Sunteți pe pagina 1din 7

Academia de Studii Economice Faculatatea EAM

BUCURETI - 2009 -

Henry Hazlit(1895-1993) a fost una dintre cele mai stralucite minti ale secolului XX.Scriitor,economist,filosof si cprinritic literar prolific,Hazlit a fost un aparator neobosit al principiilor liberalismului clasic si un adversar redutabil al etatismului,sub diversele sale forme-protectionism,socialism sau keynesiam. Economics in One Lesson(Economia intr-o lectie),cea mai cunoscuta lucrare a sa,a aparut in 1946,fiind tradusa in zece limbi si tiparita in peste un million de exemplare.in paginile acestei carti,Hazlit prezinta si analizeaza o serie de eroro econimice caracteristice atat neinitiatilor in tainele economiei cat si-din pacate-multor economisti profesionisti. Cartea de fata este o analiza a erorilor economice care,in cele din urma s-au generalizat intr-o masura atat de mare incat au devenit aproape o noua credinta. PARTEA I cuprinde un capitol numit sugesti:Lectia unde ne este prezentata teoria economica sub forma unei lectii. In stiinetele economice se intalnesc mai multe erori de gandire decat in orice alt domeniu si nu intamplator. Intreaga teorie economica poate fi redusa la o singura lectie ,iar aceasta lectie poate fi restransa intr-o singura fraza :Secretul stiintei economice consta in a avea in vedere nu doar efectele imediate,ci si pe cele de durata ale oricarei actiuni sau politici ;el consta in descifarea consecintelor acelei politici nu numai asupra unui singur grup,ci asupra tuturor grupurilor. PARTEA a-II-a cuprinde 24 de capitole care sustin aceasta afirmatie urmarind efectele unor convingeri economice si demonstrand erorile acestora. Prin intermediul exemplelor se trece de la cele mai elementare probleme economice la cele mai complexe si mai dificile. Geamul spart Un derbedeu arunca o caramida in fereastra unei brutarii. Unii pot considera ca tot raul este spre bine : de aceasta intamplare vor beneficia geamgiul si fabricile de sticla. Dar acestia nu iau in considerare pierderile brutarului cat si a sectoarelor in care acesta ar fi putut investi daca nu ar fi pierdut banii prin inlocuirea ferestrei. Binefacerile distrugerii Aici ni se da ca exemplu urmarile aduse de razboi : ei contabilizeaza optimisti casele si orasele intregi daramate, care trebuiau sa fie inlocuite ; motivul optimismului : acestea aduc un beneficiu celor care lucreaza in constructii si deci o crestere a cererii totale. Dar ceea ce se intampla in realitate este o deturnare a cererii catre alte produse. Banii care ar fi putut fi investiti in modernizarea oraselor sunt folositi acum pentru a remedia pagubele. Adevarul elementar este ca distrugerea fara sens a oricatui lucru valoros reprezinta intotdeauna o pierdere neta, o nenorocire, uneori chiar un dezastru si oricare ar fi consideratiile in favoarea distrugerii, intr-un caz sau in altul,ea nu poate constitui niciodata , pe ansamblu, o cale spre prosperitate sau o binefacere. Lucrarile publice inseamna impozite In acest capitol ni se vorbeste despre investitiile publice (construirea de drumuri, poduri, cladiri ce adapostesc organe legislative) privite ca o metoda de a genera locuri de munca. Dar atunci cand scopul principal este crearea de locuri de munca nu se mai urmareste necesitatea unei investitii iar rezultatul este plasarea unei sume de bani intr-un mod ineficient. Unele investitii publice--construirea de strazi,drumuri,poduri,tunele,arsenale si santiere navale,cladiri ce adapostesc organele legislative,politia si pompierii--sunt necesare pentru asiguararea serviciilor publice de baza.

Realitatea este ca toate cheltuielile publice ajung,in cele din urma,sa fie acoperite din veniturile obtinute prin impozite,ca inflatia insasi este doar o forma incorecta,insidioasa de impozitare. Impozitele descurajeaza productia In lumea noastra moderna,fractiunea din venit perceputa ca impozit este progresiva.povara impozitelor pe venit afecteaza un mic procent din venitul unei natiuni,iar aceste impozite pe venit trebuie suplimentate cu alt gen de impozite. Impozitarea este indispensabila pentru indeplinirea unor functii guvernamentale de baza. Dar o impozitare excesiva duce la descurajarea productiei si la un grad scazut al ocuparii fortei de munca in sectorul privat.Rezultatul pe termen lung consta in impiedicarea consumatorului de a obtine produse mai bune si mai ieftine. Creditele guvernamentale deviaza productia Incurajarea afacerilor de catre guvern este cateodata la fel de nociva ca si otilitatea guvernului in acest domeniu.Aceasta presupusa incurajare se face deseori sub forma acordarii directe de credite guvernamentale sau a unei garntii pentru imprumuturi private. Creditele guvernamentale sunt acordate acelora care nu sunt eligibili pentru a obtine un credit privat. Motivul pentru care nu il pot obtine este acela ca sansele ca ei sa obtina profit si sa poata rambursa banii sunt foarte mici. Rezultatul final al creditului guvernamantal nu consta in sporirea cantitatii totale a bunurilor produse in comunitate ci in reducerea lui intrucat capitalul real disponibil este plasat in mainile celui mai putin eficient dintr competitori, in detrimentul celui mai eficient si mai de incredere. Ajutorul acordat de stat afacerilor este,de obicei,la fel de temut ca si ostilitatea guvernului.Fondurile guvernului provin in intregime din impozite.Chiar si mult laudatul credit guvernamental se bazeaza pe presupunerea ca imprumuturile sale vor fi,in ultima instanta,compensate din veniturile aduse din impozite. Blestemul mecanizarii Liderii de sindicat si functionarii de stat vorbeau cu graviatete despre automatizare ca despre o cauza de prima importanta a aparitiei somajului.Asta ar insemna ca imbunatatirile tehnologice, create de om pentru a-i imbunatati viata sunt cauza unor dezastre economice. Pe termen scurt masinile pot duce la o scadere a cererii de munca intr-un anumit sector, la o situatie dificila a familiilor celor care nu-si mai pot gasi de lucru in acel sector.Dar in acelasi timp masinile duc la o crestere a productivitatii si la o oferta mai mare de locuri de munca in alte sectoare. Efectele introducerii noilor masini,inventii si descoperiri asupra somajului,productiiei si bunastarii sunt de maxima importanta.Daca gresim aici,raman putin lucruri in economie in legatura cu care este posibil sa avem dreptate. Schemele de impartire a muncii Sindicatele insista asupra subdiviziunii detaliate a muncii, foarte des intalnite dealtfel in sectoarele de constructii din orasele mari. Acest lucru are ca scop crearea de locuri de munca si protejarea mucitorilor din anumite sectoare. Shemele acestea au la baza falsa propunere ca exista numai un volum limitat de munca ce poate fi prestata.Nu exista o eroare mia mai mare.Nu exista nicio limita pentru volumul de munca prestat atata timp cat exista o nevoie sau dorinta umana ramasa nesatisfacatuta pe care munca ar putea-o implini.

Intr-o economie moderna,de shimb,se va munci cu atat mai mult cu cat preturile,costurile si salariile vor fi inn raporturi cat mai corecte. Demobilizarea soldatilor si birocratilor In acest capitol este dezbatuta temerea statului fata de situatia soldatilor reintorsi la viata civila sau pentru functionarii in numar prea mare, de care nu mai este nevoie. Autorul insista asupra faptului ca atat soldatii cat si functioarii de care statul nu mai are nevoie trebuie sa se orienteze catre alte sectoare unde cererea este mai mare sau catre sectorul privat. Atunci cand nu putem gasi un argument mai bun pentru pastrarea in serviciu a unui grup oarecare de functionari decat cel al mentinerii puterii lor de cumparare,este semn ca a venit momentul sa ne descotorisim de ei. Fetisul ocuparii depline a fortei de munca Obiectivul economic al oricarei natiuni,ca si al fiecarei persoane in parte este obtinerea celor mai bune rezultate cu cel mai mic efort posibil.Intregul progres economic al lumii consta,de fapt,in obtinerea unor productii din ce in ce mai mari cu acelasi volum de munca. Progresul civilizatiei a insemnat reducerea gradului de ocupare a fortei de munca,nu crestereea lui. Cine este protejat prin taxe vamale ? Pe termen lung,in ciuda numeroaselor argumente pro si contra ,taxele vamale sunt irelevante pentru problema ocuparii fortei de munca.Taxele vamale nu sunt insa irelevante pentru problema salariilor.Pe termen lung,ele reduc intotdeauna salariile reale,deoarece reduc eficienta,productia si avutia nationala. In Avutia natiunilor Adam Smith aduce argumente simple si convingatoare pentru comertul liber: In fiecare tara exista si trebuie sa existe intotdeauna interesul majoritatii populatiei de a cumpara tot ceea ce doreste de la cei care vand cel mai ieftin. Aceasta afirmatie este atat de evidenta, continua Smith,incat orice stradanie de a o demonstra devine ridicola. Orientarea catre exporturi Prin exporturi se platesc importurile si invers.Cu cat realizam mai multe exporturi,cu atat trebuie sa facem mai multe mai multe importuri daca intentionam sa fim platiti.cu cat importurile vor fi mai mici,cu atat mai putine exporturi putem face.Fara importuri nu putem avea exporturi,fiindca strainii nu vor avea resurse pentru cumpararea bunurilor noastre. Atunci cand decidem sa ne reducem importurile,nu facem altceva decat sa decidem si reducerea exporturilor.Cand hotaram sporirea exporturilor,de fapt hoataram si sporirea importurilor. Preturile paritare Prin stabilirea unui pret paritar nu se obtine o egalizare a situatiei dintre diferiti comercianti. Sistemul nu inseamna decat ca , spre exmplu, fermierul A , cat si industriasul B obtin profit pe seama celui omis, C. Salvarea sectorului economic X Acelasi lucru are loc si in cazul salvarii unui anumit sector X.Exista doua metode principale pentru a salva un sector: unul consta in a admite ca sectorul este deja supraaglomerat si a incerca impiedicarea altor firme sau lucratori sa patrunda in cadrul lui si altul consta in sustinerea ideii ca sectorul are nevoie sa fie sustinut printr-o subventie guvernamentala. In primul caz, daca sectorul este supraaglomerat, nu va fi nevoie de nici o masura coercitiva din partea statului. Capitalul nou nu se grabeste sa patrunda in sectoare care sunt pe cale de a muri.In ceea ce priveste salvarea sectorului prin subventii, acestea ar putea afecta salariile si

veniturile venite din investitii ale altor sectoare. Ele sunt obligate sa investeasca intr-un sector slabit. Incercarea de a mentine sectoare depasite este la fel de putin inteligenta ca si incercarea de a pastra metode de productie depasite. Cum functioneaza sistemul preturilor Acest capitol sublinieaza importanta unei piete libere si inutilitatea interventiilor ajutatoare ale birocratilor. Sistem preturilor este capabil sa rezolve problema deosebit de complicata de a decide in ce cantitate trebuie produsa o anumita marfa. Stabilizarea marfurilor Oamenii obisnuiti au libertatea de a cumpara si de a vinde, de a da cu imprumut si de a imprumuta la orice preturi sau dobanzi vor ei si oriunde cred ei ca este mai profitabil sa o faca. Incercarile de ridicare a preturilor anumitor marfuri in mod permanent peste nivelurile lor de piata normale au esuat adesea intr-un mod atat de dezastruos si notoriu,incat grupurile de presiune versate si birocratii asupra carora acestea exercita presiuni rareori declara in mod deschis ca urmaresc acest scop. Fixarea preturilor de catre guvern Incercarea de a mentine preturile bunurilor de consum sub nivelul pietei aduce o serie de urmari negative. Preturile mici determina o cerere mai mare care poate sa depaseasca oferta. De asemenea, impunerea unui pret mic descurajeaza productia. Prin urmare, pierderile vor fi mult mai mari decat castigurile intrucat se descurajeaza si dezorganizeaza procesul de productie si de ocupare a fortei de munca. Pe scurt,fiecare dintre noi are o personalitate economica multipla.Fiecare dintre noi suntem producatori,contribuabili si consumatori.politicile sustinute de fiecare depind de unghiul din care se priveste. Implicatiile controlului nivelului chiriilor Controlul nivelului chiriilor caselor si apartamentelor de catre guvern este o forma speciala de control al preturiilor.O mare parte a consecintelor sale sunt similare celor ale controlului preturilor in general. Prin incercarea de a mentine un nivel scazut al chiriilor cei dezavantajati sunt atat cei care inchiriaza spatiile cat si chiriasii intrucat sunt descurajate investitiile in imobiliare. Chiar daca se face o exceptie pentru constructiile noi, diferenta mult prea mare de pret dintre cladirile vechi si cele noi ii va mentine la distanta pe chiriasi. Legile privind stabilirea unui salariu minim Gandirea economica a capatat o tendinta atat de emotionala si de politica in legatura cu subiectul salariilor,icat in cele mai multe discutii pe aceasta tema sunt ignorate principiile fundamentale. Prin stabilirea unui salariu minim, primul lucru care se intampla este ca nu va mai fi angajat nici un lucrator a carui munca valoreaza mai putin. Acesta este privat de dreptul de a castiga suma de bani pe care competenta si situatia sa ii permit. In acelasi timp este private comunitatea de serviciile pe care acesta le-ar putea oferi. In concluzie, politica guvernului trebuie orientata nu catre impunerea unor cerinte mai impovaratoare asupra patronatului, ci catre promovarea politicilor care incurajeaza profiturile, care-i incurajeaza pe proprietari sa se dezvolte, sa investeasca- pe scurt sa incurajeze acumularea de capital,in loc sa-i descurajeze- si sa mareasca atat procentul de ocupare a fortei de munca,cat si salariile.

Contribuie intr-adevar sindicatele la cresterea salariilor Credinta ca sindicatele pot creste substantial salariile reale,pe termen lung si pentru toata populatia activa,este una dintre cele mai mari iluzii ale zilelor noastre.Aceasta este in principal rezulatul incapacitatii de a recunoaste ca salariile sunt in primul rand determinate de productivitatea munciii. Functia principala pe care o pot avea este sa sa imbunatateasca conditiile locale de munca si sa lupte pentru ca toti membrii sindicatelor sa fie platiti la valoare reala,stabilita pe piata,a muncii lor. Suficient pentru a rascumpara productia Economistii diletanti cer intotdeauna preturi si salarii juste.aceste conceptii nedefinite despre dreptatea economica provin din perioada Evului Mediu. Salariile si preturile de echilibru sunt salariile si preturile care egalizeaza cererea cu oferta. Daca se incearca o crestere a acestora peste nivelul de echilibru se reduce cererea si deci productia ; daca se incearca o scadere se reduce oferta si implicit productia. In consecinta, ambele interventii au ca rezultat reducerea productiei si cresterea somajului.Daca incercam sa conducem economia in folosul unui singur grup sau al unei singure clase sociale,vom afecta sau distruge toate grupurile sociale,inclusive pe membrii clasei pe care am incercat sa o favorizam.Economia trebuie condusa in folosul tuturor. Functia profiturilor Indignarea pe care o afiseaza multe persoane in zilele noastre la simpla mentionare a cuvantului profituri demonstreaza cat de putin este inteleasa functia vital ape care acestea o au intr-o economie. Pe scurt, una din functiile profitului este de a orienta si a canaliza factorii de productie astfel incat sa structureze o productie formata din mii de produse, in concordanta cu cererea. In sfarsit, functia profiturilor este de a stiimula constantt orice activitate economica competitiva,in sensul cautarii unor cai de reducere a costurilor si de crestere a eficientei indiferent de stadiul in care s-ar afla acestea in present. Mirajul inflatiei Mirajul inflatiei este datorat asocierii dintre bani si bogatie.Concluzia eronata este ca daca guvernul ar hoatari sa tipareasca mai multi bani si sa-i distribuie populatiei lumea ar fi mai bogata. Dar orice crestere substantiala a cantitatii de bani reduce puterea de cumparare a banilor si duce la o crestere a preturilor. De fapt, inflatia modifica relatia dintre preturi si costuri sic ea mai importanta modificare pe care ar trebui sa o determine este cresterea preturilor bunurilor in conformitate cu salariile. Ponegrirea economisirii Din timpuri imemoriale,intelepciuea populara ne invata despre virtutile economisirii si ne avertizeaza asupra consecintelor risipei. Economisirea,pe scurt,in lumea moderna,estte doar o alta forma de a cheltui.Diferenta este ca ,de obicei,banii sunt dati altcuiva,care ii cheltuie cumparand mijloace cu care sa-si dezvolte productia. In ultimii ani s-au adus foarte multe critici asupra economisirii.Astazi putine persoane aduna bancnote sau monede doar ca sa le tina sub saltea. Daca ii tin la banca aceaste ii imprumuta si ii investesc. Astfel economisirea devine in mod indirect investitie. Reformularea lectiei Dupa cum am constatat in repetate randuri,stiinta economica estte os tiinta care identifica efecte secundare.Tot ea identifica si efectele generale.este stiinta care identifica efectele unei

politici propusa sau existente nu numai asupra anumitor interese particulare,pe termen scurt,ci asupra interesului general,pe termen lung. Putini intelg implicatiile care decurg in mod necesar din afirmatiile cu caracter economic pe care le fac. Cand spun ca pentru salvarea economiei trebuie marit volumul creditelor, este ca si cand ar afirma ca pentru salvarea economica trebuie crescut nivelul de indatorare: acestea sunt definitii ale aceleiasi realitati, dar vazute din unghiuri opuse. Cand se afirma ca o cale spre prosperitatea nationala este cresterea preturilor practicate de fermieri este ca si cand ai spune ca pentru a creste prosperitatea este necesara cresterea preturilor alimentelor pentru muncitorii din orase. Cand se afirma ca pentru imbogatirea natiunii trebuie acordate subventii guvernamentale, se afirma defapt ca pentru imbogatirea natiunii trebuie crescute taxele. Cand obiectivul principal il constituie cresterea exporturilor, cei mai multi nu inteleg ca scopul final devine cresterea importurilor. Afirmatia ca relansarea economica se poate realize prin cresterea salariilor este o alta modalitate de a spune ca relansarea economica se face prin cresterea costurilor de productie. Aceasta este lectia noastra de economie in forma ei cea mai generala.multe lucruri ce par adevarate atunci cand studiemun singur grup economic se dovedesc iluzii cand se iau in considerare interesele tuturor,fie ca sunt producatori,fie ca sunt consumatori. A vedea problema in ansamblu si nu pe fragmente,aceasta este scopul stiintei economice. PARTEA a-III-a cuprinde Lectia dupa treizeci de ani,unde ne este prezentata o analiza a shimbarilor care s-au produs de la aparitia primei editii a acestei carti in 1946.