Baciu Petronela – Gabriela

CIG ID
Anul 1
Grupa 1

Piața muncii din România în condițiile manifestării

crizei Covid 19
Mutații și tendințe

Piața muncii și efectele COVID asupra pieței muncii din România.

Piața muncii reprezintă locul unde se întâlnesc purtătorii cererii și ofertei
de muncă, spațiul în care aceștia intră în contact, stabilesc condițiile de
angajare, negociază salariile, stabilesc performanțele corespunzătoare
salariilor.
Fiind un subsistem al economiei de piață, care, în procesul de dezvoltare
și funcționare a economiei naționale îndeplinește importante funcții de
ordin economic, social și educativ precum: combinarea forței de muncă
cu factorul de producție, formarea și prezentarea veniturilor în societate,
alocarea judicioasă a resurselor de muncă pe ramuri și sectoare de
activitate.
Piața muncii este una din componentele de bază ale pieței factorilor de
producție, ea ocupă un loc important în cadrul acestei piețe, tot așa cum
forța de muncă reprezintă componenta cea mai importantă a factorilor
de producție.
Munca este un atribut al omului, atât fizic cât și intelectual folosit într-un
scop precis, concretizat de obicei, în bunuri economice. Aspectele de
pregătire, de educație, determină valoarea forței de muncă. În condițiile
economiei cu piața concurențial-funcțională se folosește mecanismul de
negociere concretizată în angajarea omului ca salariat.
Răspândirea într-un ritm alert a infecțiilor cu Covid-19 care și-a pus
amprenta asupra întregii omeniri în prima parte a anului 2020 a plasat,
practic, economiile și piețele muncii din întreaga lume într-o stare de
urgență. Întreruperea lanțurilor ofertei globale, scăderea dramatică a
activităților comerciale, descurajarea cererii, reducerea timpului de
muncă, blocarea unor sectoare de activitate în economia fiecărei țări au
dus la instaurarea unei recesiuni puternice.
Pornind de la efectele măsurilor pentru limitarea și prevenirea răspândirii
Covid-19 asupra pieței muncii -de natura sistemului de organizare a
muncii la nivel micro, măsurile de ajustare a politicilor subsemnate
gestiunii forței de muncă, etc –au fost identificate și estimate pe termen
scurt, mediu și lung din perspectiva continuității și eficienței muncii dar și
inegalităților economice ți sociale.
Actuala situație datorată acestei pandemii are un impact puternic asupra
pieței muncii din România, sub forma a trei aspecte:
• Numărul locurilor de muncă;
• Calitatea muncii;
• Efectele asupra unor grupuri specifice, cu un grad mai mare de
vulnerabilitate la rezultatele nefavorabile ale pieței muncii.
Oferta de forță de muncă suferă un declin din cauza măsurilor de
carantină și a restrângerii activităților economice, însoțită de o reducere
a veniturilor și a orelor de muncă, care, la rândul lor, vor genera o
ajustarea modelelor de consum, o restrângere a consumului de bunuri și
servicii.
Treptat sărăcia în muncă se va accentua, numărul celor aflați în această
situație putându-se mări.
Pandemia Covid-19 a avut efecte însemnate atât asupra ofertei cât și a
cererii de forță de muncă. Astfel, mai ales în fazele actuale ale crizei
epidemice, s-a asistat la segmentarea ofertei de forță de munca, în
funcție de rolul avut în combaterea efectelor pandemiei, gradul de
expunere la agenții patogeni și posibilitățile de acces la tehnologiile
informațional-comunicaționale. În acest context, este de menționat rolul
personalului medical, precum și al celor angajați în sistemul de ordine
publică în combaterea efectelor pandemiei. Totodată, se evidențiază
faptul că posibilitățile de efectuare a telemuncii sunt legate de
caracteristicile activităților economice și de competențe profesionale ale
persoanelor angajate în cadrul respectivelor activități. Pe latura cererii de
forță de muncă, cele mai mari efecte recesioniste au apărut în serviciile
de sprijinire a consumului, a serviciilor administrative și de sprijin al
afacerilor, precum și în industria prelucrătoare. A fost o consecință a
reducerii nivelului veniturilor, dar și a apariției unor blocaje majore în
lanțurile internaționale de aprovizionare cu materii prime și alte
importuri de completare.
Experiența funcționării mediului de afaceri în intervalul martie-mai 2020
relevă faptul că efectele negative ale pandemiei COVID 19 au fost mai
puternice în cazul lucrătorilor pe cont propriu, al micilor patroni, precum
și al persoanelor ocupate în economia informală. Măsurile adoptate de
țările dezvoltate pentru combaterea efectelor recesiunii de tip pandemic
au avut în vedere creșterea duratei și a nivelului ajutoarelor sociale,
precum și măsurile de politică activă a pieței forței de muncă.
În România, măsurile de protecție socială afectate de șocul extern
Covid19 au fost în concordanță cu practicile din UE și au cuprins o serie
de inovații legate de extinderea utilizării tehnologiei informaționale
pentru transmiterea ajutoarelor sociale, precum și organizarea unor
forme de pregătire profesională, în fapt am asistat la o digitalizare forțată
a unora dintre activități, cu efect asupra contracției ocupării. În contextul
preconizatei relaxări a restricțiilor impuse desfășurări activității
economice și sociale, de după ieșirea din starea de urgență, autoritățile
guvernamentale din România au în vedere implementarea unor forme de
ocupare a personalului cu timp de muncă restrâns, care a produs efecte
pozitive în alte țări europene, precum și alte măsuri de politică activă a
pieței muncii, cum ar fi ,,premierea’’ firmelor care au continuat
activitatea în condițiile stării de urgență.

Mutații și tendințe
Transformarea digitală este esențială pentru mediul de afaceri
caracterizat de o competitivitate ridicată, în vederea creării de valoare și
abordării aspectelor criticeale dezvoltării acestora. În același timp,
trebuie ținut cont de faptul că transformarea digitală afectează aproape
toate aspectele economiei și societății, cu impact asupra modului de
desfășurare al afacerii și a livrării de valoare către clienți. Aceasta are
implicații nu doar asupra activității opeaționale, ci influențează și cultura
de lucru și relațiile cu clienții. Sunt tot mai frecvente noi modele de
aplicații, publicitate online, cloud computing, platforme de participare în
rețea, tranzacții de mai mare viteză și servicii online.
Digitalizarea proceselor de afaceri le permite firmelor să dezvolte
capacități IT unice, greu de imitat. Instrumentele și tehnologiile digitale
permit companiilor producătoare să reducă costurile, să crească
productivitatea, să îmbunătățească dezvoltarea produsului, să
comercializeze bunurile mai repede și să sporească concentrarea
clienților în diferite puncte ale lanțului de valoare. Companiile pot folosi
diferite instrumente și inovații digitale pentru îmbunătățirea fiecărei
dintre etapele parcurse pentru generarea, proiectarea și inovarea de
produse, producție, managementul lanțului de aprovizionare, marketing,
vânzări și servicii.
În primul rând această transformare digitală oferă lucrătorilor libertăți
mai mari, precum:
• ore de lucru flexibile
• modele de lucru care se adaptează pentru a se potrivi cu individul.
În al doilea rând, transformarea digitală solicită mai multe competențe și
calificări ale angajaților.
Există o cerere puternică pentru profesioniști bine educați, care își
adaptează continuu ablilitățile și calificările pentru a satisface nevoile
tehnologice noi și emergente.
De asemenea, sistemul de învățământ trebuie să se adapteze mai rapid la
noile tehnologii.
Dacă până acum se vehicula un impact negativ al transformării digitale
pieței muncii, prin disponibilizarea unui număr ridicat de salariați, în
contextul generat de COVID-19 recalificarea profesională și dobândirea
de abilități digitale se poate dovedi un factor pentru creșterea angajării.
Pentru diminuarea efectelor pandemie de COVID-19 asupra pieței muncii
din România, este necesar, în viitor, adoptarea unor măsuri active ale
pieței muncii care să asigure:
• creșterea gradului de ocupare în muncă,
• accelerarea introducerii tehnologiei digitale în administrațiile publice și
locale, având în vedere experiența dobândită.
• introducerea tehnologiilor informatice în educație (e-learning) pornind
de la experiența acumulată și de la procedurile elaborate de organismele
internaționale.

Bibliografie
Ziarul Săptămâna Financiară
Ziarul Financiar
www.europa.eu
www.ins.ro
www.eurostat