilizat este indicele preturilor de consum (CPI) - procesul decizional la nivel de banca centrala se bazeaza pe o puternica independenta a acesteia n ceea ce priveste adoptarea instrumentelor de politica monetara care sa conduca la realizarea tintei inflationiste; - presupune un grad ridicat de transparenta si asumarea responsabilitatii pentru atingerea tintei de
5

inflatie Politica de tintire directa a inflatiei integreaza recunoasterea importantei fenomenului inflationist n economiile moderne si,totodata,faptul ca asigurarea stabilitatii preturilor reprezinta cea mai eficienta metoda de sustinere de catre politica monetara a dorintei generale de crestere economica pe termen lung. Ghidata de scopul atingerii nivelului-tinta al inflatiei impus n obiectiv,banca centrala utilizeaza regulile ca -elemente de ghidare(Svensson) si nu ca reguli rigide ce trebuie aplicate. Relatia bani-inflatie nu este un element definitoriu al acestei strategii dar poate constitui o premisa favorabila pentru determinarea adecvata a instrumentelor monetare pentru care opteaza autoritatea monetara.

Tintirea inflatiei n raport cu modificrile operabile n motivatiile autorittii monetare Existenta inconsistentei dinamice n politica monetar deriv dintr-o multitudine de motivatii. Cele mai frecvent mentionate se refer la: dorinta autorittii monetare (sau presiunile n acest sens din partea guvernului) de sporire a nivelului ocuprii fortei de munc sau, ntr-o perspectiv mai general, a nivelului activittii economice (argumentat de regul prin existena unor distorsiuni la nivelul pietelor factorilor de exemplu, impozitarea distorsionant a muncii sau existent programelor de transfer care conduc la nivele suboptimale din punct de vedere social ale ocuprii sau activittii economice nsesi); posibilitatea extragerii de venituri prin intermediul seniorajului, precum si a erodrii valorii reale a datoriei publice n cazul generrii unor surprise inflationiste; consecintele inflationiste ale devalorizrilor ntreprinse n scopul ameliorrii situatiei contului curent; precum si utilizarea politicii monetare n scopul salvgardrii stabilittii sistemului financiar (Calvo, 1978; Barro, 1990; Cukierman, 1992). n toate cazurile amintite anterior, componenta esential a lipsei de consistent intertemporal n politica monetar, caracterizat prin devierea ex post a decidentilor de la planurile optime formulate ex ante, n momentul n care aceste planuri ar fi trebuit implementate, poate fi identificat ca provenind din modificrile motivationale survenite n timp la nivelul acestor decidenti (Kydland si Prescott, 1977), modificri pe care literatura mai recent le prezint ntr-o perspectiv ciclic (preferintele relative pentru stabilitatea preturilor si cele pentru sporirea nivelului activittii economice fiind corelate n serie), precum si din ncercrile politicii monetare abordate pozitiv de a maximiza (la un moment dat) anticipatiile valorii actualizate a obiectivelor multiple pe care aceasta le urmreste (Cukierman, 1992, p. 147). n prezenta anticipatiilor rationale, rezultatele acestor eforturi se traduc ntr-o nclinatie spre inflatie (inflation bias) manifest la nivelul bncii centrale, comparativ cu performantele ce pot fi
6

obtinute n privina inflatiei n situatia angajamentului preliminar (precommitment) al autorittii monetare de a nu devia de la politica optima ex ante (Barro si Gordon, 1983a, b). Literatura mai recent subliniaz de asemenea impactul nefavorabil asupra bunstrii sociale generat de caracterul de autoconfirmare (self-fulfilling) al anticipatiilor sectorului privat fat de reactiile politicii monetare la socuri, echilibrele multiple posibile n aceste conditii incluznd unele caracterizate de o variabilitate pronuntat a nivelului productiei reale (asa-numitele capcane anticipationale, expectation traps) si care pot fi eliminate prin forme (chiar limitate) de preangajare (Chari, Christiano si Eichenbaum, 1996). Modificarea motivatiilor bncii centrale rezid n existenta rigidittilor nominale (modelele de tip Barro-Gordon presupun ncheierea contractelor n termeni nominali naintea adoptrii msurilor de politic monetar, sau, alternativ, stabilirea ex ante a cererii de solduri reale de tranzactie), iar efectul lor asupra asteptrilor agentilor economici este, n condiiile discretionismului, internalizarea n decizii a tentatiei de generare a surprizelor inflationiste, reflectat n nivele sporite ale inflatiei anticipate. Este esential faptul c prezenta unei inflatii anticipate mai mari se asociaz n aceste conditii aceluiasi nivel al ocuprii, respectiv al productiei reale (nivelul su natural), politica monetar fiind incapabil s genereze efecte reale pe termen lung. Tintirea inflaiei n raport cu tintirea unor obiective alternative Configurarea si aplicarea politicii monetare n directia atingerii obiectivului stabilittii preturilor agregate nu presupun, desigur, tintirea inflatiei ca unic solutie. Tintele pot fi formulate alternative n termenii venitului nominal, ai nivelului preturilor sau ai definirii unei functii de reactie optimizate la nivelul bncii centrale (clasa regulilor Taylor, n care instrumentele de politic monetar sunt configurate n vederea stabilizrii evolutiilor att pe plan nominal ct si real), aceast sectiune propunndu-si compararea tintirii inflatiei cu alte tipuri de reguli articulate din perspectiva tintelor politicii monetare (target rules). Formularea unei tinte n termenii venitului nominal (acesta mbrcnd cel mai adesea forma PIB) presupune tintirea simultan (sub forma nivelului sau a ratelor de crestere) a nivelului preturilor si productiei reale (raportat la nivelul su potential), fr ns ca decelarea contributiei dinamicii variabilelor nominal si real la evolutia venitului nominal s fie realizat n termini expliciti. n comparatie cu tintirea direct a inflatiei sau nivelului agregat al preturilor, avantajele tintirii venitului nominal sunt considerate a consta n surmontarea efectelor decalate ale politicii monetare asupra preturilor agregate (considerndu-se c efectele reale ale politicii monetare se manifest n general cu mai mult promptitudine n comparatie cu cele nominale), stabilitatea pe termen lung a ratei de crestere a PIB nominal necesar atingerii unei rate dorite a inflatiei, precum si n existenta unor proprietti de stabilizare automat n raport cu socurile ce intervin de partea cererii (ca si fa de socurile pozitive n oferta agregat) (McCallum, 1989, p. 5-8; Hall si Mankiw, 1994, p. 74). n plus, tintirea venitului nominal este robust la o clas larg de modele cu surse variate de nonneutralitate monetar, apartenenta acestei strategii la grupul mai larg al tintelor de pret elastic conferindu-i avantajul de a permite o mai bun stabilizare a productiei reale (prin acomodarea partial a socurilor) n comparatie cu tintele inflationiste sau de pret stricte (n cazul modelelor caracterizate prin flexibilitatea deplin a preturilor, tintirea PIB nominal este indirect echivalent tintirii nivelului preturilor sau ratei inflatiei prin determinarea evolutiilor n plan nominal n functie de raportul dintre tinta de venit nominal aleas si nivelul de echilibru al productiei reale) (Hall si Mankiw, 1994). Forma pe care o mbrac tintele de venit nominal depinde de structura modelului subiacent, precum si de configuratia specific a functiei de pierdere a bncii centrale (presupus a o reflecta fidel pe cea analoag la nivel social), specificarea tintei ca nivel al PIB nominal fiind preferat atunci cnd costurile n plan real sunt proportionale cu devierea productiei reale de la nivelul su potential. n situatia n care este important nu dimensiunea decalajului, ci volatilitatea nivelului productiei n termeni reali (care poate induce costuri ale ajustrii la diverse nivele ale activittii economice), formularea tintei are n vedere dinamica PIB nominal, n sensul ratelor sale de crestere; n acest din urm caz este posibil si o formul hibrid de tintire a venitului nominal, n care ncercrile de
7

mentinere a ratei de crestere la nivelul unei tinte constante s fie corectate proportional cu decalajul dintre nivelul efectiv al productiei reale si cel de echilibru pe termen lung. O idee interesant avansat n legtur cu tintirea PIB nominal (si care are o deosebit aplicabilitate n cazul tintirii inflatei) este cea a utilizrii drept variabil de control (respectiv tint intermediar) a prognozelor cu privire la venitul nominal, dat fiind modificarea rapid a acestora prin ncorporarea noilor informatii referitoare la politica monetar n comparatie cu lag-ul de control substantial asociat celor mai multe instrumente. Astfel, tintirea prognozei consensuale exogene se constituie ntr-un mecanism de disciplinare si orientare a politicii monetare, atitudinea acesteia fiind determinat prin raport cu dinamica prognozei (politica monetar fiind considerat prea expansionist cnd prognoza venitului nominal aferent orizontului lag-ului de control depseste tinta stabilit la nivelul aceleiasi perioade), iar rolul intervalelor de tintire reducndu-se. Tintirea inflatiei n comparatie cu utilizarea de tinte intermediare formale Din multitudinea tintelor intermediare formale posibile (ntelese ca expresii ale unor reguli de politic monetar formulate n termenii instrumentelor acesteia, instrument rules), care includ tintirea agregatelor monetare, tintirea ratelor dobnzii si utilizarea drept tint intermediar a cursului de schimb fix, sectiunea de fat se va preocupa de evaluarea comparativ a utilizrii tintelor intermediare monetare n raport cu tintirea inflatiei. Interesul pentru o asemenea evaluare rezid att n utilizarea (pn n anii 80) a tintirii agregatelor monetare drept strategie principal a numeroase bnci centrale, precum si n investigarea posibilittii si oportunittii de recurgere la tinte intermediare n conditiile tintirii directe a ratei inflatiei. Utilizarea agregatelor monetare ca tinte intermediare, asociat adesea tintirii PIB nominal (McCallum, 1989; Feldstein si Stock, 1994), presupune segmentarea politicii monetare, configurarea tintei intermediare (formulat de cele mai multe ori ca rat de crestere a agregatului monetar ales) fiind fcut n dependent de obiectivul final urmrit si n conformitate cu evolutia previzibil a cererii de moned. Utilizarea instrumentelor de politic monetar este astfel indreptat ctre asigurarea concordantei dintre evolutia efectiv a agregatului tintit si dinamica prescris ex ante a acestuia, actiunile de politic monetar fiind ndreptate ctre realizarea obiectivului de facto al acestei politici ncorporat n tinta monetar.
Inflaia i inta inflaionist n Romnia (%)

Strategia de politic monetar a BNR este intirea direct a inflaiei. BNR a adoptat regimul de tintire a inflatiei in 2005, acesta fiind considerat drept o etapa superioara in stapanirea fenomenului inflationist. La acel moment, existau mai multe variante: tintirea agregatelor monetare sau fixarea cursului valutar. In urma analizelor facute de bancherii BNR, s-a decis ca, pentru Romania, cea mai potrivita solutie este regimul de tintire a inflatiei. Oricum, in anii 90, Banca Nationala fusese pusa in situatia de a tinti obiective multiple, adeseori contradictorii. Concomitent au fost satisfcute urmatoarele cerine i criterii care condiioneaz eficacitatea acestei strategii: coborrea ratei anuale a inflaiei sub nivelul de 10 la sut; acumularea unui ctig de credibilitate de ctre banca central i consolidarea acestuia; ntrirea independenei de jure (prin intrarea n vigoare la 30 iulie 2004 a noului Statut al BNR) i de facto a BNR; restrngerea dominanei fiscale, derularea procesului de consolidare fiscal i ameliorarea coordonrii dintre politica fiscal i cea monetar; relativa flexibilizare a cursului de schimb al leului i reducerea gradului de vulnerabilitate a economiei la fluctuaiile acestei variabile; nsntoirea i ntrirea sistemului bancar i relativa cretere a intermedierii bancare; sporirea transparenei i a responsabilitii bncii centrale, precum i a ariei i intensitii comunicrii BNR cu publicul i pieele financiare, inclusiv n ceea ce privete aspectele legate de noua strategie de politic monetar i de pregtirea adoptrii ei; conturarea mai clar a comportamentelor macroeconomice i a mecanismelor de funcionare a economiei necesar identificrii i creterii eficacitii canalelor de transmisie monetar.

Demersurile BNR de creare a cadrului organizatoric i tehnic necesar implementrii noii strategii de politic monetar au durat 16 luni i au beneficiat de asisten tehnic acordat de Fondul Monetar Internaional i de Banca Naional a Cehiei.

In 2005, in primul an de tintire, inflatia a fost de 8,6%, fata de tinta de 7,5%, in 2006 a coborat spectaculos la 4,9%, sub tinta de 5%, iar in 2007 a urcat inapoi la fel de spectaculos pana la 6,6%, peste tinta de 4%. Romnia a avut n octombrie 2009 cea mai mare inflatie anualizat din Uniunea European, mai exact de 4,3%. Potrivit datelor Eurostat, inflaia anualizat pentru UE a fost in octombrie 2009 de 0,5%, adic de aproape nou ori mai mic dect n Romnia, n cretere fa de 0,3% ct a fost n septembrie. Pe urmtoarele locuri s-au situat dou ri baltice, Lituania (5,4%) i Letonia (5,3%), care au avut n acest an restrngeri ale economiei comparabile cu cea a noastr. Cu un an n urm, inflaia din UE era la 3,7%. n ceea ce privete rata lunar a inflaiei, octombrie comparativ cu septembrie, Romnia se plaseaz pe locul al patrulea n UE, cu o cretere de 0,4%. Pentru zona euro, indicele preturilor de consum a sczut cu -0,1%. Inflaia a urcat n zona euro la -0,1% n octombrie, de la -0,3% n septembrie, rmnnd negativ n principal ca urmare a ieftinirii alimentelor i carburanilor. Dac Romnia se afl pe primul loc, n cellalt capt al clasamentului se afl: Irlanda: -2,8%;Estonia: -2,1%; Portugalia: -1,6%. Inflatia din UE atinge cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani Rata inflatiei din zona euro a atins in luna septembrie 2009 cel mai ridicat ritm de crestere din ultimii trei ani, alimentata de sporirea preturilor petrolului, scrie Bloomberg. Astfel, inflatia din Uniunea Europeana a crescut in septembrie 2009 pana la nivelul de 2,6%, de la 2,2% cat s-a inregistrat in luna august, conform Eurostat, barometrul de statistica al Uniunii cu sediul in Luxemburg. Indicele preturilor la bunurile de larg consum a sporit semnificativ in Europa, iar estimarile sugereaza ca Banca Centrala Europeana va creste anul viitor nivelul dobanzii de referinta. Criza a aparut in Grecia pe fondul unei supraincalziri a economiei, a accelerarii inflatiei si a lipsei unei discipline fiscale. Statul elen a avut parte de deficite bugetare record, in 2009 acesta reprezentand 12,7% din Produsul Intern Brut (PIB) al acestei tari. Spre comparatie, Romania a incheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 7,2% din PIB, adica aproape 9 miliarde euro, potrivit datelor de la Ministerul Finantelor. Cum s-a ajuns in aceasta situatie? Statul grec a preferat sa cosmetizeze unele date statistice, doar
10

pentru a crea senzatia ca poate face fata cerintelor zonei euro. Cativa ani de zile aceste "smecherii" au tinut, insa socul din 2009 a scos la iveala mizeria ascunsa de guvernanti. Acestia au amanat plata unor datorii si au apelat la bancile de investitii pentru "a ajusta" bugetul statului elen. Goldman Sachs a ajutat Grecia sa isi mascheze valoarea reala a datoriei, prin intermediul unor produse derivate, denumite "cross-currency swaps", ce permiteau guvernelor sa isi transfere datoriile in viitor si astfel sa se incadreze, "pe hartie" doar, in tintele de deficit. Pentru aceasta tranzactie, Goldman Sachs a primit un comision de circa 300 milioane dolari. Pentru a mai salva ceva, guvernul elen a anuntat recent ca va majora taxele si va extinde masurile de inghetare . Potrivit Eurostat, Romnia a nregistrat n ianuarie 2010 cea mai mare cretere a preurilor de consum din Uniunea European (UE), de 1,7%, fa de decembrie 2009. Dintre statele UE, 16 au raportat diminuarea preurilor de consum n ianuarie, fa de decembrie. Cele mai mari creteri, exceptnd Romnia, au avut Ungaria (1,5%), i Lituania i Cehia (1,2%). Italia (-1,5%), Belgia i Cipru (-1,4%) i Spania (-1,1%) au nregistrat cele mai accentuate scderi. Experiena statelor-membre ale UE n intirea direct a inflaiei
n ultimii ani strategia de intire direct a inflaiei a fost adoptat de mai multe state cu nivel diferit de dezvoltare. Printre acestea se numr i statele-membre ale UE

Statele-membre UE cu regim de intire direct a inflaiei (DI) Anul adoptrii strategiei DI Nivelul inflaiei la momentul adoptrii strategiei DI 10 9.9 10,5 5,9 9,3 0,4 Tinta inflatiei in anul adoptarii strategiei DI 6 (+/-0,5) 6,6-7,8 7 (+/-1) 3,5 (+/-0,5) 7,5 (+/-1) 5 (+/-1) Nivelul inflatiei in anul adoptarii strategiei TDI 6,8 9,8 6,8 3,5 8,6 6,5 Tinta de inflatie

1997 Cehia Polonia Ungaria Slovacia Romnia Moldova 1998 2001 2005 2005 2010

Inflaia net IPC IPC IPC armonizat IPC * IPC

Not: * estimat Sursa: web-site-urile bncilor centrale

Evolutia inflatiei
11

La sfrsitului anului 2009, rata anuala a inflatiei s-a situat la 4,74 la suta, depasind cu 0,24 puncte procentuale limita superioara a intervalului de variatie de 1 punct procentual corespunzator tintei de 3,5 la suta. Tendinta descendenta a ratei inflatiei nregistrata pe parcursul trimestrelor II si III 2009 a continuat pna n luna octombrie (4,3 la suta, nivel minim pentru ultimii doi ani), fiind ulterior ntrerupta temporar de decizia producatorilor de tigari de a devansa impactul inflationist asociat modificarii, n ianuarie 2010, a cursului de schimb aplicabil n calculul accizelor; de altfel, majorarile succesive ale pretului tigarilor pe parcursul ntregului an 2009 au contribuit cu peste o treime la rata anuala a inflatiei (1,8 puncte procentuale), reprezentnd principalul factor explicativ pentru nencadrarea acesteia n intervalul tintit. De asemenea, tensionarea pietei internationale a titeiului n lunile octombrie-noiembrie a condus la cresteri ale preturilor combustibililor, care s-au suprapus unui puternic efect de baza nefavorabil. n schimb, rata anuala a inflatiei de baza (masurata prin CORE2 ajustat) si-a accentuat scaderea n trimestrul IV (-1,4 puncte procentuale), cobornd la aproximativ 2,8 la suta; evolutia a fost sustinuta de oferta satisfacatoare de bunuri alimentare, temperarea deprecierii n termeni anuali a monedei nationale, continuarea procesului de ajustare a costurilor cu forta de munca, dar si de persistenta efectului inhibitor al cererii reduse.

12

Previziuni privind evolutia inflatiei Ipotezele privind evolutia viitoare a preturilor administrate si a celor volatile ale bunurilor alimentare implict un grad relativ nalt de incertitudine, riscurile de abatere de la coordonatele acestora din scenariul de baza fiind apreciate ca relativ simetric distribuite n cazul ambelorcategorii, cu o probabilitate marginal mai ridicata de deviatie n sus n cazul bunurilor alimentare.
13

Acum, BNR ne propune urmtoarea previziune.

14

Analitii ING Bank estimeaz c rata anual a inflaiei va ajunge la sfritul acestui an la 5%, cu anse de scdere la 4,5% n 2011, nivelul fiind oricum peste cel intit de Banca Naional a Romniei (BNR), i anume de 3,5% plus/minus un punct procentual.Dimpotriv, acetia sunt de prere c preurile de consum vor crete anul acesta mai accelerat dect n 2009, pe fondul presiunilor inflaioniste. Anul trecut, inflaia a fost de 4,74%, potrivit datelor Institutului Naional de Statistic, aceasta situndu-se pentru al treilea an consecutiv n afara intervalului intit de Banca Naional. Din pacate, 2010 va fi un an mai prost decat 2009. Pentru 2010: *un curs cu volatilitate crescuta. Oscilatiile ar putea duce leul pana la 4,5, dar spre final de an cursul va cobori din motive de convergenta si de aderare la euro, catre 3,9-4,0 lei/euro *PIB va scadea cu 1-2% (nu cred in scenariul revenirii economice pe plus 0,5 %) *Somajul va urca la 12%. Pe masura ce economiile vestice isi vor reveni, romanii isi vor relua si ei drumurile spre tarile calde *Inflatia va fi in targetul BNR, dupa multi ani in care tinta a fost ratata *Imobiliarele vor mai cobori (apartamentele vechi- 10-15%, iar cele noi max 10%) *Sistemul bancar va face fata cu dificultati numarului tot mai mare de restantieri. Vor aparea primele falimente mari (in genul Flamingo). intele de inflaie n condiiile n care economia romneasc se afl ntr-un proces de dezinflaie - ritmul de inflaie sustenabil pe termen mediu i compatibil cu definiia cantitativ a stabilitii preurilor nefiind deocamdat atins - intele de inflaie sunt anuale (decembrie/ decembrie) i se stabilesc pe un orizont de timp de doi ani.
15

inta de inflaie Intervalul de variaie 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011* 7,5 5,0 4,0 3,8 3,5 3,5 3,0 6,5-8,5 4,0-6,0 3,0-5,0 2,8-4,8 2,5-4,5 2,5-4,5 2,0-4,0

* inta asumat va fi discutat cu guvernul

16

Proiecii BNR

Proiecia inflaiei anuale a preurilor IPC i intervalul de incertitudine asociat

Perioada inta Efectiv/Prognoz * (%) Interval de incertitudine (% )

T2 2009

T3 200 9

T4 200 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 9 2010 2010 2010 2010 2011 2011 2011 2011 3,5 3,5 4,3 3,9 4,0 3,5 2,0 2,1 2,3 3,0 2,7

5,9

4,9

4,7

0,5 1,1 1,5 1,8 2,1 2,1 2,3 2,4

* Sfrit de perioad Sursa: INS, calcule BNR

Evolutia ratei anuale a inflatiei

17

In sens general, starea de dezechilibru in economie inseamna inegalitate intre cerere si oferta, care se manifesta diferit, in functie de natura obiectului pietei. Astfel, pe piata bunurilor econiomice, daca cererea depaseste oferta existenta, ajungndu-se la cresteri generale de pret, starea de dezechilibru are caracter inflationist. In cea de-a doua jumatate a secoluluila XX-lea, inflatia a devenit un fenomen aproape permanent, cu deosebiri de intensitate si ampluare, in timp si spatiu. Nu orice sporire a preturilor inseamna inflatie. Inflatia este, inainte de toate, un fenomen monetar, fiind legata de excedentul de masa monetara peste nevoile reale ale economiei, determinate de oferta de bunuri si servicii scazuta.

Indicele anual al preturilor de consum masoara evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie n anul curent fata de anul precedent ANUL 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 INDICII PRETURILOR DE RATA CONSUM-% INFLATIEI-% 105,1 270,2 310,4 356,1 236,7 132,3 138,8 254,8 159,1 145,8 145,7 134,5 122,5 115,3 111,9 109,0 106,56 104,84 107,85 105,59 5,1 170,2 210,4 256,1 136,7 32,3 38,8 154,8 59,1 45,8 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 9,0 6,56 4,84 7,85 5,59
18

(sau alt an ales ca perioada de referinta). Acest indice este determinat ca raport, exprimat procentual, ntre indicele mediu al preturilor din anul curent i indicele mediu al anului precedent (sau alt an ales ca perioada de referinta). Incepand cu anul 1992, indicele mediu al preturilor unui anumit an se determina ca medie aritmetica simpla a indicilor lunari din acel an, calculati fata de aceeasi baza (octombrie 1990=100). Rata anuala a inflatiei se calculeaza scazand 100 din indicele anual al preturilor de consum. Rata anuala a inflatiei ar putea atinge pe parcursul anului 2010 minimul ultimilor zece ani, respectiv sub 4%, fara majorari puternice de fiscalitate si depinzand si de evolutia cursului de schimb, a declarat, astazi, economistul-sef al BCR, Lucian Anghel. "Tinta de inflatie pentru 2009 ar fi fost atinsa daca majorarea accizelor la tutun ar fi fost temperata. Rata inflatiei a intrat in intervalul-tintit in octombrie, exista destule sanse ca nivelul acesteia sa revina la peste 4,5% la finele anului 2009, cu atat mai mult cu cat producatorii locali de tigari au anuntat majorari de preturi in avans in noiembrie si decembrie in contul anului 2010", a afirmat Anghel. El a precizat ca o crestere anuala de peste 39% estimata la nivelul intregului an 2009 este prea mult , avand in vedere ponderea destul de mare a acestei categorii de produse in totalul cosului de consum. Rata anuala a inflatiei s-a redus la 4,9% la finele lunii septembrie, pe seama trendului favorabil al pretului la produse alimentare.

inta 2009: 3,5% inta 2010: 3,5% inta 2011: 3,0% (interval de variaie: +/- 1pp)

19

20

ROMNIA SI CONDITIILE NECESARE TRECERII LA TINTIREA INFLATIEI

Dominanta fiscala s-a redus semnificativ n ultimii ani att din perspectiva mprumuturilor acordate de BNR Trezoreriei si a renuntarii la politica de creditare sectoriala, ct si sub forma atragerii veniturilor din senioraj. Conform Masson et al. (1998), tarile n curs de dezvoltare
21

recurg la aceasta forma de finantare ntr-o masura sensibil mai mare dect tarile dezvoltate (seniorajul ajunge n acest caz pna l a 3 la suta din PIB, fata de sub 1 la suta din PIB n economiile avansate). n Romnia, seniorajul a fost n medie de 2,5 la suta din PIB n perioada 1994-2000, dar valoarea aferenta anului 2001 (1,4 la suta) este inferioara celor nregistrate n Cehia si Polonia. Combaterea inflatiei necesita o politica antiinflationista la nivel macroeconomic, indreptata simultan atat impotriva consecintelor, cat si impotriva cauzelor inflatiei. Masuri antiinflationiste: Politica antiinflationista se concretizeaza in anumite masuri prin care, practic, se lupta impotriva cresterii preturilor. a)Masuri de reducere a excesului de cerere agregata, care se manifesta prin: politica monetara riguroasa, de natura sa evite excedentul de moneda in economie; politica dobanzilor la creditele acordate, prin care sa nu se ajunga la o micsorare artificiala a ratei dobanzii si, deci, la ieftinirea creditului; politica bugetara a statului, orientata sapre reducerea deficitului bugetar, spre mentinerea la un anumit nivel a cheltuielilor publice, in perioada respectiva, si spre ridicarea, in anumite limite, a nivelului impozitelor si taxelor, care sa franeze cresterea cererii si, implicit, preturilor. Masurile mentionate pana acum fac parte din ceea ce poarta denumirea de politica deflationista. Franarea excedentului de cerere se poate realiza si prin alte masuri, cum sunt: moderarea revendicarilor de crestere a salariilor, inghetarea salariilor, restrangerea creditului de consum, lansarea unor imprumuturi de stat etc. b)Masuri de stimulare a cresterii ofertei, de lichidare a ramanerii ei in urma fata de cerere, cum sunt: cresterea capacitatii de adaptare a aparatului de productie la cerintele pietii; stimularea extinderii potentialului de productie, prin investitii de capital in mijloace de productie performante, prin forta de munca intr-o structura de calificare noua, inovatii, prin cresterea productivitatii factorilor de productie; politica de salarizare corelata cu rezultatele economice obtinute prin munca, prin care sa se evita marirea costurilor medii.

Unele elemente ale politicii de credit si bugetara, ca, spre exemplu, rata dobanzii, a impozitelor si taxelor, pot fi folosite prin scaderea lor pentru stimularea activitatii economice si sporirea ofertelor, in dependenta de conditiile concrete existente. Aceasta, deoarece combaterea inflatiei ca dezechilibru nu numai monetar, ci si material necesita si eliminarea penuriei de marfuri. Rata anuala a inflatiei din zona UE a fost de 2,1 la suta in luna aprilie, neschimbata in raport cu luna martie, conform cifrelor publicate de catre Oficiul de statistica european, Eurostat, relateaza AP. Cu un an inainte, cifra se ridica la 2 la suta. Pentru ambele date, insa, rata inflatiei pe aprilie s-a ridicat la 0,4 procente. Cele mai scazute rate ale inflatiei anuale pe luna aprilie au fost inregistrate in Suedia (0,4 la suta), in Finlanda (cu 1,1 procente), in Republica Ceha si Germania (1,4 la suta), iar cele mai ridicate in Letonia (7,1 la suta), in Estonia (4,7 la suta), Ungaria (3,8 la suta) si in Luxemburg (3,7 procente) . Cel mai mare impact asupra cresterii ratei globale l-au avut preturile carburantilor, urmate de
22

combustibilii lichizi si tutun, in timp ce imbracamintea si telecomuncatiile au avut cea mai mare contributie la scaderea ratei inflatiei.

CONCLUZII Actuala strategie monetara a BNR include elemente precum orientarea dezinflationista, flexibilitatea cursului de schimb si rolul important al agregatelor monetare, care se regasesc si ntr-un regim de tintire directa a inflatiei. Totusi, n prezent, tara noastra ndeplineste doar partial preconditiile cerute de implementarea unui astfel de regim, fiind necesar un interval de doi-trei ani pentru pregatirea unui cadru corespunzator. Avnd n vedere stadiul actual al dezvoltarii economiei si prognoza evolutiei principalilor indicatori macroeconomici din Programul economic de preaderare, anul 2004 poate fi considerat drept momentul adecvat pentru adoptarea tintirii directe a inflatiei. n perioada premergatoare schimbarii efective a regimului de politica monetara este necesar ca banca centrala si promoveze o atitudine proactiva prin introducerea graduala a unor elemente care definesc tintirea inflatiei: urmarirea consecventa a _intei de inflatie si degrevarea completa a politicii monetare de sprijinirea altor obiective macroeconomice; consolidarea credibilitatii bancii centrale prin evitarea ajustarii pe parcursul anului a tintei de infltie initial anuntate; ntarirea responsabilitatii bancii centrale fata de obiectivul asumat prin publicarea unui raport asupra inflatiei care sa includa prognoza de inflatie.

BIBLIOGRAFIE:

Institutul National de Statistica: www.insse.ro Banca Nationala a Romaniei: www.bnro.ro Fondul Monetar International: www.fmi.ro www.eurostat.ro

23