Piata Berii

1.Scurt istoric al berii

Amaruie, spumoasa, rece, blonda sau bruna, berea este o bautura care a depasit demult orice granite prin darul ei de a aduce prietenii impreuna. Se pare ca prima forma de bere vine de la painea care s-a udat si a inceput sa fermenteze, de unde a aparut procesul de fermentare, acum circa 6000 de ani. Exista legende conform carora fabricarea berii reprezinta un pas important in evolutia omenirii. Cea mai veche scriere a Sumerului, "Epopeea lui Ghilgames", il prezinta pe Enkidu, o aratare salbatica, ospatandu-se cu bucate alese si sorbind din lichidul amarui."Manca pana se satura, bea lapte si cupe de bere...", intrand astfel in lumea oamenilor. De altfel, faimoasa "luna de miere" isi are radacinile in obiceiul sumerienilor de a da tinerilor casatoriti bere indulcita cu miere cat sa le ajunga o luna. Cele mai vechi urme reale de bere Cercetarile arheologice efectuate de francezi la inceputul sec. al XX-lea, in vestul Iranului, au scos la lumina modul in care se consuma berea acum 3500 de ani. In timpul sapaturilor din orasul Suza au fost descoperite in subsolurile caselor vase mari din lut, de forma sferica. Aceste ulcioare enorme de bere erau acoperite cu placi din ceramica cu o gaura in mijloc, prin intermediul careia era extrasa berea. Alternativ, in gaura se introducea un pai special prin care berea era bauta nemijlocit. Se presupune ca berea era

bauta prin pai din cauza ca pe fundul vasului se depuneau sedimente in cantitati mari. Se pare ca berea din acele vremuri era asemanatoare unei grasimi groase de culoare intunecata, fara sa contina o cantitate mare de alcool insa foarte hranitoare. Datorita gustului deosebit, ea ocupa un loc important in dieta oamenilor. Faraonii cei bautori de bere Initial, egiptenii procurau berea din Babilon,dar egipteni au ivatat ulterior sa isi fabrice singuri savuroasa bautura. Cea mai veche reteta de bere egipteana se crede ca dateaza din anul 3500 i.e.n. Desi berea era o bautura foarte populara in Egiptul Antic, nici unul din faraoni nu s-a gandit s-o supuna impozitarii. Taxa pe bere a fost introdusa de faimoasa Cleopatra care vroia sa reia constructia piramidelor, iar pentru aceasta avea nevoie de bani. Astfel a fost introdus primul impozit pe bauturi. Iulius Cezar - un bautor de bere imperial Civilizatia greco-romana considera berea o bautura a saracilor. Cartierele Romei si ale Atenei erau pline de mici fabrici de bere care aprovizionau mici carciumoare. Un celebru impatimit al berii se pare ca a fost Iulius Cezar, iar legenda spune ca atunci cand a trecut Rubiconul cu legiunile sale pentru a cuceri Roma, Cezar a toastat cu bere. Cu toate ca romanii nu apreciau foarte mult berea, medicii romani o faceau. Tratatele de medicina din antichitate erau pline de retete in care berea juca rolul principal. Interesant este ca toate numite retete se gasesc pana in prezent in medicina traditionala europeana.

Germania, patria berii Cea mai marea realizarea a romanilor in ceea ce priveste berea a fost predarea retetei in nordul Europei, popoarelor germanice. Germanii au creat un mestesug din berarit, transformand berea in bautura lor nationala. Urmand aceeasi pasi ca si anticii summerieni, germanii au reusit totusi sa obtina beri diferite in functie de lemnul butoaielor in care era pus mustul la fermentat. In Bavaria, langa orasul Culmbach, au fost gasite ulcioare de lut care se presupune ca erau folosite cu 3000 de ani inaintea erei noastre. Apoi, tehnologia de fabricare a berii s-a raspandit treptat in Anglia si Scandinavia, iar, dupa aceea, in toata lumea, datorita expansiunii culturii europene. Gratie acestui fapt, se considera ca patria berii este Germania.

Berea si Romania Productia de masa a berii pe teritoriul Tarilor Romane dateaza de la inceputul secolului 19 cand Johann de Gotha a inaugurat, in 1809, la marginea Bucurestilor o fabrica de bere. Incepand cu a doua jumatate a secolului 19, aparitia catorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berarii, dintre care unele au avut numai o viata efemera. Foarte repede beraria devine o "institutie" si mai ales un punct de intalnire important al ziaristilor, politicienilor sau oamenilor de teatru. Asa s-a creat si un limbaj specific, cum era de exemplu denumirea masurilor de vanzare a berii. Celebrul "tap" isi trage numele de la renumitul berar german Bock (tap pe nemteste) comercializat pentru prima data in Bucuresti la beraria "Capitanul", langa statuia lui Gh. Lazar. "Halba" - masura comuna pana atunci in vanzarea berii isi trage numele din nemtescul "haber liter" adica jumatate de litru. Ambianta berariilor bucurestene de la cumpana dintre cele doua veacuri, transpare deseori in nuvele lui Caragiale datorita in mare parte experientei sale de "vanzator de bere". 2. Inainte de a studia piata, se iau in considerare urmatoarele ipoteze: 1. Consumul berii variaza in functie de sex, varsta, anotimp, raclama si ambalaj, marca, gradul de alcool, anumite evenimente, sarbatori, etc. 2. Pretul berii influenteaza in mod direct alegerea marcii produsului ce urmeaza a fi cumparata de catre consumator. 3. Venitul cumparatorului influenteaza cantitatea de bere consumata pe luna.
4. Imaginea, tipul, gramajul, ambalajul berii au o mare influienta asupra consumatorului de

bere. 5. Spre deosebire de alte bauturi alcoolice, berea, conform unui studiu realizat de Universitatea New Tufts, este benefica sanatatii, intarind oasele (insa nu consumata in exces).

3.Analiza ofertei

Jucatorii Avem patru companii internaionale foarte puternice care au ajuns s dein nu mai puin de 70% din totalul pieei: Brau Union, CBR, Interbrew i URBB. DE LA MARCA LA BRAND NATIONAL Compania de Bere Romania, detinuta de SAB Miller, are patru fabrici (Cluj, Timisoara, Buzau, Brasov), o capacitate de productie de 3 milioane hectolitri pe an si detine circa 22% din piata nationala. Ursus Cluj este a treia societate din judet din punctul de vedere al cifrei de afaceri si cel mai mare contribuabil la veniturile municipalitatii. Grupul SAB a investit in Romania peste 100 de milioane de dolari, iar in anii urmatori va mai investi alte 50 de milioane dolari. Impunerea marcii Ursus nu s-a facut nici la voia intamplarii si nici in virtutea unei traditii de cateva zeci de ani."Am gandit brandul ca unul national inca din anii 91-92, in urma unui studiu de fezabilitate pe care l-am inaintat apoi guvernului", isi aminteste directorul general al societatii, Octavian Buzoianu. Termenul pe care l-a previzionat atunci pentru impunerea brandului ca numarul unu pe piata a fost de aproximativ 15 ani.Performanta a fost atinsa in doar 8 ani, iar asta se datoreaza in mare masura banilor investiti si intelegerii actionarilor fata de importanta marcii. "Prin 1992, noul actionar de la Ursus a incercat sa-si impuna brandul propriu. Mi-au trebuit sase luni sa-i conving ca avem nevoie de o marca romaneasca pentru o piata romaneasca", spune directorul Buzoianu. Ursus a devenit o valoare, impunerea brandului pe piata necesitand insa eforturi de peste 50 de milioane euro. PARIU PE PREMIUM Grupul belgian Interbrew a venit in Romania in 1994, formand doua companii mixte cu parteneri romani, la Blaj - Bianca Interbrew Bergenbeer, si la Baia Mare - Proberco. Grupul mai produce la Ploiesti, in colaborare cu Romanian Efes Brewrey. Investitia grupului in Romania depaseste 100 de milioane de euro, iar cifra de afaceri anuala este de peste 100 de milioane de euro. "In 2004 am depasit pragul psihologic al celor doua milioane de hectolitri vanduti anual si am incheiat anul pe locul trei in topul berarilor din Romania, cu 21% din piata", spune Mihai Albu, manager general Interbrew. In 2004, conform producatorilor, consumatorii s-au indreptat catre marcile premium, unde

Interbrew Romania detine o pozitie puternica, prin Stella Artois si Becks, cota de piata a Interbrew in segmentele superpremium si premium fiind de 37%, fata de 29,7% in 2003, conform MEMRB retail audit. CONSERVATORII DE LA TUBORG "Fortareata de langa Bucuresti" sau Tuborg Romania cum este cunoscuta in randul consumatorilor, a fost cladita cu o investitie initiala de 50 de milioane de euro, in 1997. La acea data a fost primul proiect de fabrica de bere din estul Europei pornit si construit de la zero. United Romanian Brewries Bereprod SRL, care produce Carlsberg, Tuborg si Skol, vinde in medie 1,2 milioane hectolitri anual."Toate marcile apartinand Tuborg Romania sunt premium si superpremium, iar consumatorii nostri au o plaja larga de sortimente de bere din portofoliul companiei atunci cand vor sa incerce ceva nou. Cota de piata a URBB este in prezent de 8%, iar Tuborg este liderul berilor internationale din Romania, cu o cota de piata de peste 50%", lamureste Catalin Ignat, director marketing URBB.Conform oficialilor de la URBB, cifra de afaceri pe 2004 exprima sporirea vanzarilor la toate brandurile companiei cu aproximativ 11%, crestere care se reflecta la toate marcile din portofoliu.In acest an, compania si-a propus ca obiectiv cresterea vanzarilor cu 20%, iar investitiile se concentreaza pe marirea capacitatii de productie, unde se doreste un volum de 1,4 milioane de hectolitri distribuit pe piata. "Pe piata romaneasca este deja o aglomerare de marci, in viitor fiind asteptata o decantare a acestora. Eu vad piata de bere din Romania impartita intre nu mai mult de 8-10 mari companii internationale si locale", a declarat Catalin Ignat. SEGMENTAREA Segmentarea este una dintre curiozitile pieei romneti de bere. Fiecare dintre cele patru companii mari i segmenteaz astfel piaa. Nu este nicio nenorocire. Important este s aiba un instrument care s le ofere o imagine util asupra poziiei brandurilor proprii i a celor concurente. Dac pe baza acestei imagini i pot construi o strategie corect, totul este OK. Noi nu prea putem s v oferim o ierarhie clar a situaiei pe pia, pentru c fiecare este lider (Al Ries & Jack Trout, Legea categoriei: Dac nu putei fi primul ntr-o categorie, inventai o noua categorie n care s deinei locul nti). PORTOFOLIUL DE BRANDURI

Aproape toate marile companii au cte o marc de bere n fiecare segment. Brau Union este singura care are n portofoliu i mrci locale.Aici apare un fenomen interesant: loialitatea foarte mare a romnilor pentru mrcile locale de bere. Aceste mrci locale reprezint cea mai important concuren pentru brandurile naionale ieftine.O marc local nseamn o cot de pia sigur, care poate fi foarte greu atacat. Patriotismul local este un zid foarte puternic, ct vreme preul mrcii locale este meninut jos.Influena ofertei promoionale asupra cumprtorilor: 32% din consumatori aleg produsele promoionale, restul de cumprtori nu se las influenai de promoii.

Heineken Romnia: Heineken, Zipfer, Gosser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau, Bucegi, Gambrinus, Harghita, Haegana, Neumarkt, Edelweiss.

InBev Romnia: Stella Artois, Beck`s, Bergenbier, Lowenbrau, Noroc, Leffe, Hoegarden.

Ursus Breweries membra a grupului Sabmiller Plc: Ursus, Peroni, Timisoreana, Stejar, Ciucas

Cele patru mari producatoare de bere din Romania au investit in marketing in jurul sumei de 506 milioane de euro.

Romaqua Group Borsec fodata in 1999, insa cea mai noua producatoare de bere din Romania (2008), ce produce marca Albacher

FORME DE PREZENTARE PET-ul a aparut in fabricile de medicamente si a fost preluat de marii producatori de racoritoare datorita avantajelor indicutabile (dop cu filet, plaja larga de volume, incasabil, forme, culori, etc.) ajungand ca pe anumite piete si canale de vanzare sa inlocuiasca practic sticla de sticla.Atunci cand producatorii de bere s-au orientat catre PET au avut neplacerea sa constate ca, imbuteliata in PET, berea, un lichid viu asemenea vinului, nu se pastreaza in parametrii specificati decat o perioada foarte scurta. Cercetand in detaliu, au observat ca structura peretilor recipientilor de PET permitea schimbul masiv de oxigen si dioxid de carbon intre bere si mediu.Rezultatul era ca dupa doua-trei saptamani berea devenea plata (pierdea oxigenul) si incepea sa se tulbure (oxigenul activa oxidarea berii). Solutiile nu au intarziat sa apara, dar toate aveau un mare dezavantaj: ambalajul era atat de scump incat devenea prohibitiv pentru a fi folosit la scara larga. Solutia cea mai la indemana si avantajoasa a fost ingrosarea peretilor recipientilor, proportional cu volumul recipientului si astfel, ambalajul din PET a inceput incet-incet sa fie returnabil. O solutie care genereaza costuri uriase (multa logistica, ambalaj greu, voluminos, scump, cu ciclu de returnare lung si neregulat). Si atunci a aparut ideea sa dezvoltam piata ambalajului nereturnabil. Sticla nereturnabila a murit din fasa, cutiile au avut un boom, dar nu au putut trece de bariera costului ridicat al ambalajului si au castigat aproximativ 12% din piata. Sticla de sticla ramanea imbatabila.In Romania, introducerea PET-ului s-a facut in 1999, acest tip de

ambalaj cunoscand o crestere spectaculoasa: 1999 0.6% , 2000 3.8% , 2001 6.2% , 2002 9.5% , 2003 13% , 2004 16.3 %, 2005 27%. In anul 2009, ponderea acestui tip de ambalaj a fost de 46,7% din volumul total de bere vandut. Asociat prin excelenta berilor de slaba calitate, PET-ul a avut nesansa de a fi introdus o data cu o structurare masiva a intregii piete de bere (lansari de marci premium populare si de beri ieftine). Dupa apele s-au mai linistit, PET-ul a inceput incet-incet sa castige teren. Specificul canalelor de vanzare, puterea de cumparare scazuta si avantajele ambalajului au condus la o cerere crescanda pe piata. Interbrew a inteles acesta oportunitate si tendinta a pietei si , in luna iunie a anului 2003, a revolutionat segmental de piata al berilor imbuteliate in ambalaj de plastic, lansand Bergenbier Q-Pack. Conform declaratiilor cmpaniei, Q-Pack reprezinta variant cea mai adecvata de ambalaj de tip PET, ce pastreaza intact gustul si prospetimea berii mai mult timp. Tehnologia unica Q-Pack, pentru care compania are excusivitate, reprezinta prima solutie eficienta din Romania ce permite pastrarea berii in conditii optime, mai mult timp. Fiind realizat conform unei tehnologii special de etansieizare, Q-Pack se bazeaza pe principiul dublei bariere : bariera exterioara ce impiedica patrunderea oxigenului in sticla si bariera interioara ce impiedica pierderea de dioxid de carbon .Daca pana acum ambalajele de plastic folosite in Romania pentru imbutelierea berii garantau o viata de raft a produsului de maxim trei saptamani, tehnologia QPack lansata de Bergenbier asigura calitatea berii pentru cel putin trei luni (aceeasi calitate ca si in ambalajul de sticla), iar sticla este usoara, nereturnabila si nu se sparge; in plus are si o capacitate mai mare, si este usor de transportat.Intr-o piata in care bautorii de bere s-au orientat din ce in ce mai mult catre PET, ramane de vazut ce success va avea acest tip de ambalaj. Vanzarile de bere in functie de ambalaj la nivelul anului 2009 comporta aceeasi ierarhie neschimbata din ultimii ani: pet-ul, cutia, sticla si draftul. Anul trecut, cresterea cheltuielilor pentru bunuri de larg consum pentru acasa au condus la cresteri minore in ceea ce priveste ponderea acestor ambalaje PET 46,7%, cutie 14,8%, sticla 35,3% si draft 3,2%. Preferinta pentru PET indica consumul in cadrul gospodariei, cu atat mai mult cu cat studiile aferente comportamentului de consum pe timp de criza arata ca romanii au renuntat la iesirile in oras in favoarea primirii vizitelor acasa. Dupa un nivel maxim al vanzarilor atins in 2008, categoria berii a inregistrat in 2009 o scadere brusca de 13%, reintorcandu-se la nivelul din 2006.

Vanzarile pe tipuri de ambalaje

Reprezentantii Asociatiei Berarii Romaniei s-au intrunit in cadrul unei conferinte la jumatatea lunii martie (17 martie 2010) pentru a comunica bilantul anului 2009 in industria berii din Romania. Potrivit comunicarilor oficiale, anul trecut a fost dificil pentru industria de profil, criza economica cu efecte asupra diminuarii puterii de cumparare a consumatorului fiind principala cauza a declinului inregistrat in categorie. Astfel, in 2009 vanzarile de bere au scazut cu 13% fata de anul 2008. Volumul de bere a atins in 2009 un nivel de 17,6 milioane de hectolitri in conditiile in care cel inregistrat in 2008 a fost de 20,2 milioane de hectolitri.

Categoria, la stadiul din 2006 Fluctuatia volumului consumat de la un an la altul a fost vizibila si in consumul per capita. Daca in 2008 un roman a consumat in medie 93 litri de bere, bilantul pe anul 2009 arata un consum mediu ce a scazut la 81 de litri.

Facand o incursiune asupra evolutiei categoriei din ultimii patru ani, se poate observa ca din punct de vedere al vanzarilor de bere inregistrate, anul 2009 a fost similar lui 2006. Piata berii a inregistrat la acel moment un total de 17,7 milioane de hectolitri si un consum per capita de 81 de litri. Apogeul vanzarilor de bere a fost atins in 2008, conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica. Scaderea importurilor in favoarea productiei locale Consumul de bere este acoperit in proportie semnificativa de productia din Romania, se arata in datele furnizate de Asociatia Berarii Romaniei. Preferinta romanilor pentru berea produsa local explica ponderea relativ scazuta a importurilor, care se situeaza sub 1% din totalul vanzarilor. In cifre, importurile de anul trecut au scazut de la 0,5 milioane hectolitri in 2008 la 0,17 milioane hectolitri, in timp ce exporturile au crescut de la 0,06 milioane hectolitri la 0,17 milioane hectolitri. Exporturile de bere s-au indreptat cu preponderenta catre Spania si Italia, state ce reprezinta o resedinta temporara pentru un numar mare de consumatori romani si care constituie la randul lor un public-tinta potential pentru berea exportata.

n ultimii zece ani, sectorul de producie a berii din Romnia a asistat la o dezvoltare major, n contextul creterii consumului de bere cu aproape 50% n ultimii 6 ani, i ca urmare a investiiilor importante n modernizarea fabricilor de bere, care totalizeaz n prezent peste un miliard de euro, de la nfiinarea Asociaiei Berarii Romniei. Membrii Asociaiei Berarii Romniei au n acest moment peste 6.300 de angajai n ntreaga ar, contribuind cu peste 1,3 miliarde de euro n ultimii 6 ani la bugetul Romniei prin diferite taxe - cum ar fi TVA, accize, taxe de personal i contribuii la asigurrile sociale. Anul trecut, n contextul creterii accizelor i condiiilor economice competitive, contribuia direct a membrilor la bugetul statului a rmas la peste 263 de milioane de euro, cu doar 9 milioane mai puin dect n 2008. Criza economic actual s-a resimit i n industria berii, care a nregistrat prima scdere din ultimii ase ani, de la 20,2 milioane de hectolitri (hl) vndui n 2008, la 17,6 milioane de hl anul trecut. Per total, n 2009, piaa berii a sczut sub cifrele nregistrate n urm cu trei ani, cnd s-au vndut 17,7 milioane de hl. Contributii la bugetul de stat (mil euro)

Pentru studiul nostru, s-a utilizat urmatorul chestionar: Buna ziua, ma numesc .. si va rog sa aveti bunavointa de a-mi raspunde la intrebarile din acest chestionar. Timpul necesar pentru efectuarea acestiu chestionar este de 30min Va multumesc.
1. Aveti varsta de cel putin 18ani? * Da (treceti la intrebarea 2) * Nu (se incheie interviul) 2. Consumati bauturi alcoolice?

* Da (treceti la intrebarea 3) * Nu (treceti la intrebarea 20) 3. Ce tipuri de bauturi alcoolice consumati? * Vodca * Rachiuri * Bere * Whiskey * Lichior * Vin * Vin spumant * Vermut * Altele (precizati care) .. 4. Cat de des consumati bere? FRECVENTA ZILNIC O data la 2 O data la 4 Saptamanal Zile zile Alta varianta*

*-precizati care ..

5. Ce cantitate de bere achizitionati cel mai des la o cumparatura de bere? (va rog sa alegeti un singur raspuns) * 500ml * 1000ml * 1500ml * 2000ml * 2500ml * 3000ml * Alta cantitate (precizati care)

6. Enumerati marci de bere pe care le cunoasteti: . . . 7. Marcati principalele caracteristici pe care, in opinia dvs, trebuie sa le prezinte o bere de calitate. (puteti alege mai multe variante) 1 Sa fie proaspata 2 Sa pastreze o anumita traditie 3 Sa aiba un gust placut 4 Sa contina un anumit grad de rafinament 5 Sa fie limpede 6 Sa fie produsa de o firma cu renume 7 Sa aiba un termen de valabilitate ridicat 8 Altele (precizati care)

8. Ce marci de bere ati consumat? 9. Ce importanta acordati urmatoarelor atribute atunci cand achizitionati o marca de bere (bifati o singura casuta pentru fiecare atribut) Atribute Imaginea marca Culoarea Continutul alcool Aciditatea Raport Cantitate/Pret de Foarte important Important Putin Important Lipsit importanta de

de

Tipul de ambalaj Pretul Eticheta Produsului Statutul conferit de produs Actiuni promotionale 10. Care este pretul maxim pe care suneti dispus sa il platiti pentru o sticla de bere premium de 500ml? * 2 Ron * 2-3 Ron * 3-4 Ron * 4-5 Ron * 5-6 Ron 11. Sub ce pret nu veti cumpara o sticla de bere premium de 500ml, avand indoieli cu privire la calitatea acesteia? * 3 Ron * 2,5 Ron * 2 Ron * 1,5 Ron * 1 Ron 12. Va rog sa incercuiti varianta care reflecta optiunea dvs in ceea ce priveste o bere de calitate. Este aromatizata 5 Are un pret mai 5 ridicat Este intens 5 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 Nu este aromatizata Are un pret mai scazut Nu este intens

promovata Are un gust mai 5 dulceag Are o culoare mai 5

promovata Are un gust mai amarui Are o culoare mai

deschisa

inchisa

13. Va rog sa acordati o nota de la 1 la 10 urmatoarelor marci pe baza urmatoarelor atribute. Hopfen Koning Calitate Design Ambalaj Imagine de marca Pret Personalitate Traditie Tuborg Stella Artois Timisoreana Effes Ursus Premium Kaiser Silva

14. Obisnuiti sa beti bere in oras? a. Da (treceti la intrebarea 15) b. Nu (treceti la intrebarea 16)

15. De obicei, de unde beti berea pe care o consumati in oras? * Berarie * Restaurant * Terase * Baruri * Discoteci * Chioc * Alte locuri .

16. Ce va determina cel mai adesea sa consumati o bere? * Publicitatea la produsul respectiv * Imbunatatirea situatiei financiare * Influenta grupului de prieteni * Reduceri de pret * Altele 17. Precizati mediul in care locuiti. * Urban * Rural

18. Alegeti intervalul de varsta in care va incadrati. * 18-25 * 26-35 * 36-45 * 46-55 * peste 55

19. Precizati care este domeniul dvs de activitate. * Industrie * Agricultura * Comert

* Invatamant * Politie * Transporturi * Turism

20. Care este starea dumneavoastra civila? * Casatorit/a * Necasatorit/a * Divortat/a * Vaduv/a

21. Venitul dvs lunar se incadreaza intre: * mai putin de 600 Ron * 600-800 Ron * 800-1000 Ron * 1000-1500 Ron * 1500-2000 Ron * peste 2000 Ron

22. Precizati ce studii aveti.

* Scoala Gimnaziala * Scoala Profesionala * Studii medii * Studii superioare

23. Precizati ce cotidiene cititi cel mai des: * Evenimentul Zilei * Adevarul * Jurnalul National * Romania Libera * Ziua * Altele

24. Precizati ce presa de specialitate cititi cel mai des: * Capitalul * Ziarul Financiar * Bursa * Adevarul Economic * Altele

Va multumim pentru timpul acordat.

Bibliografie:
www.inss.ro www.progressivegrocer.com www.wall-street.ro www.zf.ro www.revista-piata.ro www.euromonitor.ro www.gardianul.ro www.spiegel.de www.heinekenromania.ro www.beveragedaily.com