Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICĂ

DEPARTAMENTUL DE INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL

SISTEMELOR TEHNOLOGICE DROBETA TURNU SEVERIN

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ INDUSTRIALĂ ANUL IV

DISCIPLINA: BURSE DE MARFURI SI VALORI

REFERAT

Piata muncii

Coordonator științific:

Conf. univ. dr. Stanciu Marieta

Student:

Untaru Cristina-Mădălina

1
1. Situația actuală a pieței muncii
Din acest motiv, este din ce în ce mai important ca indivizii să caute modalități de
a-și dezvolta abilitățile și competențele într-un mod consecvent și constant, în vederea
obținerii unui loc de muncă sau pentru a progresa în carieră. Există diverse programe de
formare și proiecte de dezvoltare profesională care pot ajuta în această direcție. De
asemenea, este necesară o atenție sporită asupra adaptării la noile tehnologii și
schimbărilor din lumea digitală. Cu avansul tehnologic în fiecare domeniu, cerințele și
nevoile pieței muncii se modifică constant. Astfel, persoanele care sunt în măsură să se
adapteze și să învețe rapid noile tehnologii, sunt cele mai pregătite să facă față cerințelor
actuale și viitoare ale angajatorilor. De asemenea, într-o piață a muncii în continuă
evoluție, relațiile interpersonale și abilitățile de comunicare sunt, de asemenea, deosebit
de importante. Fiind capabil să lucrezi în echipă, să te adaptezi la diferite medii de lucru
și să comunici eficient cu colegii și clienții poate face diferența între succes și eșec într-o
carieră. În concluzie, situația actuală a pieței muncii în România este caracterizată de o
creștere semnificativă a locurilor de muncă disponibile, dar și de unele provocări
specifice. Pentru a prospera în această piață dinamică, este esențial ca indivizii să fie
pregătiți să-și dezvolte abilitățile și competențele într-un mod continuu și să se adapteze
la schimbările tehnologice și cerințele pieței muncii. Prin abordarea atentă a tuturor
acestor aspecte și prin investirea în propria dezvoltare profesională, fiecare persoană are
șansa de a atinge succesul și satisfacția în carieră.
1.1. Numărul de locuri de muncă disponibile
Numărul de locuri de muncă disponibile în România a crescut constant în ultima
perioadă. Conform datelor statistice, în prezent se estimează că există aproximativ X mii
de locuri de muncă vacante. Sectoarele cu cele mai mari oportunități de angajare includ
IT, inginerie, sănătate, educație și turism. Această creștere a locurilor de muncă
disponibile reflectă în parte dezvoltarea economică a țării și interesul tot mai mare al
investitorilor în piața românească.
1.2. Țările cu cele mai mari rate de ocupare
În ceea ce privește ratele de ocupare, unele țări din Europa se remarcă prin
performanțele lor remarcabile în acest domeniu. Potrivit datelor furnizate de Eurostat,
cele mai mari rate de ocupare a forței de muncă se înregistrează în țări precum Olanda,
Germania și Cehia. Aceste state au implementat politici active pe piața muncii, au
susținut dezvoltarea sectorului privat în mod semnificativ și au promovat măsuri de
stimulare a angajării în mod constant. Astfel, nivelul extrem de ridicat de ocupare din
aceste țări demonstrează cu claritate eficiența acestor politici și poate servi ca sursă de
inspirație pentru politicienii și specialiștii români în domeniul ocupării forței de muncă,
care ar putea învăța multe din exemplele de succes ale acestor țări europene. Mai mult
decât atât, abordarea acestor state în privința ocupării forței de muncă ar putea fi adaptată
și implementată cu succes și în România, având potențialul de a ridica nivelul de ocupare
și a aduce beneficii economiei naționale în ansamblul său. Prin urmare, este crucial ca
politicienii și specialiștii români să fie conștienți de succesul înregistrat de aceste țări
europene și să ia în considerare implicațiile și rezultatele pozitive pe care le-ar putea
aduce astfel de politici în contextul specific al țării noastre. Aceasta ar putea duce la o
îmbunătățire semnificativă a pieței muncii, oferind mai multe oportunități de angajare și
creând un mediu economic mai stabil și prosper.
1.3. Sectoarele de activitate cu cel mai mare deficit de personal
Unele sectoare de activitate se confruntă cu un deficit semnificativ de personal în
România. Acest deficit este cauzat în principal de discrepanțele dintre cererea și oferta de
2
forță de muncă calificată. Domeniile cu cel mai mare deficit de personal includ
construcțiile, IT-ul, industria alimentară și sănătatea. Lipsa de specialiști în aceste
domenii poate afecta dezvoltarea și creșterea economică a țării. Astfel, este necesară o
atenție sporită în dezvoltarea de programe de formare și stimularea interesului tinerilor
pentru aceste profesii.

2. Tendințe pe piața muncii


Economia actuală se confruntă cu diverse tendințe pe piața muncii. Acestea includ
automatizarea și impactul asupra locurilor de muncă, creșterea cererii de specialiști în
tehnologie și schimbările în preferințele angajatorilor și angajaților. Astfel, tehnologia în
continuă dezvoltare și progresele în domeniul inteligenței artificiale au dus la
automatizarea multor locuri de muncă. Această tendință a avut un impact semnificativ
asupra ocupării forței de muncă, schimbând cerințele și competențele necesare pentru a fi
angajabil. Pe de altă parte, creșterea rapidă a sectorului tehnologic a determinat o cerere
tot mai mare pentru specialiști în tehnologie, cum ar fi dezvoltatori de software, analiști
de date și experți în securitate cibernetică. În același timp, angajatorii și angajații au
început să-și schimbe preferințele. Companiile caută mai mult flexibilitate și lucrători cu
abilități tehnologice avansate, în timp ce angajații tind să caute un echilibru între viața
profesională și personală și să fie mai selectivi în alegerea angajatorului și a beneficiilor
oferite. Toate aceste tendințe influențează în mod semnificativ piața muncii și nevoile de
resurse umane în prezent.
2.1. Automatizarea și impactul asupra locurilor de muncă
Automatizarea a devenit o tendință puternică pe piața muncii, având un impact
semnificativ asupra locurilor de muncă. În ultimii ani, tehnologiile avansate, cum ar fi
roboții industriali și inteligența artificială, au înlocuit o serie de sarcini care erau în mod
tradițional realizate de oameni. Acest lucru a dus la pierderea unor locuri de muncă și la
necesitatea de a recalifica sau reorienta forța de muncă. Cu toate acestea, automatizarea
nu a dus doar la pierderi de locuri de muncă, ci și la crearea de noi oportunități. Noile
tehnologii au dus la apariția unor noi domenii de activitate și la cererea de specialiști în
tehnologii noi, cum ar fi dezvoltatorii de software și specialiștii în inteligența artificială.
Prin urmare, în contextul creșterii automatei, este important să se asigure o adaptare
eficientă a forței de muncă și să se dezvolte abilități noi care să răspundă cerințelor pieței.
2.2. Creșterea cererii de specialiști în tehnologie
Una dintre tendințele evidente pe piața muncii este creșterea cererii de specialiști în
tehnologie. Într-o lume dominată de inovație și digitalizare, companiile se confruntă cu
necesitatea de a avea personal specializat în tehnologie. Aceasta include dezvoltatori de
software, ingineri de date, specialiști în securitate cibernetică și alți profesioniști care pot
contribui la transformarea digitală a afacerilor. Cererea pentru aceste competențe
tehnologice avansate continuă să crească, întrucât companiile își adaptează operațiunile și
strategiile pe fondul noilor tehnologii și provocări. Pentru a satisface cererea de
specialiști în tehnologie, este important ca sistemul educațional să se adapteze și să ofere
programe de învățare și formare adecvate, astfel încât tinerii să poată dezvolta
competențele necesare acestor profesii în cerere.
2.3. Schimbările în preferințele angajatorilor și angajaților
În ultimii ani, preferințele angajatorilor și ale angajaților s-au schimbat
semnificativ. Angajatorii au început să caute mai mult flexibilitate în relația de muncă,
inclusiv lucrul la distanță și program flexibil. Aceasta este o tendință impulsionată în
mare parte de tehnologia și posibilitatea de a comunica și lucra eficient online. Pe de altă
parte, angajații au devenit mai atenți la echilibrul între viața profesională și personală și
caută oportunități care să le ofere flexibilitate și posibilități de dezvoltare personală și
profesională. De asemenea, angajații tind să fie mai selectivi în alegerea angajatorului și
3
acordă o importanță mai mare beneficiilor și culturii organizaționale. Aceste schimbări în
preferințe au determinat companiile să se adapteze și să ofere beneficii atractive și medii
de lucru favorabile, pentru a atrage și reține personalul talentat.

3. Politici și măsuri pentru stimularea pieței muncii


Politica și măsurile pentru stimularea pieței muncii au ca scop principal creșterea
ocupării forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de angajare. Aceste politici implică
inițiative de formare și reconversie profesională, care oferă angajaților posibilitatea de a-
și dezvolta abilitățile și competențele necesare pentru a se adapta la cerințele pieței
muncii. Programul de formare și reconversie profesională este destinat atât persoanelor
care doresc să își schimbe domeniul de activitate, cât și celor care doresc să își dezvolte
noi competențe în domeniul lor de lucru. Acest program acoperă diverse domenii și oferă
cursuri și traininguri relevante pentru nevoile angajaților. În plus, sunt disponibile și
incentive fiscale pentru angajatori, care încurajează angajarea și menținerea personalului.
Aceste incentive fiscale pot include reduceri de taxe sau scutire de impozite pentru
întreprinderi care își extind echipa de angajați sau care angajează tineri sau persoane din
grupuri vulnerabile. De asemenea, există programe de sprijin pentru antreprenoriat, care
oferă consultanță și asistență pentru cei care doresc să își înceapă propria afacere sau să
dezvolte afacerea existentă. Aceste programe de sprijin includ, de exemplu, finanțare
pentru investiții în echipamente sau facilități, consiliere în afaceri și acces la rețele de
afaceri și parteneriate. Astfel, se oferă suport și resurse pentru a încuraja inovarea și
dezvoltarea economică în diverse sectoare. Inovarea și dezvoltarea economică pot juca un
rol important în crearea de noi locuri de muncă și în stimularea pieței muncii. De
asemenea, există inițiative de promovare a egalității de gen în piața muncii, care
încurajează angajarea și promovarea femeilor în domenii tradițional masculine și care
oferă sprijin pentru creșterea participării femeilor în forța de muncă. Toate aceste politici
și măsuri se lucrează împreună pentru a asigura un mediu propice pentru angajați,
angajatori și întreaga economie.
3.1. Programe de formare și reconversie profesională
Programele de formare și reconversie profesională joacă un rol important în
stimularea pieței muncii. Aceste programe oferă angajaților și șomerilor posibilitatea de a
obține noile competențe și abilități necesare pentru a se adapta și a se califica în domenii
cu cerere ridicată. Aceste programe pot include cursuri de specializare, traininguri și
stagii practice, care oferă participanților oportunitatea de a-și dezvolta experiența în
domenii precum tehnologia informației, inginerie, sănătate și multe altele. Scopul acestor
programe este de a îmbunătăți calificarea și calitatea forței de muncă, permițându-le
participanților să beneficieze de perspective și oportunități mai bune pe piața muncii și să
contribuie la dezvoltarea economică.
3.2. Incentive fiscale pentru angajatori
Existența unor incentive fiscale pentru angajatori este esențială pentru a stimula
ocuparea forței de muncă și pentru a atrage investiții în piața muncii. Aceste incentive
fiscale pot include reduceri de taxe, scutiri de impozite sau alte avantaje financiare pentru
companiile care angajează și mențin angajați. Fiind conștienți de impactul pe care îl pot
avea asupra afacerilor, guvernele și autoritățile fiscale implementează diverse politici
care facilitează crearea de noi locuri de muncă și stimulează angajarea. Aceste măsuri
fiscale atrag de asemenea companii internaționale să investească în țară, favorizând
dezvoltarea economică și crearea de noi oportunități pentru forța de muncă locală. Prin
urmare, incentivele fiscale pentru angajatori reprezintă un factor important în construirea
unei piețe muncii mai puternice și mai competitive.

4
3.3. Programe de sprijin pentru antreprenoriat
Programele de sprijin pentru antreprenoriat sunt menite să ofere susținere și
asistență celor care doresc să își înceapă propria afacere sau să dezvolte afacerea
existentă. Aceste programe pot include consultanță specializată, instruire în domeniul
managementului afacerii și acces la finanțare sau alte resurse. Scopul acestor programe
este de a încuraja antreprenoriatul și inovația, stimulând astfel crearea de noi locuri de
muncă și dezvoltarea economică. Prin oferirea de sprijin în etapele incipiente ale unei
afaceri, aceste programe facilitează creșterea și sustenabilitatea întreprinderilor și îi ajută
pe antreprenori să depășească obstacolele și să își realizeze potențialul. Astfel,
programele de sprijin pentru antreprenoriat contribuie la diversificarea economiei și la
întărirea pieței muncii prin susținerea dezvoltării și creșterii afacerilor locale.

4. Provocări și perspective în piața muncii


Provocările și perspectivele în piața muncii reprezintă aspecte esențiale pentru
dezvoltarea unei economii sănătoase și pentru asigurarea bunăstării cetățenilor. Acestea
includ schimbări majore, provocări și oportunități create de impactul migrației asupra
pieței muncii, creșterea inegalităților salariale, adaptarea la noile cerințe ale pieței muncii
și perspectivele pentru viitorul muncii. Aceste aspecte necesită o abordare eficientă a
politicii și a strategiilor de ocupare a forței de muncă, precum și implicarea tuturor
actorilor în vederea creării unui mediu favorabil dezvoltării profesionale și creșterii
economice.
4.1. Impactul migrației asupra pieței muncii
Impactul migrației asupra pieței muncii este un subiect de interes în contextul
globalizării și al mobilității forței de muncă. Migrația poate aduce atât beneficii, cât și
provocări pentru piața muncii. Pe de o parte, migrația poate contribui la reducerea
deficitului de personal în anumite sectoare, la diversificarea culturilor organizaționale și
la transferul de cunoștințe și experiență. Pe de altă parte, migrația poate genera inegalități
salariale, concurență sporită pe piața muncii și potențiale tensiuni sociale. Este necesară o
gestionare eficientă a fenomenului migrației pentru a asigura integrarea echitabilă a
migranților în piața muncii și pentru a valorifica la maximum beneficiile aduse de aceștia.
4.2. Creșterea inegalităților salariale
Creșterea inegalităților salariale reprezintă o provocare semnificativă pentru piața
muncii. Unele sectoare și profesii se confruntă cu diferențe salariale tot mai mari între
angajații cu abilități/specializări diferite. Aceasta poate fi rezultatul unor factori precum
evoluția tehnologică, globalizarea, automatizarea sau dezechilibrele de putere.
Inegalitățile salariale pot afecta în mod negativ coeziunea socială și pot genera
disatisfacția angajaților, afectând productivitatea și stabilitatea economică în general.
Pentru a aborda această problemă, este necesară o evaluare a politicii salariale și a
condițiilor de muncă, încurajarea negocierii colective și asigurarea unui mediu de lucru
echitabil și sigur.
4.3. Adaptarea la noile cerințe ale pieței muncii
Adaptarea la noile cerințe ale pieței muncii este extrem de esențială pentru a putea
face față schimbărilor rapide și constante care au loc în economie în zilele noastre.
Tehnologia și automatizarea au într-adevăr schimbat natura locurilor de muncă și acest
lucru generează o presiune mare asupra angajaților și companiilor. Aceasta înseamnă că
dezvoltarea abilităților digitale devine crucială, deoarece competențele necesare în
anumite domenii evoluează într-un ritm accelerat. Astfel, angajații și companiile trebuie
să se adapteze rapid la aceste schimbări pentru a rămâne relevanți și competitivi pe piața
muncii. Pentru a atinge acest obiectiv, este esențială dezvoltarea continuă și reconversia
profesională. De asemenea, este important să se pună accent pe promovarea flexibilității
și a gândirii inovatoare. Numai prin îmbrățișarea acestor abordări, guvernele și instituțiile
5
educaționale vor putea colabora eficient pentru a furniza programe de formare și susținere
care vor ajuta angajații să se adapteze la cerințele actuale și viitoare ale pieței muncii.
Aceste programe oferă o oportunitate crucială de a învăța și de a se dezvolta într-un
mediu care se schimbă constant.
4.4. Perspectivele pentru viitorul muncii
Perspectivele pentru viitorul muncii sunt influențate de schimbările tehnologice,
economice și sociale într-o măsură tot mai mare. Cu fiecare trecere a anilor, evoluția
tehnică și digitalizarea continuă să transforme în mod fundamental modul în care lucrăm,
iar acest proces nu va înceta prea curând. Dinamica economică și inovațiile revoluționare
pe care le aduc cu sine noua tehnologie sunt factorii cheie care au influență majoră asupra
schimbărilor în ocuparea forței de muncă. Prin urmare, putem anticipa apariția unor noi
locuri de muncă și cariere care nu existau în trecut, dar, în același timp, nu putem neglija
faptul că o parte din meseriile tradiționale vor suferi modificări sau chiar vor dispărea
complet. În acest context, este vital ca indivizii și societatea în ansamblu să-și adapteze
abilitățile și competențele pentru a face față acestei schimbări continue. Specializările în
domenii precum inteligența artificială, roboțica sau energia regenerabilă vor deveni din ce
în ce mai solicitate în viitor. Acestea sunt domenii în care se vor cere competențe
specifice și unde o bună înțelegere a tehnologiilor emergente va determina reușita
profesională. Învățarea continuă va fi cheia succesului, iar indivizii trebuie să fie receptivi
la nou și să-și dezvolte constant abilități relevante pentru a rămâne competitivi pe piața
muncii. De asemenea, colaborarea între actorii din mediul privat, public și academic va
juca un rol crucial în anticiparea și gestionarea schimbărilor din lumea muncii. Într-o
lume tot mai complexă, parteneriate puternice între diverse sectoare vor avea capacitatea
de a identifica și valorifica oportunitățile viitoare. Prin unirea eforturilor și prin
împărtășirea cunoștințelor și experiențelor, se vor putea anticipa și implementa soluții
inovatoare pentru a face față provocărilor viitorului muncii. Astfel, este esențial ca
indivizii și societatea să investească într-un proces continuu de învățare și dezvoltare,
adaptându-se la schimbările din piața muncii și îmbrățișând inovația. Diversitatea
abilităților și perspectivelor va fi un avantaj într-o lume din ce în ce mai complexă, unde
eforturile colective vor fi cheia unui viitor al muncii durabil și prosper. Prin adoptarea
unei abordări proactive, putem modela direcția în care se dezvoltă lumea muncii și putem
asigura o societate mai echitabilă și prosperă pentru toți.

Bibliografie

1. LM Păunescu - strategiimanageriale.ro. Correlation Between Unemployment,


Gdp, Employment And Investment. strategiimanageriale.ro
2. AS Tecău, CP Constantin, RC Lixăndroi, IB Chiţu… - Amfiteatru …, 2020 -
ceeol.com. Impact of the COVID-19 crisis on heavy work investment in
Romania. econstor.eu
3. S Iordache, R Livandovschi - Strategii și politici de management în …, 2023 -
ibn.idsi.md. Family friendly policies-new trends in business culture in the
Republic of Moldova. idsi.md
4. L Artene - Calitatea Vieții, 2023 - revistacalitateavietii.ro. Constrângeri și
provocări în dezvoltarea aptitudinilor digitale pentru forța de muncă din
România. revistacalitateavietii.ro

S-ar putea să vă placă și