FACULTATEA DE MANAGEMENT, ASE BUCURETI, 2007-2008 SISTEME I STRATEGII ECONOMICE N SECOLUL XX
Lect.univ.dr. Andrei Josan
INTRODUCERE
Orice practic se bazeaz pe teorie, chiar dac practicanii nii nu sunt contieni de aceasta. Sistemul antreprenorial se bazeaz pe teoria privind economia i societatea. Teoria nelege schimbarea ca fiind normal i chiar sntoas i nelege i sarcina major n societate mai ales n economie de a face ceva diferit i nu de a face mai bine ceea ce se face deja. Aceasta este ceea ce nelegea Say, acum dou sute de ani, cnd a nscocit termenul antreprenor. Era ca un manifest i ca o declaraie de dezacord : antreprenorul nelinitete i dezorganizeaz. Sarcina lui, aa cum a formulat-o Schumpeter, este distrugerea creatoare. (Peter F. Drucker)
Secolul XX a generat o disput la nivel mondial ntre diferite opiuni economice ale cror rdcini ideologice se gsesc n evoluia gndirii europene a secolului XIX. Cursul Sisteme, structuri, instituii i strategii economice n secolul XX i propune o analiz comparativ a principalelor sisteme economico-sociale care au marcat istoria secolului XX (capitalismul, comunismul, fascismul, corporatismul, nazismul), aducnd discuia pn n actuala etap a globalizrii. Prima parte a cursului se refer la tipurile de sisteme economice n cadrul crora este larg rspndit proprietatea privat, n care nfiinarea de noi ntreprinderi este liber, opiunea consumatorilor este n linii mari respectat, concurena, n principiu, este un lucru dorit i n acelai timp, majoritatea forelor ce comand echilibrul n economie sunt foarte generale. Legile ce privesc toate sistemele economice i, n general, toate formele de organizare social modern, sunt : 1. Constrngerile produciei. O parte important a activitii umane este consacrat producerii celor necesare creterii nivelului de trai. Producia necesit materii prime, utilaje i, ndeosebi, munca oamenilor. O organizare necorespunztoare a produciei conduce la risip. Indiferent de ideologia conductorilor, orice societate trebuie s in cont de constrngerile tehnice ale produciei. 2 2. Diviziunea muncii. Nici un individ, nici o ar nu produce toate bunurile pe care le consum sau utilizeaz. Adam Smith i-a nceput lucrarea fundamental Avuia Naiunilor astfel : Cele mai multe mbuntiri ale capacitii productive a muncii, precum i cea mai mare parte a ndemnrii, iscusinei i inteligenei cu care este dirijat sau aplicat se datoreaz diviziunii muncii. Diviziunea muncii poate fi observat peste tot, fiecare specializndu-se n acea activitate pe care o stpnete mai bine. De aceea, este necesar ca n orice societate s existe un sistem de repartizare a meseriilor i a locurilor de munc, un sistem de efectuare a schimburilor i de distribuire a bunurilor pn la consumatorul final. 3. mbinarea deciziilor individuale. Organizarea economic i social rezult totdeauna din asamblarea unitilor economice elementare. Aceste uniti au, fr excepie, o anumit marj de libertate. n societile liberale acest lucru este evident. Dar el se verific i ntr-un regim totalitar, centralizat i planificat, deoarece anumite opiuni economice individuale scap, n mare msur, controlului statului. Un plan naional poate s fixeze salariile, preurile, dar nu i cantitatea de salam sau de spun pe care o va cumpra fiecare cetean. Deci, orice sistem economic trebuie s rezolve, n fiecare zi, problema asigurrii coerenei ntre nenumratele decizii individuale. 4. Echilibrul financiar. Orice unitate economic, fie ea individ sau ntreprindere, trebuie s respecte, ca regul general, o anumit constrngere de echilibru. Ea nu poate cheltui mai mult dect veniturile pe care le-a obinut. n toate rile, unitile economice simpli particulari sau ntreprinderi sunt supuse legii echilibrului financiar. n societile de tip liberal, fiecare individ este aproape liber s obin bunurile pe care le poate plti, s-i organizeze activitatea economic dup cum dorete i s-i satisfac nevoile ntr-o ordine de prioriti pe care i-o stabilete singur. Raporturile sociale sunt, n principiu, raporturi contractuale i nu raporturi de violen sau de dominaie. Sub rezerva respectrii ordinii publice, activitatea economic este plasat sub semnul libertii : libertatea de a-i cuta o ocupaie pltit sau de a crea o ntreprindere, libertatea de a acumula mijloace de producie, libertatea de a-i cheltui veniturile dup cum doreti i libertatea de a efectua schimburi pe pia. Ceea ce i-a frapat pe economiti a fost faptul c acest sistem, n aparen anarhic, funcioneaz att de bine. 3 Adam Smith, a artat c bunstarea general trebuie s rezulte, n mod spontan, din jocul liber al intereselor individuale, iar Wilhelm Ropke scria : Putem spune c sistemul nostru economic, o formaiune extrem de divers i de o rar subtilitate, nu exist dect datorit unei anarhii fundamentale. i, n ciuda acesteia, pesimistul cel mai nrit este obligat s recunoasc faptul c prile componente se mbin unele cu altele pentru a compune un ntreg bine organizat. Aplicarea legilor economice poate s varieze de la un sistem economic la altul. De exemplu, legea cererii i a ofertei acioneaz, firete, ntr-o economie de pia. Dac statul fixeaz preul n mod autoritar, aceast lege nu mai acioneaz n mod liber. n acest caz, ea se manifest ntr-un mod diferit : nu oferta i cererea sunt cele ce vor fixa preul, ci preul va fi cel ce va determina cantitile oferite i pe cele cerute. Dac preul este meninut sczut n mod artificial, atunci cantitatea oferit este inferioar celei cerute, marfa respectiv lipsete din magazine i, n consecin, apar cozile i piaa neagr. Forele cererii i ale ofertei rmn deci elemente eseniale pentru nelegerea mecanismelor economiei, chiar i atunci cnd nu sunt lsate s se manifeste liber. Funcionarea real a sistemelor economice este un compromis ntre instituii i tradiiile proprii fiecrui popor i legile naturale i constante ce se aplic tuturor societilor umane i care constituie regulile jocului n economie.
O abordare simplă a finanțelor comportamentale: Ghidul introductiv la principiile teoretice și operaționale ale finanțelor comportamentale pentru îmbunătățirea rezultatelor investițiilor