ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Relatii economice internationale RECENZIE Titlul Economia intr-o lectieAutorul: Henry Hazlitt Anul ntocmirii

recenziei: 2009

intr-o este cea mai cunoscuta lucrare a lui Henry Hazlit, aparuta in 1946, aceasta afost tradusa in 10 limbi si tiparita in peste 1000 de exemplare. In paginile acestei carti H.Hazlit prezinta sianalizeaza o serie de erori economice caracteristice atat economistilor cat si scris cartea aceasta pentru a scoate in evidenta principiile economice generale si urmarile nefasteale ignorarii lor, iar nu influenta daunatoare a unei legi H.Hazlit (iunie 1978).Cartea este impartita in trei parti : Partea I- LECTIA, Partea a II-a LECTIA APLICATA, Partea a III-a care afost adaugata in 1961 Lectia dupa treizeci de ani.In partea I, H.Hazlit afirca ca poate fi sintetizata intr-o singura fraza : Secretul stiinteieconomice consta in a avea in vedere nu doar efectele imediate, ci si pe cele de durata ale oricareiactiuni sau politici; el consta in descifrarea consecintelor acelei politici nu numai asupra unui singurgrup, ci asupra tuturor grupurilor. a II-a este formata din 24 de capitole care sustin lectia din capitolul I prin puterea exemplului.Asadar captolul 1 este reprezentat de un exemplu,cel al geamului spart: Se sparge un geam la obrutarie. Concluzia oamenilor , tot raul spre bine, deoarece asa geamgiul va avea mai mult de lucru. Unexemplu adevarat daca prvim din perspectiva geamgiului. Insa daca luam in considerare intragacomunitate brutarul iese in pierdere cu suma pe care o va plati pe geamul spart, suma cu care ar fi pututsa isi cumpere un costum si asa croitorul ar fi avut mai mult de lucru.Capitoul 2 este reprezentat de teoria eronata a binefacerii distrugerii. Aceasta teorie spune ca in vremede razboi noi traim mult mai bine decat in vreme de pace, ca acesta ajuta la realizarea unor productiei Daca in Europa numarau cate case au fost distruse si trebuie reconstruite, adica maimulta munca in constructii, in America numarau cate case nu au putut fi construite datorita razboiului siau ajuns la rezultate impresionante. De asemenea in acest capitol H.Hazlit scoate in evidenta ideea ca incazul razboiului fusese cofundata cu insa nu inseamna Deoarececererea presupune nu numai nevoia ci si puterea de cumparare corespunzatoare. De exemplu nevoia inIndia o depaseste in mod clar pe cea din America, insa puterea sa de cumparare este incomparabil maimica si de aceea noile afaceri care ai putea fi implulsionate de aceasta cerere sunt mai mici.O concluzie a acestui capitol ar putea fi: nu i-ar conveni sa i se distruga casa, nici pe timp depace, nici pe timp de razboi. Ceea ce dauneaza si este dezastros pentru o persoana trebuie sa fiedezastros si pentru un Asadar nici un fel de nenorocire sau dezastru poate constituiniciodata ,pe ansamblu, o cale de prosperitate sau binefacere.Capitolul 3

este reprezentat de urmatorul citat : tot ceea ce obtinem, in afara darurilor naturii,trebuie sa platim Deci pentru orice investitie publica care nu este strict necesara si are dreptmijloc de locuri de munca sau sporire a prosperitatii exista consecintenefavorabile. De exemplu daca se construieste un pod, nu pentru ca este strict necesar fluidizariitraficului, ci pentru ca el creaza locuri de munca , sa spunem ca se vor asigura 500 de locuri pet imp de un an. Daca privim dincolo de consecintele immediate si de grupurile avantajate, vom vedea ca toatecosturile implicate de constructia podului sunt suportate din impozite. Daca podul costa 10 mil $contribuabilii vor pierde 10 mil $, pe care ar fi putut sa ii cheltuiasca pe lucruri cu adevarat necesare. Deasemenea inca un factor care intareste aceasta gandire eronata este faptul ca oamenii sunt incapabili savada dincolo de aparente. Podul exista, deci estevizibil, circulat insa nimeni nu a vazut caseleneconstruie,automobilele si masinile de spalat neconstruite poate chiar alimentele care nu au ajuns pemesele acestui capitol este ca exista sanse foarte mici ca brorocratii sa gaseasca o solutie care saasigure o crestere de si de bunastare pe dolar egala cu aceea pe care fiecare individ arputeasa o dobandeasca daca si-ar cumpara ceea ce doreste in loc sa fie obligat sad ea o suma de bani lastat.Capitolul 4- In acest capitol este sustinuta ideea ca impozitarea este indispensabila pentru indeplinireaunor functii guvernamentale de baza dar impozitele succesive descurajeaza infintarea de noiintreprinderi sau chiar a dorintei de munca a indivizilor. Deci cat este mai mare procentajul dinvenitul national prelevat prin impozite, cu atat mai mare va fi gradul de descurajare a productiei si aocuparii fortei de munca in sectorul 5 prezinta creditele guvernamentale mai exact de ce nu sunt un factor pozitiv pentru economiaunei tari. Diferenta intre creditele private si creditele de stat este modul in care sunt verificati debitorii.Un creditor privat urmareste debitorul verifica daca are sau nu posibilitatea sa restituie banii, deoareceei suporta pierderile, in timp ce statul este indiferent asupra acestor detalii deoarece pagubele suntplatite de contribuabili( din plata impozetelor).Exemplul prezentat de H. Hazlit este din domeniul agricol. Exista doi fermieri A si B, care urmaresc sa isideschida o ferma. A are cea mai mare credibilitate si competent asadar obtine creditul privat. Statul iiofera creditul lui B in detrimental multe locuri de si pentru a spori productia. In final insanu se va intampla asa pt ca taranul B nu este la fel de eficient ca si A, iar A va iesi de pe piata deoareceva fi incapabil sa isi plateasca creditul.Asadar creditele guvernamentale duc la cresterea pe termen lung a productiei nationale globale ciincurajeaza investitiile 6 scoate in evidenta una dintre cele mai persistente iluzii economice si anume aceea camasinile creeaza somaj. H.Hazlit sustine ca in decursul istoriei economice aceasta teorie a aparut si adisparut de foarte multe ori deoarece oamenii nu inteleg exact care este motivul pentru care aceastaafirmatie este gresita. In exemplul sustinut de el, scoate in evidenta faptul ca per ansamblu numarullocurilor de munca nu scade. Daca o croitorie achizitioneaza masinarii, va produce mai multe materialeintr-un timp mai scurt si cu un effort mai mic. O parte din angajatii croitoriei ar putea sa isi piarda slujbainsa muncitorii care produc masinile castiga de lucru. De asemenea profitul inregistrat de croitorie nupoate decat sa creeze locuri de munca, pentru ca banii vor fi investiti ori in dezvoltare, deci se vor faceangajari, ori in achizitie de masini deci va

fi nevoie de mai multa forta de munca in acel domeniu saupentru investitii in alt secor industrial. Autorul afirma ca din patru oameni datoreaza masinilor nu numai locul de munca, ci si insasi faptulca Deoarece o data cu aparitia masinilor a crescut atat numarul de lucre de munca cat si nivelulde trai al oamenilor. De asemenea autorul spune ca in trecut din cazua acestei perceptii gresite au foststerse domenii de pregatire profesionala .In incheierea capitolului H.Hazlit afirma : Daca gresim aici, raman putine lucruri in economie in legaturacu care este posibil sa avem 7 in acest capitol se analizeaza eroarea schemelor de impartire a muncii. De exemplu daca uninstalator repara o teava, faianta trebuie montata si demontata de faiantar. Aceasta impartie a munciieste facuta tot in detrimentul cresterii locurlor de munca. Insa daca privin in ansamblu, faptul ca un omtrebuie sa angajeze doi meseriasi inseamna ca trebuie sa plateasca dublu. Asta inseamna ca nu o sa maipoate achizitiona alte bunuri sau servicii care ar putea sa ofere locuri de munca.Asadar de impartire a muncii se bazeaza pe acelasi tip de iulizie pe care am analizat-o deja.Cei ce sprijina astfel de scheme se gandesc doar la locurile de munca ce ar putea fi asigurate pentruanumite persoane sau grupuri, dar nu analizeaza efectul global la nivelul intregii societati.Capitolul 8- in acest capitol este dezbatuta problema statului fata de situatia soldatilor reintorsi la viatacivila sau pentru functionarii n numar prea mare, de care nu mai este nevoie.Atunci cand luam in considerare problema functionarilor concediati sau a soldatilor intorsi laviata civila nu trebuie sa omitem efectul asupra contribuabililor care vor putea sa-si pastreze banii, pecare inainte trebuiau sa-i verse n vederea sustinerii lor, productia nationala totala fiind mai mare.Autorul insista asupra faptului ca atat soldatii cat si functioarii de care statul nu mai are nevoietrebuie sa se orienteze catre alte sectoare unde cererea este mai mare sau catre sectorul privat.Capitolul 9- in acest capitol autorul scoate in evidenta gandirea eronata a unor economisti care seblocheaza in a urmari mijlocul si ignora scopul. Maximizarea productiei reprezinta scopul unei societatiinsa ne pierdem in detalii si incercam sa ocupam la maxim forta de munca. Poate ca nu se poate obtineo productie maxima permanenta fara un numar maxim de ocupare a fortei de munca, insa in mod sigurputem obtine imediat maxim de forta de munca fara a avea productie maxima.In concluzie ar trebui sa ne folosim de mijloace doar ca sa ne atingem scopul, adica sa urmarimmaximizarea productiei.Capitoul 10- in acest capitol autorul critica economistii care sustin ca taxele vamale locuri sau nivelul de trai H.Hazlit sustine ca in aceste cazuritaxele vamale produc efectul invers. Acesta prezinta un exempul in care industria producatoare depulovere este protejata prin taxe vamale. Ce incearca el sa scoata in evidenta este ca pe termen lungofarta de locuri de munca din alte industri va scadea, asadar in ansamblu va fi mai mica. Salariile vor fimai mici iar din cauza ca se formeaza o bariera intre state, exporturile vor scadea deci nivelul de traiAmericam va fi mai scazut. Capitolul 11- acest capitol este reprezentat de problema exporturilor. Multi economisti sustin caimportant pentru stat sunt numai exporturile, autorul insa sustine ca intre exporturi si imporutri trebuiesa existe o egalitate.Principala eroare aici este acordarea de imprumuturi altor tari in speranta sporirii exporturilor siconvingerea ca desi jumatate

sau poate si mai multe dintre aceste imprumuturi devin prea mari si nusunt rambursate, natiunea respectiva tot se va afla intr-o situatie mai buna intrucat ele vor impulsionaputernic exporturile.De fapt ceea ce se exporta nu sunt produsele in sine, ci banii cu care sa fiecumparate.Asadar trebuie retinut faptul ca natiune nu se imbogateste oferind bunuri pe gratis.Ea poatedoar saraci. Insa adevaratul motiv pentru care o tara are nevoie de exporturi este plata 12- in acest capitol autorul vorbeste despre sistemul de preturi paritare care nu sepoate realiza fara ca unele grupuri sa nu aiba de suferit. Cresterea preturilor (pentru a se ajunge laparitate) printr-o ordonanta a guvernului sau prin impurumuturi acordate anumitor grupuri nu facaltceva decat sa scada fortat productia si puterea de cumparare a unora in favoarea altora. Iar deseori oreducere fortata a pentru ca pretul sa creasca inseamna o distrugere a avutiei.Dar si incercarea guvernului de a oferi tuturor are efecte negative pentru caacest lucru este, practic, imposibil. Sistemul nu inseamna decat ca atat A cat si B obtin profit pe seamacelui omis C.Deci asa zisele avantaje ale acestei scheme dispar imediat ce sunt luate in considerare nudoar efectele sale imediate asupra unui anumit grup, ci si efectele pe termen lung asupra tuturor.Capitolul 13- in acest capitol se pune in discutie problema salvarii unor anumite sectoare, caresunt mai slabite, deoarece multi economisti sustin ca pentru a se putea dezvolta, un stat trebuie sa seevolueze in toate sectoarele. Insa H. Hazlit ii contrazice sustind ca nu are rost sa investim intr-un sectordepasit, ca ar trebui ca sectoarele noi sa fie lasate sa avanseze. Daca subventionam sectorul X, care estemai slab, atunci alte sectoare trebuie sa plateasca impozite pentru sectorul X, la fel si contribuabilii,asadar fonduri vor fi cheltuite inutil.In ultimul paragraf al capitorul autorul afirma : oricat de paradoxal al parea, pentru vigoareaunei economii dinamice, este necesar ca sectoarele slabite sa fie lasate sa dispara, iar cele aflate inexpansiune sa fie lasate sa se 14in acest capitol autorul analizeaza sistemul preturilor. Eroarea sezisata de H.Hazlitin acest domeniu se refera la modul in care birocratii hotarasc producerea anumitor bunuri pentruconsumatori. Aceasta hotarare ar trebui facuta pe baza cererii, dupa nevoile consumatorilor si nunevoilor personale ale birocratilor. Sistemul preturilor ar trebui determinat in functie de cerere si oferta.O alta afirmatie foarte importanta a autorului in acest capitol este: Intr-o economie aflata nechilibru, un anumit sector se poate dezvolta numai pe seama altor sectoare deoarece factorii deproductie sunt limitati.Rezulta ca este foarte important pentru vigoarea unei economii ca sectoareleslabite sa fie lasate sa dispara pentru a favoriza dezvoltarea altora iar acest lucru poate fi rezolvat numaide sistemul preturilor astfel incat orice interventie a guvernului este daunatoare economiei.Capitoul 15- in acest capitol autorul abordeaza problema marfurilor. Acordarea deimprumuturi pentru stabilizarea preturilor unor marfuri pe de-o parte, ca producatoriieficienti,cu costuri scazute, nu-si pot valorifica intreaga productie, pe care o pot obtine la un pret scazutiar pe de alta parte producatorii ineficienti,cu costuri ridicate, sunt mentinuti artificial in ciurcuituleconomic.Aceasta duce la cresterea costului mediu la care se fabrica produsele. Pierderea neta asocietatii este reprezentata de pierderea de productie,pentru ca oamenii sunt platiti pentru a nuproduce. Pentru ca este mai putin pentru toata lumea, nseamna ca salariile si veniturile reale scad fieprin reducerea sumei nominale fie prin cresterea costului vietii.Astfel planul de a

preturileduce la o instabilitate incomparabil mai mare decat ar fi putut-o face vreodata fortele pietei libere.Capitolul 16- contine idei despre fixarea preturilor de catre guvern. Incercarea de a mentinepreturile bunurilor de consum sub nivelul pietei aduce o serie de urmari negative. Preturile micidetermina cresterea cererii si in acelasi timp reducerea ofertei.Marjele de profit se diminueaza saudispar ceea ce inseamna ca pentru bunul respectiv este descurajata. Iar daca guvernulincearca rationalizarea bunului, publicul desi dispune de putere de cumparare in exces,nu poate obtinecantitati suficiente din acel bun, el se va indrepta catre un substitut.Rationalizarea fiecarui bun, pemasura ce el devine insuficient exercita o presiune din ce in ce mai mare asupra bunurilor care nu aufost ratonalizate ceea ce determina un control din ce in ce mai mare asupra economiei.Prin urmare, pierderile vor fi mult mai mari decat castigurile intrucat se descurajeaza sidezorganizeaza procesul de productie si de ocupare a fortei de munca.Capitolul 17- contine idei despre implicatiile controlului nivelului chiriilor. Consecintele sale suntsimilare celor ale controlului preturilor in general.Controlul chiriilor este impus printr-o lege specialafolosindu-se ca argument faptul ca oferta de case nu este lucru incurajeaza risipa despatiu.Cu cat controlul chiriilor este mai indelungat ,cu atat efectele sale sunt mai reale. Un control mai indelungat asupra acestui sector duce la construirea a cat mai putine casedeoarece nu exista stimulente in acest sens. In cazul interzicerii cresterii chiriilor proprietarii nu vorremedia sau imbunatati locuntele. Daca privim efectele pe termen lung vom vedea ca inghetarea chiriilor este din ce n ce maiputin necesara si este cu atat mai distructiva cu cat este mentinuta o perioada mai mare de timp.Capitolul 18- contine idei despre legile privind stabilirea unui salariu minim. Salariul este de fapt un pret.O lege a salariului minim, este o arma cu capacitati limitate incombaterea raului produs de salariile scazute.Nu se poate stabili valoarea muncii unui om la o asta ar inlocui salariile mici cu somajul.Programele de asistenta destinate sa solutioneze somajul cauzat de legea salariului minimpriveaza societatea de valoarea serviciilor sale.Individul este privat de independenta si respectul de sine. ncercarile guvernului de a rezolva aceste probleme sunt ineficiente si utilitatea lor esteindoielnica.Daca guvernul ar subventiona in mod deschis salariile muncitorilor marginalizati, pentruactivitatea pe care acestia o desfasoara deja, prejudiciile aduse ar fi mai mici.Companiile mari practicasalarii mari si ofera conditii avantajoase de munca.Dar toti patronii trebuie sa plateasca suficient de multpentru a-si mentine sau pentru a atrage muncitorii.Nu se poate plati forta de munca mai mult decat produce aceasta.Cel mai bun mod de a marisalariile reale este de a creste productivitatea.Capitolul 19- este formulat ca si o intrebare : Contribuie intradevar sindicatele la crestereasalariilor?Raspunsul dat de autor : una dintre cele mai mari iluzii ale zilelor noastre. Aceasta este inprincipal rezultatul incapacitatii de a recunoaste ca salariile sunt determinate de Functia principala a sindicatelor este de a imbunatati conditiile locale de munca si sa luptepentru ca membrii sindicatelor sa fie platiti la valoarea lor reala.Cazul cel mai evident in care sindicatele folosesc forta si intimidarea pentru a determinacresterea salariilor este greva. Se

presupune ca marirea salariilor se face din profiturile obtinute.Actiunile sindicatelor nu au fost intotdeuna cele mai profitabile. Atunci cand acestea au impus scaderea orelor de munca a scazut si productivitatea. Multesindicate au insistat asupra unei subdiviziuni rigide a muncii, s-au opus salariilor calculate pe bazaproductivitatii sau a eficientei, au insistat sa se creeze un salariu unic si au optat pentru promovarea infunctie de vechime si nu in functie de meritele personale.Cele mai multe dintre aceste politici au fostpromovate pe baza presupunerii ca a o cantitate fixa de munca ce trebuie facuta,un anumit fontde munca ce trebuie distribuit unui numar cat mai mare de oameni si pe cat mai multe ore cu putintapentru a nu-l epuiza prea presupunere este complet eronata.Munca genereaza muncaiar singurul efect al acestor politici a fost reducerea productivitatii sub nivelul pe care altfel acesta l-ar fiatins si deci reducerea salariilor reale.Capitolul 20- este reprezentat de ideea eronata ca forta de munca trebuie sa primeasca suficientpentru a-si rascumpara productia. Nu este altceva decat o forma particulara a teoriei generale a -o economie bazata pe schimb venitul banesc al unora este costul suportat de ceilalti. Dacasalariile cresc iar productivitatea ramane aceeasi, costul de productie creste si astfel dispare profitulproducatorilor marginali.Echilibrul economic se realizeaza atunci cand salariile preturile egalizeaza productia.Cele maipotrivite salarii nu sunt cele care se pot acorda, ci acelea care permit o productie maxima si eliminareasomajului.Capitolul 21- in acesti capitol autorul analizeara funtia profiturilor. Putine persoane stiu care este functia vitala n economie a cuvntului profit. Intr-o economielibera, in care salariile , costurile, preturile sunt lasate sa se stabileasca pe piata,posibilitatea obtinerii deprofit decide ce bun si in ce cantitate va fi produs/ neprodus acesta.Preturile si profiturile libere maximizeaza si reduce lipsurile foarte rapid.Preturilearbitrare si profiturile fixate arbitrar prelungesc perioada in care se inregistreaza lipsuri, determinandreducerea productiei si cresterea somajului.Functia profiturilor este de a stimula orice activitate economica competitiva, in sensul cautariiunor noi cai de reducere a costurilor si de crestere a eficientei.Profiturile se obtin prin efectuarea de economii si prin cresterea eficientei.Profiturile mari leobtin cei ce au cel mai scazut cost de productie dar si o calitate mai buna.Capitolul 22- este intitulat si prezinta toare erorile de gandire asupra inflatiei.Totul incepe de la problema ca oamenii cosidera ca bogatia este masurata in bani. Daca gandim asaatunci mai multi bani ar inseamna mai multa bogatie, insa daca statul produce mai multi bani automatcresc preturile si nivelul de trai. Mirajul consta in impresia ca ai un salariu mai mare, insa salriul real estemult mai mic, pentru ca au crescut si preturile bunurilor de consum.Ca si in capitolele anterioare autorul mai specifica facputl ca inflatia poate fi un mod de afovoriza anumite industri. Daca statul produce bani pentru a ajuta industria de razboi de exemplu, atuncialte industri vor fi defavorizate, deoarce preturile vor creste datorita cresterii cererii.In ultimele paragrafe ale capitolului H. Hazlit afirma: Inflatia este un fel de impozit care ascapat de sub control autoritatilor. Ii afecteaza pe toti.(...) Incurajeaza cheltuielile, jocurile de noroc,risipa de tot felul. Distruge stabilitatea tuturor relatiilor 23- este intitulat

si prezinta erorile de percepere aeconomisirilor.Multe critici aduse la adresa economisirii pornesc de la confuzii elementare facute chiar deanumiti economisti de reputatie mondiala.Cuvantul economisire este folosit uneori pentru a desemna strangerea banilor iar alteori investitia fara sa se faca nici o distinctie clara intre cele doua sensuri.Simplastrangere de bani este daunatoare economiei in toate situatiile.Economisirea si investirea pot avea uneori definitii identice insa trebuie specificat faptul caeconomiile se definesc ca acumulari de bani iar investitiile ca acumulari de bunuri. Echilibrul dintreeconomii si investitii se realizeaza in mod similar echilibrului dintre cerere si oferta pentru ca putemdefini economiile si investitiile ca fiind cererea si oferta de capital nou. Si asa cum cererea si oferta debunuri sunt echilibrate prin intermediul preturilor la fel si cererea si oferta de capital sunt aduse laechilibru de rata dobanzii care reprezinta pretul capitalului imprumutat.Presupunerea ca exista o limita pana la care poate fi absorbit capitalul este complet gresitadeoarece nu exista o limita posibila si dezirabila a dezvoltarii din punct de vedere calitativ dar sicantitativ. Nu poate exista de capital pana cand cea mai inapoiata tara nu este la fel de bineechipata din punct de vedere tehnologic ca si cea mai dezvoltata.Capitolul 24- este format din economica este o stiinta care indentifica efecte secundare.Tot ea identifica si efectelegenerale.Este stiinta care identifica efectele unei politici propuse sau existente nu numai asupraanumitor interese particulare,pe termen scurt,ci asupra interesului general, pe termen lung. Asadarputini inteleg implicatiile care decurg in mod necesar din afirmatiile cu caracter economic pe care lefac.Cand spun ca pentru salvarea economiei trebuie marit volumul creditelor, este ca si cand ar afirmaca pentru salvarea economica trebuie crescut nivelul de ndatorare.Cand se afirma ca o cale spreprosperitate nationala este cresterea preturilor practicate de fermieri este ca si cand ai spune ca pentrua creste prosperitatea este necesara cresterea preturilor pentru muncitorii din orase.Afirmatia carelansarea economica se poate realiza prin cresterea salariilor este o alta metoda de a spune carelansarea economica se face prin cresterea costurilor de etc.Astfel scopul stiintei economice este de a vedea problemele in anslamblu si nu pe fragm a III-a este reprezentata de un singur capitol intitulat dupa 30 de acest capitol H.Hazlit se intreaba s-a invatat din lectia prezentata in paginile cartii in Raspunsul dat de acestia chiar in paragraful imediat este : Daca ar fi sa ne referima lapoliticieni, la toti cei care sunt responsabili de formularea si aplicarea politicii guvernului, practic nu s-ainvtat acesti capitol autorul revine la analiza inflatiai care dupa 30 de ani este o problema din ce ince mai grava. De asemenea constata ca daca am analiza toate capitolele cartii, constatam ca se continuaaplicarea acelorlasi politici ca si la momentul primei editari a cartii, acum cu o si mai ar fi sa sintetizez ideile, sau sa spun invatarura ramasa din aceasta carte ar fi ca trebuie saanalizam toate urmarile unui poiect economic si nu doar asupra unui individ sau al unui grup de indivizici aspura unui ansamblu. De asemenea ar trebui sa avem in vedere nu doar efectele imediate ci efectelepe o durata mai lunga.Din punctul meu de vedere cartea este o incercare de a convinge oamenii sa gandeasca inafaragranitelor, sa vada dincolo de prezentul imediat, un lucru uitl dar care este foarte complicat de realizatintr-o carte, sau cu exemple atat de teoretice.