Sunteți pe pagina 1din 19

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Relaţii Internaţionale, Știinţe Politice si Administrative

Lucru Individual la disciplina ,,Economia”

Sisteme economice.
Economia de piaţă mixtă
contemporană

A.Dolgopol
Cuprins:
1.Ce reprezintă sistemul economic?
2.Criteriile de clasificare a sistemelor economice.
3.Caracteristica sistemelor economice.
4.Economia de piață mixtă.
5.Modele ale economiei mixte:
-Modelul american
-Modelul german
-Modelul suedez
-Modelul francez
-Modelul japonez
-Modelul moldovenesc
6.Bibliografia
Sistemul Economic:
Sistemul economic reprezintă o modalitate specifică
de utilizare a resurselor economice rare,de
organizare a procesului de productie si de trecere
a bunurilor create de la producator la consumator.
Sistemele economice se deosebesc după
următoarele criterii:

1. Forma predominantă a proprietății asupra resurselor si


rezultatelor actului de producere;

2. Scopul urmărit de cei care organizeaza o activitate


economică oarecare;

3. Modul de stabilire a relațiilor dintre participantii la


activitatea economică;

4. Caracterul motivării atingerii unor performanțe mai


înalte.
Dupa modul de stabilire a
legăturilor dintre agenții
economici,sistemele se clasifică:

Sistemul economiei naturale;


Sistemul economiei de schimb;
Sistemul economiei de piață;
Sistemul economic de comandă;

Sistemul economiei mixte.


Caracteristica sistemelor
economice:

Sistemul -reprezintă o formă de organizare a activității


economice, in care bunurile produse sunt
economiei destinate autoconsumului, nevoile fiind
satisfăcute fară a se apela la schimb.Economia
naturale: naturală este un sistem economic închis.

Sistemul -este acea formă de organizare a activității


economice in care nevoile de consum se satisfac
economiei prin intermediul schimbului.Respectiv agenții
economici din start produc un surplus de bunuri
de schimb: pentru a fi schimbate pe alte bunuri.
Sistemul -reprezintă o formă de organizare a
activității economice bazată pe o economie
economiei de descentralizată în care scopul major al
piață activității economice este profitul.
Sistemul -are drept trasatură definitorie faptul că
statul , în calitatea sa de unic proprietar al
economic de principalelor resurse economice ,
comandă gestionează de unul singur atat producția ,
cat și schimbul și repartiția bunurilor și
serviciilor.
Sistemul -constituie o imbinare organică, în proporții
diferite,a elementelor sistemului economiei de
economiei mixte piață cu implicarea statului în economie,o
îmbinare a sectorului privat cu sectorul de stat,a
mecanismelor pieței cu reglementare publică,a
micilor cu marile corporații, o îmbinare a
mecanismelor de diferențiere de avere cu
asigurarea anumitor garanții sociale.
Economia de piață mixtă:
În condițiile societății integrate,conținutul comportamentului
rațional deja a ,,depasit” nivelul deciziilor individuale și
presupune evidența sistematică a acțiunilor celor ce practică
activități comune.Acțiunile distincte ale unor agenți economici
sunt posibile doar în cazul coraportării în “sistemul de
coordonate comun’’.
De altfel,este vorba despre formarea unui mecanism eficient de
coordonare socială atat la nivel național ,cat și la nivel mondial.
Atunci cand se produce îmbinarea diferitor forme de
organizare a activității economice și chiar a unor elemente din
diferite sisteme,are loc apariția sistemelor mixte.
Modele ale economiei mixte:
Modelul liberal american
(SUA,Marea Britanie,
Belgia,Canada)

“Sistemul nostru economic (cel american) este un sistem mixt al


intreprinzătorului
liber și al controlului
economic din partea
societății și din partea
unor institute
particulare,cu
tendințe monopoliste .”
(P.Samuelson)
Pentru acest model ,bazat pe
concepția liberalismului
economic,sunt caracteristice:
Orientarea in masa spre realizarea succesului
personal;
Incurajarea multilaterală a activității antreprenoriale;
Crearea unui nivel decent de trai prin inlesniri și
subsidii,acordate păturilor sociale cu un venit redus;
Cota de stat destul de limitată;
Diferențiere enormă a salariilor.(Un conducator de firmă
poate avea un salariu de 110 ori mai mare decat un simplu
funcționar al acesteia.)
Modelul german
(Germania ,Austria,
Olanda)
Întitulat de obicei “economia socială de piață”,se caracterizează printr-
o îmbinare reușită între exigențele pieței cu protecția socială a
populaței,politica economică fiind plasată în spațiu între liberalism
tradițional și un dirijism statal forțat.Sectorul de stat în economie se
ridică pană la 30%.
Totodată în modelul german,spre deosebire de cel american,asistența
medicală și învațamantul sunt gratuite.
Un rol deosebit este acordat sistemului bancar,banca central ă
beneficiind de o autonomie deplină și servind drept mecanism de
reglementare a activitații economice.
În fine, în modelul german între salariul unui șef de firma și funcționarii
acesteia diferența de salariu este relativ mic ă,doar pană la 24 ori.
Modelul suedez
(Suedia,Norvegia,Finlanda,
Danemarca)

Se definește prin accentul pus pe politica socială care


urmarește scopul reducerii inegalității de avere.Acest
obiectiv se realizează printr-un mecanism special de
redistribuire a veniturilor in favoarea păturilor
nevoiașe.Stabilind o rată inaltă a impozitelor,statul
acumulează in mainile sale pană la 60-70% din PIB,mai
bine din jumătate care este folosit apoi in scopuri
sociale.Sectorul de stat joacă un rol important .
Cea mai mare parte a serviciilor (medicina,invațămant…)
sunt gratuite.
Modelul francez
(Franta,Italia)
Intermediar între modelul american și cel
german se deosebește printr-o pronunțată tentă
dirijistă.Sectorul privat se îmbină cu un puternic
sector public,rezultat în cea mai mare parte din
mai multe naționalizări a întreprinderilor de
stat.O altă trăsătură a acestui model este
îmbinarea mecanismelor pieței cu un sistem
special de planificare indicativă…
Modelul japonez

În evaluarea modelului economic japonez, se ţine seama de următoarele


caracteristici:

-factorul corporativ – predominarea în economie a proprietăţii corporative şi a


realizărilor în domeniul managementului corporativ;
-factorul paternalist – bazat pe tradiţii naţionale în organizarea relaţiilor de muncă
(atunci când firma se prezintă ca o familie, iar patronul ei – un "părinte" grijuliu);
-factorul reglator de stat – din considerentele că statul ocupă o poziţie activă în
economie, prin intermediul bugetului de stat se distribuie până la 50% din PIB;
-factorul bancar – deoarece băncile au legături strânse cu companiile industriale,
ele joacă un rol coordonator în dezvoltarea economiei naţionale.
Joseph Murphy

,,În cazul ființei umane,atata timp cat sangele circulă


prin corp in mod liber ,ea se va afla intr-o stare de
sănătate deplină.Prin analogie,dacă banii circulă fara
obstacole in viața voastră cotidiană,sunteți sănătoși
din punct de vedere economic.
Cand omul incepe insa să-I
acumuleze ,să-I pună la ciorap
sau in safe-uri,cand incepe să
se teamă pentru ei,atunci el
se imbolnăvește.”
Concluzie:
Renașterea națională,conform experienței civilizației,se bazează pe
particularitațile socio-culturale și principiile moral etice ale
poporului. În epoca contemporană în condițiile concurenței
mondiale acebre,intensificarii tendințelor informatizării și socializării
economiei ,o impornanță deosebită o au valorile comunitare și
prioritatea intereselor naționale.Odată cu tranziția la o nouă etapă a
dezvoltării civilizației ,multe valori tradiționale ale poporului
moldovenesc vor fi solicitate la cel mai înalt nivel.

S-ar putea să vă placă și