UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN

BRAȘOV
FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI
TURISM

Identificarea si analizarea politicilor publice macroeconomice,

actiunile si masurile puse in practica in anul 2020.
Romania si Italia

Coordonator:
prof.univ. Foris Diana

Autori:
Student: Luca Andreea
Student: Grecu Cosmin
Grupa: 8LF182
Specializarea: IMAPA

Brașov,

2020
 CUPRINS

1. POLITICI MACROECONOMICE GUVERNAMENTALE, MASURI ACTIUNI IN

ROMÂNIA
2. POLITICI MACROECONOMICE GUVERNAMENTALE, MASURI ACTIUNI IN ITALIA
3.ANALIZA COMPARATIVA PRIVIND ABORDAREA STRATEGICA PE TEMA
COMBATERE EFECTE PANDEMICE SI PROTECTIA HORECA IN ROMÂNIA SI ITALIA
4.CONCLUZII
5.BIBLIOGRAFIE
 1. POLITICI MACROECONOMICE GUVERNAMENTALE, MASURI ACTIUNI IN
ROMÂNIA
,,Pandemia a produs un soc real major asupra economiei romanesti, asa cum
a produs si asupra multor altor economii ale lumii. Raspunsul politicilor noastre a
fost similar in spirit cu cele din diverse tari dezvoltate, dar au fost diferente
importante referitoare la magnitudinea raspunsului si la paleta de instrumente
utilizate. Agentiile de rating si diverse alte institutii financiare au apreciat pozitiv
aceste masuri, anuntand insa ingrijorarile lor fata de unele planuri fiscale, in
special fata de cresterea cu 40 la suta a punctului de pensie, in contextul in care
deficitul bugetar in anul 2020 se preconizeaza a fi de 7-8 la suta din PIB, punand
finantele publice intr-o pozitie nesustenabila. Totusi, in plan intern, diferentele in
magnitudine si diversitatea instrumentelor au fost criticate de politicieni, analisti si
oameni de afaceri, care au tintit sa arate in esenta doua lucruri: (i) ca unele
instrumente pe care cateva tari dezvoltate le-au folosit nu au fost utilizate si in
Romania si (ii) ca atat interventia fiscala, cat si cea monetara au fost mult
subdimensionate, adica au fost insuficiente, desi nu este clar in raport cu ce
criteriu.’’ -Lucian Croitoru. Politicile macroeconomice, pandemia si dispretul fata
de principia

,, În studiul „Politicile macroeconomice, pandemia și disprețul față de

principii” am analizat criticile aduse măsurilor de politică monetară și fiscală
implementate ca răspuns la șocurile provocate de pandemia SARS-CoV-2. Am
arătat că o caracteristică a acestor critici este aceea că nu se focalizează pe
verificarea respectării de către politicile respective a unor principii generale, ci se
se concentrează pe comparații între politicile promovate în România și politicile
din alte țări cu referire la paleta de instrumente utilizate și la magnitudinea
ajustărilor.
 O examinare atentă arată că niciuna dintre circumstanțele menționate mai
sus nu a fost prezentă în România pentru a face necesară apelarea la instrumentele
neconvenționale. Concluzia mea este aceea că în loc să caute principiile după care
să judece justețea tipului de instrumente folosite, criticii au procedat exact invers,
și anume au pus în centru ideea de imitație a politicilor concepute și implementate
de alte țări, în special țările dezvoltate. Politica imitației este prin natura ei o
politică care în mod deliberat renunță la rațiune. Este politica de tipul „animal
spirit”. Băncile centrale nu pot avea această abordare. Independența de care se
bucură le-a fost acordată de societate cu scopul precis de a aplica reguli generale
care să asite judecata.

Ideea unora că magnitudinea ajustărilor a fost insuficientă poate fi o

reflectare a înclinației lor de a prefera mai degrabă obiectivele referitoare la
creștere economică și solidaritate, decât sustenabilitatea politicilor. Când
preferințele sunt astfel deplasate, interferența guvernelor cu ordinea pieței tinde să
crească, piețele întâmpinând dificultăți în a-și transmite cerințele lor pentru
competitivitate în parametrii politicilor. Pentru că politica monetară este condusă
după reguli generale, tendința sa este aceea de a urmări sustenabilitatea.

Experiența ne-a arătat că, spre deosebire de politica monetară, politica fiscală a fost
condusă în ultimii 30 de ani fără a urma principii generale, astfel că ea a fost cel
mai adesea deplasată spre a favoriza obiectivele creșterii economice și ale
solidarității, chair dacă, așa cum arată Hayek, nu poate exista o solidaritate la
nivelul societății în sensul unei unități referitoare la obiective comune știute.

Totuși, în contextul în care șocul determinat de pandemie a apărut după ce în

ultimii ani politica fiscală a promovat, în mod nesustenabil, creșteri salariale foarte
mari concomitent cu reduceri de impozite, spațiul rămas pentru o lărgire a
deficitului bugetar fără ca acesta din urmă să devină nesustenabil a fost foarte
îngust. Magnitudinea măsurilor de stimulare fiscală în timpul pandemiei a fost
limitată de politicile fiscale din trecut și de nevoia ca politica fiscală să fie
sustenabilă, pentru a evita declanșarea unor corecții necontrolate induse de forțele
pieței.

Cei ce nu au înțeles că politica monetară are reguli care o obligă să rămână

sustenabilă și că deficitul bugetar nu s-ar fi putut extinde mai mult fără a atinge
limita de la care ar fi devenit nesustenabil chiar în anul 2020 au considerat că
măsurile monetare și respectiv fiscale au fost insuficiente. Între cele trei obiective
menționate – creștere economică, solidaritate și sustenabilitate – ultimul este prin
natura sa mai mult o condiție ce se cere îndeplinită, și de aceea mai greu de înțeles
și de acceptat.

În ultimii 30 de ani administrarea politicii fiscale a fost de tip pragmatic, adică nu a

fost ghidată de principii și reguli generale. Consecința acestui pragmatism a fost
aceea că la orice moment în timp, multe alte acțiuni viitoare reprezentau doar
reacții la unele consecințe negative ale măsurilor anterioare neghidate de principii.
Astfel, în cea mai mare măsură, calea urmată de politica fiscală mai degrabă s-a
impus impredictibil, decât a fost rezultatul unei strategii.

Din pragmatismul politicii fiscale votanții au învățat că stabilirea cheltuielilor

bugetare din diversele programe de guvernare, pe care ei le votează, se face fără ca
ei să dispună de o regulă pe care să o utilizeze pentru a determina partea de
cheltuieli pe care ar trebui să o sprijine ei înșiși cu impozite. În acest context, nu
cheltuielile sunt stabilite în funcție de veniturile disponibile, ci veniturile trebuie
identificate ulterior.

Observând această caracteristică, votanții au fost de acord cu programele de

guvernare care promit creșterea cheltuielilor și lasă neclarificate sursele de
finanțare. Acest lucru a fost posibil deoarece presiunea politică pe care ei o pot
crea împotriva creșterii ratelor de impozitare a veniturilor lor personale (singurul
cost pe care îl știu referitor la sarcina pe care o au referitor la suportarea
cheltuielilor publice), este mare. Ei știu din experiență că, așa cum am arătat în
text, sarcina ajustărilor a fost în mare parte transferată asupra firmelor, prin
creșterea impozitelor, și se așteaptă ca această practică să continue. În cel mai rău
caz, marea masă a votanților știu că dacă ar fi ca și impozitele personale să crească,
atunci acest lucru s-ar putea face prin introducerea impozitării progresive, astfel că
sarcina finanțării cheltuielilor crescute pe care ei le-au votat va fi suportată de cei
cu venituri mari. Această atitudine este ghidată de respingerea ideii de regulă
generală și de acceptare a principiului eronat că o majoritate are dreptul să utilizeze
dubla măsură, adică, așa cum a arătat Hayek (1993, Vol. 3, p. 52), să impoziteze o
minoritate după o regulă care nu i se aplică și majorității.

Pentru anul 2020 este prevăzută prin lege o creștere a punctului de pensie cu 40 la
sută începând din septembrie. Această cheltuială va duce la creșterea deficitului
bugetar, mai ales în anul 2021, când, în lipsa unor măsuri de ajustare, deficitul
bugetar ar putea fi de peste 10 la sută din PIB. Guvernul va trebui să identifice
măsuri pentru a readuce deficitul bugetar la sub 3 la sută în 2022, așa cum ar dori
Comisia Europeană, pentru a suspenda procedura de deficit excesiv declanșată în
2020. Lumea politică și cea a analiștilor este divizată referitor la creșterea cu 40 la
sută a pensiilor, dar pare să existe un consens în favoarea creșterii impozitelor ca
principală măsură de reducere a deficitului bugetar, indiferent de decizia adoptată
referitor la creșterea pensiilor.

Creșterea veniturilor bugetare prin îmbunătățirea colectării impozitelor ar fi o

măsură corectă. În schimb, apelarea la creșterea ratelor de impozitare ar fi eronată
din două perspective: pe de o parte ar fi prociclică, ceea ce ar putea contribui la
prelungirea recesiunii din anul 2020 și în anul 2021. Pe de altă parte, ar fi doar o
altă măsură ce ar continua lungul șir de măsuri luate fără a urma principii corecte.
Această practică nu va duce la alte rezultate decât cele la care a dus și până acum:
o politica fiscală neasumată deliberat, ci rezultată ca răspuns pragmatic la
„necesitățile” create de măsurile anterioare; o politică fiscală prociclică; și, în fine,
un nivel relativ redus al veniturilor bugetare ca procent din PIB. Soluția corectă
este instituirea de principii care să ghideze politica fiscală. Odată adoptate,
principiile vor scoate la iveală că problema finanțelor publice românești este pe
partea de cheltuieli, astfel că soluția nu ar putea fi pe partea de venituri.,,
 2.POLITICI MACROECONOMICE GUVERNAMENTALE, MASURI ACTIUNI IN
ITALIA

Coronavirus, măsurile luate de govern

Măsuri în vigoare în prezent,  aprobate de guvern în urma urgenței

internaționale de sănătate

La 30 ianuarie 2020, în urma raportării Chinei (31 decembrie 2019) a unui grup
de cazuri de pneumonie de etiologie necunoscută (identificate ulterior ca un nou
coronavirus Sars-CoV-2) în orașul Wuhan, Organizația Mondială Departamentul
de Sănătate (OMS) a declarat că epidemia de coronavirus din China este o
urgență de sănătate publică de interes internațional. A doua zi, Guvernul italian,
după primele măsuri de precauție adoptate începând cu 22 ianuarie, luând în
considerare caracterul deosebit de răspândit al epidemiei, a proclamat starea de
urgență și a pus în aplicare primele măsuri de limitare a contagiunii pe întreg
teritoriul național. .

„Din ianuarie, când am avut doar două cazuri - a declarat președintele Conte într-
un  mesaj  publicat pe canalele sale sociale pe 4 martie - am implementat imediat
măsuri care păreau drastice, dar care în realitate erau pur și simplu adecvate și
proporționale pentru a proteja sănătatea cetățenilor, pentru a conține răspândirea
contagiunii. Am acționat întotdeauna pe baza evaluărilor comitetului tehnico-
științific, alegând întotdeauna linia transparenței, linia adevărului, hotărâți să nu
alimentăm suspiciuni și conspirații. Adevărul este antidotul. mai puternic,
transparența este primul vaccin cu care ne echipăm. "

Măsurile adoptate de guvern începând cu 30 ianuarie sunt raportate mai jos în

ordine cronologică inversă.
27 octombrie 2020-Primul ministru, Giuseppe Conte, miniștri și Roberto
Gualtieri (Economie și Finanțe) și Stefano Patuanelli (Dezvoltare) au prezentat
în conferința de presă CD-ul. „Decretul Ristori”, aprobat de Consiliul de Miniștri
nr.69 . 

Având în vedere aprobarea „Decretului de împrospătări”, președintele Conte și

miniștrii competenți competenți în materie, pe parcursul zilei au avut o serie de
ședințe , în link video, cu reprezentanții categoriilor sancționate prin măsurile
Dpcm din 24 octombrie și beneficiarii despăgubiri.

21 și 22 octombrie 2020-Președintele Conte a făcut un raport Senatului și

Camerei cu privire la aceste măsuri cu privire la inițiativele ulterioare adoptate de
Guvern cu noul Dpcm privind urgența epidemiologică de la Covid-19.

17 octombrie 2020-Consiliul de Miniștri nr. 67 a aprobat  decretul-lege

nr. 129/2020  care prevede prelungirea până la 31 decembrie 2020 a suspendării
activităților de notificare a noilor anunțuri de plată, a plății notificărilor trimise
anterior și a celorlalte acte ale Agentului de încasare. În același timp, perioada în
care plata în rate expiră cu neplata a 10 rate, în loc de 5, este prelungită și la 31
decembrie.

7 octombrie 2020-Consiliul de Miniștri nr. 66 , având în vedere nota ministrului

sănătății și avizul Comitetului științific tehnic, a aprobat prelungirea, până la 31
ianuarie 2021, a stării de urgență declarată ca urmare a declarației de „urgență de
sănătate publică de importanță internațională” de către al Organizației Mondiale a
Sănătății (OMS). De asemenea, a fost aprobat un decret-lege care introduce
măsuri urgente legate de extinderea declarației de stare epidemiologică de urgență
de la COVID-19 și pentru continuitatea operațională a sistemului de alertă
COVID, precum și punerea în aplicare a Directivei (UE) 2020/739 din 3 iunie
2020. După-amiază, președintele a ilustrat noile măsuri în timpul unui punct de
presă .

10 septembrie -Consiliul de Miniștri nr. 63 a aprobat un decret-lege care

introduce dispoziții urgente pentru curățarea și dezinfectarea spațiilor utilizate ca
secții de votare și pentru prestarea regulată a serviciilor educaționale și școlare
administrate de municipalități.

9 septembrie 2020-Conferința de presă a școlii  a avut loc la Palazzo Chigi cu

prim-ministrul, Giuseppe Conte, și cu miniștrii Azzolina, Speranza și De Micheli.

3 septembrie 2020-Consiliul de Miniștri nr. 62 aprobat a aprobat decretul-lege

nr. 111/2020 care introduce dispoziții urgente pentru a face față nevoilor
neamânabile legate de urgența epidemiologică din COVID-19.
Textul intervine în diverse domenii, pentru a asigura începutul lin al anului
școlar, remodela și garanta transportul public local și măsuri de sprijin pentru
Insulele Pelagie.

7 august 2020-Consiliul de Miniștri a aprobat un decret-lege care introduce

măsuri urgente pentru a sprijini și de a revigora economia. Prin decret, Guvernul
a alocat încă 25 de miliarde de euro, care vor fi folosiți pentru a continua și a
consolida acțiunea de redresare din consecințele negative ale epidemiei COVID-
19 și pentru a sprijini lucrătorii, familiile și întreprinderile, în special cu privire la
zonele defavorizate Țară.

Mai mult, cu Dpcm semnat de președintele Conte, măsurile minime de precauție

pentru combaterea și limitarea răspândirii virusului Covid-19 sunt prelungite
până la 7 septembrie 2020.
15 iunie 2020-Consiliul de Miniștri , la propunerea ministrului economiei și
finanțelor Roberto Gualtieri și ministrul Muncii și Politicilor Sociale Nunzia
Catalfo, a aprobat un decret-lege care introduce noi măsuri urgente în domeniul
integrării salariale.

11 iunie 2020-Primul ministru, Giuseppe Conte, a semnat Dpcmcare autorizează

reluarea activităților ulterioare începând cu 15 iunie, inclusiv: tabere de vară
pentru copii, săli de jocuri, săli de pariuri, săli de bingo, precum și activitățile
centrelor de wellness, spa-urilor, centrelor culturale și centrelor sociale. În plus,
se reiau spectacolele deschise publicului, sălile de teatru, sălile de concerte,
cinematografele și alte spații, chiar și în aer liber, dar cu o anumită precauție /
precauție. Pe de altă parte, toate activitățile care au loc în săli de dans, discoteci și
locuri similare, atât în aer liber, cât și în interior, rămân suspendate. Începând cu
12 iunie, evenimentele și competițiile sportive vor fi reluate cu ușile închise sau
în aer liber, fără prezența publicului, în conformitate cu protocoalele de siguranță
emise de federațiile sportive respective pentru a preveni oportunitățile de
contagiune.

9 iunie 2020-Comitetul Comitetul de experți în probleme economice și sociale i-a

prezentat primului ministru Giuseppe Conte raportul „ Inițiative pentru
relansarea„ Italia 2020-2022  ”.

3 iunie 2020-Primul ministru, Giuseppe Conte, a ținut o conferință de presă  la

Palazzo Chigi cu privire la redeschiderea călătoriilor interregionale  .

15 mai 2020-Consiliul de Miniștri nr. 46 au aprobat un decret-lege care introduce

alte măsuri urgente pentru a face față urgenței epidemiologice din COVID-
19. Decretul prezintă cadrul național de reglementare în cadrul căruia, de la 18
mai la 31 iulie 2020, cu decrete sau ordonanțe specifice, de stat, regionale sau
municipale, se pot reglementa mișcările persoanelor și metodele de desfășurare a
activităților economice productiv și social.

9 mai 2020-Consiliul de Miniștri nr. 44 a aprobat un decret-lege care introduce

măsuri urgente în legătură cu efectuarea unui sondaj de seroprevalență asupra
SARS-COV-2 realizat de Ministerul Sănătății și ISTAT. Mai mult, a fost adoptat
un decret-lege care introduce măsuri urgente privind reținerea la domiciliu sau
amânarea executării pedepsei, precum și în ceea ce privește înlocuirea arestului
preventiv în închisoare cu măsura arestului la domiciliu, din motive legate de
urgența de sănătate COVID-19, a persoanelor reținute sau internate pentru crimă
organizată de tip mafios sau terorist sau pentru infracțiuni de asociere criminală
legate de trafic de droguri sau pentru infracțiuni comise în condițiile sau pentru a
facilita asocierea mafiei, precum și deținuții și deținuții supuși regimului prevăzut
de articolul 41-bis din legea nr. 354, precum și, în cele din urmă, în ceea ce
privește interviurile cu rudele sau alte persoane la care au dreptul cei condamnați,
deținuții și acuzații.

7 mai 2020 -Protocolul dintre CEI și guvernul italian a  fost semnat la Palazzo

Chigi, care va permite reluarea sărbătorilor cu oamenii, în condiții de siguranță
maximă pentru comunitatea eclezială.
Au fost prezenți președintele CEI, Gualtiero Bassetti, primul ministru, Giuseppe
Conte și ministrul de interne, Luciana Lamorgese. Protocolul va intra în vigoare
luni, 18 mai.

28 februarie 2020-Consiliul de Miniștri a aprobat decretul-lege  care conține

„Măsuri urgente de sprijin pentru familii, lucrători și întreprinderi legate de
urgența epidemiologică de la COVID-19”. Înainte de începerea ședinței, ministrul
Economiei și Finanțelor Gualtieri, Roberto Gualtieri, a ilustrat dispoziția la o
conferință de presă .
25 februarie 2020- Dimineața, Conte a prezidat, la sediul operațional al
Protecției Civile, o întâlnire cu miniștrii, președinții regiunilor și tehnicienii
Ministerului Sănătății  pentru a coordona acțiunile pentru a face față mai bine
situației de urgență. La final a ținut o conferință de presă  . 

Tot pe 25, președintele și-a adoptat propriul decret de   introducere a unor noi

măsuri, comparativ cu cele luate deja la 23 februarie, destinate combaterii și
prevenirii răspândirii în continuare a virusului COVID-19. Acestea sunt măsuri
referitoare la desfășurarea de evenimente sportive de toate tipurile și disciplinele,
organizarea activităților școlare și a învățământului superior, prevenirea sănătății
în închisori, reglementarea metodelor de acces la examenele de conducere,
organizarea activităților cultural și turistic.

24 februarie 2020- Ministrul Economiei și Finanțelor, Roberto Gualtieri, a

semnat  decretul ministerial   care intervine asupra obligațiilor care trebuie
suportate de contribuabilii care au reședința în așa-numitele „zone roșii”
municipalități identificate în anexa 1 la Dpcm 23 februarie 2020.

23 februarie 2020- În urma focarelor înregistrate în Lombardia și Veneto și după

o ședință a Comitetului Operațional  la sediul Departamentului Protecției Civile,
Consiliul de Miniștri, la propunerea președintelui Conte, a aprobat un decret-
lege care introduce măsuri de izolare urgente și gestionarea urgenței
epidemiologice de la COVID-2019. Decretul intervine în mod organic, în situația
actuală de urgență internațională de sănătate declarată de Organizația Mondială a
Sănătății, pentru a preveni și combate transmiterea ulterioară a virusului.

Prin urmare, seara, președintele Conte a semnat  Dpcm 23 februarie 2020

de  punere în aplicare a prevederilor Decretului legislativ 6/2020 pentru
municipalitățile din regiunile Lombardia și Veneto afectate de măsurile de izolare
a infecției cu Coronavirus. 

21 februarie 2020- Ministerul Sănătății a emis comunicatul de presă

nr. 85 Covid-19: „Noi măsuri obligatorii de carantină și supraveghere
activă”  care conține o nouă ordonanță a ministrului Speranza care prevede
măsuri obligatorii de izolare în carantină pentru contactele strânse cu un caz
pozitiv și prevede supravegherea activă cu ședere fiduciară la domiciliu pentru
cei a fost în zonele cu risc în ultimele 14 zile, cu obligația persoanei în cauză de a
se raporta autorităților locale de sănătate.

10 februarie 2020- Reuniunea a avut loc la interministerială Palazzo Chigi la 10

februarie, prezidată de prim - ministrul Giuseppe Conte, pentru o actualizare
privind riscul pentru sănătate conectat la coronavirus și pe toate diferitele
implicații legate de urgență, în special pe frontul economic și turistic.

8 februarie 2020-Pe baza indicațiilor puse la dispoziție de Comitetul științific

tehnic înființat de comisarul extraordinar pentru protecție civilă, Ministerul
Sănătății a actualizat circulara din 01/02/2020  care conținea „Instrucțiuni pentru
gestionarea elevilor și a cadrelor didactice care revin plecând spre zonele afectate
din China ". Confruntată cu creșterea nivelului de răspândire a coronavirusului
2019-nCoV în China, actualizarea circularei este inspirată, în concordanță cu
toate prevederile anterioare ale ministerului, de principiul precauției maxime.

6 februarie 2020 -Președintele Conte a prezidat o ședință a Comitetului

Operațional de Protecție Civilă  la Roma . La final a ținut un punct de presă în
timpul căruia a mulțumit tuturor voluntarilor Protecției Civile care în câteva ore
de serviciu au monitorizat și controlat peste 62.000 de pasageri și 521 de zboruri
internaționale.
4 februarie 2020-După  întâlnirea grupului de lucru al Ministerului Sănătății  , s-a
decis, împreună cu Protecția Civilă, consolidarea semnificativă a controalelor și a
personalului medical și de sănătate din toate aeroporturile și porturile. La Roma
Fiumicino, coridoarele de sănătate și scanerele termice au fost activate la toate
sosirile. Mai mult, în cadrul reuniunii grupului de lucru din 7 februarie   , s-a
confirmat că zborurile dintre Italia și China vor rămâne închise, așa cum se
prevede prin ordinul semnat de ministrul Speranza la 31 ianuarie 2020 și că
lucrările vor continua pentru punerea în aplicare a măsurilor deja activate în
ultima săptămâni.

3 februarie 2020-În urma declarării stării de urgență, șeful Departamentului

Protecției Civile, Angelo Borrelli, a semnat ordonanța care reglementează
primele intervenții urgente referitoare la „riscul pentru sănătate asociat cu apariția
patologiilor care decurg din agenții virali transmisibili”. Dispoziția încredințează
șefului Departamentului Protecției Civile coordonarea intervențiilor necesare
pentru a face față situației de urgență pe teritoriul național și implementarea
intervențiilor de salvare și asistență pentru populația în cauză, consolidarea
controalelor în aeroport și zone portuare, în continuitate cu măsuri urgente deja
adoptate de Ministerul Sănătății, precum și activități pentru întoarcerea
persoanelor prezente în țările expuse riscului și repatrierea cetățenilor străini în
țările de origine expuse riscului.

1 februarie 2020-Comitetul operațional întâlnit din nou   pentru a evalua toate

scenariile operaționale legate de nivelul actual de răspândire a virusului și să
pregătească măsurile care urmează să fie adoptate în termen foarte scurt, în
special în ceea ce privește traficul aerian și maritim.
Acestea din urmă includ creșterea controalelor de sănătate și în porturi, cu
extinderea unei proceduri prevăzute anterior doar pentru navele din afara UE,
„practica gratuită a sănătății”, la toate navele comerciale și de croazieră aflate în
tranzit și '' utilizarea scanerelor termice în aeroporturi, pentru a monitoriza
condițiile de sănătate ale pasagerilor de pe zborurile care vin din China prin
escale intermediare.

După suspendarea zborurilor din China, Farnesina a decis să înființeze o unitate

operațională specială  - sub coordonarea Unității de Criză - cu Ministerele
Sănătății, Infrastructurii și cu ENAC pentru a facilita toate procedurile conexe.
italienilor din China , chinezilor prezenți temporar în Italia, gestionării traficului
de marfă. Ca urmare a reuniunii din 1 februarie 2020, în coordonare cu comitetul
operațional al Protecției Civile, a fost reactivată posibilitatea efectuării zborurilor
de marfă între Italia și China.

31 ianuarie - După cum a anunțat președintele Conte într-o conferință de

presă, Consiliul de Miniștri s-a reunit la Palazzo Chigi  și a aprobat alocarea
fondurilor necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor de precauție în urma
declarării „Urgenței internaționale de sănătate publică” de către OMS a aprobat
starea de urgență, pentru o perioadă de șase luni, conform cerințelor legislației în
vigoare, pentru a permite emiterea ordonanțelor de protecție civilă necesare.

După-amiază, președintele Conte a prezidat apoi o ședință a Comitetului

de Protecție Civilă de la Roma pentru a coordona intervențiile pentru protejarea
sănătății cetățenilor în contextul urgenței cu coronavirus. La sfârșitul căreia a
ținut un punct de presă cu ministrul sănătății Speranza.

30 ianuarie 2020-În urma declarației statului internațional de urgență de către

OMS, prim-ministrul, Giuseppe Conte, și ministrul sănătății, Roberto Speranza,
împreună cu directorul științific al Institutului Național pentru Boli Infecțioase
„Lazzaro Spallanzani”, Giovanni Ippolito, a ținut o conferință de presă  pentru a
face bilanțul măsurilor de precauție adoptate în Italia.
La conferință, președintele Conte a confirmat primele două cazuri de contagiune
găsite în Italia: aceștia sunt doi turiști chinezi, spitalizați imediat izolat la INMI
Lazzaro Spallanzani din Roma. 

Președintele a reamintit că, încă din primele etape ale epidemiei, inspirate de
principiul precauției, în Italia au fost implementate controale aeroportuare pentru
cetățenii care vin din zona în care se află focarul epidemic și au fost
implementate măsuri precise de control - măsurarea temperaturii corporale,
identificarea și izolarea bolnavilor, proceduri de urmărire și carantină a
contactelor strânse - care, împreună cu un sistem eficient de supraveghere
epidemiologică și microbiologică, garantează izolarea rapidă a oricăror cazuri. În
plus, la Ministerul Sănătății a fost înființată o grupă de lucru care să coordoneze,
în continuă legătură cu instituțiile internaționale competente, 

Președintele a declarat apoi că, la dispoziția autorităților naționale de

sănătate,  toate zborurile către și dinspre China au fost suspendate   - pe lângă cele
care veneau din Wuhan, deja suspendate de autoritățile chineze - și a asigurat că
situația este sub control. și că măsurile luate sunt de natură preventivă și plasează
Italia la cel mai înalt nivel de precauție la nivel internațional.
3.ANALIZA COMPARATIVA PRIVIND ABORDAREA STRATEGICA PE TEMA
COMBATERE EFECTE PANDEMICE SI PROTECTIA HORECA IN ROMÂNIA SI
ITALIA:

Romania:

In termen de vânzări, restaurantele sunt deja afectate de criza COVID-19, întrucât

veniturile au scăzut deja cu 80%, iar, dacă operatorii nu implementează măsuri
urgente de revenire, cifra va crește. Industria de HoReCa, în special zona de
restaurante, baruri și catering, a însumat un profit de peste un miliard de euro în
2018, iar destabilizarea sa va afecta economia în întregul său. În plus, doar în
București, sunt 31.000 de angajați din localuri și societăți de catering, care riscă să
își piardă locurile de muncă, iar la aceștia se adaugă cei din hoteluri și din
industriile adiacente. La nivel național, estimările vorbesc chiar de 300.000 de
angajați. Iar, Guvernul a decis închiderea restaurantelor, barurilor, cafenelelor,
păstrând doar livrările de mâncare.

„Evenimentele de orice fel au fost anulate sau amânate pe termen nedeterminat, iar
tot acest context, coroborat cu anunțarea stării de urgență, a determinat mulți
jucători să-și închidă deja afacerile, iar, de la o oră la cealalta, un alt restaurant face
un anunț asemănător, prin care anunță încetarea sau limitarea activității” , spune
Dragoș Panait, fondatorul agenției de consultanță HoReCa Next Root Management
Systems. Iar lucrurile sunt dificile, deoarece trăim poate cea mai mare criză a
industriei, din timpurile noastre. Este un moment de referință, care va pune la
încercare multe afaceri și multe modele de business. Pentru antreprenori, perioada
aceasta este un test, o formă de selecție naturală, care ne va arăta care sunt
businessurile sănătoase - cu cashflow și sisteme operaționale consecvente -, și
operatorii care au flexibilitatea și know-how-ul de a se adapta situațiilor și noilor
comportamente de consum. Mai ales cu mare parte din operațiuni blocate de
decizia guvernului.  De aceea, Dragoș Panait susține că sunt o serie de scenarii pe
care operatorii trebuie să le aibă în vedere:

În absența unui ajutor neconform de la Stat, unii dintre ei vor închide afacerile,
însă această hotărâre vine cu o serie de riscuri, inclusiv varianta în care își vor
pierde atât de mult din cota de piață, din oaspeți și personal, încât nu vor putea
reveni, la sfârșitul perioadei, Vor exista cei care se concentrează atât de mult pe
salvarea businessurilor și pe generarea de venituri adiacente, încât vor neglija
operațiunile interne, iar acest lucru va duce la amenzi și măsuri care vor impacta
afacerile. De aceea, este foarte important ca antreprenorii să nu omită aspecte
precum verificarea stocurilor și a gradelor de conformitate ale produselor,
igienizarea spațiilor de depozitare, orele lucrate de personal, astfel încât acestea să
rămână în limitele legale etc., Imposibilitatea plății chiriilor - aici, însă, situația 
trebuie să fie abordată din timp, încă din această perioadă, Pentru cei care nu și-au
standardizat procedurile de stocuri și care s-au aprovizionat fără a avea niște
parametri clari, vor exista atât pierderi considerabile de anumite materii prime -
care vor crește nivelul presiunii financiare -, dar și lipsuri în ceea ce privește
ingredientele mai dificil de procurat, În plus, profesioniștii care se aprovizionează
din piețe sau din locuri aglomerate sunt deja nevoiți să își restrângă portofoliul de
furnizori și să își limiteze interacțiunile. Este o perioadă în care e bine să ai
colaboratori de încredere și să fi consolidat deja relații comerciale cu clienți și
parteneri locali.  „Situația cu care ne confruntăm nu este o surpriză, însă, pentru
nimeni. Se vorbește de mult timp despre o potențială recesiune, iar existența și
răspândirea virusului ne sunt cunoscute din ianuarie. Au existat două luni în care
operatorii și-au putut pregăti o strategie de criză, însă, din păcate, puțini au făcut-o.
Consider că, după ce toate vor trece, iar consumul va intra în parametri mai buni,
vom avea o serie de lecții învățate, vom aprecia mai mult ceea ce avem și vom
deveni mai precauți. Probabil că ne vom gestiona mai bine resursele și vom fi mai
orientați spre conceperea și respectarea unor proceduri corecte, care ne vor ajuta să
avem un control ridicat asupra proprietăților operate”, explică Dragoș Panait. 
Gradul de anulare pentru hoteluri a ajuns la 80%  „Gradul de anulare pentru
hoteluri a ajuns la 80%, iar orice eveniment peste 50 de persoane nu mai poate
avea loc. Consider, din nefericire, că hotelurile vor fi cele mai afectate afaceri din
HoReCa, deoarece au foarte puține opțiuni de a inova și de a genera venituri, în
contextul actual. Singurele opțiuni ar fi închirierea către Stat, pentru a ține
persoane în carantină, dar o astfel de hotărâre depinde de strategie de business a
fiecărei proprietăți”, spune Panait.  Primele măsuri au fost analize clare de venituri
și cashflow, care au permis fiecărui antreprenor și operator să înțeleagă pe ce
perioadă își poate susține businessul, din fondurile deja existente. S-au făcut
evaluări, scenarii financiare și s-au luat în considerare datoriile executabile
existente. Ca urmare a acestui prim pas, există deja restaurante și hoteluri care și-
au închis ușile și și-au sistat activitatea, pentru că nu puteau acoperi costurile fixe
de operare, ceea ce a făcut ca angajații să intre în concedii fără plată.  De altfel,
Nicolae Mischie, președintele organizației patronale din Horeca, denumită Hora,
spune că domeniul ar putea pierde 320.000 de angajați dintre cei 400.000 actuali.
„Dintre cei care au rămas funcționali, mulți, în special cei din București, și-au
redus activitatea, astfel încât să se adapteze noilor comportamente de consum.
Astfel, localurile și hotelurile operează cu personal minimal, în spații restrânse.
Aici intervine spiritul de business și capacitatea fiecăruia de a-și drămui resursele
și de a-și apăra teritoriul. În acest context, procedurile de operare și de gestionare a
afacerii nu mai reprezintă un lux, ceva opțional, așa cum poate au fost considerate
până acum, ci o necesitate de care vor depinde afacerile. Este necesară o bună
organizare, astfel încât fiecare persoană care vine la serviciu să aibă un rol clar,
care să îi justifice prezența, iar fiecare sumă cheltuită să urmărească un ROI pe
termen scurt / mediu”, continuă Panait.  Iar, în ceea ce privește potențialul de
răspândire al virusului, operatorii iau măsuri clare, atât la nivel de personal și
curățare spații, cât și în raport cu oaspeții. Și aici trebuie să existe proceduri ferme,
aplicate cu consecvență, iar lucrurile trebuie stipulate cât mai clar, sub forma
checklisturilor, pentru a nu lăsa loc de interpretare.   Daune și pentru restaurante
Din rândul restaurantelor, operatorii de fine dining sunt primii care au avut de
suferit, pentru că aveau foarte puțin loc de manevră. Cei specializați pe preparate
casual au fost nevoiți să iasă din zona de confort și să se orienteze către livrări,
takeaway și catering. Această modificare presupune foarte multe schimbări interne,
la nivel de meniu - produse create pentru a face față transportului, pentru a putea fi
consumate acasă, în condiții optime etc. - fluxuri de producție și livrare. Chiar și
metodele de plată suferă modificări, întrucât atât operatorii, cât și clienții preferă
metodele cashless, considerate mai în siguranță.  „Pentru a face față situației
actuale, asociațiile specializate precum HORA, FIHR, ANAT, UNTRR sau FORT
țin jucătorii într-o relație colaborativă, care să îi mențină uniți, în raport cu acest
numitor comun. Există o serie de măsuri care ar ajuta industria, de la scutirea
impozitelor, la amânarea taxelor pe o perioadă posterioară crizei. ANAF a anunțat
deja că va accelera plata TVA-ului și că va suspenda executarea silită a creanțelor
bugetare. În fiecare zi, se comunică măsuri noi, adoptate ca urmare a stării de
urgență”, declară Dragoș Panait. Iar soluții există, dei sunt limitate. Operatorii
trebuie, în primul rând, să își evalueze bugetele disponibile și să hotărască dacă își
mențin businessurile deschise. Ideal ar fi să identifice surse adiacente de venit, care
să le permită să rămână în contact cu piața și consumatorii. Aici, putem vorbi
despre takeaway, livrări de mâncare, private cooking, crearea de produse de
băcănie sau catering - activități nu doar generatoare de venituri, ci și care ar putea
ține în picioare cotele de piață deja existente.  „Din punctul meu de vedere, dacă
tratăm această criză ca o etapă în evoluția noastră, atunci un accent important ar
trebui să cadă pe angajați. În localurile pe care le consiliez, managementul a mers
în fața oamenilor cu explicații clare și cu un plan strategic, pe care l-a prezentat pe
etape, luând în considerare diferite scenarii. S-au pus întrebări, s-au dat răspunsuri,
totul într-un mod uman, dând dovadă de empatie și transparență. Premisa de la care
am pornit e că ne dorim ca, indiferent de măsurile luate, aceste echipe, pe care le-
am consolidat, să se întoarcă la muncă, iar pentru acest lucru, am prioritizat
salariile și am încercat să afectăm cât mai puțin situația angajaților”, spune Panait.
Potrivit acestuia, „ce nu ne omoară ne face mai puternici”, așa că fiecare criză este
o perioadă de reevaluare și de luare de măsuri, care să ne ducă la consolidarea și
întărirea afacerilor. Putem învăța, putem identifica oportunități și putem lua decizii
care să ne ajute să ne ajute să ne salvăm și gestionăm operațiunile. Preconizez că,
după trecerea crizei, operatorii vor fi mult mai strategici și mai orientați spre
standardizarea operațiunilor, adoptarea de proceduri și spre construirea de
businessuri sănătoase, rezistente, cu cashflow și margini corecte.  Oricum am
judeca-o însă, este deja cea mai mare criză pe care operatorii au trăit-o până acum.
„O astfel de destabilizare poate atrage după sine o criză financiară internațională,
așa cum mulți analiști prevestesc deja, de aceea este foarte important să ne
concentrăm atât pe businessurile noastre, individuale, cât și pe imaginea de
ansamblu. Cred, de asemenea, că intervențiile Statului vor juca un rol important în
determinarea consecințelor acestei perioade”, conchide Dragoș Panait.

ITALIA:

 “Se închid teatrele, cinematografele, piscinele, sălile de sport, sălile de concert.

Barurile, restaurantele şi cofetăriile nu vor mai servi publicul după ora 18 ci doar
în modalitate „food delivery". Premierul italian Giuseppe Conte le-a cerut
italienilor să fie conştienţi că sacrificiile sunt necesare pentru a evita închiderea
totală experimentată, deja, în primăvară.

Prin urmare, de luni vor putea merge cu prietenii la restaurant doar în grupuri de
maxim patru persoane.

La rândul lor, toate activităţile Horeca vor rămâne deschise publicului în fiecare zi,
până la ora 18.00. După această oră îşi pot continua activitatea în sistem de food
delivery sau vânzare la pachet.”
Masurile din Italia sunt asemanatoare cu cele din Romania deoarece toate statele
care fac parte din Uniunea Europeana apeleaza la masuri asemanatoare. Totul este
nou in lupta cu Corona-virus iar autoritatile sunt depasite si cu greu se gasesc
solutii favorabile atat pentru economie cat si pentru sanatate. Este un “conflict”
direct intre supravietuirea economiei implicit a turismului sau restaurantelor si
sanatate, care are prioritate. Cu toate ca sanatatea este primordiala autoritatile
trebuie sa aiba grija sa nu afecteze economia si trebuie sa gaseasca un echilibru
pentru a putea supravietui atat micile cat si marile afaceri din domeniul turismului
si restaurantelor. In acest “razboi” totul este afectat chiar si marile companii care
au pierderi uriase si isi inchid anumite puncte de lucru care aud implicit oamenii in
somaj.
4: Concluzii:

Nimic nu este concret in lupta cu acest virus, toate tarile nu numai Romania si
Italia se confrunta cu greu cu aceasta boala deoarece totul este nou, necunoscut,
foarte agresiv si spontan. Nimeni nu poate garanta eficacitatea solutiilor sau ca
solutiile alese sunt cele mai bune, fiecare tara in functie de rata de contaminare de
statisticile facute de autoritati adopta masurile care sunt considerate cele mai bune
in acel moment dar nimic nu poate garanta succesul acestora caci nu te poti lupta
cu ceea ce nu cunosti.
BIBLIOGRAFIE:

https://www.economica.net/care-e-viitorul-horeca-cu-afacerile-reduse-cu-80prc-fata-de-aceeasi-
perioada-din-anul-trecut_181273.html

https://ec.europa.eu/romania/news/20200313_raspuns_coordonat_covid19_ro

http://luciancroitoru.ro/2020/06/29/politicile-macroeconomice-pandemia-si-dispretul-fata-de-
principii/

https://www.thelocal.it/20190829/four-key-economic-challenges-facing-italys-new-government