SOCIETATEA PERFECTA

John Kenneth Galbraith

-recenzie-

Cea mai recenta lucrare a lui John Kenneth Galbraith poarta numele
de “Societatea perfecta” si a aparut in anul 1996 starnind multiple interese si
aprecieri critice atat din partea opiniei publice cat si din partea specialistilor
din domeniul social-economic.
“Societatea perfecta” este un eseu ce propune o viziune noua si
incitanta asupra intelegerii realitatii economice, politice si sociale.
“Realizabilul, nu doar perfectiunea, este aici identificat si descris”.
Din acest motiv, ideile cuprinse in paginile urmatoare nu pot fi echitate ca
“pur-utopice”.
“Nimeni nu poate explica intrepatrunderea dintre economic si social
cu o asemenea incintatoare claritate precum Jhon Kenneth Galbraith”.

Lucrarea cuprinde 18 capitole fiecare intitulate sugestiv, in care John

Galbraith demonstreaza diferenta dintre perfectiunea spre care aspira si
realitatea din societatea in care traieste. Societatea pe care acesta o propune
in lucrarea sa este total in antiteza cu cea in care traieste; o societate
lamentabila care se diferentiaza total de cea spre care tinde.

“Societatea perfecta” este primul capitol care prezinta subiectul cartii,

de altfel, scopul pentru care a fost conceputa. Autorul prezinta cateva
sugestii si idei care in opinia lui ar putea imbunatati societatea; cum ar fi
perfect, ce se poate realiza, cum e bine si nu un anumit tel fixat cat mai clar
cu putinta. Atat natura umana cat si istoria impun societatii constrangeri.
Pentru ca aceasta carte prezinta societatea perfecta ca o societate
realizabila, John Kenneth Galbraith este de parere ca in toate tarile
industrializate exista angajamentul ferm fata de economia de consum –
bunuri si servicii – ca masura a realizarii pe plan social. Intr-o societate
perfecta fiecare individ trebuie sa se bucure atat de bunastare si libertatea de
a decide cat si de existenta unei sanse care ii poate oferi satisfactii.

In capitolul II, “O privire gen”, autorul remarca si examineaza

societatea americana, competitia inegala dintre liberali si conservatori. In
acest capitol, societatea pare dominata in mare parte de oamenii bogati
urmand apoi cei cu venituri modeste si saracii. Pentru ca dreptul de vot le
revine bogatilor, cei saraci neavand acest drept, viata politita este puternic
influentata. Un bun exemplu pe care autorul ni-l prezinta este aparitia foarte
tarzie a Asigurarilor medicale si sociale deoarece oamenii saraci erau
interesati doar de munca si de satisfactia obtinuta in urma acesteia.

In al III-lea capitol intitulat “Era judecatii practice”,John K.Galbraith

obiecteaza caracterizarea economiei din anii anteriori. Pentru ca o economie
sa fie sanatoasa, scopul ei este sa produca bunuri si servicii, sa distribuie
veniturile rezultate in urma tranzactiilor si sa se bazeze cat mai mult pe
strategii unice si initiative.

In al IV-lea capitol, “Argumentul social”, rolul economiei intr-o

societate perfecta este fundamental, determinismul economic fiind o forta de
netagaduit. Este subliniat cu atentie subiectul bunastarii invididuale,
deoarece nimeni nu ar trebui sa intampine dificultati atat pe plan profesional
cat si pe plan social. Sistemul economic trebuie sa actioneze perfect pentru
fiecare in parte. Doar atunci se vor intalni oportunitatile cu aspiratiile,
indiferent de nivelul acestora. Pentru ca o societate ideala sa functioneze
sunt necesare atat dezvoltarea economica cat si cresterea productiei de la an
la an, posibile prin forta de munca .

In capitolul V, “O economie sanatoasa”, problema care primeaza este

cea cu care se confrunta societatea ideala si anume tendinta suparatoare a
economiei moderne de a ingloba si perioade, uneori prelungite, de recesiune
si stagnare ce duc inevitabil la sporirea sojamului. Deoarece puterea de
cumparare a cererii a crescut, s-a instalat ineficienta sustinerii unul nivel
ridicat al activitatii si dezvoltarii economice. Exista 3 directii de baza care
cuprind masuri corective ce au ca scop indeplinirea acestor deziderate,
asigurandu-le in consecinta, cresterea fluxului cererii globale.
Prima corectie se refera la scaderea impozitelor ceea ce ar putea reprezenta o
cale de a sustine cererea agregata de-a lungul perioadelor , cea de-a doua
constituie scaderea ratei dobanzii prin masuri luate de Banca Centrala,
actiune ce va incuraja imprumuturile producatorilor si consumatorilor,
investitiile sau cheltuielile acestora, ceea ce va spori, de asemenea, fluxul
cererii globale iar ultima masura de corectie se refera la contributia directa a
guvernului la cererea agregata printr-un surplus de cheltuieli din plata
impozitelor printr-o acceptare deliberata a cresterii deficitului bugetar.

In capitolul VI, “Inflatia”, principala problema o constituie una dintre

problemele dificile care se interpun in desavarsirea unei economii sanatoase
si anume inflatia ca isi lasa amprenta asupra intregii economii moderne.
Evitarea inflatiei are un rol independent ca test decisiv al calitatii
managementului financiar.

In al VII-lea capitol, “Deficitul”, John K.Galbraith prezinta 3

categorii de cheltuieli publice si anume: cele care nu au niciun scop vizibil
prezent sau viitor, cele care sustin si/sau dezvolta conditiile economice si
sociale curente si cele care contribuie sau permit o crestere a veniturilor, a
productiei si a bunastarii generale. Deficitul bugetar este utilizat si in zilele
noastre. Atat politia bugetara cat si cea fiscala au nevoie de o deosebita
atentie in cadrul sistemului politic modern, mai ales legat de deficitul
bugetar. Aici se afla nucleul bazelor economice ale unei societati perfecte.

In al VIII-lea capitol, “Distribuirea veniturilor si a puterii”, prezinta

societatea perfecta a carui scop nu este distribuirea egala a veniturilor
intrucat oamenii difera total atat prin aspiratiile lor, prin dorinta de a face
bani cat si prin abilitatea fiecaruia de a-i obtine. Majoritatea veniturilor vin
de foarte multe ori fara scop, fara niciun serviciu, de aceea cea mai ecifienta
cale prin care se poate ajunge la o repartizare a veniturilor este impozitarea.

In al IX-lea capitol, “Rolul decisiv al educatiei”, un rol foarte

important in privinta dezvoltarii economice are educatia care are o implicare
indispensabila asupra destinderii si linistii socio-culturale. Educatia trebuie
sa permita indivizilor libera initiativa si sa le ofere posibilitatea de a atinge
satisfactia maxima de a trai.

Autorul sustine in capitolul X existenta a 4 factori ce obliga la o

interventie si la un control asupra statului. Constituirea nevoii de protectie
asupra planetei acum si in viitor, prevenind astfel distrugerea mediului
inconjurator. Necesitatea protejarii personalului cel mai vulnerabil din
sectorul productiv in ceea ce privesc efectele negative ale mecanismului
economic. Un al treilea factor este tendinta foarte mare de a produce si vinde
bunuri si servicii de larg consum cu deficiente tehnice sau care pot afecta din
punct de vedere fizic si nu in ultimul rand inglobarea de catre sistem a unor
tendinte cu caracter de auto-distrugere a propriilor functii ce au o oarecare
eficienta.
Cea mai litigioasa problema este cea a migratiei, deplasarea oamenilor
din tarile sarace spre cele mai avantajoase si a infulentei acesteia asupra
vietii social-economica. John Kenneth Galbraith este de parere ca pe masura
ce economia moderna se dezvolta, munca oamenilor incepe sa devina din ce
in ce mai mult baza indispensabila fara de care forta de munca ar suporta
perturbatii grave.
SUA una dintre tarile puternic dezvoltate din punct de vedere
economic, a dat dovada de o toleranta foarte mare in ceea ce priveste
migratia straina si asta datorandu-se in mare parte credintei. De asemenea,
migratia poate constitui un punct benefic pentru economie, pentru
promovarea unor actiuni si masuri in consecinta.
Recunoasterea unui rol benefic all migratiei este un raspuns mai
amanuntit dat de societatea ideala.

Autorul prezinta un nivel economic slab al tarilor in scurte istorici dar

in acelasi timp si relatiile dintre tarile bogate si cele sarace. Acesta
subliniaza acceptarea ideii ca, in ceea ce privesc aceste relatii, lumea si
intreaga orientare a omenirii s-au schimbat definitiv. Tarile prospere sunt
nevoie sa colaboreze cu unica mostenire lasata de imperialism - suferinta
umana – in forme absolut intolerabile, acest lucru constituind o importanta
majora pentru o societate mai buna.

In ultimul capitol, “Contextul politic”, autorul pune accent pe o

societate ideala care va determina democratia sa devina ampla si autentica.
In urma celor prezentate, putem afirma faptul ca “Societatea perfecta”
de John Kenneth Galbraith, este sursa desprinderii unei lectii de viata si a
unei noi perspective pentru relatiile sociale, politice si economice.

SPATARIU ANA-
MARIA
Ciclul Licenta
Grupa 209, Seria B, Anul I