ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Alocarea resurselor,piata si statul

Intr-o economie moderna, nevoia de resurse depaseste posibilitatile de procurare a
acestora. In timp ce resursele au un caracter limitat, cererea de resurse inregistreaza o
crestere continua. Resursele, ca elemente ale bogatiei unei tari, include in structura lor,
alaturi de resursele materiale, umane, informationale, valutare, si resursele financiare.
Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii
scopurilor economico-sociale intr-o anumita perioada de timp.
Alocarea resurselor
Economia general cerceteaz alocarea resurselor (bunurilor economice) i a
factorilor de produc!ie care ajuta la "ndeplinirea nevoilor umane. #unctul de plecare este
supozi!ia fundamental rarit!ii, aceea c bunurile i resursele sunt limiatate, iar oamenii
sunt nevoi!i s aleag una din diferitele posibilit!i de folosire sau de consum .
Raritatea "nseamn c alegerea unei posibilit!i de folosire a resurselor e$clude
alte posibilit!i. Economitii denumesc aceasta prin costuri de oportunitate. %upunerea la
vot de ctre indivizi sau grupuri a unei decizii are o importanta central "n economie.
Economitii pornesc de la faptul c stimulii, preferin!ele i utilitatea determin luarea
anumitor decizii.
#ana in prezent, economia societatii cunoaste doua mecanisme de alocare a
resurselor limitate &
-faranjamentul institutional bazat pe piata concurentiala, care cuprinde
propritatea private, libera initiativa si interesul economic manat din urma de profit'
-faranjamentul institutional al alocarii de catre stat a resurselor economice
limitate'
Aceste doua mecanisme pornesc de la cateva elemente comune date dar raspund
institutional diferit la intrebarea ()um sa repartizam resursele limitate pentru a trai mai
bine*+.
#rimul element comun este faptul ca nevoile nelimitate sunt mai mari decat
resursele limitate, de unde rezulta necesitate minimizarii nevoilor si ma$imizarii
satisfactiilor oamenilor.
%tudiul institutiei pietei concurentiale ne ajuta in primul rand sa intelegem modul
functionarii mecanismului economic. %tudiul mecanismului pietei concurentiale ne ofera
posibilitatea sa cunoastem atat eficienta cat si ineficienta unei activitati' ne ajuta sa
,
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
cunoastem e$ternalitatile negative ale unei activitati. In acest fel putem observa unde
trebuie sa intervina statul, de ce, cand si pana unde.
Acest mecanism al alocarii resurselor a aparut ca urmare a diviziunii sociale a
muncii. Aceasta diviziune sociala a muncii a impus sc-imbul voluntar al rezultatelor ca
un fenomen de cooperare sociala. Astfel, s-a nascut piata in calitate de sistem de relatii de
sc-imb voluntar. Aceste trei elemente reprezinta raspunsul institutional normal la
contradictia nevoi-resurse in evolutia vietii economice. #e piata nu are loc s-imabarea de
bunuriu, ci de drepturi de proprietate asupra lor, de unde rezulta faptul ca acest sistem
pune accentual pe dreptul de proprietate privat al individului.
Piata si statul
.a analizarea diferitelor forme de organizare economica se observa prezenta
constanta a doua tipuri de institutii, statul si piata, ce convietuiesc intr-o tensiune
dialectica. %unt doua sisteme opuse si in conflict, dar care au nevoie unul de altul.
Intelegem astfel piata ca o forma de a adopta decizii economice prin acordurilor intre
indivizi ce-si apara interesele particulare cu mai multa sau mai putina capacitate de
influenta asupra rezultatului. /in contra,statul este o organizatie cu capacitate coactiva,
ce incearca sa monopolizeze folosirea violentei, cu scopul de a impune decizii economice
oamenilor. 0oate deciziile economice sunt adoptate prin intermediul unuia dintre aceste
doua mecanisme.
#e de alta parte, toate societatile au cautat doua obiective economice, eficienta si
ec-itatea. Eficienta economica este un principiu ce ordoneaza alternativele economice in
functie de cea mai mare rentabilitate si cel mai mic cost. Eficienta incearca sa creasca
cantitatea produsa si sa diminueze efortul necesar. Ec-itatea ordoneaza alternativele
economice in functie de distributia lor. #rincipiul ec-itatii presupune ca toti indivizii
primesc cantitati egale din ceea ce s-a produs.
%e obisnuieste sa se considere ca mecanismul pietei duce la adoptarea celor mai
eficiente dar mai putin ec-itative decizii, in timp ce mecanismele statului rezulta in
decizii mai ec-itative dar mai putin eficace. Aceasta consideratie se potriveste frecvent cu
realitatea, dar nu o putem generaliza. E$ista situatii in care mecanismul pietei conduce la
situatii mai putin eficiente decat statul. /e e$emplu, bunurile publice sau situatiile
definite ca dilema prizonierilor. #e de alta parte, statul a aratat o constanta tendinta care
sa genereze diferente intre indivizi si sa beneficieze de grupurile imputernicite de aparatul
sau.
In cele mai multe cazuri, piata se asociaza cu libertatea in adoptarea deciziilor si
statul cu impunerea deciziilor. 1ara indoiala e$ista anumite piete, monopolurile de
e$emplu, e$trem de coactive, in timp ce statele isi pot utiliza puterea regulatoare pentru a
stabili unele reguli ale jocului liber in sistemele de adoptare a deciziilor.
In orice caz, in toate societatile, cu mici e$ceptii, e$ista ambele institutii. #ar sa aiba
nevoie si sa se complementeze reciproc. 2 frecventa e$plicatie a evenimentelor istorice
obisnuieste sa fie aparitia de grave dezec-ilibre intre ambele institutii ce slabesc in fata
amenintarilor e$terioare. Astazi toti economistii suntem de acord cu necesitatea e$istentei
ambelor sisteme, dar e$ista mari diferene asupra proportiilor relative ce trebuie mentinute
de ambele institutii sau daca anumite decizii trebuie luate de un mecanism sau altul.
3
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
)onceptul de stat desemneaz o colectivitate uman situat pe un teritoriu bine delimitat
i supus unei autorit!i suverane , de!in4nd un sistem de institu!ii prin intermediul
crora "i e$ercit func!iile , comand i ac!ioneaz "n sensul satisfacerii nevoilor comune
ale popula!iei sale , respectivale na!iunii pe care o reprezint .
%tatul se implic "n economie "ntr-o tripl perspectiv economic& consumator de
bunuri i servicii, proprietar i "ntreprinztor' dac adugm i perspectiva juridic a
reglementrii cadrului de evolu!ie al economiei ajungem la concluzia c rolul statului este
"nc relativ important "n economia contemporan.
/oua dintre rolurile principale ale statului se refera la reglementarea preturilor si
productia in sectorul public.
Reglementarea preturilor
/ac analizm ultimele decizii luate de prezentul #arlament i 5uvern "n sfera
economic, devine evident tendin!a de controlare a economiei na!ionale, interven!ia
necorespunztoare a statului "n activitatea agen!ilor economici i "n final tendin!a tot mai
evident de reglementare a pre!urilor at4t "n sectorul de stat, c4t i "n cel privat. Astfel
devine actual "ntrebarea dac, din punct de vedere economic, este adecvat interven!ia
statului "n reglementarea pre!urilor produselor i serviciilor oferite de sectorul de stat i "n
special de cel privat, care sunt scopurile unei politici unice de reglementare a pre!urilor,
precum i consecin!ele ei.
Reglementarea pre!urilor poate avea dou forme& stabilirea prin lege a pre!urilor
ma$imale pentru o serie de produse i servicii i stabilirea unor pre!uri minime pentru
unele produse sau servicii .6om abordat problema stabilirii pre!urilor ma$imale.
2rice analiz a unei politici publice "ncepe cu studiul scopurilor cu care este
adoptat. %tabilirea unor pre!uri ma$imale "n economie este de obicei realizat de stat "n
vederea protec!iei consumatorului, dar vom vedea dac consecin!ele unei asemenea
politici sunt cele dorite.
/eoarece una dintre func!iile pre!ului este nu numai recuperarea c-eltuielilor de
producere, dar i recompensarea antreprenorului pentru activitatea sa, o asemenea politic
va duce la crearea unor segmente de pia!a cu o rat mic a profitului, deci va elimina
mul!i agen!i economici deja e$isten!i pe pia! i nu va favoriza deloc intrarea altor agen!i
economici pe pia!a. Eliminarea concuren!ei este foarte periculoas, odat ce anume ea
este garan!ia cea mai buna a e$isten!ei unor produse i servicii de calitate bun la pre!uri
ma$imal reduse.
/ei politica de reglementare a pre!urilor de ctre stat are scop protec!ia
consumatorului, o asemenea politic "i cauzeaz aceluiai consumator numeroase
prejudicii& fc4ndu-l s stea "n r4nd pentru a putea procura anumite produse la un pre!
mai mic 7 e$act ca "n timpul 8R%%, s apeleze la economia tenebr i s cumpere
produse i servicii de calitate joas la un pre! ridicat i fr nici un fel de garan!ii pentru
consumator, s sufere de pe urma diminurii creterii economice, deci i a unui buget de
stat mai mic dec4t anterior, precum i s sufere de pe urma reducerilor de personal, a
salariilor mai mici i a riscului de a pierde serviciul etc. Astfel, scopul politicii date este
complet opus efectului pe care "l va avea asupra poten!ialilor beneficiari& "n loc s fie
protejate interesele consumatorului, vor fi create condi!ii absolut contrare intereselor sale.
9
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
0otui care sunt alternativele politicii de stabilire a pre!urilor ma$imale atunci c4nd statul
dorete s aib grij de popula!ie* Rolul statului "n economie trebuie s !in de& crearea
cadrului legislativ corespunztor economiei de pia! libere, a mecanismelor i institu!iilor
de aplicare a legilor respective, eliminarea monopolului, anume monopolul fiind
responsabil de men!inerea unor pre!uri mari asociate i unei calit!i joase. Este foarte
important asigurarea concuren!ei libere pe pia!a, precum i a liberei intrri a noilor
agen!i economici pe segmentul de pia! dorit. )oncuren!a ma$imal apropiat de
concuren!a perfect, fapt ce poate i trebuie asigurat de stat, este "ntotdeauna "nso!it de
cobor4rea pre!urilor "n paralel cu creterea calit!ii. :n cazul "n care statul dorete s
protejeze consumatorii din pturile social vulnerabile, ar fi mult mai bine s le dea
acestora direct nite pl!i lunare compensatorii dec4t s introduc reglementarea
pre!urilor, astfel afect4nd negativ "ntreaga economie. /ar c-iar pentru a putea oferi
aceste compensa!ii, statul are nevoie de nite venituri suplimentare care pot fi asigurate
doar prin creterea economic i ta$area economiei tenebre, fapt ce va duce i la creterea
"ncasrilor bugetare necesare pentru o politic de protec!ie a pturilor social vulnerabile.
Producia n sectorul public
1aptul c finan!area bunurilor publice este destinat bugetului public nu
"nseamn c aceste bunuri nu pot fi produse dec4t "n sectorul public. ;unurile publice se
regsesc "n orice economie, iar pia!a, alturi de sectorul public, este implicat tot mai
mult "n asigurarea lor. 8nele bunuri de natur public sunt finan!ate de la bugetul statului,
"ns sunt produse "n sectorul privat, aa cum se "nt4mpl, de pild, "n cazul serviciilor de
sntate din <area ;ritanie. :ntr-o prim faz, recunoaterea fenomenului e$ternalit!ilor
i al bunurilor publice, implicit a limitelor pie!ei, a fost un suport al propulsrii
etatismului i dirijismului' dac pia!a este ineficient, ea putea fi corectat dec"t prin
interven!ia organismelor statale.
)u toate acestea, trebuie !inut cont c orice ac!iune guvernamental,un consum de resurse
i deci, at"ta vreme c"t resursele sunt limitate, un cost de oportunitate. Acest cost de
oportunitate se msoar "n func!ie de cantitatea din alte bunuri economice care s-ar fi
putut produce cu resursele folosite de ac!iunea guvernamental. #e de alt parte, prin
rolul constitu!ional ce poate s favorizeze alegerile "n afara regulilor "n detrimentul
alegerilor "n cadrul regulilor, statul "i poate permite s depeasc "n ac!iunile sale pragul
alocrii optime a resurselor. Aceasta va avea, "n mod evident, consecin!e negative asupra
eficien!ei alocative i, deci, a bunstrii sociale. 8lterior "ns, s-a demonstrat c nu numai
pia!a dar i statul "nregistreaz un fenomen de faliment sau eec, denumit, "n general, eec
guvernamental. %tatul poate deplasa ec-ilibrul pie!ei "n direc!ia ec-ilibrului paretian dar,
"n acest proces, statul "nsui genereaz costuri' nu ne referim numai la costurile de
administrare, adic de "ntre!inere a unor func!ionari guvernamentali, ci i la costurile de
interdependen! social, adic acele costuri care cuprind costurile de decizie i costurile
e$terne de decizie. /eterminarea marjei de implicare a statului "n economie decurge din
aa-numitul criteriu de arbitraj stat=pia!. /erivat din criteriul de optim al lui #areto i
testul de compensare >ic?s - @aldor, criteriul de arbitraj stat=pia! arat c implicarea
statului trebuie stabilit "n func!ie de amploarea limitelor pie!ei "n alocarea resurselor,
astfel "nc"t pierderea de bunstare pe care o genereaz ac!iunea public s fie inferioar
pierderii de bunstare determinat de disfunc!iunile de alocare ale pie!ei. Acest criteriu
A
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
are la baz teoria lui %amuelson derivat din filosofia utilitarist a lui ;ent-am, conform
creia statul urmrete ma$imizarea unei Bfunc!ii obiectiv de bunstare social(.
/ac potrivit criteriului de arbitraj stat=pia! s-a ales pia!a, deciziile de alocare a
resurselor i de redistribuire vor fi luate "n mod descentralizat, pe baza sistemului de
pre!uri. /ac, dimpotriv, solu!ia este statul, gradul de etatizare depinde de "nc dou
alegeri suplimentare&
-statul trebuie s aleag "ntre produc!ia public i produc!ia privat'
-statul trebuie s decid principiul de finan!are, adic s aleag "ntre a acorda
gratuit presta!ia sau a o finan!a, total sau par!ial, prin v"nzarea acesteia. /in punct de
vedere a alocrii resurselor, comercializarea presta!iilor publice este preferabil, "ns, "n
multe situa!ii ea nu se poate realiza.
1urnizarea bunurilor publice este o problem de decizie colectiv, accesul fiind
gratuit i nediscriminatoriu. Aceasta nu "nseamn c oferta de bunuri publice nu implic
anumite costuri. /e asemenea, nu "ntotdeauna cei care beneficiaz de pe urm bunurilor
publice sunt i cei care pltesc, prin ta$e i impozite, pentru furnizarea acestora. :n ultim
instan!, potrivit teoriei bunurilor publice, distinc!ia curent "ntre pia! i stat este, uneori,
greit interpretat, prin faptul c anumite domenii ar trebui rezervate de drept guvernului.
/in ipotezele teoriei bunurilor publice nu rezult, "n mod necesar, urmtoarele&
c numai un monopol legal al statului trebuie s furnizeze bunul public'
c to!i cet!enii trebuie constr4ni, prin impozitare, s contribuie la producerea acestuia
cu at4t c4t dorete guvernul.
/in acest punct de vedere, problema bunurilor publice se reduce la a stabili, pe de o
parte, dac acestea trebuie produse de ctre stat i, pe de alt parte, ce volum al resurselor
publice trebuie statul s aloce pentru bunurile publice respective.
:n economiile moderne, sectorul public ofer o multitudine de bunuri i servicii pe
care firmele private nu le ofer din diverse motive. Atunci c4nd e$cluderea de la
utilizarea acestora este posibil, bunurile respective capt un pre! iar sectorul public
devine generator de venituri, prin pre!urile care se formeaz pentru aceste bunuri. Este
cazul utilit!ilor publice& servicii de ap, electricitate, gaz, telefon. Este considerat
utilitate public acea societate comercial care are statut de unic ofertant (monopol legal)
pentru anumite bunuri i servicii esen!iale. %erviciile care reprezint utilit!i publice sunt
"n general asigurate de companii publice sau firme private reglementate de stat. %ectorul
public ofer numeroase bunuri i servicii pe care le furnizeaz i sectorul privat, sau pe
care acesta din urm ar putea s le asigure dac nu ar fi reglementri pro-ibitive. )4teva
e$emple "n acest sens vizeaz "nv!m4ntul, serviciile sanitare, colectarea deeurilor sau
produc!ia unor buturi alcoolice.
#roduc!ia public este str4ns legat de resursele financiare pe care guvernul
reueste s le colecteze din ta$e i impozite. /e regul, e$ist o rela!ie de strict
propor!ionalitate "ntre nivelul de dezvoltare al unei !ri i capacitatea guvernului acesteia
de a colecta ta$e i impozite. :ns, !rile "n curs de dezvoltare prezint unele caracteristici
institu!ionale care reduc capacitatea administrativ de a genera venituri prin impozitare&
- mare parte din popula!ie este rsp4ndit pe arii largi "n mediul rural'
- dualism "ntre un sector urban, dinamic i un sector rural, tradi!ional, care creeaz o
segmentare a pie!ei muncii i distorsioneaz mecanismele pie!ei'
C
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
- pronun!at inegalitate a veniturilor, ceea ce determin rate de impozitare mai mari
aplicate sectorului formal, ceea ce "nseamn creterea presiunii fiscale asupra acestuia i
dezvoltarea evaziunii fiscale'
- capacitate limitat de administrare a impozitrii i a finan!elor publice, ceea ce sporete
foarte mult costurile ac!iunilor administrative.
0oate caracteristicile enun!ate mai sus sunt valabile i "n cazul Rom4niei.
#roblemele e$istente "n procesul de generare a veniturilor din ta$e i impozite se rsfr4ng
i asupra finan!rii principalelor sectoare publice, cum ar fi educa!iea, sntatea etc.
In concluzie, puteam spune ca problema centrala a economiei rezulta din doua
simple constatari & resursele productive sunt rare si nevoile omului sunt continue si
nelimitate.
Biografie:
,. -ttp&==facultate.regielive.ro
3. DDDD.didactic.ro
9. (<icroeconomie+,). Angelescu, Ed. Ecomomica
E