I.

TEMA1 8 ore
T 1.1 Informare privind piata muncii si evolutia ocupatiilor 3 ore
T 1.2 Stabilirea traseului profesional 2 ore
T 1.3 Evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea cresterii increderii in
sine 3 ore
T 1.1 Informare privind piata muncii si evolutia ocupatiilor
Informarea privind piata muncii, stabilirea traseului profesional, evaluarea si
autoevaluarea se realizeaza prin autoinformare, prin acordarea de servicii de consiliere
individuala sau de grup.
A. Sunt furnizate participantilor informatii privind caracteristicile pietei muncii:
1 ) profesii cautate de angajatori;
2 ) profesii predispuse somajului;
3 ) oferta de joburi si calitatea cererii (nivelul de pregatire al contra-candidatilor);
) particularitati ale angajatului ideal;
! ) caractersitici ale ocupatiilor din regiune ;
" ) tendintele privind nivelul de instruire, de calificare pe piata muncii;
# ) criterii de indeplinit pentru obtinerea unor anumite locuri de munca.
B. Legislatia muncii:
1 ) $%&'( )'*$II + va fi distribuit urmatorul material din cuprinsul acestuia,
a) $ontractul de munca
b) -alarizare
c) .rotectia angajatului
d) /ormare profesionala continua
2 ) (egea #"02112 + integral
C. Informatii referitoare la participare de targuri si burse ale locurilor de munca
1 ) targurile de joburi, 2ttp,00jobfest.onlinestudent.ro0,
2ttp,002r.businesslive.ro0angajatori-de-top-2111-tinteste-31-de-companii0
2 ) bursa locurilor de munca
3 )informatii aparute in presa (e4, 2ttp,00555.mone6.ro0top-11-profesii-care-ii-trimit-
pe-tineri-direct-in-somaj78332!1.2tml)
studii 0 cercetari0 realizate de catre Institutul *ational de -tatistica sau in cadrul
proiectelor implementate din /-9 prin .%-&:'
! statistici realizate si publicate de ;*%/) si ;<%/)
1
A. 1 Profesii cautate de angaatori
&eficitul de talente de pe piata alimenteaza lupta pentru specialisti in aproape
toate domeniile de activitate. .entru a avea specialisti, companiile sunt nevoite sa
investeasca in programe de formare profesionala, iar daca ii vor pe cei mai buni,
acestea se vad obligate sa mareasca ofertele si sa imbunatateasca strategiile de
retentie si motivare.
-tudiul privind deficitul de talente evidentiaza o crestere a crizei de talente la
nivel global. 1= dintre angajatorii din intreaga lume se lupta pentru a gasi candidati
calificati, iar cererea de talente este crescuta pentru functii ca reprezentant de vanzari,
muncitori calificati (meseriasi) si te2nicieni.
.otrivit studiului , cele mai mari probleme in a gasi personal calificat le au
angajatorii din $osta :ica 33=, cei din )e4ic (82=), angajatorii din *oua >eelanda
("2=), dar si companiile din ;ustralia ("1=) si <aponia ("1=). ;ngajatorii care se
confrunta cu cel mai mic deficit de talente se regasesc in India (3=), Irlanda (1#=),
%landa (1#=) si $2ina (13=).
$el mai greu de gasit sunt reprezentantii de vanzari in tari ca -';, <aponia,
?ong @ong, Aai5an, -ingapore, *oua >eelanda, Irlanda si .eru.
In timp ce in Bermania, )area Critanie, $anada, ;ustralia, -pania, -uedia, Italia,
Celgia, ;ustria, /ranta si 9lvetia cei mai cautati sunt muncitorii calificati (electricieni,
tamplari, instalatori si zidari). &in cauza deficitului multe tari europene folosesc in
prezent forta de munca e4terna.
;ceste meserii se claseaza pe locul unu sau doi in topul celor mai cautate de
catre angajatorii europeni. &e asemenea, pe batranul continent se inregistreaza o lipsa
a te2nicienilor si a inginerilor, dar si o crestere a disponibilitatii asistentelor medicale si a
operatorilor de productie. $ererea mare a angajatorilor pentru personal calificat in IA si
administrativ din ultimii ani a fost depasita de cererea de contabili, finantisti si laboranti.
In tarile din ;sia-.acific, pozitiile IA sunt mai usor de ocupat, dar in India, <aponia
si Aai5an lipsa de talente este inca evidenta in acest sector. .e competitiva piata a
fortei de munca din $2ina, laborantii se afla pe locul doi in topul celor mai cautati de
catre angajatori, desi anul trecut nu erau inclusi in lista celor zece. $ererea de laboranti
a crescut, de asemenea, si in ;ustralia si <aponia. ;ceasta meserie ocupa locul patru,
respectiv opt, in lista celor mai cautate.
.otrivit specialistilor, fle4ibilitatea pietei de munca si lipsa talentelor vor continua
sa fie o problema pe care tot mai multe tari vor trebui s-o infrunte. )ai mult, analiza
evidentiaza o posibila acutizare a crizei in urmatori zece sau c2iar douazeci de ani.
$riza de oameni specializati pentru a ocupa anumite functii se datoreaza sc2imbarilor
demografice (migratie, scaderea nata-litatii, imbatranirea populatiei), glo-balizarii, lipsei
investitiilor in invata-mant, outsourcing-ului si leasing-ului de personal.
Deficitul local
In momentul de fata, piata de forta de munca auto2tona se confrunta cu o lipsa
de personal calificat in domenii precum,IAD$, :etail, .roductie si $onstructii.
E.e piata romaneasca, cei mai cautati sunt, Ingineri de proces, Ingineri
;utomatisti, .rogramatori IA, $onsultanti implementare -;., %peratori in arii industriale,
-pecialisti si )anageri in $onstructii, ;c2izitori pentru retele :etailE, spune (arisa
$ondriuc, ?: $onsultant, )anpo5er :omania. .rincipalele motive pentru care aceste
profesii traverseaza o criza sunt determinate de ritmul dinamic de dezvoltare a pietei,
intrarea unor noi jucatori pe piata, dar si de e4perienta insuficienta castigata de cei
2
integrati deja in cadrul pozitiilor specializate, e4plica ?: $onsultantul )anpo5er.
;paritia unor specializari noi, criteriile de selectie ale companiilor care tind sa fie din ce
in ce mai specifice si investitiile insuficiente in programele de formare a unei noi
generatii de specialisti sunt principalele motive care au influentat si continua sa
influenteze situatia pietei de munca de la noi.
E$ompaniile nu investesc suficient in pregatirea unor noi generatii de specialisti,
nevoia de eficienta le determina sa caute oameni cu un anumit tip de e4perienta, cu
e4punere la anumite tipuri de aplicatii, buni vorbitori de limbi straineE.
% alta caracteristica importanta a pietei tine de asteptarile candidatilor in privinta
pac2etelor salariale si de beneficii oferite de angajatori.
EIn randul tinerilor absolventi, acestea tind sa fie nerealiste in raport cu
cunostintele practice si modul in care pot contribui direct la rezultatele companieiE.
.otrivit (arisei $ondriuc, aceasta criza s-ar putea acutiza in viitor, dar ea poate fi
depasita, daca piata va tinde spre o adaptare la acest fenomen, iar companiile vor
investi mai mult in formarea unor noi generatii de specialisti.
Varsta, calificarea si competentele fac diferenta
Intr-adevar, putem vorbi despre o criza de talente in domeniile IA, $onstructii,
9ngineering, dar cred ca deficitul de talente este generat si de categoria de varsta,
calificare si competente, nu doar de specificul unui anumit job,
'n e4emplu relevant este lipsa oamenilor pregatiti sa faca Eproject managementE
la nivel profesionist; un alt e4emplu aplicabil in IA si 9ngineering il reprezinta ElipsaE
angajatilor cu varste cuprinse intre 3! si ! de ani.
.rincipalele cauze ale acestei crize se datoreaza prezentei consistente pe piata
romaneasca a multor companii mari de IA, precum si afluentei scazute catre facultatile
cu specific te2nic, in perioada anilor 31.
EIntr-o perioada in care Institutele de .roiectare erau restructurate masiv, foarte
putini indrazneau sa-si trimita copiii sa faca studii in aceste domeniiE. &eficitul de talente
este determinat de absenta unor programe de formare profesionala, dar si de lipsa
e4perientei de lucru pe piete competitive, iar cel mai greu de gasit pe piata noastra e un
inginer care sa poata fi si bun manager.
$a solutii pentru depasirea crizei, se recomanda EimportulE de talente din tari
invecinate sau, mai ales, repatrierea romanilor emigrati in occident.
E:epatrierea romanilor emigrati in ultimii ani reprezinta o solutie foarte eficienta
intrucat nu necesita timpi de adaptare mari. &e asemenea, o solutie eficienta pe termen
lung ar fi punerea in acord a mediului de business cu cel academic, cu alte cuvinte
sc2imbarea curriculei universitare in acord cu cerintele si necesitatile pietei, capitol la
care din pacate suntem in urma cu cel putin cinci aniE.
Vanatoarea de talente
-istemul bancar este un alt domeniu de pe piata noastra unde lupta pentru
talente este in plina desfasurare. 94tinderea retelelor teritoriale ale bancilor, doritoare in
a-si mari cota de piata, precum si noile intrari organizationale in piata bancara, din
ultimii ani, au accentuat criza de talente pe mai multe pozitii, la aproape toate nivelurile
e4istente in sistem.
In prezent, specialistii in domeniul bancar sunt EvanatiE simultan de doua, trei
organizatii, iar bancile intampina serioase dificultati in a atrage, retine si motiva oameni
cu e4perienta relevanta.
3
In sistemul bancar, pozitii precum, director de sucursala, ofiteri de vanzari
produse de retail, relations2ip manager, specialisti in domeniul IA sau juridic, si c2iar
pozitii precum asistent director si casier, devin din ce in ce mai cautate, atat datorita
comple4itatii si gradului de specializare specific fiecarei pozitii, cat si datorita profilului
urmarit.
)igrarea angajatilor cu e4perienta, pe pozitii manageriale in cadrul aceluiasi
domeniu sau in domenii colaterale activitatii financiar bancare, creeaza anumite
oportunitati, dar in acelasi timp potenteaza importanta instrumentelor de negociere.
9ste cert faptul ca pe langa pac2etul salarial propriu-zis, devin importante si
celelalte beneficii, diverse tipuri de asigurari si programe de dezvoltare, precum si alte
componente ale calitatii vietii sociale din interiorul organizatiei.
.entru a evita tendintele negative ale pietei fortei de munca, guvernele tarilor cu
probleme, precum si mari angajatori au inceput sa dezvolte programe de atragere a
personalului calificat din zonele cu surplus de personal, au trecut la programe de
recalificare a lucratorilor si la modificarea legislatiei pentru a putea permite integrarea
somerilor pe piata de munca. -olutii e4ista, dar asa cum arata si raportul )anpo5er,
efectele nu vor fi imediate. 9 nevoie de timp si de optimizarea strategiilor de ?: pentru
a depasi criza.
A. ! Profesii predispuse somaului
Aot mai multi absolventi de facultate ajung sa faca performanta intr-o noua
cariera, deopotriva frustranta si revoltatoare, somajul.
*umai in anul 2113, peste 21.111 de oameni s-au vazut cu diploma de licenta si
au vrut sa se faca juristi, peste 22.111 pedagogi, 12.111 de filologi si jurnalisti si 1.111
de specialisti in stiinte politice. Iar daca :omania nu are o economie care duduie, ea
compenseaza in sc2imb cu economistii proaspat iesiti de pe bancile facultatilor, nu mai
putin de "#.111. *ici cei care si-au ales o meserie te2nica nu se afla intr-o situatie mai
fericita, iar economia care sta pe butuci nu permite inginerilor, constructorilor si
ar2itectilor sa cladeasca mai nimic, cu atat mai putin propria cariera. $inic, dar
adevarat, tuturor le ramane o singura speranta, aceea de a fi sanatosi, nu de alta, dar
nu prea mai are nici cine sa-i trateze. 8111 + acesta este numarul medicilor absolventi
in 2113, care au dat :omania pe strainatate, cea care a oferit conditii de lucru umane si
salarii demne.
:omanii se afla in situatia de a nu mai sti ce drum sa-si aleaga in viata si nici
pentru cei fara studii superioare situatia nu este mai roz. /ata de anul trecut, locurile de
munca s-au injumatatit, iar pesimistii atrag atentia asupra faptului ca actuala criza a
joburilor va dura pana dupa 2113, deoarece firmele nu vor cauta forta de munca imediat
ce se vor redresa, ci abia mai tarziu.
(a problemele tinerilor, se adauga o problema a tuturor, statul roman, e4pert in
cantitate, si nu in calitate, c2eltuieste o groaza de bani pentru pregatirea unor specialisti
de la care nu va incasa niciodata nici un impozit. -pre e4emplu, un singur student la
medicina, costa statul, pe an, "!2! de lei.
In timp ce unii nu reusesc sa intre in campul muncii, e4ista si oameni foarte tineri
care au reusit sa castige bani frumosi bazandu-se numai pe mintea si pe talentul lor.

4
A. " #ferta de oburi si calitatea cererii
%rice activitate economica, pentru desfasurarea ei, necesita factorul munca
alaturi de ceilalti factori de productie. &aca se au in vedere, volumul productivitatii
muncii si timpul legal de munca pentru o perioada determinata, putem stabili nevoia de
munca, deci forta de munca necesara in perioada respectiva.
.iata muncii sau a fortei de munca reprezinta spatiul economic in care are loc
confruntarea libera a cererii de munca cu oferta de munca. $ererea de munca este
reprezentata de detinatorii de capital, in calitate de cumparatori iar oferta de munca o
reprezinta posesorii de forta de munca, in calitate de vanzatori. 828r1#18i
Piata muncii nu este omoena, ci se compune din segmente pe domenii de
activitate, zone economice, meserii, niveluri de calificare.
In acest sens putem distinge,
- piata locala a muncii subdiviziune geografica cu particularitati pecuniare,
costuri, psi2ologii, mobilitate;
- piata e4terna a muncii, subdiviziune care priveste un anumit n umar de
lucratori, fiecare fiind disponibil sau potential disponibil pentru a ocupa locurile de
munca ce se oferta prin competitie;
- piata interna a muncii, subdiviziune in care cererea si oferta de munca
sunt interne fiecarei firme si accesibile direct pietei e4terne a muncii, insa o perceptie
diferita a celor din interior in raport cu cei din afara. 9a priveste ocuparea diferitelor
functii prin avansare, transfer, concurs innteriorul firmei.
.iata muncii, ca piata a celui mai important factor de productie, se afla in
legatura directa cu celelalte piete, a bunurilor, monetara si a capitalului. 9a
receptioneaza semnalele de pe fiecare piata si isi formeaza propriile e4igente fata de
acestea. 9c2ilibrul pietei muncii conditioneaza ec2ilibrul celorlalte peite.
$ererea de munca reprezinta cantitatea totala de munca necesara desfasurarii
activitatilor economico-sociale dintr-o tara la unmoment dat. 9a are ca punt de plecare
nevoia de munca, dar nu este egala cu acesta. &eci, din cererea de munca nu fac parte
muncile nesalarizate, precum, munca femeilor casnice, a militarilor in stagiu, a elevilor
si studentilor, altor persoane care nu vor sa munceasca, avand alte venituri. ;stfel spus,
cererea de munca este reprezentata de nevoia de munca salarizata. -atisfacerea nevoii
de munca se realizeaza, prin utilizarea disponibilitatilor de munca e4istente in societate,
adica cantitatea de munca ce poate fi depusa de populatia apta a tarii respective in
perioada data. -i in acest caz trebuie avut in vedere faptul ca nu toate disponibilitatile
de munca se constituie in oferta de munca ci numai cele care urmeaza sa fie salarizate,
remunerate.
%ferta de munca este reprezentata de totalitatea resurselor de munca disponibile
intr-o tara, la un moment dat. care apare pe piata muncii ca oferta de munca salarizata.
&eci, din populatia apta de munca se scade, numarul femeilor casnice, al
militarilor in stagiu, al elevilor si studentilor, al celor care nu vor sa se angajeze
deoarece au alte venituri.
$ererea si oferta de munca sunt categorii economice dependente, pe de o parte,
de structura si dinamica activitatilor economico-sociale, iar pe de alta parte, de
procesele socio-demografice.
&aca privim interdependenta intre dezvoltarea economico-sociala si procesele
demografice, opinile specialistilor sunt diferite, c2iar contradictorii. -ituatia intr-o serie
de tari dezvoltate din punct de vedere economico-social infirma concluziile lui
5
A2.)alt2us, ameliorarea conditiilor de viata, influentand comportamentul demografic
familial in sensul scaderii natalitatii. $u toate acestea nu putem concluziona ca
pretutindeni si intotdeauna se manifesta o tendinta inversa fata de ideiile formulate de
acesta. :amane o sarcina a specialistilor in domeniu sa analizeze mai profund relatia
dintre cererea si foerta de pe piata muncii si cea de pe piata bunurilor.
.iata muncii, spre deosebire de celelalte piete, are o serie de particularitati si
anume,
a. este subordonata legilor economice, cat si celor demografice, varsta, sez,
stare de sanatate, psi2ologia oamenilor ;
b. cererea de munca, pe termen scurt, este practic invariabila;
c. oferta de munca se formeaza intr-un indelungat timp, in care noua
generatie ajunge la varsta legala de munca si nivelul de pregatire profesionala;
d. oferta de munca, cu gradul ei de pregatire generala si profesionala, isi
pune amprenta asupra modului de satisfacere a cererii de munca;
e. posesorul fortei de munca are o mobilitate relativ redusa. %amenii sunt
atasati mediului socio-economic in care s-au format si unde traiesc. ;vantajele
economico-sociale oferite de alte localitati, zone, nu isi e4ercita nelimitat rolul, cel
motivational, in ceea ce priveste deplasarea oamenilor spre locuri de munca.
f. oferta de munca este, fata de alte marfuri, foarte perisabila, nu poate fi
conservata. .osesorul fortei de munca nu poate astepta oricat pentru a se angaja,
intrucat nu dispune de venituri pentru a trai.
g. eterogenitatea dintre cererea si oferta de munca, neconcordanta dintre
structurile lor fac ca substituirea intre diferitele lor componente sa fie redusa.
.e piata munciii, cererea si oferta se stabilesc pe domenii de activitate, nivele de
pregatire,varste si seze, specialitati si meserii, zone si localitati, unitati economico-
sociale.
(a piata intre combatanti, are loc o concurenta; ofertantul de forta de munca
asteapta un ma4imum de avantaj net de pe urma inc2irierii muncii sale, respectiv
ma4imum de utilitati si minimum de neutilitati, pe cand cumparatorul de forta de munca,
cel care oferta locuri de munca + asteapta ma4imum de profit. .roductivitatea marginala
a muncii va arata daca angajatul va fi bine sau prost platit in functi de contributia adusa
la rezultatele obtinute.
.iata muncii se desfasoara in doua faze,
- in prima fa!a se stabilesc conditiile generale de angajare a salariatilor si
se prefigureaza principiile de stabilire a salariilor. 9a se desfasoara la nivel
macroeconomic, un de se 2otaraste, nivelul minim al salariului ce trebuie garantat de
firme, pe economia nationala si pe segmentele mari ale pietei muncii; protectia sociala
pentru femeile angajate salarial, conditiile de munca, dreptul la odi2na, dreptul la
asociere si de organizare in sindicate, dreptul sindicatelor de a negocia salariile si
conditiile de munca cu patronul, varsta minima de munca.
- In cea de"a doua fa!a, care este o continuare a primei, are loc
confruntarea efectiva a cererii si ofertei de munc,a la nivel microeconomic, al conditiilor
concrete din cadrul unitatilor economico-sociale si salariatilor acestora.
6
$aracterul specific al pietei muncii se intrepatrunde cu cel derivat. $a piata
dominanta, aceasta are ca functie principala asigurarea activitatilor economico-sociale
cu resursele demunca in cantitatea, structura si calitatea necesara. &aca marfa produsa
cu o anumita forta de munca nu se vinde, nu-si gaseste cumparatori, atunci nici resursa
de munca folosita la producerea marfii respective nu-si va mai gasi cererea.
-pecificitatea acestei piete mai decurge si din diferenta dintre salariul si pretul
celorlalte marfuri, in sensul ca numai salariul real oscileaza, ca si preturile, salariul
nominal intregistrand cresteri continue.
$aracteristicile aratate se concretizeaza in urmatoarele aspecte,
- piata muncii este o piata cu un rad ridicat de riiditate si de
sensibilitate, ea intersectandu-se cu ec2ilibrul economic general, cat si cu cel social +
politic;
- functionarea si mecanismele ei se constituie in acte economice de
#ustitie sociala$ de ec%itate si de ec%ilibru social;
- este o piata mai bine orani!ata si mai puternic relementata;
)ecanismele acestei piete au un grad mai ridicat de imperfectiune (de e4emplu,
salariul reprezinta unica si adesea, principala parg2ie de reglare a ocuparii si utilizarii
resurselor de munca)
A. $ Particularitati ale angaatului ideal
;bsolvent de studii superioare cu profil te2nic, e4perienFG Hn domeniu,
cunoscGtor a cel puFin douG limbi strGine (una de circulaFie internaFionalG Ii o alta
precum germana, rusa, suedeza sau potug2eza) creativ Ii fle4ibil. ;cestea sunt cJteva
dintre calitGFile angajatului ideal Hn viziunea celor mai mulFi angajatori.
Inginerii, aproape indiferent de specializare, IA-iItii Ii c2iar specialiItii Hn finanFe
care vorbesc fluent mai multe limbi strGine au fost Ii rGmJn Hn atenFia celor mai mulFi
dintre angajatori, potrivit specialiItilor Hn resurse umane.
E&perienta nu este sinura calitate pe care o cauta angajatorii la miile de
aplicanti care trimit $K-uri. &e fapt, nu e4ista un portret-robot al candidatului ideal, ci
cateva trasaturi obligatorii pe care trebuie sa le aiba cei care aspira la un post Hntr-o
anumita companie.
;ngajatul ideal trebuie sa dovedeasca o Hnalta capacitate de Hnvatare, dar si
responsabilitate si tinuta morala. *u Hn ultimul rand, Edisponibilitatea pentru o continua
reinventare si desc2iderea catre noi provocariE sunt alte calitati care completeaza
profilul angajatului ideal.
$ei care au de gand sa participe la targuri de joburi , in primul rand, ei trebuie sa
stie ca posturile se adreseaza tinerilor profesionisti cu e4perienta, care au studii
superioare si care vorbesc o limba straina.
$ostul orar al fortei de munca a crescut cu !,= Hn :omania Hn ultimele trei luni
ale anului 2111 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Lara noastra ocupa
astfel locul al doilea la nivel european, Hn functie de avansul indicatorului, dupa Culgaria,
cu #,"=, arata datele %ficiului 9uropean de -tatistica (9urostat).
Kec2imea nu este HnsG neapGrat un argument Hn faFa patronilor dacG aspirantul la
un post nu vine cu un portofoliu impresionant, dar Ii cu rezultatele concrete ale
colaborGrilor anterioare. ;ngajatorii cautG cu predilecFie persoane cu un grad mare de
calificare Ii cu o bogatG e4pertizG Hn variate domenii. Iar dacG aceIti oameni sunt
dispuIi sG munceascG pe niveluri salariale inferioare pregGtirii lor sau sG deFinG mai
7
multe funcFii prin cumul, atunci avem profilul dorit de angajatori pentru aceastG perioadG
de crizG.
&eIi din start nu mulFi romJni pot satisface astfel e4igenFele patronilor, se mai cer
Hn plus Ii alte calitGFi. ;ngajatorul se uitG Ii la calitGFile personale ale solicitantului -
integritate, responsabilitate, dinamism, pasiune. .rofilul candidatului ideal pare o simplG
HnIiruire a unor calitGFi abstracte, Hn realitate patronii c2iar Fin cont de ele pe timp de
crizG, spun e4perFii Hn resurse umane.
Aoti angajatorii isi doresc in companiile lor oameni buni si capabili, mai ales
atunci cand acestia urmeaza sa ocupe o pozitie de varf fie c2iar si pe un singur
segment de activitate. ;sadar, un studiu realizat de <acM si -uz6 Nelc2 demonstreaza
ca atunci cand intervieveaza un candidat, angajatorul urmareste in primul rand patru
caracteristici,
a' . Autenticitatea
b'. (apacitatea de anticipare
c'. Inclinatia candidatului spre a se incon#ura de oameni mai buni si mai
intelienti
d'. )e!istenta
a ' Autenticitatea este importanta deoarece aceasta caracteristica ii da
credibilitate liderului, facandu-l totodata si mai placut. In plus, OveridicitateaP ofera
incredere in sine si convingere, iar cuvintele unor astfel de lideri le confera putere
subalternilor, mesajul lor atinge o coarda sensibila. 94ista nenumarate cazuri in care
liderii se prefac ca detin controlul si ca sunt mai optimisti si mai intelepti decat in
realitate, acest lucru facandu-i sa nu fie pe aceeasi lungime de unda cu subordonatii,
astfel ca intreaga activitate capata un iz de artificialitate, avand un randament mai
scazut. (iderii nu trebuie sa aiba niciun strop de falsitate. Arebuie sa se autocunoasca si
sa fie sinceri, sa energizeze coec2ipierii si sa conduca cu autoritate rezultata din
autenticitate.
b ' (apacitatea de anticipare este a doua caracteristica e4trem de importanta
in cazul unui lider deoarece de acest element depinde practic succesul activitatii
desfasurate. 'n lider de succes este capabil sa anticipeze evenimentele radicale si
neprevazute ce pot interveni in si asupra activitatii sale. ;cest lucru presupune si o
capacitate de transfigurare ce se traduce prin incercarea de a vedea pentru cateva clipe
situatia prin oc2ii OadversaruluiP si astfel anticiparea evenimentelor si actionarea in
conformitate cu acestea.
c ' * puternica inclinatie a liderului spre a se incon#ura de oameni mai
buni si mai intelienti este de asemenea foarte importanta deoarece atunci cand
acesta trebuie sa ia decizii (c2iar si pe cele mai importante dintre ele) trebuie ca mai
inainte sa reuseasca sa-si formeze o imagine de ansamblu asupra problemei pe care
trebuie sa o rezolve. ;cest lucru il poate face doar abordand problema din cat mai multe
puncte de vedere posibil. ;stfel, dezbateri in cadrul ec2ipei ii pot fi de mare folos, iar
pentru ca acest lucru sa aiba o eficienta ma4ima, este necesar ca oamenii care
alcatuiesc ec2ipa sa fie curajosi si cat mai bine pregatiti.
d ' )e!istenta unui lider presupune capacitatea acestuia de a se ridica dupa o
infrangere, de a invata din greseli, de a se reorganiza si de a porni pe un nou drum cu
forte noi, incredere si convingere.
8
A. % Caracteristicile ocupatiilor din regiunea Sud &st
)eiunea Sud"Est este compusG din urmGtoarele judeFe, +r,ila$ +u!,u$
(onstan-a$ .ala-i$ Tulcea$ /rancea.
$onform anuarului statistic 2118, regiunea avea o populaFie de 2831, mii
locuitori, avJnd o densitate de #3,1 locuitori0Mmp. Qn aceastG regiune e4istG o mare
diversitate etnicG, lingvisticG Ii religioasG, comunitate rusG, comunitate greacG,
comunitate turcG, comunitatea tGtarilor, populaFie rromG.
&in punct de vedere al participGrii la principalele activitGFi economice, populaFia
ocupatG civilG Hn agriculturG este predominantG (31,#=), Hn timp ce populaFia ocupatG
civilG din servicii reprezintG 21,2= iar Hn industrie Ii construcFii este de 2#,1=.
Qn structurG, agricultura are o contribuFie de 8,!= la realizarea produsului intern
brut regional. -olul este foarte bogat, mai ales in $Jmpia CGrGganului, propice unei
mari varietGFi de culturi. .odgoriile ()urfatlar, %dobeIti, .anciu, *iculiFel, *icoreIti) sunt
atuuri importante, deoarece produc vinuri bine cunoscute si apreciate in toata lumea.
:egiunea deFine 8#= din podgoriile romJneIti.
Industria regiunii participG cu 22,= la realizarea .IC-ului regional. Qn aceastG
regiune se gGsesc importante centre industriale, combinate (siderurgic, petroc2imic),
Iantierele navale cu tradiFie (din CrGila, BalaFi, Aulcea, $onstanFa Ii )angalia), fabrici
de celulozG Ii 2Jrtie, combinat petroc2imic de la *Gvodari, centrala nuclearG de la
$ernavodG.
/abricile de HmbrGcGminte, cum ar fi C:;I$%*/ Ii societGFile mi4te )I-A:;(,
*9%, K;()9A din CrGila HIi vJnd majoritatea produselor la e4port Ii sunt bine
cunoscute Hn toatG 9uropa.
Qn ceea ce priveIte sectorul serviciilor, acestea au ponderea cea mai mare Hn .IC
regional (cca 8,1=).
Specificul )eiunii Sud " Est Hl reprezintG disparit,-ile dintre nodurile de
concentrare a activit,-ilor industriale 0i ter-iare (CrGila - BalaFi; $onstanFa -
*Gvodari), centrele industriale comple4e izolate (CuzGu, /ocIani), areale cu specific
turistic (litoralul Ii &elta &unGrii) Ii Hntinsele zone cu suprafeFe de culturi agricole Ii
viticole. :egiunii Hi este caracteristicG discontinuitatea Hn teritoriu a activitGFilor industriale
Ii Hmbinarea cu activitGFi terFiare (comerF, servicii, turism) Ii agricole. ;ceastG situaFie
este generatG de specializarea intraregionalG. ;stfel, BalaFi Ii $onstanFa sunt
caracterizate de o ratG mai mare a populaFiei ocupate Hn industrie, CuzGu Ii CrGila cu
procente mai mari de populaFie ocupate Hn agriculturG, $onstanFa, BalaFi Ii Aulcea Hn
construcFie Ii servicii. ;ctivitatea intensG de construcFii de locuinFe proprietate privatG
din jurul marilor centre urbane, litoral Ii alte areale turistice din -ubcarpaFi a preluat o
parte din forFa de muncG disponibilizatG Ii astfel Iocul social al disponibilizGrilor din
perioada de tranziFie la economia de piaFG a fost atenuat.
Surse utilizate: ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG, Institutul
*aFional de -tatisticG (CalanFa /orFei de )uncG), ;genFia pentru &ezvoltare :egionalG
-ud-9st, $omisia *aFionalG de .rognozG, )inisterul &ezvoltGrii :egionale Ii (ocuinFei
9
A. ' Tendinte privind nivelul de instruire( de calificare pe piata muncii
Kiitorul incepe azi. Kiata se sc2imba, economia se sc2imba, munca isi sc2imba
continutul si natura. In momente de nesiguranta si incertitudine, EmaineE devine mai
important c2iar decat EastaziE, iar oamenii au nevoie sa cunoasca viitorul, au nevoie de
certitudini. E$e se va intamplaRE, EIncotro ne indreptamRE, E$e ne asteaptaRE, E$e vom
faceRE si mai ales E$e putem faceRE devin intrebarile prioritare. $unoasterea larga a
tendintelor de asteptat pe piata muncii este importanta si ofera o linie de dezvoltare si
orientare oarecum linistitoare.
% tendinta majora pe piata, pregnant vizibila si in :omania, este desc2iderea
pietei internationale, atat in sensul promovarii la nivel oficial a muncii in strainatate a
romanilor, cat si invers, prin aducerea in :omania a unor mari firme si site-uri de
productie, firme care de obicei lucreaza in sistem lo2n. /orta de munca foarte bine
calificata este EvandutaE altor tari, c2iar cu riscul de a lasa zone intregi sau domenii de
activitate fara specialisti. .e de alta parte, pentru a putea lucra intr-o alta tara, trebuie
indeplinite conditii precum calificare dovedita, e4perienta, cunoasterea unei limbi
straine. ;cest lucru nu se poate intampla decat dupa o uniformizare prealabila a
planurilor de invatamant la nivel global, in ideea formarii unitare si internationalizarii
calificarilor, deoarece trebuie sa ai certitudinea ca o persoana formata de sistemul de
stat dintr-o tara in dezvoltare este intr-adevar specialist. &esc2iderea unor firme in
sistem lo2n reprezinta un real ajutor pentru economia locala, dar el este un fenomen
mai mult sau mai putin temporar, deoarece este strans legat de pretul mainii de lucru.
.e masura ce economia romaneasca se dezvolta si pe masura ce cresc salariile
minime garantate, firmele straine se vor muta catre tari cu o forta de munca mai ieftina,
lasand peste noapte mii de someri.
&e aceea, pe termen lung, intr-un fel sau altul, angajatii din astfel de unitati
trebuie protejati si asigurati prin calificari alternative.
% alta tendinta importanta este informatizarea economiei si nevoia de
specializare polivalenta. ;pare conceptul de invatare continua si apar institutii de
formare a adultilor. In !-11 ani, nimeni nu va mai putea face mare lucru fara un
calculator, fara cunostinte de utilizare a lui. *imeni nu va mai putea absolvi un curs sau
obtine o calificare pentru a practica o meserie pe intreaga durata a vietii. &in acest
motiv, este necesar un comportament proactiv de investigare continua a duratei de viata
a unor ocupatii, astfel incat, pe masura ce unele meserii supuse dezvoltarii te2nologice
vor disparea, cei care le practica sa fie deja pregatiti pentru altceva. ;par noi forme de
munca, ce reclama fle4ibilitate si creativitate, o noua gandire, independenta si initiativa.
)unca temporara, munca la distanta, munca la domiciliu, munca pe proiect vor deveni
in timp formele predominante de munca in detrimentul celei pe durata nedeterminata.
;sta inseamna o serie intreaga de alte EcalificariE, pe langa cele profesionale, si anume
din domeniul socio-uman si psi2ologic, abilitati de comunicare si negociere, abilitati de
prezentare si vanzare, dinamism, imaginatie, capacitatea de a identifica si folosi
oportunitati punctuale, alte competente sociale. Aoate acestea nu se formeaza peste
noapte, de aceea dezvoltarea lor trebuie sa inceapa inca din prezent. In paralel cu
tendinta de globalizare0internationalizare de care am amintit, apare la anumite niveluri si
tendinta de atomizare a pietei muncii prin e4ternalizarea serviciilor. ;dica, in masura in
care este posibil, anumite activitati sunt subcontractate, astfel incat o firma se poate
ocupa doar de domeniul sau de activitate. $el mai adesea se e4ternalizeaza
departamente precum contabilitatea, asigurarea calitatii, securitatea si paza. &ecat sa
fie mentinut un departament propriu de contabilitate, mai bine se plateste o firma
profesionista in acest sens. )ai mult decat atat, segmente intregi din productie se
10
e4ternalizeaza, marii producatori de masini de e4emplu, de telefoane etc. sustinand
sute de alte firme mai mici care livreaza strict o anume subcomponenta. 9ste deci
momentul, pe o piata in dezvoltare, sa fie identificate acele componente care pot fi
e4ternalizate, iar initiativa privata sa le preia, propunand alternative avantajoase
producatorilor romani. $a imediata consecinta, o alta tendinta este intensificarea
concurentei. *imeni nu va mai accepta servicii sau produse de proasta calitate pe o
piata cu multe alternative. &e aceea, inca din prezent, problema implementarii unor
certificari de calitate si preconizarii unor linii de dezvoltare care sa devanseze
concurenta trebuie sa devina prioritatea numarul unu pentru antreprenori. Aendinta se
manifesta nu doar la nivel de intreprinderi, ci si la nivel de individ. In conditiile unui
somaj cronic, a nu fi competitiv pe piata de munca inseamna a nu-ti mai gasi niciodata
un loc de munca.
'n element aparent minor (o anumita descoperire dintr-un laborator de
cercetare) poate elimina complet o anumita industrie.
Preatirea personala continua prin cursuri si traininuri$ de!voltarea de
competente$ informarea sunt sinurele solutii$ deoarece viitorul se defineste prin
adaptabilitate$ fle&ibilitate$ informatie$ creativitate$ deci!ie si responsabilitate$
initiativa$ sisteme desc%ise$ retele si interdependente.
A. ) Criterii de indeplinit pentru obtinerea unor anumite locuri de munca
.lanificarea carierei sau a vietii profesionale ar trebui sa inceapa cu intrebarea,
ce mi-as dori sa fac, ce m-ar motive sa lucrez cu placere si sa depun ma4imum de
energie si abilitati personale in activitatea meaR %ricat de nebunesc ar putea iesi
raspunsul, c2iar daca nu are prea mare legatura cu ceea ce studiati la facultate, undeva
trebuie sa e4iste o bresa care sa va permita sa imbinati utilul cu placutul. 9ste foarte
important sa aveti in viitor o activitate care sa va aduca satisfactie, sa mergeti la serviciu
rela4ati, sa fiti increzatori ca veti gasi o solutie pentru orice problema s-ar putea ivi la
locul de munca ales.
9tapa mai realista a procesului de planificare este aceea in care trebuie sa
decideti ce calitati personale si abilitati professionale trebuie sa aveti sau sa va
dezvoltati pentru a va atinge scopurile si obiectivele. &upa ce le-at stabilit6, urmeaza sa
va autoevaluati si sa 2otarati directia spre care va veti indrepta, comparand aceste
abilitati cu ceea ce implica domeniul in care doriti sa profesati. Important este san u va
descurajati sis a mergeti cat se poate de departe catre atingerea scopurilor finale, cu
rabdare si tenacitate.
$riteriile pentru obtinerea unor anumite locuri de munca sunt urmatoarele,
(el care cauta un loc de munca trebuie sa #oace mai multe roluri. 9l0ea
trebuie sa stie sa navig2eze pe Internet, inclusiv sa trimita0citeasca un e-mail, sa
redacteze un $K pe calculator si trebuie sa inteleaga importanta cuvintelor c2eie in
materialele prin care se auto-promoveaza pentru a se mentine pe primele locuri in
bazele de cautare a fortei de munca.
1e asemenea$ cel care isi cauta un loc de munca trebuie sa fie e&pert in
comunicare, sa poata sa-si sustina cauza si sa puna accent pe abilitatile sale si pe
faptul ca el, candidatul, este este solutia cea mai potrivita pentru necesitatile posibilului
angajator. )ulti din cei care cauta un loc de munca se trezesc in postura de destinatari
ai scrisorilor de respingere a candidaturii pentru diferite posturi deoarece nu se
11
informeaza si pur si simplu nu citesc cu atentie anuntul de angajare si nu au raspuns in
concordanta cu cerintele anuntului.
&e obicei, posturile facute publice de guvern sunt pentru profesori0invatatori,
profesori de liceu, functionari publici si orice alta pozitie in aparatul local, statal sau
federal, de la receptioner pina la manager. &e obicei, in aceste anunturi se precizeaza
responsabilitatile postului, nivelul de salarizare si numarul de locuri disponibile. ;ceste
anunturi ofera cea mai importanta informatie necesara depunerii cererii, o invitatie de a
contacta o persoana anume desemnata pentru a va oferi o descriere a postului, o fisa a
postului. &escrierea postului va cuprinde nu numai responsabilitatile, ierar2ia
organizationala si ce se asteapta de la viitorul angajat, dar si o a treia componenta,
ascunsa, criteriile c2eie de selectie.
(riteriile c%eie de selectie sunt pe o lista de intrebari prin care candidatul este
testat in ce priveste atitudinea( abilitatile si pregatirea sa. &esi aceste intrebari pot
parea similare cu cele de la interviu si ca epuizeaza toate subiectele ce pot fi abordate
in cadrul interviului, procesul trebuie urmarit cu atentie.
Intrebarile difera, pot contine sase pina la opt puncte in care candidatul este c2estionat
referitor la e4perienta sa in arii legate de domeniul sau, precum abilitatile de
comunicare, cunostintele te2nice, capactiatile sale de a conduce o ec2ipa si atitudinea
sa. &e asemenea, pot fi intrebari specifice unui domeniu, de e4emplu pentru manageri
sau profesori, din care sa reiasa cit mai mult referitor la e4perienta profesionala a
respectivului candidat.
$andidatii care primesc fisa postului si criteriile c2eie de selectie trebuie sa
alcatuiasca o lista cu raspunsurile la fiecare intrebare si sa incerce sa ofere e4emple
concrete referitoare la modul cum e4perienta lor reprezinta solutia pentru necesitatile
angajatorului.
$andidatii trebuie sa ofere dovezi clare referitoare la pregatirea in domeniu, la
e4perienta sau la rezultatele obtinute. :aspunzand cu caldura si cu fraze pretentioase
la o intrebare privind abilitatile de comunicare cum ca aceasta este unul dintre punctele
dvs. forte, nu ii va impresiona pe evaluatori. In functie de intrebarea pusa, raspunsul
dvs. se poate e4tinde de la o treime de pagina la o pagina intreaga.
(um se reali!ea!a procesul de ana#are pentru posturile anuntate 2
Este preatita documentatia pentru selectie si este creata fisa postului,
completata cu cerintele postului, criteriile c2eie de selectie, baza de salarizare si
detaliile de contact.
Este publicat un anunt in !iare si cotidianele centrale, anunt care cuprinde o
descriere a postului, un numar de telefon de contact si detalii referitoare la adresa unde
sa fie trimise cererile. 'nii nu inteleg utilitatea numarului de telefon de contact pentru
detalii privind postul si, din dorinta de a isi depune cererile cit mai rapid, trimit imediat un
$K si o scrisoare de intentie pentru ca apoi sa fie eliminati din cursa deoarece nu s-au
conformat cerintelor din anuntat.
Procesul de primire a cererilor de inscriere la interviu continua pana la data
limita.
3rmea!a intocmirea unei liste de candidati. /iecare candidat va completa
separat fiecare formular, fiind atent la criteriile c2eie de selectie cuprinse in fisa postului.
%data completate aceste evaluari, cererile vor fi primite de catre evaluatori si
comparate. $andidatii care au obtinut cele mai bune scoruri vor merge mai departe in
faza a doua.
12
Au loc interviurile in cadrul carora candidatii sunt c2estionati referitor la
atitudinile lor.
.entru candidatii care merg in etapa urmatoare, se face o verificare a
referintelor pe care le-au furnizat. .ersoanele desemnate de catre candidati sa ofere
referinte sunt rugate de catre evaluatori sa completeze niste rapoarte similare criteriilor
c2eie de selectie.
Este creat un raport de selectie.
Este luata deci!ia de ana#are.
Sunt trimise notificari tuturor ana#atilor.
$andidatilor li se e&plica motivatiile care au stat in spatele deci!iei de
ana#are; fiecare candidat ar trebui sa se intereseze referitor la aceste motive.
Are loc o sesiune de feed"bac4.
B. 1 C#*+L ,+-CII
a) Contractul de munc
$onform (egii !302113 Hncadrarea Hn munca a unei persoane se realizeaza prin
Hnc2eierea unui contract individual de munca Hntre persoana care presteaza munca si
persoana fizica sau juridica Hn beneficiul careia este prestata munca, denumita
angajator.
$ontractele individuale de munca (model) se Hnc2eie Hn forma scrisa. %bligatia
de a Hnc2eia contractul de munca Hn forma scrisa revine angajatorului.
.ersoana Hncadrata Hn munca Hn conditiile prevazute la alin. (1) dobJndeste
calitatea de salariat si are drepturile si obligatiile prevazute de legislatia muncii, de
contractele colective de munca si de contractul individual de munca.
ATE5TIE 6
(ontractele de munca nu mai trebuiesc pre!entate la
Inspectoratele de munca pentru inreistrare incep7nd cu data de
1.81.2811
$onditii ce trebuiesc Hndeplinite la Hntocmirea unui contract de munca,
- $onform (egii 13101333, art. 8 contractele de munca se Hntocmesc din prima zi
de munca a angajatului.
- -alariul tarifar din contractul de munca trebuie sa fie conform legislatiei in
vigoare .
- &urata concediului anual de odi2na trebuie sa fie minim 21 zile lucratoare. Qn
cazul salariatilor care lucreaza Hn conditii grele, periculoase sau vatamatoare,
nevazatorii, alte persoane cu 2andicap si tinerii Hn vJrsta de pJna la 18 ani beneficiaza
de un concediu de odi2na suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.
%rice modificare a unuia din elementele prevazute Hn contractul individual de
munca conform art. 1# alin. impune Hnc2eierea unui act aditional.
Qn cazul Hncetarii raporturilor de munca se aduce o decizie de Hncetare a activitatii
completata, semnata si stampilata de angajator.
$ontractul de munca poate Hnceta conform urmatoarelor articole din $odul
)uncii,
13
" Art.99:b'.- :aporturile de munca inceteaza ca urmare a acordului partilor, la
data convenita de acestea.
" Art. 9; - $ontractul individual de munca Hnceteaza de drept,
a) la data decesului salariatului sau angajatorului persoana fizica;
b) la data ramJnerii irevocabile a 2otarJrii judecatoresti de declarare a mortii sau
a punerii sub interdictie a salariatului ori a angajatorului persoana fizica, daca aceasta
antreneaza lic2idarea afacerii;
c) ca urmare a dizolvarii angajatorului persoana juridica, de la data la care
persoana juridica Hsi Hnceteaza e4istenta;
d) la data Hndeplinirii cumulative a conditiilor de vJrsta standard si a stagiului
minim de cotizare pentru pensionare sau, dupa caz, la data comunicarii deciziei de
pensionare pentru limita de vJrsta ori invaliditate a salariatului, potrivit legii;
e) ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului individual de munca, de
la data la care nulitatea a fost constatata prin acordul partilor sau prin 2otarJre
judecatoreasca definitiva;
f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare Hn functia ocupata de salariat a unei
persoane concediate nelegal sau pentru motive neHntemeiate, de la data ramJnerii
definitive a 2otarJrii judecatoresti de reintegrare;
g) ca urmare a condamnarii penale cu e4ecutarea pedepsei la locul de munca,
de la data emiterii mandatului de e4ecutare;
2) de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a
avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru e4ercitarea profesiei;
i) ca urmare a interzicerii e4ercitarii unei profesii sau a unei functii, ca masura de
siguranta ori pedeapsa complementara, de la data ramJnerii definitive a 2otarJrii
judecatoresti prin care s-a dispus interdictia;
j) la data e4pirarii termenului contractului individual de munca Hnc2eiat pe durata
determinata;
M) retragerea acordului parintilor sau al reprezentantilor legali, Hn cazul salariatilor
cu vJrsta cuprinsa Hntre 1! si 1" ani.
" Art. ;1 - ;ngajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de
persoana salariatului Hn urmatoarele situatii,
a) Hn cazul Hn care salariatul a savJrsit o abatere grava sau abateri repetate de la
regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca,
contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara;
b) Hn cazul Hn care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare
de "1 de zile, Hn conditiile $odului de procedura penala;
c) Hn cazul Hn care, prin decizie a organelor competente de e4pertiza medicala, se
constata inaptitudinea fizica si0sau psi2ica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa
Hsi Hndeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat;
d) Hn cazul Hn care salariatul nu corespunde profesional locului de munca Hn care
este Hncadrat.
14
" Art. ;9:1' - $oncedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului
reprezinta Hncetarea contractului individual de munca, determinata de desfiintarea
locului de munca ocupat de salariat ca urmare a dificultatilor economice, a
transformarilor te2nologice sau a reorganizarii activitatii.
" Art. <=:1) - .rin demisie se Hntelege actul unilateral de vointa a salariatului
care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului Hncetarea contractului individual
de munca, dupa Hmplinirea unui termen de preaviz.
Aermenul de preaviz este cel convenit de parti Hn contractul individual de
munca sau, dupa caz, cel prevazut Hn contractele colective de munca aplicabile si nu
poate fi mai mare de 1! zile calendaristice pentru salariatii cu functii de e4ecutie,
respectiv de 31 de zile calendaristice pentru salariatii care ocupa functii de conducere.
b) Salarizarea
Art. 1;1. :1) -alariul se plGteIte Hn bani cel
puFin o datG pe lunG, la data stabilitG Hn
contractul individual de muncG, Hn contractul
colectiv de muncG aplicabil sau Hn regulamentul
intern, dupG caz.
.!/ .lata salariului se poate efectua prin
virament Hntr-un cont bancar, Hn cazul Hn care
aceastG modalitate este prevGzutG Hn contractul
colectiv de muncG aplicabil.
."/ .lata Hn naturG a unei pGrFi din salariu, Hn
condiFiile stabilite la art. 1"1, este posibilG
numaidacG este prevGzutG e4pres Hn contractul
colectiv de muncG aplicabil sau Hn contractul
individual de muncG.
.$/ QntJrzierea nejustificatG a plGFii salariului
sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese
pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Art. 1;2. :1' -alariul se plGteIte direct titularului sau persoanei Hmputernicite de
acesta.
.!/ Qn caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pJnG la data decesului
sunt plGtite,in ordine, soFului supravieFuitor, copiilor majori ai defunctului sau pGrinFilor
acestuia. &acG nu e4istG nici una dintre aceste categorii de persoane, drepturile
salariale sunt plGtite altor moItenitori, Hn condiFiile dreptului comun.
Art. 1;3. :1' .lata salariului se dovedeIte prin semnarea statelor de platG, precum Ii
prin orice alte documente justificative care demonstreazG efectuarea plGFii cGtre
salariatul HndreptGFit.
.!/ -tatele de platG, precum Ii celelalte documente justificative se pGstreazG Ii se
ar2iveazG de cGtre angajator Hn aceleaIi condiFii Ii termene ca Hn cazul actelor contabile,
conform legii.
Art. 1;>. :1' *ici o reFinere din salariu nu poate fi operatG, Hn afara cazurilor Ii
condiFiilor prevGzute de lege.
.!/ :eFinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decJt dacG
datoria salariatului este scadentG, lic2idG Ii e4igibilG Ii a fost constatatG ca atare printr-o
2otGrJre judecGtoreascG definitivG Ii irevocabilG.
.") Qn cazul pluralitGFii de creditori ai salariatului va fi respectatG urmGtoarea ordine,
15
a) obligaFiile de HntreFinere, conform $odului familiei;
b) contribuFiile Ii impozitele datorate cGtre stat;
c) daunele cauzate proprietGFii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
.$/ :eFinerile din salariu cumulate nu pot depGIi Hn fiecare lunG jumGtate din salariul net.
Art. 1;9. 0 ;cceptarea fGrG rezerve a unei pGrFi din drepturile salariale sau semnarea
actelor de platG Hn astfel de situaFii nu poate avea semnificaFia unei renunFGri din partea
salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin Hn integralitatea lor, potrivit dispoziFiilor
legale sau contractuale .
Art. 1;;. :1' &reptul la acFiune cu privire la drepturile salariale, precum Ii cu privire la
daunele rezultate din nee4ecutarea Hn totalitate sau Hn parte a obligaFiilor privind plata
salariilor se prescrie Hn termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau
datorate.
.!/ Aermenul de prescripFie prevGzut la alin. (1) este Hntrerupt Hn cazul Hn care intervine o
recunoaItere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivJnd din
plata salariului.
Salariul minim garantat
A)T. 19= " :1' -alariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator
programului normal de munca, se stabileste prin 2otarare a Buvernului, dupa
consultarea sindicatelor si a patronatelor. In cazul in care programul normal de munca
este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza
prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar
potrivit programului legal de lucru aprobat.
.!/ ;ngajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de
munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara.
."/ ;ngajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu
salariul de baza minim brut pe tara. ;ceste dispozitii se aplica si in cazul in care
salariatul este prezent la lucru, in cadrul programului, dar nu poate sa isi desfasoare
activitatea din motive neimputabile acestuia, cu e4ceptia grevei.
.$/ -alariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este adus la cunostinta
salariatilor prin grija angajatorului.
A)T. 1;8 .entru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv sau
individual de munca, le asigura 2rana, cazare sau alte facilitati, suma in bani cuvenita
pentru munca prestata nu poate fi mai mica decat salariul minim brut pe tara prevazut
de lege

Plata Salariului
A)T. 1;1 " :1' -alariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in
contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in
regulamentul intern, dupa caz.
.!/ .lata salariului se poate efectua prin virament intr-un cont bancar, in cazul in care
aceasta modalitate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil.
(3) .lata in natura a unei parti din salariu, in conditiile stabilite la art. 1"1, este posibila
numai daca este prevazuta e4pres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in
contractul individual de munca.
16
() Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina
obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs
salariatului.
A)T. 1;2 " :1' -alariul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de
acesta.
.!/ In caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului
sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor
acestuia. &aca nu e4ista nici una dintre aceste categorii de persoane, drepturile
salariale sunt platite altor mostenitori, in conditiile dreptului comun.
A)T. 1;3 " :1' .lata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si
prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre
salariatul indreptatit.
.!/ -tatele de plata, precum si celelalte documente justificative se pastreaza si se
ar2iveaza de catre angajator in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile,
conform legii.
A)T. 1;> " :1' *ici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si
conditiilor prevazute de lege.
.!/ :etinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca
datoria salariatului este scadenta, lic2ida si e4igibila si a fost constatata ca atare printr-o
2otarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
."/ In cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoarea ordine,
a) obligatiile de intretinere, conform $odului familiei;
b) contributiile si impozitele datorate catre stat;
c) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
.$) :etinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net.
A)T. 1;9 ;cceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea
actelor de plata in astfel de situatii nu poate avea semnificatia unei renuntari din partea
salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispozitiilor
legale sau contractuale.
A)T. 1;; " :1' &reptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la
daunele rezultate din nee4ecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata
salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau
datorate.
.!/ Aermenul de prescriptie prevazut la alin. (1) este intrerupt in cazul in care intervine o
recunoastere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivand din
plata salariului.
c ) .rotectia angajatului
%rice angajator se poate confrunta cu o sumedenie de probleme care par fara
rezolvare. 9i bine, acest lucru se intampla datorita lipsei de cunoastere a drepturilor
angajatorului..robabil de foarte multe ori ati fost pusi in situatii care nu aveau o
rezolvare clara pentru dumneavoastra. &aca vreti sa nu va mai confruntati cu astfel de
probleme, noi va oferim Odrepturile angajatuluiP, astfel veti sti ce-i puteti cere sefului
dumneavoastra, ce puteti face si ce nu.
17
Drepturile angajatului prevazute in Codul Muncii:
- &repturile persoanelor incadrate in munca nu pot face obiectul vreunei tranzactii,
renuntari sau limitari, ele fiind aparate de stat impotriva oricaror incalcari, a
manifestarilor de subiectivism sau abuz.
- &reptul oricarei persoane de a-si alege in mod liber locul de munca.
- &reptul de a beneficia de conditii de munca adecvate desfasurarii activitatii.
- &reptul la plata egala, pentru munca egala.
- &reptul persoanei fizice de a inc2eia contract individual de munca o data cu inplinirea
varstei de 1" ani.
- &reptul salariatului de a sesiza instanta de judecata in termen de 31 de zile, cu privire
la nee4ecutarea obligatiei de informare de catre angajator.
- &reptul salariatului de a cumula mai multe functi in baza unor contracte individuale de
munca.
- &reptul la salarizare pentru munca prestata.
- &reptul la repaus zilnic saptamanal.
- &reptul la concediu de odi2na anual, platit.
- &reptul la egalitate de sanse si de tratament.
- &reptul la demnitate in munca.
- &reptul la securitate si sanatate in munca.
- &reptul la acces in formare profesionala.
- &reptul la informare si consultare.
- &reptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca.
- &reptul la protectie in caz de concediere.
- &reptul la negociere colectiva si individuala.
- &reptul de a participa la actiuni colective.
- &reptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.
- &reptul salariatului detasat la plata c2eltuielilor de transport si cazare.
- &reptul salariatului de a nu-si motiva demisia.
- &reptul salariatilor temporari de a avea acces la toate serviciile si facilitatile acordate
de utilizator.
- &reptul salariatului temporar de a beneficia de conditii de munca corespunzatoare , in
conformitate cu legislatia in vigoare.
- &reptul salariatului temporar de a inc2eia cu utilizatorul un contract individual de
munca, la incetarea misiunii.
- -alariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile
salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective
de munca aplicabile.
- -alariatul cu munca la domiciliu se bucura de toate drepturile prevazute de lege si prin
contractele colective aplicabile salariatilor al caror loc de munca este la sediul
angajatorului.
- &reptul angajatorului de a-si da sau nu acordul pentru efectuarea muncii suplimentare.
- &reptul salariatului de a beneficia pentru munca suplimentara de ore libere platite, in
urmatoarele 31 de zile dupa efectuarea acesteia.
- &reptul de a beneficia de salariu corespunzator pentru orele prestate peste programul
normal de lucru.
18
- &reptul salariatului de a beneficia in luna urmatoare, pentru munca suplimentara, de o
plata a salariului prin adagarea unui spor de salariu, corespunzator duratei acesteia.
- &reptul salariatilor care efectueaza cel potin 3 ore de noapte de a beneficia fie de
program redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, fara ca aceasta sa
duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor de salariu de minim 1!=din salariul
de baza.
- &reptul salariatilor care desfasoara cel putin 3 ore de munca de noapte, de a beneficia
de e4amen medical gratuit, inainte de inceperea activitatii.
- &reptul salariatilor cu probleme de sanatate, care desfasoara munca de noapte, de a fi
trecuti in munca de zi pentru care sunt apti.
- &reptul salaritilor la pauza de masa si la alte pauze, in cazul in care timpul de munca
este mai mare de " ore, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil,
sau prin regulamentul intern.
- &reptul salariatilor tineri in varsta de pana la 18 ani de a beneficia de o pauza de masa
de cel putin 31 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai
mare de ore si jumatate.
- &reptul salariatilor la un repaus de cel putin 12 ore consecutive intre doua zile de
munca.
- &reptul salariatilor de a beneficia de un repaus ce nu poate fi mai mic de 8 ore intre
sc2imburi, in cazul in care munca se presteaza in sc2imburi.
- &reptul salariatilor de a beneficia de doua zile consecutive libere, de regula sambata si
duminica.
- &reptul salariatilorde a beneficia de un spor la salariu, stabilit prin contractul colectiv
de munca sau contractul individual de munca, in conditia in care nu se pot acorda
repausuri in zilele de sambata si duminica.
- -alariatii al caror repaus saptamanal se acorda cumulat, dupa o perioada de activitate
ce nu poate depasi 1! zile calendaristice, au dreptul la dublul compensatiilorcuvenite,
respectiv dublul sporului acordat de salariul corespunzator.
- -alariatii al caror repaus saptamanal a fost suspendat ca urmare a efectuarii unor
lucrari urgente , au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite.
- &repturile salariatului de a beneficia de zile libere cu ocazia sarbatorilor legale.
- &reptul salariatilor de a beneficia pentru munca prestata in zile de sarbatoare legala,
de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 111= din salariul de baza,
corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.
- &reptul salariatului de a beneficia de concediu anual de odi2na de minim 21 zile
lucratoare.
- &reptul salariatilor care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare,
nevazatorii, alte persoane cu 2andicapsi tinerii sub 18 ani de a beneficia de un
concediu suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.
- &reptul salariatului de a beneficia pentru perioada concediului de odi2na, de
indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat valoarea totala a drepturilor
salariale cuvenite pentru perioada respectiva.
- &reptul salariatului de a beneficia de indemnizatia de concediu de odi2na cu cel putin
! zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.
- &reptul salariatului de a-si intrerupe concediul de odi2na pe motive obiective.
- &reptul salariatilor de a beneficia de zile libere platite care nu se includ in durata
concediului de odi2na in cazul unor evenimente familiale deosebite.
- &reptul salariatului de a beneficia de concedii fara plata pentru rezolvarea unor situatii
personale.
19
- &reptul salariatilor de a beneficia, la cerere, de concediu pentru formare profesionala.
- &reptul salariatului de a beneficia de un salariu e4primat in bani pentru munca
prestata in baza contractului individual de munca.
- &reptul salariatului de a beneficia de un salariu de baza minim brut pe tara , stabilit
prin ?otarare de Buvern.
- &reptul salariatului de a beneficia de daune interese pentru repararea prejudiciului
produs de catre angajator pentru intarzierea nejustificata a platii salariului.
- &reptul salariatului de a nu i se retine din salariu cu titlu de daune cauzate
angajatorului decat in situatia e4istentei unei datorii certe, lic2ide, e4icibile si ajunsa la
scadenta.
- &reptul salariatului de a beneficia de protectia tuturor drepturilor sale in caz de transfer
al intreprinderii, al unitatii sau al unei parti a acesteia catre alt angajator, potrivit legii.
- &reptul salariatilor de a fi informati cu privire la continutul planului de formare
profesionala.
- &reptul salariatului de a beneficia pe durata formarii profesionale de salariu integral
corespunzator postului si functiei detinute, cu toate indemnizatiile, sporurile si
adaosurile la acesta.
- &reptul salariatilor care au inc2eiat act aditional la contractul individual de munca cu
privire la formarea profesionala, de a primi in afara salariului corespunzator locului de
munca, si alte avantaje in natura, pentru formarea profesionala.
- -alariatii au dreptul la greva.
- &reptul salariatilor de a contesta in instanta, im termen de 31 de zile calendaristice de
la comunicare, decizia de sanctionare.
- &reptul salariatului de a se adresa instantei, in termen de 31 de zile de la comunicarea
deciziei unilaterale a angajatorului, referitoare la inc2eierea, e4ecutarea, modificarea,
suspendarea sau incetarea contractului individual de munca.
Pauza de masa si concediul de odina
$onform Codului ,uncii articolul 33, alineatul (1) punctele b si c, angajatul are
dreptul la repaus zilnic adica pauza de masa in cazul in care programul de lucru este
mai lung de " ore, repaus saptamanal care este de cel putin doua zile consecutive (de
obicei sambata si duminica, dar nu in mod obligatoriu) si la concediu de odi1na anual.
$oncediul de odi2na este de 21 de zile lucratoare dar, pe langa acestea,
angajatul mai poate beneficia si de 31 de zile libere fara plata pentru pregatirea si
sustinerea lucrarii de diploma sau pentru rezolvarea unor probleme personale. &e
asemenea, se mai ofera zile libere pentru anumite evenimente familiale deosebite cum
ar fi, nasterea, moartea, casatoria...
Important de retinut este si faptul ca angajatorul trebuie sa plateasca angajatului
indemnizatia de concediu de odi1na cu cel putin ! zile lucratoare inainte de plecarea
in concediu.
Contractul de munca si protectia sociala
$e presupune protectia socialaR Protectia sociala presupune securitatea si
sanatatea angajatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, salariul minim brut pe
tara, repausul saptamanal, concediul de odi1na platit, formarea profesionala precum
si protectia in caz de concediere.
20
%rice angajare presupune inc2eierea unui contract de munca care poate fi pe
perioada determinata sau nedeterminata, individual sau colectiv. $ontractul se inc2eie
in trei e4emplare, unul se inregistreaza la Inspectoratul Aeritorial de )unca, unul
ramane la angajator si unul se va da angajatului cu numar de inregistrare si viza de la
inspectorul de personal de la Inspectoratul Aeritorial de )unca. Inainte de a semna
contractul, angajatul trebuie sa citeasca cu atentie toate subpunctele contractului pentru
a se asigura ca denumirea functiei este in conformitate cu pregatirea sa, sa fie atent la
responsabilitatile care ii revin, la salariu brut si net trecut in contractul de munca, la
durata contractului sau la obligatiile angajatului si angajatorului.
d) /ormarea .rofesionala $ontinua
?@ormarea continu, a personalului repre!int, una dintre aran-iile succesului
firmei Antr"un mediu economic dinamicB.
.regGtirea profesionalG urmatG de o dezvoltare profesionalG continuG trebuie sG
constituie o prioritate atJt pentru organizaFie, cJt Ii pentru salariat, din dorinFa comunG
de a face performanFG.
.regGtirea profesionalG este un proces de instruire pe parcursul cGruia
participanFii dobJndesc cunoItinFe teoretice Ii practice necesare desfGIurGrii activitGFii
lor prezente. -pre deosebire de pregGtire, dezvoltarea profesionala este un proces mai
comple4, avJnd drept obiectiv HnsuIirea cunoItinFelor utile, atJt Hn raport cu poziFia
actualG, cJt Ii cu cea viitoare.
94istenFa unor angajaFi care nu mai reuIesc sG FinG pasul, pe plan profesional, cu
mutaFiile care au loc Hn modul de desfGIurare a activitGFilor din economia modernG
reprezintG o problemG care preocupG tot mai multe firme. Aot mai frecvente sunt cazurile
Hn care salariaFi consideraFi ani la rJnd ca eficienFi pe posturile lor HIi Hndeplinesc cu tot
mai mare dificultate responsabilitGFile, iar performanFele lor sunt tot mai reduse.
Qn toate domeniile de activitate, formarea Ii perfecFionarea salariaFilor au devenit
o cerinFG a perioadei Hn care trGim. &acG Hn trecut tinerii care dobJndeau o profesie
reuIeau, pe baza cunoItinFelor obFinute Hn timpul Icolii (facultGFii), sG o e4ercite pe toatG
durata vieFii, astGzi cunoItinFele se perimeazG foarte rapid.
Qn :omania, perfecFionarea este perceputG ca o necesitate, dar nu constituie
HncG o prioritate. 'n program de pregGtire profesionalG va da rezultate numai dacG se
bazeazG pe o analizG atentG a necesitGFilor unei organizaFii. -uccesul programului va
depinde de mGsura Hn care se Itie ce trebuie predat, de ce, pentru cine Ii Hn ce modR
%biectivele unui astfel de program rezultG din nevoile interne ale organizaFiei Ii
sunt Hn concordanFG cu obiectivele sale generale. *umai Hn acest mod formarea Ii
perfecFionarea profesionalG pot fi cu adevGrat eficiente, rezolvJnd problemele viitorului
odatGcu cele ale prezentului.
-pecialiItii considerG cG orice organizaFie trebuie sG menFinG o stare de presiune
continuG asupra salariaFilor sGi pentru ca aceItia sG fie motivaFi pentru
autoperfecFionare, evitJndu-se astfel uzura cunoItinFelor. Qn acest scop, trebuie
Hntreprinse urmGtoarele acFiuni,
- cunoaIterea cJt mai e4actG a cererii de pregGtire profesionalG Ii a evoluFiei
sale;
- informarea celor interesaFi asupra posibilitGFilor de pregGtire profesionalG;
21
- organizarea unei evidenFe clare privind pregGtirea profesionalG a salariaFilor Hn
fiecare organizaFie;
- motivarea salariaFilor Ii sprijinirea celor care doresc sG-Ii HmbunGtGFeascG
pregGtirea profesionalG;
- identificarea preocupGrilor pentru aplicarea celor invGFate;
- realizarea unui control al acFiunilor de pregGtire profesionalG;
- coordonarea acFiunilor de pregGtire profesionalG continuG, fGrG a frJna
iniFiativele.
.regGtirea profesionalG se poate organiza sub diverse forme Hn cadrul firmelor, Hn
unitGFi specializate sau Hn institute de HnvGFGmJnt superior.
:ealizatorul programului va Hncerca sH determine sc2imbarea Hn atitudinea
cursanFilor prin utilizarea metodelor de simulare, prin interpretarea de cGtre cursanFi a
unor roluri, prin studii de caz sau jocuri de Hntreprindere.
(a elaborarea proiectului programului de pregGtire profesionalG este necesar sG
participe diferite compartimente, Hn funcFie de specificul activitGFii lor. -e vor stabili
metodele de HnvGFare, mijloacele de predare, conFinutul, locul de predare Ii alte aspecte
necesare. %rice combinaFie a acestor elemente poate constitui un model de
perfecFionare profesionalG. /iecare model are o serie de avantaje Ii de dezavantaje de
care se va Fine seama Hn alegerea finalG.
$apacitatea de HnvGFare este influenFatG de o serie de calitGFi (cunoItinFe, nivel
general de inteligenFG, aptitudini specifice, sGnGtate, vJrsta, obosealG, motivaFie) ale
celor care se instruiesc.
%amenii HnvaFG Hn diferite moduri. Instructorul va Fine seama de condiFiile
concrete Hn care se face instruirea. -unt cazuri Hn care ritmul de asimilare este mai mare
la Hnceput Ii apoi HncetineIte. &acG se asimileazG cunoItinFe noi, ritmul va fi mai lent la
Hnceput Ii mai rapid dupG acumularea unui anumit nivel de cunoItinFe.
Qn elaborarea unui program de pregGtire profesionalG se va Fine seama de
numGrul orelor Ii de lungimea cursului, de nivelul de pornire Ii de sistemul de apreciere
a rezultatelor.
&iversitatea cerinFelor de pregGtire
profesionalG a salariaFilor duce la e4istenFa
unui mare numGr de metode de pregGtire
profesionalG,
a) Pre,tirea profesional, la locul de
munc,, realizatG prin instruire, ucenicie sau
prin pregGtirea de laborator. Instruirea la locul
de muncG permite formarea de4teritGFilor
practice specifice fiecGrui post Ii se realizeazG
prin instructaje efectuate de anumite
persoane. .regGtirea prin ucenicie la locul de
muncG permite combinarea pregGtirii teoretice cu cea practicG, fiind utilizatG, Hn mod
frecvent, Hn cazul persoanelor care desfGIoarG activitGFi mesteIugGreIti.
Pregtirea de laborator - unele activitGFi de pregGtire pun accentul pe instrucFia
emoFionala Ii pe formarea unui anumit comportament. .rin aceasta metodG se studiazG
evoluFia comportamentului Hn cursul procesului de HnvGFare, rezultatele obFinute la un
moment dat fiind considerate drept punct de plecare pentru pregGtirea ulterioarG.
22
b) Pre,tirea profesional, An scopul Andeplinirii responsabilit,-ilor func-iei.
.entru angajaFii care lucreazG Hn cadrul unor compartimente Ii c2iar pentru manageri se
pot folosi o serie de metode care constau Hn participarea angajaFilor la rezolvarea unor
probleme profesionale importante.
Participarea, !n grup, la elaborarea de proiecte, lucrGri Ii studii are drept scop
confruntarea cursanFilor cu probleme reale, nemaiHntJlnite de ei pJnG atunci. Qn felul
acesta, au posibilitatea sG propunG soluFii, sG elaboreze variante, sG aleaga soluFia
optimG Ii sGo aplice Hn practicG. Qn acest caz, unul dintre obiectivele urmGrite este de a
HnvGFa cum s-ar putea aborda, Hn viitor, problemele similare.
Delegarea sarcinilor. .rimind de la Ieful ierar2ic unele responsabilitGFi, un
salariat HIi poate HnsuIi noi deprinderi Ii cunoItinFe profesionale. $el care deleagG
trebuie sG-i e4plice Ii sG-i demonstreze subalternului diferitele situaFii cu care s-ar putea
confrunta. Qn cazul folosirii acestei metode, Iefii ierar2ici trebuie sG constituie e4emple
de urmat atJt Hn ceea ce priveIte metodele Ii stilul de muncG, cJt Ii personalitatea.
Qnlocuirea temporarG a Iefului ierar2ic se foloseIte pentru pregGtirea profesionalG a
managerilor. 'n manager poate fi Hnlocuit de un subaltern pe o anumitG perioadG, Hn
mod voit sau fortuit. Qn acest caz, subordonatul rGmJne singur. *emaiavand pe cine sG
Hntrebe, el va fi obligat sG ia singur decizii, sG studieze acte normative, lucrGri de
specialitate, e4perienFa altor manageri de pe posturi similare. ;vantajul constG Hn
puternica implicare a cursantului (subordonatului) Ii Hn cunoaIterea reacFiilor proprii.
c) )ota-ia pe posturi presupune trecerea unei persoane pe un alt post, din
acelaIi compartiment sau din compartimente diferite. ;ceastG rotaFie permite stabilirea
evoluFiei posibile a salariatului Ii identificarea postului Hn care performanFele sale ar
putea fi ma4ime. )etoda este utilG Ii pentru pregGtirea managerilor.
d) Participarea la rupe eteroene de munc, oferG posibilitatea celor care
doresc sG-Ii HmbunGtGFeascG pregGtirea profesionalG sG HnveFe de la ceilalFi participanFi,
prin cunoaIterea opiniilor Ii solutiilor lor. Qn acelaIi timp, ei pot sG-Ii punG Hn valoare
propriile competenFe.
e) Participarea ca instructor la prorame de pre,tire. ;lGturi de cadrele
didactice, care au sarcini bine precizate Hn procesul de perfecFionare profesionalG, la
aceastG activitate pot participa Ii alFi specialisFi, Hn calitate de instructori. ;ceItia, oricJt
de bine ar fi pregGtiFi, au nevoie sG-Ii actualizeze pregGirea Ii sG-Ii HnsuIeascG noi
cunoItinFe. Qn felul acesta instructorii pot sG-Ii autodetermine cerinFele de perfecFionare.
f) Participarea la sedin-e$ consider7nd 0edin-a ca o activitate An ec%ip,, Hn
cadrul cGreia au loc sc2imburi de informaFii, de idei Ii opinii asupra modului de
soluFionare a problemelor. .articipanFii au astfel posibilitatea sG cunoascG Ii alte
domenii decJt cele cu care se confruntG Hn mod curent. 9i HIi pot forma o imagine mai
completG despre firma Ii despre problemele cu care aceasta se confruntG.
(a o firmG regie autonomG localG e4istG o multitudine de programe de dezvoltare
a personalului, dintre care unul, foarte bine pus la punct Ii cu o eficienFG ridicatG, are ca
scop final introducerea unui sistem de management al resurselor umane bazat pe
gestiunea competenFelor. Ideea conceperii unui astfel de program a venit c2iar de la
psi2ologul firmei, care are o imagine de ansamblu a aIteptGrilor Ii aptitudinilor
salariaFilor, furnizJnd o informaFie de calitate de care se Fine seama Hn managementul
resurselor umane.
23
%biectivele acestui program constau Hn,
- crearea unor modele standard de competenFe pentru diferite familii de posturi
- introducerea unui sistem informatizat de gestiune a competenFelor;
- dezvoltarea competenFelor manageriale.
Calificarea ocupa"ional #pentru o meserie sau profesie)
:eprezintG recunoaIterea formalG a pregGtirii Hntr-un anumit domeniu de
activitate (profesionalG), pe baza unui standard sau set de standarde, e4primatG printr-
un certificat, diplomG sau alt tip de act oficial, care se conferG atunci cJnd, Hn urma unui
proces de evaluare, e4istG siguranFa cG acele standarde au fost atinse de cGtre
persoana cGreia i se conferG. $ertificarea calificGrii se poate realiza ca urmare a unei
e4perienFe de lucru, sau a parcurgerii cu succes a unui program de formare
profesionalG.
$nitatea de curs
:eprezintG o unitate didacticG autonomG de pregGtire, decupatG din programul de
formare profesionalG, care, prin propriile obiective Ii conFinut, contribuie la atingerea
unora din obiectivele formGrii profesionale. 'nitatea de curs este una dintr-o serie de
componente (module) de curs ale unui program de formare profesionalG, care permite
unei persoane obFinerea unui certificat ce dovedeIte recunoaIterea formalG a unitGFii
respective de cGtre un organism competent. Qn timp ce modulele pot fi definite de cGtre
furnizorii de formare profesionalG pentru structurarea unui anumit curs, unitGFile sunt
componente recunoscute formal Ii certificate.
$ompetenFa reprezintG capacitatea unei persoane de a interpreta un fenomen,
de a soluFiona o problemG, de a lua o decizie sau de a Hndeplini o sarcinG, rezultantG a
cunoItinFelor, deprinderilor, priceperilor, aptitudinilor Ii trGsGturilor temperamental-
caracterologice de care dispune.
$ompetenFele c2eie reprezintG competenFele necesare pentru obFinerea Ii
pGstrarea statutului de angajat sau pentru avansarea Hn carierG, indiferent de ocupaFie.
$ompetenFele de bazG reprezintG competenFele care permit persoanelor sG se
adapteze la cerinFele pieFei muncii Ii sG participe la viaFa socialG.
$ompetenFele profesionale reprezintG capacitatea de a realiza activitGFile
solicitate la locul de muncG, la nivelul calitativ specificat Hn standardul ocupaFional. 9le
sun definite ca obiective ale HnvGFGmJntului profesional Ii te2nic, stabilite prin
standardele de pregGtire profesionalG, prin care se urmGreIte satisfacerea e4igenFelor
partenerilor economici Ii sociali.
Curriculum de formare profesional
;sigurarea calitGFii formGrii profesionale a adulFilor Hn :omJnia desemneazG
obiectivele procesului de formare profesionalG, metodele de predare0HnvGFare Ii
e4perienFele de HnvGFare care mijlocesc atingerea obiectivelor Ii metodele de evaluare.
$ursantul - termen generic care desemneazG participantul la cursurile de formare
profesionalG desfGIurate pe diferite niveluri.
&omeniu ocupaFional Brupare a profesiilor sau meseriilor Hn funcFie de o serie de
criterii, activitate economico-socialG, similaritate a activitGFii sau produsului, cunoItinFe,
competenFe Ii atitudini necesare etc.
24
%ormare profesional bazat pe competen"
Aip de formare profesionalG conceput pentru a permite cursanFilor dobJndirea,
dezvoltarea sau actualizarea cunoItinFelor Ii competenFelor pentru a satisface cerinFele
unor anumite ocupaFii sau ale unor roluri jucate Hn procesul de producFie
%ormare profesional ini"ial
Aip de formare profesionalG care asigurG pregGtire Hn scopul practicGrii unei
profesii sau meserii, finalizatG cu o certificare.
%ormarea profesional continu
Aip de formare profesionalG care actualizeazG sau dezvoltG cunoItinFele Ii
competenFele dobJndite prin formarea profesionalG iniFialG
%cupaFie - ansamblul de sarcini sau obligaFii de serviciu stabilite pentru a fi
e4ecutate de cGtre un salariat.
.rogram de formare profesionalG - ansamblul activitGFilor de Ii metodelor de
instruire necesare pentru a atinge un set de obiective de formare profesionalG,
organizate Hntr-o secvenFG logicG de-a lungul unei perioade timp.
-tandard ocupaFional - document care precizeazG cunoItinFele Ii competenFele,
precum Ii nivelurile de performanFG cerute pentru practicarea unei profesii0meserii.
-trategie de formare profesionalG - document prin care se descriu modalitGFile
prin care se HncearcG atingerea obiectivelor de politicG de formare profesionalG.
B. ! Legea )'2!33! privind sistemul asigur4rilor pentru 5oma 5i
stimularea ocup4rii for6ei de munc4

.ublicatG Hn ). %f. nr.113 din " februarie 2112
.arlamentul :omJniei adoptG prezenta lege.
$;.IA%('( I
&ispoziFii generale
Art. 1. " Qn :omJnia fiecGrei persoane Hi sunt garantate dreptul de a-Ii alege liber
profesia Ii locul de muncG, precum Ii dreptul la asigurGrile pentru Iomaj.
Art. 2. " .revederile prezentei legi reglementeazG mGsurile pentru realizarea strategiilor
Ii politicilor elaborate Hn vederea protecFiei persoanelor pentru riscul de Iomaj, asigurGrii
unui nivel ridicat al ocupGrii Ii adaptGrii forFei de muncG la cerinFele pieFei muncii.
Art. 3. - )Gsurile prevGzute de prezenta lege au drept scop realizarea urmGtoarelor
obiective pe piaFa muncii,
25
a) prevenirea Iomajului Ii combaterea efectelor sociale ale acestuia;
b) Hncadrarea sau reHncadrarea Hn muncG a persoanelor Hn cGutarea unui loc
de muncG;
c) sprijinirea ocupGrii persoanelor aparFinJnd unor categorii defavorizate ale
populaFiei;
d) asigurarea egalitGFii Ianselor pe piaFa muncii;
e) stimularea Iomerilor Hn vederea ocupGrii unui loc de muncG;
f) stimularea angajatorilor pentru Hncadrarea persoanelor Hn cGutarea unui loc
de muncG;
g) HmbunGtGFirea structurii ocupGrii pe ramuri economice Ii zone geografice;
2) creIterea mobilitGFii forFei de muncG Hn condiFiile sc2imbGrilor structurale
care se produc Hn economia naFionalG;
i) protecFia persoanelor Hn cadrul sistemului asigurGrilor pentru Iomaj.
Art. >. " :1' Qn aplicarea prevederilor prezentei legi sunt e4cluse orice fel de discriminGri
pe criterii politice, de rasG, naFionalitate, origine etnicG, limbG, religie, categorie socialG,
convingeri, se4 Ii vJrstG.
.!/ )Gsurile Ii drepturile speciale acordate prin prezenta lege unor categorii de
persoane defavorizate nu constituie discriminare Hn sensul prevederilor alin. (1).
$;.IA%('( II
$oncepte privind piaFa muncii
-9$LI'*9; 1
Aermeni Ii e4presii utilizate
Art. 9. " Qn sensul prevederilor prezentei legi, termenii Ii e4presiile de mai jos au
urmGtoarele semnificaFii,
I. angajator - persoana juridicG sau persoana fizicG cu sediul, respectiv
domiciliul, Hn :omJnia ori sucursala, filiala, agenFia, reprezentanFa din :omJnia a unei
persoane juridice strGine cu sediul Hn strGinGtate, autorizatG potrivit legii, care
HncadreazG forFG de muncG Hn condiFiile legii;
II. loc de muncG - cadrul Hn care se desfGIoarG o activitate din care se obFine
un venit Ii Hn care se materializeazG raporturile juridice de muncG sau raporturile juridice
de serviciu;
III. persoanG Hn cGutarea unui loc de muncG - persoana HnregistratG la ;genFia
*aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG sau la alt furnizor de servicii de ocupare,
acreditat Hn conditiile legii, pentru a fi sprijinitG Hn ocuparea unui loc de muncG;
IK. Iomer - persoana care HndeplineIte cumulativ urmGtoarele condiFii,
a) este Hn cGutarea unui loc de muncG de la vJrsta de minimum 1" ani Ii pJnG
la Hndeplinirea condiFiilor de pensionare;
b) starea de sGnGtate Ii capacitGFile fizice Ii psi2ice o fac aptG pentru
prestarea unei munci;
c) nu are loc de muncG, nu realizeazG venituri sau realizeazG din activitGFi
autorizate potrivit legii venituri mai mici decJt indemnizaFia de Iomaj ce i s-ar cuveni
potrivit prezentei legi;
d) este disponibilG sG HnceapG lucrul Hn perioada imediat urmGtoare dacG s-ar
gGsi un loc de muncG;
26
e) este HnregistratG la ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG sau
la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcFioneazG Hn condiFiile prevGzute de lege;
K. stagiu de cotizare - perioada Hn care s-a plGtit contribuFia de asigurGri pentru
Iomaj atJt de cGtre asigurat, cJt Ii de angajator sau, dupG caz, numai de cGtre asigurat;
KI. asigurat - persoana fizicG care realizeazG venituri, potrivit legii, Ii este
asiguratG pentru riscul pierderii locului de muncG, prin plata contribuFiei de asigurGri
pentru Iomaj;
KII. indemnizaFie de Iomaj - o compensaFie parFialG a veniturilor asiguratului ca
urmare a pierderii locului de muncG sau a veniturilor absolvenFilor instituFiilor de
HnvGtGmJnt Ii militarilor care au efectuat stagiul militar Ii care nu s-au putut Hncadra Hn
muncG;
KIII. mGsuri de stimulare a ocupGrii forFei de muncG - acele mGsuri care au ca
scop sprijinirea persoanelor Hn cGutarea unui loc de muncG Ii, Hn mod deosebit, a
Iomerilor pentru a dobJndi statutul de persoanG ocupatG.
-9$LI'*9; a 2-a
Indicatori statistici privind piaFa muncii
Art. ;. " :1' (a nivel naFional Ii teritorial situaFiile Ii evoluFiile de pe piaFa muncii sunt
monitorizate, Hn principal, cu ajutorul unui sistem de indicatori statistici privind,
a) resursele de muncG;
b) populaFia activG;
c) populatia ocupatG;
d) Iomerii;
e) locurile de muncG vacante;
f) indemnizaFia de Iomaj;
g) populaFia ieIitG din Iomaj prin ocupare, precum Ii prin pGrGsirea pieFei
muncii;
2) rata Iomajului.
.!/ -istemul de indicatori statistici Ii metodologia de calcul a acestora se stabilesc de
Institutul *aFional de -tatisticG Hn colaborare cu )inisterul )uncii Ii -olidaritGFii -ociale.
Art. <. " :1' ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG, pe baza
documentelor primare de Hnregistrare a Iomerilor, a comunicGrilor fGcute de furnizorii de
servicii de ocupare acreditaFi Ii de angajatori privind locurile de muncG vacante,
calculeazG indicatorii statistici prevGzuFi la art. " alin. (1) lit. d)-2) Ii alFi indicatori specifici
pieFei muncii.
.!/ ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG elaboreazG, Hn funcFie de
necesitGFi, analize, studii Ii cercetGri statistice speciale privind situaFia Ii evoluFia
Iomajului Ii a ocupGrii, la nivel naFional Ii teritorial, pe domenii de activitate.
Art. 8. " :1' .entru realizarea atribuFiilor prevGzute la art. # ;genFia *aFionalG pentru
%cuparea /orFei de )uncG asigurG condiFiile materiale, organizatorice Ii manageriale
corespunzGtoare, elaboreazG Ii administreazG sistemul documentelor primare,
constituie Ii e4ploateazG baza proprie de date.
.!/ .entru realizarea unor analize, studii Ii cercetGri statistice speciale de natura celor
prevGzute la art. # alin. (2) ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG poate
angaja Ii serviciile unor prestatori specializaFi.
27
."/ )etodologia de realizare a cercetGrilor statistice speciale va fi avizatG, potrivit legii,
de Institutul *aFional de -tatisticG.
Art. =. " :1' ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG are obligaFia sG facG
publici indicatorii statistici privind piaFa muncii, cu o periodicitate care va fi stabilitG o
datG cu sistemul de indicatori prevGzut la art. " alin. (1).
.!/ ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG va pune la dispoziFie
)inisterului )uncii Ii -olidaritGFii -ociale indicatorii statistici, rezultatele cercetGrilor
statistice speciale, analizele Ii studiile statistice.
Art. 18. " :1' ;ngajatorii au obligaFia sG comunice agenFiilor pentru ocuparea forFei de
muncG judeFene, respectiv a municipiului CucureIti, denumite Hn continuare agenFii
pentru ocuparea forFei de muncG, Hn caror razG HIi au sediul, respectiv domiciliul, toate
locurile de muncG vacante, Hn termen de ! zile lucrGtoare de la vacantarea acestora.
.!/ /urnizorii de servicii de ocupare acreditaFi au obligaFia de a comunica lunar agenFiilor
pentru ocuparea forFei de muncG Hn a cGror razG HIi au sediul date privind numGrul
Iomerilor mediaFi Ii HncadraFi Hn muncG.
Art. 11. " Qn vederea elaborGrii strategiilor Ii politicilor, precum Ii pentru adoptarea unor
mGsuri pe piaFa muncii, la nivel naFional, pe domenii de activitate, ramuri, sectoare
economice sau zone, )inisterul )uncii Ii -olidaritGFii -ociale iniFiazG reglementGri
privind obligativitatea angajatorilor de a comunica informaFiile necesare cu privire la
forFa de muncG.
Art. 12. " Qn sensul prezentei legi, Institutul *aFional de -tatisticG are urmGtoarele
atribuFii,
a) calculeazG indicatorii statistici prevGzuFi la art. " alin. (1) lit. a)-c);
b) furnizeazG ;genFiei *aFionale pentru %cuparea /orFei de )uncG datele
privind forFa de muncG, rezultate din cercetGrile statistice proprii;
c) elaboreazG Hn colaborare cu )inisterul )uncii Ii -olidaritGFii -ociale
sistemul de indicatori statistici ai pieFei muncii Ii metodologia de calcul a acestora;
d) avizeazG cercetGrile statistice speciale realizate de ;genFia *aFionalG pentru
%cuparea /orFei de )uncG sau de )inisterul )uncii Ii -olidaritGFii -ociale.
-9$LI'*9; a 3-a
$lasificarea ocupaFiilor
Art. 13. " $lasificarea ocupaFiilor din :omJnia este sistemul de identificare, ierar2izare,
codificare a ocupaFiilor din economie, care se elaboreazG de )inisterul )uncii Ii
-olidaritGFii -ociale Hn colaborare cu Institutul *aFional de -tatisticG, cu alte ministere Ii
instituFii publice interesate Ii se aprobG prin 2otGrJre a Buvernului.
Art. 1>. " :1' )odificarea conFinutului $lasificGrii ocupaFiilor din :omJnia se aprobG prin
2otGrJre a Buvernului, la propunerea )inisterului )uncii Ii -olidaritGFii -ociale Ii cu
avizul Institutului *aFional de -tatisticG.
.!/ Qnscrierea de noi ocupaFii Hn $lasificarea ocupaFiilor din :omJnia se aprobG, la
solicitarea celor interesaFi sau Hn baza unor reglementGri speciale, prin ordin al
ministrului muncii Ii solidaritGFii sociale, care se publicG Hn )onitorul %ficial al :omJniei,
.artea I.
Art. 19. " 'tilizarea $lasificGrii ocupaFiilor din :omJnia este obligatorie la completarea
documentelor oficiale.

28
-9$LI'*9; a -a
$ategorii de beneficiari
Art. 1;. " Ceneficiari ai prevederilor prezentei legi sunt persoanele Hn cGutarea unui loc
de muncG, aflate Hn una dintre urmGtoarele situaFii,
a) au devenit Iomeri Hn sensul prevederilor art. ! pct. IK lit c);
b) nu au putut ocupa loc de muncG dupG absolvirea unei instituFii de
HnvGtGmJnt sau dupG satisfacerea stagiului militar;
c) ocupG un loc de muncG Ii, din diferite motive, doresc sc2imbarea acestuia;
d) au obFinut statutul de refugiat sau altG formG de protecFie internaFionalG,
conform legii;
e) strGini care au fost HncadraFi Hn muncG sau au realizat venituri Hn :omJnia,
conform legii;
f) nu au putut ocupa loc de muncG dupG repatriere sau dupG eliberarea din
detenFie.
;rt. 1#. - (1) Somerii prevGzuFi la art. 1" lit. a) sunt persoanele care se pot gGsi Hn una
dintre urmGtoarele situaFii,
a) le-a Hncetat contractul individual de muncG din motive neimputabile lor;
b) le-au Hncetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
c) le-a Hncetat mandatul pentru care au fost numiFi sau aleIi, dacG anterior nu
au fost HncadraFi Hn muncG sau dacG reluarea activitGFii nu mai este posibilG din cauza
HncetGrii definitive a activitGFii angajatorului;
d)T a e4pirat durata pentru care militarii au fost angajaFi pe bazG de contract
sau li s-a desfGcut contractul din motive neimputabile lor.P
e) le-a Hncetat raportul de muncG Hn calitate de membru cooperator, din motive
neimputabile lor;
f) au Hnc2eiat contract de asigurare pentru Iomaj Ii nu realizeazG venituri sau
realizeazG din activitFi autorizate potrivit legii venituri mai mici 77777777777777
TAe4tul a fost reprodus astfel cum a fost modificat prin %.'.B. nr.1202112. Ae4tul
avea, iniFial, urmGtorul conFinut, Pmilitari angajaFi pe bazG de contract cGrora li s-a
desfGcut contractul Hnaintea e4pirGrii duratei pentru care a fost Hnc2eiat .PdecJt
indemnizaFia de Iomaj ce li s-ar fi cuvenit potrivit legii;
g) au Hncetat activitatea ca urmare a pensionGrii pentru invaliditate Ii care, Hn
cazul recuperGrii capacitGFii de muncG, nu mai pot fi reHncadrate Hn muncG din cauza
HncetGrii definitive a activitGFii angajatorului sau din lipsa unui post vacant de natura celui
ocupat anterior;
2) la Hncetarea concediului plGtit pentru creIterea copilului pJnG la Hmplinirea
vJrstei de 2 ani, respectiv 3 ani, Hn cazul copilului cu 2andicap, Hn condiFiile legii, nu a
mai fost posibilG reluarea activitGFii din cauza HncetGrii definitive a activitGFii
angajatorului;
i) nu s-au putut reHncadra Hn muncG dupG efectuarea stagiului militar din cauza
HncetGrii definitive a activitGFii angajatorului;
j) reintegrarea Hn muncG, dispusG prin 2otGrJre judecGtoreascG definitivG, nu
mai este posibilG la unitGFile la care au fost Hncadrate Hn muncG anterior, din cauza
HncetGrii definitive a activitGFii, sau la unitGFile care au preluat patrimoniul acestora;
M) le-a Hncetat activitatea desfGIuratG e4clusiv pe baza convenFiei civile.
29
.!/ -unt asimilate Iomerilor persoanele aflate Hn situaFiile prevGzute la art. 1" lit. b),
dacG Hndeplinesc urmGtoarele condiFii,
a) sunt absolvenFi ai instituFiilor de HnvGtGmJnt, Hn vJrstG de minimum 18 ani,
care Hntr-o perioadG de "1 de zile de la absolvire nu au reuIit sG se Hncadreze Hn muncG
potrivit pregGtirii profesionale;
b) sunt absolvenFi ai Icolilor speciale pentru persoane cu 2andicap sau sunt
absolvenFi ai instituFiilor de HnvGFGmJnt, Hn vJrstG de 1" ani, care, Hn cazuri justificate,
sunt lipsite de susFinGtori legali sau ai caror susFinGtori legali dovedesc cG sunt Hn
imposibilitatea de a presta obligaFia legalG de HtreFinere datoratG minorilor;
c) sunt persoane care, Hnainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost
Hncadrate Hn muncG Ii care Hntr-o perioadG de 31 de zile de la data lGsGrii la vatrG nu s-
au putut HncadrG Hn muncG.
$;.IA%('( III
-istemul asigurGrilor pentru Iomaj
-9$LI'*9; 1
$ategorii de asiguraFi
Art. 18. " :1' Qn sistemul asigurGrilor pentru Iomaj sunt asigurate, Hn condiFiile prezentei
legi, persoanele fizice, denumite Hn continuare asiguraFi.
.!/ ;siguraFii pot fi,
a)T cetGFenii romJni care sunt HncadraFi Hn muncG sau realizeazG venituri Hn
:omJnia, Hn condiFiile legii, cu e4cepFia persoanelor care au calitatea de pensionari;P
b) cetGFeni romJni care lucreazG Hn strGinGtate, Hn condiFiile legii;
c) strGini care, pe perioada Hn care au domiciliul sau reIedinFa Hn :omJnia,
sunt HncadraFi Hn muncG sau realizeazG venituri, Hn condiFiile legii.
("/ ;siguraFii au obligaFia sG plGteascG contribuFiile de asigurGri pentru Iomaj Ii au
dreptul sG beneficieze de indemnizaFie de Iomaj, conform prezentei legi.
Art. 1=. " Qn sistemul asigurGrilor pentru Iomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul
legii,
a) persoanele care desfGIoarG activitGFi pe bazG de contract individual de
muncG sau persoanele care desfGIoarG activitGFi e4clusiv pe bazG de convenFie civilG de
prestGri de servicii Ii care realizeazG un venit brut pe an calendaristic ec2ivalent cu 3
salarii de baza minime brute pe tarG;
b) funcFionarii publici Ii alte persoane care desfGFoarG activitGFi pe baza actului
de numire;
c) persoanele care HIi desfGIoarG activitatea Hn funcFii elective sau care sunt
numite Hn cadrul autoritGFii e4ecutive, legislative ori judecGtoreIti, pe durata mandatului;
d) militarii angajaFi pe bazG de contract;
e) persoanele care au raport de muncG Hn calitate de membru cooperator;
f) alte persoane care realizeazG venituri din activitGFi desfGIurate potrivit legii
Ii care nu se regGsesc Hn una dintre situaFiile prevGzute la lit. a)-e).
Art. 28. - -e pot asigura Hn sistemul asigurGrilor pentru Iomaj, Hn condiFiile prezentei
legi, urmGtoarele persoane,
a) asociat unic, asociaFi;
30
b) administratori care au Hnc2eiat contracte potrivit legii;
c) persoane autorizate sG desfGIoare activitGFi independente;
d) membri ai asociaFiei familiale;
e) cetGFeni romJni care lucreazG Hn strGinGtate, conform legii;
f) alte persoane care realizeazG venituri din activitGFi desfGFurate potrivit legii Ii
care nu se regGsesc Hn una dintre situaFiile prevGzute la lit. a)-e).
Art. 21. " ;ngajatorii la care HIi desfGIoarG activitatea persoanele prevGzute la art. 13
sunt obligaFi sG depunG, Hn termen de 21 de zile calendaristice de la e4pirarea lunii
pentru care se datoreazG contribuFiile, la7777777777777
TAe4tul a fost reprodus astfel cum a fost modificat Ii completat prin %.'.B.
nr.120 2112. Ae4tul avea, iniFial, urmGtorul cuprins,P cetGFeni romJni care sunt HncadraFi
Hn muncG sau realizeazG venituri Hn :omJnia, Hn conditiile legii.P ;enFia pentru ocuparea
forFei de muncG Hn a cGrei razG HIi au sediul sau domiciliul, declaraFia lunarG privind
obligaFiile de platG cGtre bugetul asigurGrilor pentru Iomaj Ii dovada efectuGrii acestei
plGti.
Art. 22. " :1' .ersoanele prevGzute la art. 21 care au cel puFin vJrsta de 18 ani pot
Hnc2eia contract de asigurare pentru Iomaj cu agenFia pentru ocuparea forFei de muncG
Hn a cGrei razG HIi au domiciliul sau, dupG caz, reIedinFa.
.!/ Kenitul lunar pentru care se asigurG persoanele prevGzute la art. 21 nu poate fi mai
mic decJt salariul de bazG minim brut pe tarG.
-9$LI'*9; a 2-a
Cugetul asigurGrilor pentru Iomaj
Art. 23. " :1' Cugetul asigurGrilor pentru Iomaj cuprinde veniturile Ii c2eltuielile
sistemului asigurGrilor pentru Iomaj.
.!/ )inisterul )uncii Ii -olidaritGFii -ociale fundamenteazG anual, pe baza propunerilor
;genFiei *aFionale pentru %cuparea /orFei de )uncG, proiectul bugetului asigurGrilor
pentru Iomaj.
."/ Cugetul asigurGrilor pentru Iomaj se aprobG prin legea bugetului asigurGrilor sociale
de stat.
Art. 2>. " :1' Keniturile bugetului asigurGrilor pentru Iomaj se constituie din,
a) contribuFiile angajatorilor Ii ale persoanelor juridice la care HIi desfGIoarG
activitatea asiguraFii prevGzuFi la art. 13 lit. b)-e), asimilate angajatorului, potrivit
prezentei legi;
b) contribuFiile individuale ale persoanelor prevGzute la art. 13;
c) contribuFiile datorate de persoanele care Hnc2eie contract de asigurare
pentru Iomaj;
d) venituri din alte surse, inclusiv din finanFare e4ternG.
.!/ Qn cazul Hn care sursele prevGzute la alin. (1) nu acoperG finanFarea c2eltuielilor,
deficitul bugetar va fi acoperit prin subvenFii de la bugetul de stat.
Art. 29. " :1' $onstituirea resurselor Ii efectuarea c2eltuielilor bugetului asigurGrilor
pentru Iomaj se realizeazG prin trezoreria statului.
.!/ &isponibilitGFile bGneIti Hnregistrate la finele anului de bugetul asigurGrilor pentru
Iomaj se reporteazG Ii se utilizeazG Hn anul urmGtor cu aceeaIi destinaFie.
Art. 2;. " :1) ;ngajatorii au obligaFia de a plGti lunar o contribuFie la bugetul asigurGrilor
pentru Iomaj, Hn cotG de !=, aplicatG asupra fondului total de salarii brute lunare
realizate de asiguraFii prevGzuFi la art. 13.
31
.!/ ;ngajatorii care Hnc2eie cu persoane fizice convenFii civile de prestGri de servicii
pentru desfGIurarea unor activitGFi nu au obligaFia de a contribui la bugetul asigurGrilor
pentru Iomaj Hn raport cu drepturile bGneIti plGtite acestora din fondul de salarii, dacG
acestea au Hnc2eiat Ii un contract individual de muncG.
Art. 2<. " ;ngajatorii au obligaFia de a reFine Ii de a vira lunar contribuFia individualG la
bugetul asigurGrilor pentru Iomaj, Hn cotG de 1=, aplicatG asupra salariului de baza
lunar brut, pentru asiguraFii prevGzuFi la art. 13 lit. a)-d) sau, dupG caz, pentru asiguraFii
prevGzuFi la art. 13 lit. e), asupra veniturilor brute lunare realizate.
Art. 28. " .ersoanele asigurate Hn baza contractului de asigurare pentru Iomaj,
prevGzute la art. 21, au obligaFia de a plGti lunar o contribuFie la bugetul asigurGrilor
pentru Iomaj, Hn cotG de "=, aplicatG asupra venitului lunar declarat Hn contractul de
asigurare pentru Iomaj.
Art. 2=. " Qn funcFie de necesarul de resurse pentru acoperirea c2eltuielilor bugetului
asigurGrilor pentru Iomaj, nivelul cotelor contribuFiilor prevGzute la art. 2"-28 se poate
modifica prin legea bugetului asigurGrilor sociale de stat.
Art. 38. " Keniturile din alte surse ale bugetului asigurGrilor pentru Iomaj se constituie,
Hn principal, din dobJnzi, majorGri pentru neplata la termen a contribuFiilor, restituiri ale
creditelor acordate Hn baza legii, ta4e Hncasate de ;genFia *aFionalG pentru %cuparea
/orFei de )uncG din activitatea de formare profesionalG Ii cele pentru acreditarea
furnizorilor de servicii de ocupare, penalitGFi, amenzi si orice alte sume Hncasate potrivit
legii la bugetul asigurGrilor pentru Iomaj.
Art. 31. " :1' Aermenul de platG a contribuFiilor la bugetul asigurGrilor pentru Iomaj este,
dupG caz, de cel mult ! zile de la,
a) data stabilitG pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor
cooperatori pe luna Hn curs, Hn cazul angajatorilor care efectueazG plata acestor drepturi
o singurG data pe lunG;
b) data stabilitG pentru plata c2enzinei a doua, Hn cazul angajatorilor care
efectueazG plata drepturilor c2enzinal;
c) data stabilitG prin contractul de asigurare pentru Iomaj.
(2) .entru neplata contribuFiilor datorate la termenele prevGzute la alin. (1) se aplicG
majorGri de HntJrziere potrivit reglementGrilor legale privind e4ecutarea creanFelor
bugetare.
Art. 32. " :1' Qn cazul neac2itGrii contribuFiilor pentru constituirea bugetului asigurGrilor
pentru Iomaj, a majorGrilor de HntJrziere Ii a penalitGFilor, ;genFia *aFionalG pentru
%cuparea /orFei de )uncG va proceda la aplicarea mGsurilor de e4ecutare silitG
prevGzute de lege.
.!/ :ecuperarea debitelor din contribuFii Ii majorGri se poate face Ii prin compensarea
cu active imobile din patrimoniul debitorilor, evaluate de instituFii autorizate Hn condiFiile
legii, cu condiFia ca acestea sG fie necesare funcFionGrii ;genFiei *aFionale pentru
%cuparea /orFei de )uncG Ii sG fie prevGzute Hn programul de investiFii.
Art. 33. " :1' &in sursele financiare constituite Hn cadrul bugetului asigurGrilor pentru
Iomaj se acoperG, Hn principal, urGtoarele c2eltuieli privind,
32
a) plata indemnizaFiilor de Iomaj;
b) plata contribuFiilor pentru asigurGri sociale de stat Ii a contribuFiilor pentru
asigurGri sociale de sGnGtate pentru beneficiarii indemnizaFiilor de Iomaj, stabilite
potrivit legii;
c) plGFile compensatorii acordate potrivit legii;
d) ta4e, comisioane Ii alte c2eltuieli ocazionate de efectuarea plGFilor
prevGzute la lit. a)-c);
e) finanFarea mGsurilor pentru stimularea ocupGrii forFei de muncG Ii a
mGsurilor pentru prevenirea Iomajului;
f) finanFarea serviciilor de formare profesionalG pentru persoanele Hn cGutarea
unui loc de muncG, prevGzute la art. 1" lit. a), b), d) si f);
g) finanFarea studiilor, rapoartelor Ii analizelor privind piaFa muncii, comandate
instituFiilor de specialitate de cGtre $omisia *aFionala de .romovare a %cupGrii /orFei
de )uncG Ii de ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG;
2) organizarea Ii funcFionarea ;genFiei *aFionale pentru %cuparea /orFei de
)uncG, inclusiv realizarea de obiective de investiFii, dotGri Ii alte c2eltuieli de natura
c2eltuielilor de capital, Hn limitele prevGzute de lege;
i) participarea la activitatea unor organizaFii internaFionale, inclusiv plata
cotizaFiilor pentru afilierea la acestea;
j) aplicarea mGsurilor Hn vederea recuperGrii debitelor;
M) cofinanFarea unor proiecte privind modernizarea serviciilor de ocupare Ii
formare profesionalG pe baza unor acorduri internaFionale;
l) cofinanFarea unor programe privind stimularea ocupGrii forFei de muncG;
m) rambursarea Hmprumuturilor contractate Hn condiFiile legii, precum Ii plata
de dobJnzi Ii comisioane aferente acestora;
n) alte c2eltuieli prevGzute de legislaFia Hn vigoare.
.!/ *ivelul c2eltuielilor bugetului asigurGrilor pentru Iomaj se fundamenteazG de
)inisterul )uncii Ii -olidaritGFii -ociale, la propunerea ;genFiei *aFionale pentru
%cuparea /orFei de )uncG, Hn funcFie de indicatorii sociali stabiliFi pe baza analizelor,
studiilor Ii prognozelor privind evoluFiile de pe piaFa muncii.

-9$LI'*9; a 3-a
IndemnizaFia de Iomaj
Art. 3>. " :1' Somerii prevGzuFi la art. 1# alin. (1) beneficiazG de indemnizaFie de Iomaj
dacG Hndeplinesc cumulativ urmGtoarele condiFii,
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni Hn ultimele 2 de luni
premergGtoare datei HnregistrGrii cererii;
b) nu realizeazG venituri sau realizeazG din activitGFi autorizate potrivit legii
venituri mai mici decJt indemnizaFia de Iomaj;
c) nu Hndeplinesc condiFiile de pensionare, conform legii;
d) sunt HnregistraFi la agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG Hn a cGror razG
teritorialG HIi au domiciliul sau, dupG caz, reIedinFa, dacG au avut ultimul loc de muncG
ori au realizat venituri Hn acea localitate.
.!/ $onstituie stagiu de cotizare Ii perioadele Hn care angajatorul nu a plGtit contribuFia
la bugetul asigurGrilor pentru Iomaj Ii se aflG Hn procedurG de e4ecutare silitG,
reorganizare judiciarG, faliment, Hnc2idere operaFionalG, dizolvare, lic2idare sau nu Ii-a
ac2itat contribuFiile datoritG unor situaFii de forFG majorG.
33
."/ Somerii prevGzuFi la art. 1# alin. (2) beneficiazG de indemnizaFii de Iomaj dacG
Hndeplinesc cumulativ urmGtoarele condiFii,
a) sunt HnregistraFi la agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG Hn a caror razG
teritorialG HIi au domiciliul;
b) nu realizeazG venituri sau realizeazG din activitGFi autorizate potrivit legii
venturi mai mici decJt indemnizaFia de Iomaj;
c) nu Hndeplinesc condiFiile de pensionare, conform legii.
Art. 39. " .entru persoanele prevGzute la art. 1# alin. (1) lit. g)-j) stagiul de cotizare de
minimum 12 luni este realizat, dupG caz, astfel,
a) prin cumularea perioadei de asigurare premergGtoare datei pensionGrii de
invaliditate cu perioada de asigurare realizatG dupG reluarea activitGFii, dacG perioada
de invaliditate nu depGIeIte 12 luni Ii dacG s-au Hncadrat Hn muncG sau au Hnc2eiat
contract de asigurare pentru Iomaj Hn termen de "1 de zile de la data HncetGrii motivului
pentru care au fost pensionate;
b) prin cumularea perioadei de asigurare premergGtoare datei acordGrii
concediului pentru creIterea copilului pJnG la Hmplinirea vJrstei de 2 ani, respectiv 3 ani
Hn cazul copilului cu 2andicap, cu perioada de asigurare realizatG dupG reluarea
activitGFii, dacG s-au Hncadrat Hn muncG sau au Hnc2eiat contract de asigurare pentru
Iomaj Hn termen de "1 de zile de la data HncetGrii concediului;
c) prin cumularea perioadei de asigurare premergGtoare datei Hncorporarii cu
perioada de asigurare realizatG dupG reluarea activitGFii, dacG s-au Hncadrat Hn muncG
sau au Hnc2eiat contract de asigurare pentru Iomaj Hn termen de "1 de zile de la data
Hnc2eierii stagiului militar;
d) prin cumularea perioadei de asigurare premergGtoare HncetGrii activitGFii cu
perioada de asigurare realizatG dupG reluarea activitGFii dispusG prin 2otGrJre
judecatoreascG, dacG perioada de suspendare a activitGFii nu depaIeIte 12 luni Ii dacG
s-au Hncadrat Hn muncG sau au Hnc2eiat contract de asigurare pentru Iomaj Hn termen de
"1 de zile de la data rGmJnerii definitive a 2otGrJrii judecGtoreIti.
Art. 3;. " :1' Kec2imea Hn muncG recunoscutG pentru stabilirea drepturilor de Iomaj
prevGzute de (egea nr. 101331 privind protecFia socialG a Iomerilor Ii reintegrarea lor
profesionalG, republicatG, cu modificGrile ulterioare, pJnG la data HntrGrii Hn vigoare a
prezentei legi se asimileazG cu stagiul de cotizare.
.!/ &ovada vec2imii Hn muncG, prevGzutG la alin. (1), se face cu carnetul de muncG sau
cu alte acte prevazute de lege.
."/ $ertificarea stagiului de cotizare realizat anterior intrGrii Hn vigoare a prezentei legi
se face de cGtre agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG.
Art. 3<. " :1' $onstituie stagiu de cotizare perioadele Hn care angajaFii sau, dupG caz, Ii
angajatorii au plGtit contribuFii de asigurGri pentru Iomaj Hn sistemul asigurGrilor pentru
Iomaj Hn :omJnia, precum Ii Hn alte tGri, Hn condiFiile stabilite prin acordurile Ii
convenFiile internaFionale la care :omJnia este parte.
.!/ &repturile cuvenite Hn sistemul asigurGrilor pentru Iomaj din :omJnia se pot
transfera Hn FGrile Hn care asiguraFii HIi stabilesc domiciliul sau reIedinFa, Hn condiFiile
reglementate prin acorduri Ii convenFii internaFionale la care :omJnia este parte.
."/ IndemnizaFiile de Iomaj aferente drepturilor prevGzute la alin. (2) pot fi transferate Hn
alte FGri, Hn condiFiile reglementate prin acorduri Ii convenFii internaFionale la care
34
:omJnia este parte, Hn moneda FGrilor respective sau Hntr-o altG monedG asupra cGreia
s-a convenit.
Art. 38. " :1' IndemnizaFia de Iomaj se acordG persoanelor prevGzute la art. 1#, la
cerere, dupG caz, de la data,
a) HncetGrii contractului individual de muncG;
b) HncetGrii raporturilor de serviciu;
c) HncetGrii mandatului pentru care au fost numite sau alese;
d)T e4pirGrii duratei sau desfacerii contractului militarilor angajaFi pe bazG de
contract;
e) HncetGrii calitaFii de membru cooperator;
f) HncetGrii contractului de asigurare pentru Iomaj;
g) HncetGrii motivului pentru care au fost pensionate;
2) HncetGrii concediului pentru creIterea copilului pJnG la Hmplinirea vJrstei de
2 ani, respectiv de 3 ani;
i) Hnc2eierii efectuGrii stagiului militar;
j) ramJnerii definitive a 2otGrJrii judecGtoreIti;
M) HncetGrii activitGFii desfGIurate e4clusiv pe baza convenFiei civile;
l) e4pirGrii perioadei de "1 de zile, prevGzutG la art. 1# alin. (2) lit. a);
TAe4tul a fost reprodus astfel cum a fost modificat Ii completat prin %.'.B.
nr.120 2112. Ae4tul avea, iniFial, urmGtorul cuprins,P desfacerii contractului militarilor
angajaFi pe bazG de contract.P
m) absolvirii, pentru cazurile prevGzute la art. 1# alin. (2) lit. b);
n) e4pirGrii perioadei de 31 de zile, prevGzutG la art. 1# alin. (2) lit. c).
.!/ IndemnizaFia de Iomaj se acordG de la data prevGzutG la alin. (1), dacG cererea este
HnregistratG la agenFia pentru ocuparea forFei de muncG, Hn termen de 31 de zile de la
aceastG datG.
."/ &acG cererea este HnregistratG dupG e4pirarea termenului de 31 de zile, dar nu mai
tarziu de 12 luni de la data prevGzutG la alin. (1), indemnizaFia de Iomaj se acordG
HncepJnd cu data HnregistrGrii cererii.
.$/ Aermenul de ma4imum 12 luni prevGzut la alin. (3) este termen de decGdere din
drepturi.
Art. 3=. " :1' IndemnizaFia de Iomaj se acordG Iomerilor prevGzuFi la art. 1# alin. (1) pe
perioade stabilite diferenFiat, Hn funcFie de stagiul de cotizare, dupG cum urmeazG,
a) " luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de pJnG la ! ani, dar nu
mai putin de 1 an;
b) 3 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare cuprins Hntre ! Ii 11 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 11 ani.
.!/ $uantumul indemnizaFiei de Iomaj prevGzute la alin. (1) este o sumG fi4G,
neimpozabilG, lunarG, reprezentJnd #!= din salariul de bazG minim brut pe tarG, Hn
vigoare la data stabilirii acestuia.
Art. >8. " :1' IndemnizaFia de Iomaj se acordG Iomerilor prevGzuFi la art. 1# alin. (2) pe
o perioadG de " luni Ii este o suma fi4G, neimpozabilG, lunarG, al cGrei cuantum
35
reprezintG !1= din salariul de bazG minim brut pe tarG, Hn vigoare la data stabilirii
acesteia.
.!/ IndemnizaFia de Iomaj prevGzutG la alin. (1) se acordG Iomerilor prevGzuFi la art. 1#
alin. (2) lit. a) si b), o singura datG, pentru fiecare formG de HnvGtGmJnt absolvitG.
Art. >1. " :1' .ersoanele care beneficiazG de indemnizaFie de Iomaj au urmGtoarele
obligaFii,
a) sG se prezinte lunar, pe baza programGrii sau ori de cJte ori sunt solicitate,
la agenFia pentru ocuparea forFei de muncG la care sunt Hnregistrate, pentru a primi
sprijin Hn vederea HncadrGrii Hn muncG;
b) sG comunice Hn termen de 3 zile agenFiei pentru ocuparea forFei de muncG la
care sunt Hnregistrate orice modificare a condiFiilor care au condus la acordarea
drepturilor;
c) sG participe la serviciile pentru stimularea ocupGrii Ii de formare
profesionalG oferite de agenFia pentru ocuparea forFei de muncG la care sunt
Hnregistrate;
d) sG caute activ un loc de muncG.
.!/ ;ngajatorii care au Hncadrat Hn muncG, conform legii, persoane din rJndul
beneficiarilor de indemnizaFii de Iomaj au obligaFia de a anunFa Hn termen de 3 zile
agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG la care aceItia au fost HnregistraFi.
."/ %bligaFia prevGzutG la alin. (2) revine Ii caselor teritoriale de pensii care au stabilit Ii
au pus Hn platG pensiile cuvenite beneficiarilor de indemnizaFie de Iomaj.
Art. >2. " :1) *u beneficiazG de indemnizaFie de Iomaj persoanele care, la data
solicitGrii dreptului, refuzG un loc de muncG potrivit pregGtirii sau nivelului studiilor, situat
la o distantG de cel mult !1 Mm de localitatea de domiciliu, sau refuzG participarea la
servicii pentru stimularea ocupGrii Ii de formare profesionalG oferite de agenFiile pentru
ocuparea forFei de muncG.
.!/ *u beneficiazG de indemnizaFie de Iomaj absolvenFii care, la data solicitGrii
dreptului, urmeazG o formG de HnvGFGmJnt.
Art. >3. " :1' IndemnizaFia de Iomaj se plGteIte lunar Hn cuantumul prevGzut la art. 33
alin. (2), respectiv la art. 1 alin. (1).
.!/ .entru fracFiuni de lunG indemnizaFia de Iomaj se calculeazG proporFional cu
numGrul de zile calendaristice din luna respectivG.
Art. >>. " Qncetarea plGFii indemnizaFiilor de Iomaj acordate beneficiarilor are loc dupG
cum urmeazG,
a) la data HncadrGrii Hn muncG, conform legii, pentru o perioadG mai mare de 12
luni;
b) la data cJnd realizeazG din activitGFi autorizate potrivit legii venituri lunare
mai mari decJt indemnizaFia de Iomaj;
c) la 31 de zile de la data emiterii autorizaFiei de funcFionare pentru a
desfaIura activitGFi independente sau a certificatului de Hnmatriculare, conform legii,
dacG realizeazG venituri lunare mai mari decJt indemnizaFia de Iomaj;
d) la data refuzului nejustificat de a se Hncadra conform pregatirii sau nivelului
studiilor Hntr-un loc de muncG situat la o distanFG de cel mult !1 Mm de localitatea de
domiciliu;
36
e) la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea
ocupGrii Ii de formare profesionalG sau la data Hntreruperii acestora din motive
imputabile persoanei;
f) dacG perioada de pensionare pentru invaliditate depGIeste 12 luni;
g) la data Hndeplinirii condiFiilor de pensionare pentru limitG de vJrstG, de la
data solicitarii pensiei anticipate sau la data cJnd pensia de invaliditate devine
nerevizuibilG;
2) la data plecGrii Hn strGinGtate a beneficiarului pentru o perioadG mai mare de
3 luni;
i) la data Hnceperii e4ecutGrii unei pedepse privative de libertate pentru o
perioadG mai mare de 12 luni;
j) Hn cazul decesului beneficiarului;
M) la e4pirarea termenelor prevGzute la art. ! alin. (2) Ii (3);
l) la e4pirarea termenelor prevGzute la art. 33 alin. (1), respectiv la art. 1 alin.
(1);
m) la data admiterii Hntr-o formG de HnvGFGmJnt.
Art. >9. :1' -uspendarea plGFii indemnizaFiilor de Iomaj acordate beneficiarilor are loc
dupG cum urmeazG,
a) la data la care nu Ii-a Hndeplinit obligaFia prevGzutG la art. 1 alin. (1) lit. a);
b) pe perioada Hndeplinirii obligatiilor militare;
c) la data HncadrGrii Hn muncG, conform legii, cu contract individual de muncG
pe perioadG determinatG mai micG de 12 luni;
d) la data plecGrii din FarG pe o perioadG mai mica de 3 luni, la cererea
persoanei;
e) pe perioada Hn care este arestat preventiv sau pentru e4ecutarea unei
pedepse privative de libertate de pJnG la 12 luni;
f) la data pensionarii pentru invaliditate;
g) pe perioada acordGrii indemnizaFiei pentru incapacitate temporarG de
muncG, a indemnizaFiei de maternitate Ii a indemnizaFiei pentru creIterea copilului pJnG
la Hmplinirea vJrstei de 2 ani, respectiv de 3 ani Hn cazul copilului cu 2andicap;
2) pe perioada incapacitGFii temporare de muncG mai mare de 3 zile datoritG
accidentelor survenite Hn perioada cursurilor de calificare, recalificare, perfecFionare sau,
dupG caz, a altor forme de pregGtire profesionalG, Hn timpul Ii din cauza practicii
profesionale;
i) pe perioada acordGrii plGFilor compensatorii, potrivit legii.
.!/ :epunerea Hn platG, dupG suspendarea Hn condiFiile alin. (1) lit. a), se face de la data
depunerii cererii beneficiarului, dar nu mai tarziu de "1 de zile calendaristice de la data
suspendGrii.
."/ :epunerea Hn platG, dupG suspendarea Hn condiFiile alin. (1) lit. b)-i), se face de la
data depunerii cererii beneficiarului, dar nu mai tJrziu de 31 de zile calendaristice de la
data HncetGrii situaFiei care a condus la suspendare.
.$/ .erioada de suspendare prevGzuta la alin. (1) lit. a) face parte din perioada de
acordare a indemnizaFiei de Iomaj.
Art. >;. " &repturile bGneIti prevGzute la art. 3 fac obiectul e4ecutGrii silite pentru
debite provenite din plata necuvenitG a acestora, precum Ii pentru cazurile prevGzute
de $odul de procedurG civilG ori de alte dispozFii legale speciale.
37
Art. ><. " :1' -umele plGtite fGrG temei legal, cu titlu de indemnizaFie de Iomaj, precum
Ii debitele create Hn condiFiile prezentei legi se recupereazG de la persoanele care le-au
primit Hn mod necuvenit, pe baza deciziilor emise de agenFiile pentru ocuparea forFei de
muncG, care constituie titluri e4ecutorii.
(!/ -umele Hncasate necuvenit cu titlu de indemnizaFie de Iomaj se recupereazG de la
beneficiari Hn termenul general de prescripFie legal.
."/ -umele rGmase nerecuperate de la beneficiarii decedaFi nu se mai urmGresc.
Art. >8. " :1) Ceneficiarii de indemnizaFie de Iomaj sunt asiguraFi Hn sistemul asigurGrilor
sociale de stat Ii Hn sistemul asigurGrilor sociale de sInGtate Ii beneficiazG de toate
drepturile prevGzute de lege pentru asiguraFii acestor sisteme.
.!/ $ontribuFia pentru asigurGrile sociale de stat Ii contribuFia pentru asigurGrile sociale
de sGnGtate se suportG din bugetul asigurGrilor pentru Iomaj Ii se vireazG caselor de
asigurGri respective de cGtre agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG.
."/ &repturile de asigurGri sociale de stat ale persoanelor beneficiare de indemnizaFie
de Iomaj se suportG din bugetul asigurGrilor sociale de stat.
$;.IA%('( IK
)Gsuri pentru prevenirea Iomajului
Art. >=. " Qn cazul unor restructurGri ale activitGFii care pot conduce la modificGri
substanFiale ale numGrului Ii structurii profesionale a personalului, angajatorii au
obligaFia sG HnItiinFeze agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG Hn vederea adoptGrii
unor mGsuri pentru combaterea Iomajului Ii prevenirea efectelor sociale nefavorabile
ale acestor restructurGri.
Art. 98. " :1' Qn situaFiile prevGzute la art. 3 angajatorii sunt obligaFi sG acorde preaviz,
conform prevederilor $odului muncii sau ale contractului colectiv de muncG, angajaFilor
care urmeazG sG fie disponibilizaFi.
.!/ Qn perioada preavizului prevGzut la alin. (1) angajaFii vor participa la serviciile de
preconcediere realizate de agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG ori de alti furnizori
de servicii de ocupare din sectorului public sau privat, acreditaFi, selectaFi de cGtre
acestea, Hn condiFiile legii.
."/ Qn vederea realizGrii serviciilor de preconcediere angajatorii prevGzuFi la art. 3 sunt
obligaFi sG HnItiinFeze agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG cu 31 de zile Hnaintea
acordGrii preavizelor prevGzute de lege.
Art. 91. " Qn sensul prezentei legi, constituie servicii de preconcediere, Hn principal,
urmGtoarele activitGFi,
a) informarea privind prevederile legale referitoare la protecFia Iomerilor Ii
acordarea serviciilor de ocupare Ii de formare profesionalG;
b) plasarea pe locurile de muncG vacante e4istente pe plan local Ii instruirea
Hn modalitGFi de cGutare a unui loc de muncG;
c) reorientarea profesionalG Hn cadrul unitGFii sau prin cursuri de formare de
scurtG duratG;
d) sondarea opiniei salariaFilor Ii consilierea acestora cu privire la mGsurile de
combatere a Iomajului.
Art. 92. " :1' &e serviciile de preconcediere prevGzute la art. !1 pot beneficia, la cerere,
Ii alte persoane ameninFate de riscul de a deveni Iomeri.
.!/ .rocedurile privind accesul la mGsurile pentru prevenirea Iomajului, modalitGFile de
finanFare Ii instrucFiunile de implementare a acestora vor fi elaborate de ;genFia
38
*aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG, vor fi avizate de )inisterul )uncii Ii
-olidaritGFii -ociale Ii vor fi aprobate prin 2otGrJre a Buvernului.
$;.IA%('( K
)Gsuri pentru stimularea ocupGrii forFei de muncG
-9$LI'*9; 1
-ervicii specializate
Art. 93. " )Gsurile pentru stimularea ocupGrii forFei de muncG vizeazG,
a) creIterea Ianselor de ocupare a persoanelor Hn cGutarea unui loc de
muncG;
b) stimularea angajatorilor pentru Hncadrarea Hn muncG a Iomerilor Ii crearea
de noi locuri de muncG.
Art. 9>. " )Gsurile pentru stimularea ocupGrii forFei de muncG se adreseazG atJt
persoanelor Hn cGutarea unui loc de muncG, cJt Ii angajatorilor Ii sunt realizate prin
servicii specializate, furnizate de agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG ori de alti
furnizori de servicii din sectorul public sau privat.
Art. 99. " :1' /urnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupGrii forFei de
muncG pot sG presteze, pe bazG de contracte Hnc2eiate cu agenFiile pentru ocuparea
forFei de muncG, servicii finanFate din bugetul asigurGrilor pentru Iomaj, numai dacG sunt
acreditaFi.
.!/ ;creditarea furnizorilor de servicii prevGzuti la alin. (1) se face de cGtre ;genFia
*aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG.
."/ Qn vederea acreditGrii, ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG percepe
o ta4G al cGrei cuantum este stabilit anual de cGtre )inisterul )uncii Ii -olidaritGFii
-ociale, la propunerea acesteia, pentru fiecare tip de serviciu prestat.
.$/ -umele rezultate din Hncasarea ta4elor de acreditare constituie venit la bugetul
asigurGrilor pentru Iomaj.
Art. 9;. " /urnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupGrii, care finanFeazG
aceste activitGFi din alte fonduri decJt bugetul asigurGrilor pentru Iomaj, se acrediteazG
de cGtre ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG.
-9$LI'*9; a 2-a
$reIterea Ianselor de ocupare a persoanelor Hn cGutarea unui loc de muncG
Art. 9<. " $reIterea Ianselor de ocupare a persoanelor Hn cGutarea unui loc de muncG
se realizeazG, Hn principal, prin,
a) informarea Ii consilierea profesionalG;
b) medierea muncii;
c) formarea profesionalG;
d) consultanFG si asistenFG pentru Hnceperea unei activitGFi independente sau
pentru iniFierea unei afaceri;
e) completarea veniturilor salariale ale angajaFilor;
f) stimularea mobilitGFii forFei de muncG.
39
&' (nformarea )i consilierea profesional
Art. 98. " :1' Informarea Ii consilierea profesionalG constituie un ansamblu de servicii
acordate Hn mod gratuit persoanelor Hn cGutarea unui loc de muncG, care au ca scop,
a) furnizarea de informaFii privind piaFa muncii Ii evoluFia ocupaFiilor;
b) evaluarea Ii autoevaluarea personalitGFii Hn vederea orientGrii profesionale;
c) dezvoltarea abilitaFii Ii Hncrederii Hn sine a persoanelor Hn cGutarea unui loc
de muncG, Hn vederea luGrii de cGtre acestea a deciziei privind propria carierG;
d) instruirea Hn metode Ii te2nici de cGutare a unui loc de muncG.
.!/ Informarea Ii consilierea profesionalG se realizeazG de centre specializate,
organizate Hn cadrul agenFiilor pentru ocuparea forFei de muncG, precum Ii de alte
centre Ii furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditaFi, care Hnc2eie cu
agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG contracte, Hn condiFiile legii.
."/ Informarea privind piaFa muncii, stabilirea traseului profesional, evaluarea Ii
autoevaluarea se realizeazG prin autoinformare, prin acordarea de servicii de consiliere
individualG sau de grup oferite, la cerere, persoanelor Hn cGutarea unui loc de muncG
sau Hn cadrul job-cluburilor organizate de agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG.
.$/ $onsilierea profesionalG Ii instruirea Hn metode Ii te2nici de cGutare a unui loc de
muncG Ii de prezentare la interviuri Hn vederea ocupGrii se realizeazG de cGtre consilieri
de orientare a carierei, Hn cadrul centrelor de informare Ii consiliere privind cariera sau,
la cerere, Hn cadrul altor forme organizate de instruire.
*' Medierea muncii
Art. 9=. " :1' )edierea muncii este activitatea prin care se realizeazG punerea Hn
legatura a angajatorilor cu persoanele Hn cGutarea unui loc de muncG, Hn vederea
stabilirii de raporturi de muncG sau de serviciu.
.!/ ;genFiile pentru ocuparea forFei de muncG au obligaFia de a identifica locurile de
muncG vacante la angajatori Ii a le face cunoscute persoanelor in cGutarea unui loc de
muncG.
."/ -erviciile de mediere pentru persoanele Hn cGutarea unui loc de muncG se acordG
gratuit de cGtre agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG Ii constau Hn,
a) informaFii privind locurile de muncG vacante Ii condiFiile de ocupare a
acestora prin publicarea, afiIarea, organizarea de burse ale locurilor de muncG;
b) mediere electronicG avJnd ca scop punerea automatG Hn corespondenFG a
cererilor Ii ofertelor de locuri de muncG prin intermediul te2nicii de calcul;
c) preselecFia candidaFilor corespunzGtor cerinFelor locurilor de muncG oferite Ii
Hn concordanFG cu pregGtirea, aptitudinile, e4perienFa Ii cu interesele acestora.
Art. ;8. " :1' Qn vederea realizGrii mGsurilor pentru stimularea ocupGrii forFei de muncG,
agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG au obligaFia de a Hntocmi, pentru fiecare
persoanG Hn cGutarea unui loc de muncG, planul individual de mediere.
.!/ .rocedura de elaborare, conFinutul Ii monitorizarea planului individual de mediere
vor fi stabilite prin ordin al preIedintelui ;genFiei *aFionale pentru %cuparea /orFei de
)uncG.
Art. ;1. " :1' .entru Iomerii care beneficiazG de indemnizaFii de Iomaj, Hn condiFiile
prevGzute de prezenta lege, participarea la serviciile de mediere, la solicitarea agenFiilor
pentru ocuparea forFei de muncG la care sunt HnregistraFi, este obligatorie.
40
.!/ Somerii care nu beneficiazG de indemnizaFii de Iomaj trebuie sG depunG o cerere la
agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG pentru a fi luaFi Hn evidenFG Hn vederea
medierii Ii, Hn cazul neHncadrGrii Hn muncG, sG reHnnoiascG cererea la " luni.
."/ &e servicii de mediere gratuite beneficiazG, la cerere, Ii persoanele prevGzute la art.
1" lit. c), d) Ii f).
Art. ;2. - )edierea muncii se poate realiza Ii contra-cost de cGtre furnizori de servicii
specializate, din sectorul public sau privat, acreditaFi de ;genFia *aFionalG pentru
%cuparea /orFei de )uncG.
+' %ormarea profesional
Art. ;3. " :1' .ersoanele Hn cGutarea unui loc de muncG pot participa la programe de
formare profesionalG care sG le asigure creIterea Ii diversificarea competenFelor
profesionale Hn scopul asigurGrii mobilitGFii Ii reintegrGrii pe piaFa muncii.
:2' .rogramele de formare profesionalG asigurG, conform legii, iniFierea, calificarea,
recalificarea, perfecFionarea Ii specializarea persoanelor Hn cGutarea unui loc de muncG.
:3' /ormarea profesionalG a persoanelor Hn cGutarea unui loc de muncG se face
FinJndu-se seama de cerinFele de moment Ii de perspectivG ale pieFei muncii Ii Hn
concordanFG cu opFiunile Ii aptitudinile individuale ale persoanelor respective
:>' /ormele prin care se realizeazG formarea profesionalG a persoanelor Hn cGutarea
unui loc de muncG sunt, cursuri, stagii de practicG Ii specializare, precum Ii alte forme,
Hn condiFiile legii.
Art. ;>. " :1' ;ccesul la programele de formare profesionalG se face Hn urma activitGFii
de informare Ii consiliere profesionalG sau de mediere.
:2' .rogramele de formare profesionalG a persoanelor Hn cGutarea unui loc de muncG
se organizeazG Hn mod distinct pe niveluri de pregGtire Ii specializGri, precum Ii pe
categorii Ii grupuri de persoane.
Art. ;9. " :1' ;ctivitatea de formare profesionalG a persoanelor Hn cGutarea unui loc de
muncG se desfGIoarG pe baza planului naFional de formare profesionalG elaborat anual
de cGtre ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG.
2' .lanul naFional de formare profesionalG se aprobG de )inisterul )uncii si -olidaritGFii
-ociale.
:3' /inanFarea activitGFii de formare profesionalG se face din bugetul asigurGrilor pentru
Iomaj, Hn baza indicatorilor stabiliFi prin planul naFional de formare profesionalG aprobat.
Art. ;;. " :1) -erviciile de formare profesionalG se asigurG gratuit pentru persoanele
prevGzute la art. 1" lit. a), b), d) Ii f).
.!/ .rin servicii de formare profesionalG se HnFelege totalitatea drepturilor de care
beneficiazG persoanele prevGzute la alin. (1) pe durata participGrii la o formG de
pregGtire profesionalG.
."/ .ersoanele care beneficiazG de indemnizaFie de Iomaj sunt obligate sG participe la
programele de formare profesionalG oferite Ii organizate de agenFiile pentru ocuparea
forFei de muncG.
.$/ .ersoanele prevGzute la alin. (1) pot beneficia de servicii de formare profesionalG
gratuite o singurG datG pentru fiecare perioadG Hn care se aflG Hn cGutarea unui loc de
muncG.
Art. ;<. " :1' ;ctivitatea de formare profesionalG a persoanelor Hn cGutarea unui loc de
muncG este coordonatG la nivel naFional de cGtre ;genFia *aFionalG pentru %cuparea
/orFei de )uncG.
41
.!/ /ormarea profesionalG a persoanelor Hn cGutarea unui loc de muncG se realizeazG
de agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG prin centrele de formare profesionalG din
subordinea acestora, precum Ii de alFi furnizori de servicii de formare profesionalG, din
sectorul public sau privat, autorizaFi Hn condiFiile legii.
Art. ;8. " :1' Cursurile de calificare, recalificare, perfecFionare Ii specializare se
organizeazG pentru ocupaFii, meserii Ii profesii definite Ii cuprinse Hn $lasificarea
ocupaFiilor din :omania.
.!/ ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG, precum Ii furnizorii de servicii
de formare profesionalG autorizaFi pot organiza cursuri de calificare, recalificare,
perfecFionare Ii specializare Ii pentru ocupaFii sau meserii neincluse HncG Hn $lasificarea
ocupaFiilor din :omJnia, numai dupG ce au obFinut avizul )inisterului )uncii Ii
-olidaritGFii -ociale.
Art. ;=. " :1' /ormele prin care se realizeazG formarea profesionalG a persoanelor Hn
cGutarea unui loc de muncG se desfGIoarG avJnd la bazG standardele ocupaFionale
recunoscute la nivel naFional, aprobate potrivit legii.
.!/ &acG pentru anumite ocupaFii sau meserii nu e4istG standarde ocupaFionale,
recunoscute la nivel naFional, ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG
poate solicita unor unitGFi specializate proiecte de standarde ocupaFionale, care vor fi
aprobate potrivit legii.
Art. <8. - )inisterul )uncii Ii -olidaritGFii -ociale e4ercitG controlul asupra realizGrii
planului naFional de formare profesionalG.
,' Consultan" )i asisten" pentru !nceperea unei activit"i independente sau
pentru ini"ierea unei afaceri
Art. <1. " :1' $onsultanFG Ii asistenFG pentru Hnceperea unei activitGFi independente sau
pentru iniFierea unei afaceri se acordG, la cerere, persoanelor Hn cGutarea unui loc de
muncG, sub forma de servicii juridice, de marMeting, financiare, metode Ii te2nici
eficiente de management Ii alte servicii de consultanFG.
.!/ -erviciile prevGzute la alin. (1) pot fi realizate de agenFiile pentru ocuparea forFei de
muncG sau, dupG caz, de firme private, organizaFii profesionale, fundaFii Ii asociaFii
specializate Hn aceste domenii, cu care agenFiile Hnc2eie contracte Hn condiFiile legii.
."/ -erviciile prevGzute la alin. (1) se acordG gratuit, o singurG datG, pentru fiecare
perioadG Hn care persoanele beneficiazG de indemnizaFii de Iomaj Hn condiFiile prezentei
legi.
-' Completarea veniturilor salariale ale angaja"ilor
Art. <2.C - .ersoanele cGrora li s-a stabilit dreptul la indemnizaFia de Iomaj potrivit legii
Ii care se angajeazG pentru program normal de lucru, conform prevederilor legale Hn
vigoare, beneficiazG, din momentul angajGrii pJnG la sfJrIitul perioadei pentru care erau
HndreptGFite sG primeascG indemnizaFia de Iomaj, de o sumG lunarG, neimpozabilG,
acordatG din bugetul asigurGrilor pentru Iomaj, reprezentJnd 31= din cuantumul
indemnizaFiei de Iomaj, stabilitG Ii, dupG caz, recalculatG conform legii.
TAe4tul a fost reprodus astfel cum a fost modificat Ii completat prin %.'.B.
nr.120 2112. Ae4tul avea, iniFial, urmGtorul cuprins,P .ersoanele care primesc
indemnizaFia de Iomaj Hn perioada prevGzutG de lege Ii care se angajeazG potrivit legii,
pentru program normal de lucru beneficiazG, din momentul angajGrii pJnG la sfarsitul
perioadei pentru care erau HndreptGFite sG primeascG indemnizaFie de Iomaj, de o sumG
lunarG, neimpozabilG, acordatG din bugetul asigurGrilor pentru Iomaj, Hn cuantum de
31= din indemnizaFia de Iomaj primitG Hn luna anterioarG HncadrGrii.P
42

Art. <3. " :1' .ersoanele prevGzute la art. #2 beneficiazG de aceastG sumG Ii Hn situaFia
Hn care, Hn perioada pentru care au dreptul la indemnizaFia de Iomaj, le HnceteazG
raportul de muncG sau de serviciu la primul angajator Ii se HncadreazG la un alt
angajator.
.!/ -uma platitG din bugetul asigurGrilor pentru Iomaj, Hn cuantumul stabilit la art. #2,
se acordG pentru situaFia prevGzutG la alin. (1) pJnG la sfJrIitul perioadei pentru care
persoana era HndreptGFitG sG primeascG indemnizaFia de Iomaj.
.' Stimularea mobilit"ii for"ei de munc
Art.<>. " .ersoanele care Hn perioada Hn care beneficiazG de indemnizaFie de Iomaj se
HncadreazG, potrivit legii, Hntr-o localitate situatG la o distanFG mai mare de !1 Mm de
localitatea Hn care HIi au domiciliul stabil, beneficiazG de o primG de Hncadrare
neimpozabilG, acordatG din bugetul asigurGrilor pentru Iomaj, egalG cu nivelul a douG
salarii minime brute pe FarG Hn vigoare la data acordGrii.
Art. <9. " .ersoanele care Hn perioada Hn care beneficiazG de indemnizaFie de Iomaj se
HncadreazG, potrivit legii, Hntr-o altG localitate Ii, ca urmare a acestui fapt, HIi sc2imbG
domiciliul primesc o primG de instalare, acordatG din bugetul asigurGrilor pentru Iomaj,
egalG cu nivelul a # salarii minime brute pe FarG Hn vigoare la data instalGrii.
Art. <;. " :1' Qncetarea raporturilor de muncG sau de serviciu din iniFiativa sau din motive
imputabile angajatului, Hntr-o perioadG mai micG de 12 luni de la data HncadrGrii Hn
muncG, atrage obligaFia restituirii integrale de cGtre angajat a sumelor acordate drept
prime prevGzute la art. # Ii #!.
.!/ Qn situaFia nerespectGrii prevederilor alin. (1) recuperarea sumelor prevGzute la art.
# Ii #! se va face pe baza deciziilor de imputare emise de agenFiile pentru ocuparea
forFei de muncG, care constituie titluri e4ecutorii.
-9$LI'*9; a 3-a
-timularea angajatorilor pentru Hncadrarea Hn muncG a Iomerilor
Art. <<. " -timularea angajatorilor pentru Hncadrarea Hn muncG a Iomerilor se
realizeazG prin,
a) subvenFionarea locurilor de muncG;
b) acordarea de credite Hn condiFii avantajoase Hn vederea creGrii de noi locuri
de muncG;
c) acordarea unor facilitGFi.
&' Subven"ionarea locurilor de munc
Art. <8. " :1' &in bugetul asigurGrilor pentru Iomaj Ii din alte surse alocate conform
prevederilor legale se pot subvenFiona c2eltuielile cu forFa de muncG efectuate Hn cadrul
realizGrii unor programe care au ca scop ocuparea temporarG a forFei de muncG din
rJndul Iomerilor, pentru e4ecutarea de lucrGri Ii activitGFi de interes pentru comunitGFile
locale.
.!/ .ot fi subvenFionate din sursele prevGzute la alin. (1), Hn principal, urmGtoarele
categorii de servicii,
43
a) servicii publice de refacere Ii HntreFinere a infrastructurii, de ecologizare Ii
de realizare a unor lucrGri edilitare, organizate de autoritGFile publice locale, de firme
private sau organizaFii neguvernamentale, cu avizul administraFiei publice locale;
b) servicii sociale care cuprind activitGFi de Hngrijire la domiciliu a copiilor,
bolnavilor, persoanelor vJrstnice, persoanelor cu 2andicap, organizate de autoritGFile
publice locale, organizaFii neguvernamentale Ii alte organisme, Hn condiFiile legii.
Art. <=. " :1' -ubvenFiile prevGzute la art. #8 alin. (1) se acordG angajatorilor pe o
perioadG de cel mult 12 luni, la solicitarea autoritGFilor publice locale, pentru fiecare
persoanG HncadratG cu contract individual de muncG, din rJndul Iomerilor, pentru servicii
de natura celor prevGzute la art. #8 alin. (2).
.!/7 $uantumul lunar al subvenFiei acordate pentru fiecare persoanG HncadratG cu
contract individual de muncG din rJndul Iomerilor este,
a)Hn perioada 1 aprilie-31octombrie, #1= din salariul de bazG minim brut
pe FarG;
b)Hn perioada 1 noiembrie-31martie, un salariu de bazG minim brut pe FarG,
la care se adaugG contribuFiile de asigurGri sociale datorate de angajatori, aferente
acestuia.P
Art. 88. " :1) ;ngajatorii care Hncadreaza Hn muncG pe duratG nedeterminatG absolvenFi
ai unor instituFii de HnvGFGmJnt primesc, pe o perioadG de 12 luni, pentru fiecare
absolvent, o sumG lunarG reprezentJnd un salariu minim brut pe FarG Hn vigoare.
:2' ;ngajatorii care HncadreazG Hn muncG pe duratG nedeterminatG absolvenFi din rJndul
persoanelor cu 2andicap primesc, pe o perioadG de 18 luni, pentru fiecare absolvent, o
sumG lunarG reprezentJnd 1,! salarii minime brute pe FarG Hn vigoare.
Art. 81. " )Gsurile de stimulare prevGzute la art. 81 nu se acordG pe perioadele Hn care
raporturile de muncG sau de serviciu sunt suspendate.
TAe4tul a fost reprodus astfel cum a fost modificat Ii completat prin %.'.B.
nr.120 2112. Ae4tul avea, iniFial, urmGtorul cuprins,P $uantumul subvenFiei acordate
este de #1= din salariul de bazG minim brut pe FarG pentru fiecare persoanG HncadratG
cu contract individual de muncG, din rJndul Iomerilor.P
Art. 82. " Qn sensul prezentei legi, prin absolvent al unei instiFutii de HnvGFGmJnt se
Hntelege persoana care a obFinut o diplomG sau un certificat de studii, Hn condiFiile legii,
Hn una dintre instituFiile de HnvGFGmJnt gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal
sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat Hn condiFiile legii.
Art. 83. " :1' ;ngajatorii care HncadreazG absolvenFi Hn condiFiile art. 81 sunt obligaFi sG
menFinG raporturile de muncG sau de serviciu ale acestora cel puFin 3 ani de la data
Hnc2eierii.
.!/ ;ngajatorii care HnceteazG din initiativa lor raporturile de muncG sau de serviciu ale
absolvenFilor, anterior termenului de 3 ani prevGzut la alin. (1), sunt obligaFi sG restituie,
Hn totalitate, agenFiilor pentru ocuparea forFei de muncG sumele Hncasate pentru fiecare
absolvent, plus dobanda aferentG, calculatG la nivelul celei acordate de trezoreria
statului pentru bugetul asigurGrilor pentru Iomaj.
."/ .revederile alin. (2) nu se aplicG Hn situaFia Hn care Hncetarea raporturilor de muncG
sau de serviciu are loc din iniFiativa sau din motive imputabile angajatului.
.$/ ;bsolvenFii pot fi HncadraFi Hn condiFiile art. 81, o singurG datG pentru fiecare formG de
HnvGFGmJnt, Hn termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor.
44
Art. 8>. " :1' Qn perioada celor 3 ani, prevGzutG la art. 83 alin. (1), absolvenFii pot urma o
formG de pregGtire profesionalG, organizatG de cGtre angajator, Hn condiFiile legii.
.!/ $2eltuielile necesare pentru pregGtirea profesionalG prevGzutG la alin. (1) vor fi
suportate, la cererea angajatorilor, din bugetul asigurGrilor pentru Iomaj.
Art. 89. " :1' ;ngajatorii care HncadreazG Hn muncG pe perioadG nedeterminatG Iomeri Hn
vJrstG de peste ! de ani sau Iomeri HntreFinGtori unici de familii primesc lunar, pe o
perioadG de 12 luni, pentru fiecare persoanG angajatG din aceste categorii, o sumG
egalG cu un salariu minim brut pe FarG Hn vigoare, cu obligaFia menFinerii raporturilor de
muncG sau de serviciu cel puFin 2 ani.
.!/ &e aceleaIi facilitGFi beneficiazG Ii angajatorii care au sub 111 de angajaFi Ii
HncadreazG Hn muncG pe durata nedeterminatG persoane cu 2andicap, cu obligaFia
menFinerii raporturilor de muncG sau de serviciu cel puFin 2 ani.
."/ ;ngajatorii care HnceteazG din iniFiativa lor raporturile de muncG sau de serviciu ale
persoanelor prevGzute la alin. (1) Ii (2), anterior termenului de 2 ani, sunt obligaFi sG
restituie, Hn totalitate, agenFiilor pentru ocuparea forFei de muncG sumele Hncasate pentru
fiecare persoana Ii dobJnzile aferente, calculate la nivelul celor acordate de trezoreria
statului pentru bugetul asigurGrilor pentru Iomaj.
.$/ .revederile alin. (3) nu se aplicG Hn situaFia Hn care Hncetarea raporturilor de muncG
sau de serviciu are loc din iniFiativa sau din motive imputabile angajatului.
*' /cordarea de credite !n condi"ii avantajoase
Art. 8;. " :1' .entru crearea de noi locuri de muncG prin HnfiinFarea Ii dezvoltarea de
Hntreprinderi mici Ii mijlocii, unitGFi cooperatiste, asociaFii familiale, precum Ii activitGFi
independente desfGIurate de persoane fizice autorizate se pot acorda, din bugetul
asigurGrilor pentru Iomaj, credite Hn condiFii avantajoase.
.!/7 $reditele se acordG Hn baza unor proiecte de fezabilitate, proporFional cu numGrul
de locuri de muncG ce vor fi HnfiinFate, pentru o perioadG de cel mult 3 ani, pentru
investiFii, inclusiv perioada de graFie de ma4imum " luni Ii, respectiv, un an pentru
asigurarea producFiei, cu o dobJndG de !1= din dobJnda de referinFG a CGncii
*aFionale a :omJniei.
:21'CC Qn judeFele Hn care rata medie anualG a Iomajului s-a situat peste rata medie
anualG a Iomajului pe FarG, comunicatG de ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de
)uncG, creditele se acordG Hn anul calendaristic urmGtor cu o dobJndG de 2!= din
dobJnda de referinFG a CGncii *aFionale a :omJniei.
.!!/777 Qn trimestrul IK al anului 2112 se acordG credite Hn condiFiile prevGzute la la alin.
(21) Hn judeFele care au Hnregistrat Hn perioada 1 octombrie 2111-31 septembrie 2112 o
ratG medie a Iomajului peste rata medie a Iomajului pe FarG, HnregistratG Hn aceastG
perioadG.P
."/7777Ceneficiarii de credite acordate Hn condiFiile prevGzute la alin.(2), (21) Ii (22)
trebuie sG HndeplineascG urmGtoarele condiFii,
TAe4tul a fost reprodus astfel cum a fost modificat Ii completat prin %.'.B. nr.
120 2112. Ae4tul avea, inFial, urmGtorul conFinut,P $reditele se acordG Hn baza unor
proiecte de fezabilitate, proporFional cu numGrul de locuri de muncG ce vor fi HnfiinFate,
pentru o perioadG de cel mult 3 ani, pentru investiFii, inclusiv perioada de graFie de
ma4imum " luni Ii, respectiv, 1 an pentru asigurarea producFiei, cu o dobJndG de !1=
din ta4a oficialG a scontului stabilitG de Canca *aFionalG a :omJniei.P
TT Ae4tul a fost introdus prin pct.# din %.'.B.nr.120 2112
45
TTT Ae4tul a fost introdus prin pct.# din %.'.B.nr.120 2112
TTTT Ae4tul a fost reprodus astfel cum a fost modificat Ii completat prin %.'.B. nr.
120 2112. Ae4tul avea, inFial, urmGtorul conFinut,P Ceneficiarii de credite acordate Hn
condiFiile prevGzute la alin.(2) trebuie sG HndeplineascG urmGtoarele condiFii,
a)sG aibG cel mult 2!1 de angajaFi Ii0sau membri cooperatori cu raporturi
de muncG sau de serviciu;
b)activitatea de bazG sG se realizeze Hn producFie, servicii sau Hn turism;
c)pe cel puFin !1= din locurile de muncG nou-create sG fie Hncadrat
personal provenind din rJndul Iomerilor HnregistraFi la agenFiile pentru ocuparea forFei
de muncG;
d)personalul Hncadrat Hn condiFiile prevGzute la lit.c) sG fie menFinut Hn
activitate cel puFin 3 ani;
e)locurile de muncG avute Hn vedere la acordarea de credite Hn condiFiile
alin.(2) sG nu fie locurile de muncG vacante, rezultate Hn urma disponibilizGrilor de
personal Hn ultimele 12 luni premergGtoare Hnc2eierii contractului de creditare.P
a)sG aibG cel mult 2!1 de angajaFi Ii0sau membri cooperatori cu raporturi de
muncG sau de serviciu;
b)activitatea de bazG sG se realizeze Hn producFie, servicii sau Hn turism;
c)pe cel puFin !1= din numGrul locurilor de muncG nou-create prin
HnfiinFarea sau dezvoltarea de Hntreprinderi mici Ii mijlocii sau de unitGFi cooperatiste sG
fie Hncadrat personal provenind din rJndul Iomerilor HnregistraFi la agenFiile pentru
ocuparea forFei de muncG;
d)personalul Hncadrat Hn condiFiile prevGzute la lit.c) sG fie menFinut Hn
activitate cel puFin 3 ani;
e)locurile de muncG avute Hn vedere la acordarea de credite Hn condiFiile
alin.(2), (21) Ii (22) sG nu fie locurile de muncG vacante, rezultate Hn urma
disponibilizGrilor de personal Hn ultimele 12 luni premergGtoare Hnc2eierii contractului de
creditare.P
."1)T ;sociaFiile familiale pot primi credite proporFional cu numGrul membrilor acestora,
iar persoanele fizice autorizate care desfGIoarG Hn mod independent activitGFi
economice pot primi credite pentru finanFarea propriului loc de muncG, cu respectarea
prevederilor alin.(2), (21) Ii (22).P
.$/77 Somerii care se obligG sG HnfiinFeze Hntreprinderi mici Ii mijlocii, unitGFi cooperatiste,
asociaFii familiale sau care desfGIoarG Hn mod independent o activitate economicG Hn
calitate de persoane fizice autorizate au prioritate la obFinerea creditelor.
Art. 8<. " -uma totalG care poate fi utilizatG pentru acordarea de credite Ii cuantumul
ma4im al creditului ce poate fi acordat se vor stabili prin legea bugetului asigurGrilor
sociale de stat.
Art. 88. " :1' Qn cazul Hn care persoanele angajate din rJndul Iomerilor sunt
disponibilizate anterior Hmplinirii celor 3 ani de la Hncadrare, angajatorul este obligat ca,
Hn termen de ma4imum 31 de zile calendaristice de la data disponibilizGrii, sG Hncadreze
Iomeri pe locurile de muncG devenite vacante.
.!/ %bligaFia prevGzutG la alin. (1) revine angajatorilor Ii Hn situaFia Hn care persoanele
angajate pe noile locuri de muncG create nu provin din rJndul Iomerilor.
:3' .e perioada derulGrii contractului de creditare angajatorul nu poate reduce numGrul
de posturi e4istent Hn unitate la data acordGrii creditului.
46
T Ae4tul a fost introdus prin pct.3 din %.'.B.nr.120 2112
TT Ae4tul a fost reprodus astfel cum a fost modificat Ii completat prin %.'.B. nr.
120 2112. Ae4tul avea, inFial, urmGtorul conFinut,PSomerii care se obligG sG HnfiinFeze
Hntreprinderi mici Ii mijlocii, unitGFi cooperatiste, asociaFii familiale, precum Ii ca
persoane fizice autorizate au prioritate la obFinerea creditelor, cu respectarea condiFiilor
prevGzute la alin.(2) Ii (3).P
Art. 8=. " :1' Qn cazul nerespectGrii condiFiei prevGzute la art. 8" alin. (3) lit. c),
angajatorul va suporta o penalitate egalG cu mGrimea creditului acordat pentru fiecare
loc de muncG creat Ii neocupat.
.!/ Qn cazul nerespectGrii obligaFiei prevGzute la art. 88 alin. (1) Ii (2), angajatorul va
suporta o penalitate egalG cu mGrimea creditului acordat pentru fiecare loc de muncG
creat Ii neocupat, proporFional cu numGrul de luni neocupate.
."/ Qn cazul nerespectGrii obligaFiei prevGzute la art. 88 alin. (3), contractul de creditare
se reziliazG, iar agentul economic va suporta o penalitate egalG cu creditul acordat plus
dobJnda aferentG, fGrG a mai avea posibilitatea sG beneficieze de credite Hn condiFiile
prezentei legi timp de 3 ani.
Art. =8. " ;ngajatorul poate solicita un nou credit dacG a ac2itat integral creditul anterior,
inclusiv dobanzile aferente.
Art. =1. " :1) ;dministrarea sumelor alocate din bugetul asigurGrilor pentru Iomaj pentru
acordarea de credite Hn condiFii avantajoase se face de bGnci sau de agenFii autorizate
potrivit legii, cu care ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG Hnc2eie
contracte Hn condiFiile prevGzute de lege.
.!/ Canca sau agenFia de credite care administreazG fonduri pentru acordarea de
credite poarta rGspunderea pentru rambursarea sumelor la bugetul asigurGrilor pentru
Ioma#.
Art. =2. " $ondiFiile de acordare Ii rambursare a creditelor, modul de stabilire a
garanFiilor, organizarea Ii desfGIurarea licitaFiilor pentru desemnarea bGncilor Ii
agenFiilor autorizate sG acorde credite din bugetul asigurGrilor pentru Iomaj se vor stabili
prin norme metodologice comune ale )inisterului )uncii Ii -olidaritGFii -ociale Ii CGncii
*aFionale a :omaniei.
+' %acilit"i acordate angajatorilor
Art. =3. " :1' ;ngajatorii care HncadreazG Hn muncG persoane din rJndul Iomerilor, pe
care le menFin Hn activitate pe o perioadG de cel puFin " luni de la data angajGrii,
beneficiazG de reducerea sumei reprezentJnd contribuFia de != datoratG bugetului
asigurGrilor pentru Iomaj.
.!/ :educerea contribuFiei se acordG HncepJnd din anul fiscal urmGtor, pentru o
perioadG de " luni, Ii constG Hn diminuarea sumei datorate lunar cu 1,!= pentru fiecare
procent din ponderea personalului nou-angajat Hn condiFiile prevGzute la alin. (1) din
numGrul mediu scriptic de personal Hncadrat cu contract individual de muncG din anul
respectiv.
Art. =>. - ;ngajatorii care primesc credite din bugetul asigurGrilor pentru Iomaj, Hn
condiFiile art. 8" alin. (1), beneficiazG de reducere la plata contribuFiei, potrivit art. 33
alin. (2), numai pentru Iomerii Hncadrati peste nivelul de !1= din locurile de muncG nou-
create prevGzute la art. 8" alin. (3) lit. c).


47
-9$LI'*9; a -a
.revederi finale
Art. =9. " .rocedurile privind accesul la mGsurile pentru stimularea ocupGrii forFei de
muncG, modalitGFile de finantare Ii instrucFiunile de implementare a acestora vor fi
elaborate de ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG, vor fi avizate de
)inisterul )uncii Ii -olidaritGFii -ociale Ii vor fi aprobate prin 2otarare a Buvernului.
Art. =;. " :1' ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG HntocmeIte la sfJrIitul
fiecarui an bilanFuri de ocupare, prin care se evidenFiazG efectele mGsurilor de stimulare
a ocupGrii, realizate Hn perioada respectivG.
:2' $onFinutul-cadru al bilanFurilor de ocupare se aprobG prin ordin al preIedintelui
;genFiei *aFionale pentru %cuparea /orFei de )uncG.
."/ CilanFurile de ocupare, pe judeFe Ii la nivel naFional, se publicG Hn primul semestru al
anului urmGtor Hn )onitorul %ficial al :omJniei, .artea a III-a.
$;.IA%('( KI
InstituFii Ii responsabilitGFi Hn aplicarea prezentei legi

-9$LI'*9; 1
InstituFii Ii organizaFii implicate Hn realizarea prevederilor prezentei legi
Art. =<. " .entru realizarea obiectivelor Ii mGsurilor prevGzute de prezenta lege
Buvernul aprobG strategii, planuri Ii programe naFionale, Hn profil de ramurG Ii teritorial.
Art. =8. " InstituFiile implicate Hn realizarea prevederilor prezentei legi sunt,
a) )inisterul )uncii Ii -olidaritGFii -ociale;
b) ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG;
c) ministere Ii alte organe de specialitate ale administraFiei publice centrale;
d) organizaFiile sindicale Ii asociaFiile patronale reprezentative la nivel naFional;
e) prefecturile Ii autoritGFile administraFiei publice locale;
f) $omisia *aFionalG de .romovare a %cupGrii /orFei de )uncG.
Art. ==. " )inisterul )uncii Ii -olidaritGFii -ociale are Hn domeniul ocupGrii forFei de
muncG urmGtoarele atribuFii,
a) urmGreIte tendinFele de pe piaFa muncii Ii elaboreazG strategii, prognoze Ii
programe naFionale privind ocuparea forFei de muncG, formarea profesionalG a
Iomerilor Ii egalitatea de Ianse pe piaFa muncii;
b) elaboreaza Ii avizeazG proiectele de acte normative Hn domeniul ocupGrii,
formarii profesionale, promovarii egalitGFii de Ianse pe piaFa muncii;
c) elaboreazG proiectul bugetului asigurGrilor pentru Iomaj;
d) deleagG anual atribuFiile de ordonator principal de credite pentru bugetul
asigurGrilor pentru Iomaj, conform legii;
e) urmGreste, pe baza rapoartelor trimestriale Ii anuale, e4ecuFia bugetului
asigurGrilor pentru Iomaj Ii e4ercitG controlul asupra realizGrii politicilor, strategiilor,
planurilor Ii programelor privind forFa de muncG de cGtre ;genFia *aFionalG pentru
%cuparea /orFei de )uncG;
f) HmpreunG cu alte ministere Ii organe de specialitate realizeazG Ii
actualizeazG $lasificarea ocupaFiilor din :omJnia, FinJnd seama de sc2imbGrile Hn
structura economicG Ii socialG a FGrii Ii de cerinFele alinierii la standardele internaFionale
Hn domeniu;
48
g) promoveazG programe, propune acorduri Ii implementeazG proiecte de
colaborare internaFionalG Hn domeniile ocupGrii, formGrii profesionale Ii egalitGFii de
Ianse pe piaFa muncii;
2) stabileIte anual indicatorii de performanFG Ii nivelul acestora, Hn baza cGrora
se elaboreazG programul anual de activitate al ;genFiei *aFionale pentru %cuparea
/orFei de )uncG.
Art. 188. " :1' :ealizarea politicilor, strategiilor, planurilor Ii programelor privind
ocuparea forFei de muncG Ii formarea profesionalG a Iomerilor se HnfGptuieIte, Hn
principal, prin intermediul ;genFiei *aFionale pentru %cuparea /orFei de )uncG.
:2' .entru realizarea serviciilor de ocupare Ii formare profesionalG ;genFia *aFionalG
pentru %cuparea /orFei de )uncG va respecta,
a) accesul nediscriminatoriu la serviciile prestate Hn domeniul ocupGrii Ii
formGrii profesionale;
b) neutralitatea Hn posibilele interese divergente dintre angajatori Ii forFa de
muncG;
c) orientarea activitGFii cGtre nevoile clienFilor prin Hntocmirea planurilor
individuale de acFiune Ii promovarea unor servicii rapide Ii de calitate;
d) respectarea caracterului concurenFial al activitGFilor de pe piaFa muncii;
e) confidenFialitatea datelor personale ale clienFilor;
f) transparenFa Hn activitatea desfGIuratG Ii Hn privinFa rezultatelor obFinute;
g) descentralizarea serviciilor Ii a procesului de luare a deciziilor;
2) adaptabilitatea serviciilor la modificGrile din mediul social Ii economic.
Art. 181. " ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG prezintG )inisterului
)uncii Ii -olidaritGFii -ociale rapoarte trimestriale Ii anuale privind e4ecutarea bugetului
asigurGrilor pentru Iomaj Ii realizarea indicatorilor de performanFG stabiliFi prin protocol.
Art. 182. " :1' )inisterele Ii alte organe de specialitate ale administraFiei publice
centrale, prin strategiile Ii politicile elaborate Hn domeniile pe care le coordoneazG,
trebuie sG asigure creIterea gradului de ocupare a forFei de muncG.
.!/ Qn vederea realizGrii obiectivelor prevGzute la alin. (1) ministerele Ii alte organe de
specialitate ale administraFiei publice centrale pot propune Hn cadrul $omisiei *aFionale
de .romovare a %cupGrii /orFei de )uncG strategii, programe Ii proiecte de acte
normative privind ocuparea Ii formarea profesionalG a forFei de muncG.
Art. 183. ":1' %rganizaFiile sindicale Ii asociaFiile patronale, reprezentative la nivel
naFional, participG Hn condiFiile prevGzute de lege la elaborarea Ii implementarea
programelor Ii mGsurilor privind piaFa muncii.
.!/ %rganizaFiile sindicale Ii asociaFiile patronale reprezentative la nivel naFional vor fi
consultate la elaborarea de acte normative care privesc ocuparea forFei de muncG.
Art. 18>. " .refecturile Ii autoritGFile administraFiei publice locale au obligaFia sG
monitorizeze evoluFiile de pe piaFa muncii Hn plan teritorial, sG participe activ la
elaborarea Ii realizarea mGsurilor de HmbunGtGFire a ocupGrii persoanelor neHncadrate Hn
muncG Ii sG sprijine activitatea agenFiilor pentru ocuparea forFei de muncG.

49
-9$LI'*9; a 2-a
$omisia *aFionala de .romovare a %cupGrii /orFei de )uncG
Art. 189. " -e HnfiinFeazG $omisia *aFionalG de .romovare a %cupGrii /orFei de )uncG,
denumitG Hn continuare $omisia *aFionalG de %cupare.
Art. 18;. " $omisia *aFionalG de %cupare are, Hn principal, urmGtoarele atribuFii,
a) supune atenFiei Buvernului strategii Ii politici pentru creIterea nivelului Ii
calitGFii ocupGrii forFei de muncG Hn corelaFie cu programele de dezvoltare economicG Ii
socialG;
b) stabileIte direcFiile dezvoltGrii resurselor umane la nivel naFional, Hn profil de
ramurG Ii teritorial;
c) asigurG armonizarea programelor de dezvoltare a resurselor umane
finanFate din fonduri publice sau din alte surse;
d) face propuneri pentru elaborarea unor acte normative privind ocuparea
forFei de muncG Ii de HmbunGtaFire a legislaFiei Hn acest domeniu;
e) pe baza tendinFelor dezvoltGrii economice Ii sociale Ii a evoluFiilor pe piaFa
muncii, face propuneri pentru iniFierea unor mGsuri proactive de combatere a Iomajului
prin politici fiscale, ajustGri structurale, reconversie profesionalG.
Art. 18<. " :1' $omisia *aFionalG de %cupare este alcGtuitG din reprezentanFi ai
ministerelor, agenFiilor Ii departamentelor din subordinea Buvernului sau autonome, la
nivel de secretar de stat, Ii din presedinFii organizaFiilor sindicale Ii asociaFiilor patronale
reprezentative la nivel naFional.
:2' .reIedintele $omisiei *aFionale de %cupare este ministrul muncii Ii solidaritGFii
sociale.
."/ $omponenFa $omisiei *aFionale de %cupare va fi stabilitG Hn termen de "1 de zile de
la data intrGrii Hn vigoare a prezentei legi de cGtre ministrul muncii Ii solidaritGFii sociale,
cu consultarea instituFiilor prevGzute la alin. (1), Ii se aprobG prin decizie a primului-
ministru.
.$/ -ecretariatul $omisiei *aFionale de %cupare este asigurat prin &irecFia generalG
forFG de muncG din cadrul )inisterului )uncii Ii -olidaritGFii -ociale.
Art. 188. " $omisia *aFionalG de %cupare poate comanda instituFiilor de specialitate
studii, rapoarte Ii analize privind piaFa muncii, care vor fi finanFate din bugetul
asigurGrilor pentru Iomaj.
Art. 18=. ":1' $omisia *aFionalG de %cupare este legal constituitG la data aprobGrii de
cGtre primul-ministru a componenFei acesteia.
.!/ :egulamentul de organizare Fi funcFionare a $omisiei *aFionale de %cupare va fi
elaborat de cGtre )inisterul )uncii Ii -olidaritGFii -ociale Ii va fi supus spre aprobare
acesteia Hn termen de 31 de zile de la data constituirii Ii va fi publicat Hn )onitorul %ficial
al :omJniei, .artea I.


50
$;.IA%('( KII
:Gspunderea juridicG
Art. 118. " QncGlcarea prevederilor prezentei legi atrage, dupG caz, rGspunderea
disciplinarG, materialG, civilG, contravenFionalG sau penalG.
Art. 111. " QncGlcarea de cGtre angajator a obligaFiilor prevGzute la art. 2" alin. (1) Ii la
art. 2#, constJnd Hn sustragerea de la obligaFia privind plata contribuFiilor la bugetul
asigurGrilor pentru Iomaj, constituie infracFiune Ii se pedepseIte cu Hnc2isoare de la "
luni la 1 an sau cu amendG.
Art. 112. - :eFinerea de cGtre angajator de la salariaFi a contribuFiilor datorate bugetului
asigurGrilor pentru Iomaj Ii nevirarea acestora Hn termen de 1! zile Hn conturile stabilite
potrivit reglementarilor Hn vigoare constituie infracFiune Ii se pedepseIte cu Hnc2isoare
de la 3 luni la " luni sau cu amendG.
Art. 113. - $onstituie contravenFie urmGtoarele fapte, dacG nu sunt sGvJrIite Hn astfel de
condiFii HncJt, potrivit legii penale, sG constituie infracFiune,
a) necomunicarea lunarG a locurilor de muncG vacante prevGzute la art. 11;
b) neutilizarea $lasificGrii ocupaFiilor din :omJnia prevGzute la art. 1!;
c) nedepunerea lunarG a declaraFiei prevGzute la art. 21;
d) neac2itarea majorGrilor de HntJrziere Ii a penalitGFilor prevGzute la art. 31
alin. (2), Hn termen de "1 de zile calendaristice de la constatare;
e) nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (2);
f) nerespectarea prevederilor art. !1;
g) nerespectarea prevederilor art. 111 alin. (2) lit. e);
2) necomunicarea datelor Ii informaFiilor solicitate Hn scris de ;genFia
*aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG pentru Hndeplinirea atribuFiilor sale
prevGzute de lege.
Art. 11>. " $ontravenFiile prevGzute la art. 113 se sancFioneazG dupG cum urmeazG,
a) cele prevGzute la lit. a), b), f) Ii 2), cu amendG de la 1!.111.111 lei la
2!.111.111 lei;
b) cele prevGzute la lit. c), d), e) Ii g), cu amendG de la 2!.111.111 lei la
!1.111.111 lei.
Art. 119. - ;menzile contravenFionale pot fi aplicate Ii persoanelor juridice.
Art. 11;. " $onstatarea Ii sancFionarea contravenFiilor prevGzute la art. 113 se
realizeazG de organele de control ale )inisterului )uncii Ii -olidaritGFii -ociale,
InspecFiei )uncii, ;genFiei *aFionale pentru %cuparea /orFei de )uncG Ii de cGtre alte
organe care, potrivit legii, au dreptul sG efectueze control.
Art. 11<. " ;menzile contravenFionale aplicate conform prezentei legi constituie venituri
la bugetul asigurGrilor pentru Iomaj.
Art. 118. " &ispoziFiile prezentei legi, referitoare la stabilirea Ii sancFionarea
contravenFiilor, se completeazG cu prevederile %rdonanFei Buvernului nr. 202111 privind
regimul juridic al contravenFiilor.
Art. 11=. " :1' (itigiile rezultate ca urmare a aplicGrii prevederilor prezentei legi se
soluFioneazG de cGtre instanFele judecGtoreIti competente, potrivit legii.
:2' (itigiile privind stabilirea Ii plata indemnizaFiei de Iomaj se soluFioneazG Hn regim de
urgenFG, potrivit normelor procedurale prevGzute pentru conflictele de drepturi, c2iar
dacG prin lege specialG se prevede altfel.
51
$;.IA%('( KIII
&ispoziFii tranzitorii Ii finale
Art. 128. " :1' .ersoanele care solicitG dreptul la ajutor de Iomaj, ajutor de integrare
profesionalG sau alocaFie de sprijin Hnainte de data intrGrii Hn vigoare a prezentei legi
beneficiazG de acest drept Hn cuantumul, pe durata Ii Hn condiFiile stabilite de (egea nr.
101331 republicatG, cu modificGrile ulterioare.
.!/ Qn aceleaIi condiFii beneficiazG persoanele prevGzute la alin. (1) de drepturile care
le-au fost suspendate Hnainte de data intrGrii Hn vigoare a prezentei legi Ii care au fost
repuse Hn platG dupG aceastG datG.
Art. 121. " .lata ajutoarelor de Iomaj acordate potrivit (egii nr. 101331 republicatG, cu
modificGrile ulterioare, Ii a sumelor acordate potrivit prevederilor %rdonanFei de urgenFG
a Buvernului nr. 3!0133# privind mGsurile de stimulare a persoanelor fizice Ii juridice
pentru Hncadrarea Hn muncG a absolvenFilor instituFiilor de HnvGFGmJnt, aprobatG cu
modificGri prin (egea nr. 1"20133#, aflate Hn derulare la data intrGrii Hn vigoare a
prezentei legi, se suportG din bugetul asigurGrilor pentru Iomaj.
Art. 122. " :1' .ersoanele cGrora li s-a stabilit ajutor de Iomaj Ii a fost suspendat pe
perioada acordGrii plaFilor compensatorii, potrivit legii, iar repunerea Hn platG a acestui
drept are loc Hnainte de intrarea Hn vigoare a prezentei legi, beneficiazG de ajutorul de
Iomaj stabilit.
:2' .ersoanele cGrora li s-a stabilit ajutorul de Iomaj Ii a fost suspendat pe perioada
acordGrii plGFilor compensatorii, potrivit legii, iar data repunerii Hn platG este ulterioarG
datei intrGrii Hn vigoare a prezentei legi, beneficiazG de indemnizaFie de Iomaj stabilitG Hn
condiFiile acestei legi.
Art. 123. " .ersoanele fizice sau juridice care pJnG la data intrGrii Hn vigoare a prezentei
legi au Hncadrat absolvenFi Hn condiFiile prevGzute de %rdonanFa de urgenFG a Buvernului
nr. 3!0133#, aprobatG cu modificGri prin (egea nr. 1"20133#, beneficiazG de aceste
mGsuri Hn condiFiile stabilite de aceasta ordonanFG de urgenFG.
Art. 12>. " .ersoanele disponibilizate Hn condiFiile prevGzute de %rdonanFa de urgenFG a
Buvernului nr. 3801333 privind protecFia socialG a persoanelor ale cGror contracte
individuale de muncG vor fi desfGcute ca urmare a concedierilor colective, cu
modificGrile Ii completGrile ulterioare, dupG data intrGrii Hn vigoare a prezentei legi, Hn
cadrul unor etape prevGzute Hn programe de restructurare aprobate sau contracte de
vJnzare-cumpGrare Hnc2eiate anterior intrGrii Hn vigoare a prezentei legi, beneficiazG de
indemnizaFie de Iomaj Hn condiFiile prevGzute de prezenta lege.
Art. 129. " IndemnizaFia de Iomaj se plGteIte titularului ori mandatarului acestuia stabilit
prin procura specialG.
Art. 12;. " $ererile pentru acordarea indemnizaFiei de Iomaj, precum Ii toate actele
procedurale Hn legGturG cu stabilirea acestui drept sunt scutite de orice fel de ta4G de
timbru.
Art. 12<. " IndemnizaFia de Iomaj Ii celelalte drepturi stabilite prin prezenta lege se
recalculeazG ori de cJte ori se modificG salariul minim brut pe FarG.
Art. 128. " .rezenta lege intrG Hn vigoare la data de 1 martie 2112.
Art. 12=. " Qn termen de 31 de zile de la data publicGrii prezentei legi Hn )onitorul %ficial
al :omJniei, .artea I, )inisterul )uncii Ii -olidaritGFii -ociale, Hn baza propunerilor
;genFiei *aFionale pentru %cuparea /orFei de )uncG, va elabora norme metodologice
de aplicare a acesteia, precum Ii criterii de acreditare a furnizorilor de servicii prevGzute
la art. !! Ii !", care vor fi aprobate prin 2otarJri ale Buvernului.
52
Art. 138. " (a data intrGrii Hn vigoare a prezentei legi se abrogG,
a) (egea nr. 101331 privind protecFia sociala a Iomerilor Ii reintegrarea lor
profesionalG, republicatG Hn )onitorul %ficial al :omJniei, .artea I, nr. 2!# din 1
septembrie 133, cu modificGrile Ii completGrile ulterioare;
b) %rdonanFa de urgenFG a Buvernului nr. 3!0133# privind mGsurile de
stimulare a persoanelor fizice Ii juridice pentru Hncadrarea Hn muncG a absolvenFilor
instituFiilor de HnvGFGmJnt, publicatG Hn )onitorul %ficial al :omJniei, .artea I, nr. 1!1
din 11 iulie 133#, aprobatG cu modificGri prin (egea nr. 1"20133#, publicatG Hn )onitorul
%ficial al :omJniei, .artea I, nr. 288 din 2 octombrie 133#;
c) ?otarJrea Buvernului nr. !"0133# cu privire la aprobarea *ormelor pentru
aplicarea prevederilor %rdonanFei de urgenFG a Buvernului nr. 3!0133# privind mGsurile
de stimulare a persoanelor fizice Ii juridice pentru Hncadrarea Hn muncG a absolvenFilor
instituFiilor de HnvGFGmJnt, publicatG Hn )onitorul %ficial al :omJniei, .artea I, nr. 213
din 2# august 133#;
d) %rdinul ministrului muncii Ii protecFiei sociale nr. 31#0133 pentru aprobarea
InstrucFiunilor privind procedura de primire Ii solutionare a cererilor de platG a ajutorului
de Iomaj, a ajutorului de integrare profesionalG si a alocaFiei de sprijin, publicat Hn
)onitorul %ficial al :omJniei, .artea I, nr. 32 din 23 noiembrie 133;
e) ?otarJrea Buvernului nr. 28801331 privind calificarea, recalificarea Ii
perfecFionarea pregGtirii profesionale a Iomerilor, republicatG Hn )onitorul %ficial al
:omJniei, .artea I, nr. 3" din 21 februarie 133";
f) %rdinul ministrului muncii Ii protecFiei sociale nr. 3!0133! pentru aprobarea
*ormelor metodologice privind organizarea, desfGIurarea Ii absolvirea cursurilor de
calificare, recalificare, perfecFionare Ii a altor forme de pregGtire profesionalG a
Iomerilor Ii a *ormelor de HnfiinFare, organizare Ii functionare a centrelor de calificare,
recalificare Ii perfecFionare a Iomerilor, publicat Hn )onitorul %ficial al :omJniei, .artea
I, nr. ! din 1! martie 133";
g) orice alte dispoziFii contrare prezentei legi.
;ceastG lege a fost adoptatG de $amera &eputaFilor Hn IedinFa din 18 decembrie
2111, cu respectarea prevederilor art. # alin. (1) din $onstituFia :omJniei.
;ceastG lege a fost adoptatG de -enat Hn Iedinta din 21 decembrie 2111, cu
respectarea prevederilor art. # alin. (1) din $onstituFia :omJniei.
C. 1 Targurile de oburi
O'rmatorul eveniment ;ngajatori de A%. va avea loc in primavara anului viitor
cand ne asteptam sa participe 31 de companii. )ai multe detalii vor fi disponibile pe
portalul evenimentului 555.2ipo.roP a declarat &ragos B2eban, Cusiness &evelopment
)anager $atal6st -olution.
Aargul de joburi ;ngajatori de A%. 2111 este organizat de $atal6st -olutions,
companie specializata in dezvoltarea de solutii pentru recrutarea de tinere talente cu
potential si dorinta de a-si dezvolta o cariera.
9ditia a noua a targului de cariera ;ngajatori de A%. 2111 s-a inc2eiat pe 23
octombrie 2111 si a atins, potrivit organizatorilor, 1!.111 de candidati.
53
C. ! Bursa Locurilor de munca
/gentia 0udeteana pentru 1cuparea %ortei de Munca 2raila organizeaza, vineri$
19 aprilie 2811$ B+ursa enerala a locurilor de muncaB' /ceasta actiune va fi
organizata si in localitatile %aurei si (nsuratei'
/ngajatorii care doresc sa participe la actiunea 32ursa generala a locurilor de
munca4 au posibilitatea de a5si prezenta oferta de locuri de munca intr5un cadru
organizat unde vor intra in contact direct cu persoanele care solicita un loc de munca'
Pentru aceasta, pana in data de 11 aprilie 2811$ angajatorii interesati vor comunica, in
scris, oferta de locuri de munca, completand formularul 3Situatia locurilor de munca
vacante 3, ane6a nr'& la 47ormele metodologice de aplicare a 8egii nr'9.:*;;* privind
sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca4 reglementate
prin <'=' nr'&9,:*;;*, cu modificarile si completarile ulterioare'
/ctiunile de tip bursa locurilor de munca sunt organizate, pe de o parte, pentru
sprijinirea persoanelor neocupate pentru gasirea in timp util a unui loc de munca, iar pe
de alta parte pentru sprijinirea angajatorilor in vederea ocuparii locurilor de munca
vacante intr5un interval de timp cat mai scurt'
C. " Informatii aparute in presa
9conomiItii, contabilii Ii profesorii se aflG pe lista ocupaFiilor care dau cei mai
mulFi Iomeri din rJndul tinerilor, potrivit unei statistici a )inisterului )uncii.
$ei mai mulFi tineri sub 2! de ani care se aflau Hn Iomaj la Hnceputul anului 2111
erau pregGtiFi ca te2nicieni Ii maiItri mecanici (circa 2.111).
.e locurile 2 Ii 3 Hn topul ocupaFiilor care Hi trimit pe tineri Hn Iomaj se aflG
operatorii de ec2ipamente de calcul (1.!11) Ii te2nicienii din energie (1.3#1).
'rmeazG economiItii (1.311), specialiItii Hn electronicG Ii telecomunicaFii (1.1!1),
te2nicienii Hn industria alimentarG (1.111), lucrGtorii forestieri (831), contabilii (8!!),
mecanicii auto (##1) Ii profesorii Hn HnvGFGmJntul gimnazial Ii liceal (#21).
.otrivit unui sondaj recent, peste 2!= dintre absolvenFii de studii superioare din
ultimii cinci ani nu au reuIit sG-Ii gGseascG un job.
:ata Iomajului Hn rJndul tinerilor sub 2! de ani este de peste 21= Hn :omJnia,
iar apro4imativ 1!= dintre aceItia se aflG Hn Iomaj de lungG duratG, adicG de cel puFin "
luni.
C. $ Studii 2 cercetari2 realizate de catre Institutul -ational de
Statistica sau in cadrul proiectelor implementate din 8S& prin
P#S*9+
.entru anul 2111, ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG, prin
.rogramul de ocupare a forFei de muncG, a estimat :ncadrarea a "";.333 persoane, la
nivel naFional.
54
.rogramul a fost aprobat de $onsiliul de administraFie Hn data de 13.11.2111 Ii a
fost transmis la )inisterul )uncii, /amiliei Ii .rotecFiei -ociale spre aprobare, conform
<.=. 112!33> privind organizarea si func6ionarea ,inisterului ,uncii( 8amiliei si
Protec6iei Sociale( modificatG Ii completatG.
$ele "";.333 persoane ce urmeazG sG fie ocupate Ii tipurile de mGsuri finanFate
direct din bugetul asigurGrilor pentru Iomaj se prezintG astfel,
!$;.1'3 persoane prin Programul de mediere, din care,
&>*'?+- prin medierea HncadrGrii Hn muncG Hn locuri de muncG vacante pe
perioadG nedeterminatG,
.-'**- prin medierea HncadrGrii Hn muncG Hn locuri de muncG pe perioadG
determinatG,
"'."1% persoane prin acordarea serviciilor de informare 5i consiliere
profesional4?
1$.3"3 persoane prin organizarea cursurilor de formare profesional4;
1%.%;% persoane prin acordarea de aloca6ii pentru 5omerii care se
:ncadreaz4 :nainte de e@pirarea 5omaului;
1!.)"% persoane prin :ncadrarea 5omerilor peste $% ani sau unici
sus6in4tori ai familiilor monoparentale( prin subvenFionarea locului de muncG(
din care,
&&'?-- Iomeri peste ! de ani,
9>; pGrinFi unici susFinGtori ai familiilor
monoparentale,
"%3 persoane care mai au " ani pAn4 la pensie ?
!.$$% persoane prin stimularea mobilit46ii for6ei de munc4, din care,
&'*;; prin Hncadrarea Hntr-o localitate la o distanFG de peste !1 Mm faFG de
domiciliu,
&'*,- prin Hncadrarea Hn altG localitate cu sc2imbarea domiciliului,
13.')3 persoane prin :ncadrarea absolven6ilor din institu6ii de :nv464mAnt(
prin subvenFionarea locului de muncG( din care:
&'-*- absolvenFi ciclul inferior al liceului sai ai Icolilor de arte Ii meserii,
,'+-; absolvenFi de HnvGFGmJnt secundar superior sau HnvGFGmJnt
postliceal,
,'9?- absolvenFi de HnvGFGmJnt superior,
$.;33 absolven6i beneficiari de prim4 de :ncadrare ?
!13 persoane prin :ncadrarea persoanelor cu 1andicap( prin subvenFionarea
locului de muncG?
")3 prin acordarea de credite :ntreprinderilor mici 5i milocii pentru crearea
de noi locuri de munc4?
>13 prin acordarea de servicii de consultan64 5i asisten64 pentru :nceperea
unei activit46i independente sau pentru ini6ierea unei afaceri?
!".)'% persoane prin ocuparea temporar4 a for6ei de munc4 :n lucr4ri
publice de interes comunitar?
1.1)3 persoane prin :nc1eierea de contracte de solidaritate( :n baza Legii nr.
11'2!33!?
113 prin alte m4suri active
I. $a urmare a implementGrii .rogramului de %cupare a /orFei de )uncG pentru anul
2111, pAn4 la sfAr5itul acestui an sBa realizat :ncadrarea unui num4r de ")).))!
persoane, ceea ce reprezintG 111$<< C din cJt s-a programat pentru anul 2111.
55
;pro4imativ 3>$93 D dintre persoanele cuprinse Hn mGsurile active de stimulare a
ocupGrii forFei de muncG (1.3>".>>>) au fost Hncadrate Hn muncG prin acest program.
.rin acordarea serviciilor de mediere s-a realizat ocuparea a "3%.1)>
persoane( 122$=8 D din ce s-a programat pentru anul 2111, din care,
28<.=8> persoane prin medierea HncadrGrii Hn muncG pe locuri de muncG
vacante pe perioadG nedeterminatG ;
=<.1=9 persoane prin medierea HncadrGrii Hn muncG pe locuri de muncG
vacante pe perioadG determinatG;
&in cele 1.3)$.)$' persoane cuprinse la serviciile de mediere a locurilor de
munc4 vacante, 28$>8 @ au fost Hncadrate Hn muncG prin aceastG mGsurG.
'na dintre mGsurile active de combatere a Iomajului, care a fost mereu Hn atenFia
;genFiei *aFionale pentru %cuparea /orFei de )uncG, o constituie bursele locurilor de
muncG, mGsurG activG destinatG corelGrii cererii Ii ofertei de forFG de muncG.
.entru anul 2111 a fost aprobatG desfGIurarea burselor dupG cum urmeazG,
- +ursa .eneral, a locurilor de munc,, Hn data de !".3$.!313,
- +ursa locurilor de munc, pentru absolven-i, Hn data de !$.3>.!313,
- +urse orani!ate la cererea pie-ei muncii,
pentru persoanele de etnie romG,
pentru tinerii care pGrGsesc sistemul de protecFie a copilului$
pentru orice alte grupuri FintG Hn afara celor douG menFionate mai sus,
precum Ii pentru diferite meserii sau ramuri de activitate, Hn funcFie de
evoluFia pieFei muncii locale.
&e asemenea, au fost organizate la cererea pie6ei muncii un numGr de ""
burse desfGIurate Hn 1' judeFe. ;ceste burse au fost,
pentru meserii sau domenii de activitate (fabricarea articolelor de
HmbrGcGminte, fabricarea produselor te4tile Ii administraFie publicG Ii
apGrare);
pentru grupuri FintG (femei, elevi, studenFi Ii persoane peste ! ani etc).
;nalizJnd cerinFele pieFei forFei de muncG Ii pentru a oferi sprijin unor categorii
defavorizate Hn vederea ocupGrii unui loc de muncG, s-a considerat utilG organizarea pe
plan naFional a burselor locurilor de muncG pentru persoanele de etnie romG Hn
localitGFile cu populaFie aparFinJnd, preponderent acestei etnii.
$a urmare a acordGrii serviciilor de informare 5i consiliere s-a reuIit
Hncadrarea unui numGr de '$.);$ persoane, ceea ce reprezintG 1<8$3= D faFG de
programul pe 2111.
-erviciile de informare Ii consiliere profesionalG au un rol esenFial Hn activitatea
desfGIuratG de serviciile publice de ocupare, de calitatea acestora depinzJnd Hn mare
mGsurG rezultatele aplicGrii celorlalte tipuri de servicii de stimulare a ocupGrii, Hn special
formarea profesionalG.
&in cele >$).%'3 persoane cuprinse la serviciile de informare( consiliere 5i
orientare profesional4, ;$8> D au fost Hncadrate Hn muncG prin aceastG mGsurG pJnG
la sfJrIitul anului 2111.
-erviciile de informare Ii consiliere profesionalG, au vizat cu precGdere categoriile
de persoane cu probleme serioase de integrare pe piaFa muncii, cum sunt,
persoane cu vJrsta 2!-3! ani + 1).3;1 persoane,
persoane cu vJrsta 3!-! de ani + 1>.;'1 persoane;
persoane peste ! ani + 1%.!>! persoane, din care peste !1 ani, ;."%" persoane;
Iomeri neindemnizaFi + "%.$%! persoane;
Iomeri de lungG duratG + $.1!" persoane, din care femei 1.)!$;
56
romi + 1.!$3 persoane.
.e parcursul anului 2111, au beneficiat de servicii de consiliere profesionalG Ii au
fost ocupate un numGr de 1$> persoane cu dizabilitGFi, ceea ce reprezintG 28$<9 = din
numGrul total de persoane aparFinGtoare acestui grup FintG ()1; persoane cu dizabilitGFi
ocupate la nivel naFional).
.rin organizarea cursurilor de formare profesional4 s-au Hncadrat 1'.;1;
persoane( ceea ce reprezintG 11=$8< D faFG de programul pe 2111.
/ormarea profesionalG este o mGsurG activG definitorie pentru desGvJrIirea
profilului profesional al oricGrei persoane aflate Hn cGutare de loc de muncG, Itiut fiind
faptul cG prin asigurarea creIterii Ii diversificGrii competenFelor profesionale ale
Iomerilor se ating, concomitent, douG obiective specifice, satisfacerea cererilor imediate
pe piaFa muncii Ii creIterea Ianselor de ocupare Hn muncG a Iomerilor.
.JnG la sfJrIitul anului 2111, din totalul persoanelor ocupate prin aceastG mGsurG
activG (1'.;1;), ;8$;3 C sunt femei .13.1>)/, ;9$91 D sunt din mediul urban .11.31;/,
iar 3>$>= C sunt din mediul rural .%.;33/.
-tructura pe grupe de vJrstG a persoanelor Hncadrate Hn urma organizGrii cursurilor
de formare profesionalG este relativ ec2ilibratG. ;stfel, grupele de vJrstG sub 2! ani, 2!-
3! de ani Ii 3!-! de ani reprezintG 1>()' =, 2=$== D$ respectiv 33$8; D din totalul
HncadraFilor prin aceastG mGsurG, iar grupa persoanelor care au vJrsta !1 de ani
reprezintG '(!% C din totalul HncadraFilor.
;ceasta demonstreazG cG, Hn general, persoanele cu vJrsta cuprinsG Hntre 2!-!
de ani sunt mult mai fle4ibile Hn ceea ce priveIte dobJndirea unei noi calificGri sau Hn
deprinderea unor noi abilitGFi Ii competenFe profesionale.
;ceastG mGsurG s-a dovedit mai eficientG la persoanele aparFinJnd grupelor de
vJrstG Hntre 3! - ! ani Ii peste ! de ani ceea ce demonstreazG cG persoanele mai
Hn vJrstG sunt mai interesate sG se angajeze cJt mai repede dupG gGsirea locului de
muncG, fenomen Hnregistrat Ii pe parcursul Hntregului an 2113.
$ei !>.31> Iomeri HncadraFi Hn muncG prin aceastG mGsurG de stimulare a
ocupGrii reprezintG <$;8 D din numGrul total al persoanelor ocupate Hn anul 2111.
Somajul Hn rJndul persoanelor cu vJrsta de peste ! ani sau Iomeri unici
susFinGtori ai familiilor monoparentale continuG sG constituie una din problemele
stringente ale pieFei forFei de muncG.
.rin subven6ionarea ocup4rii 5omerilor peste $% ani sau unici sus6in4tori ai
familiilor monoparentale, s-a realizat Hncadrarea a 1$.!!> persoane (111$<3 D faFG
de programul pe 2111), din care,
13.8>3 Iomeri peste ! de ani;
38; Iomeri unici susFinGtori ai familiilor monoparentale.
.rin mGsura de subven6ionare a angaatorilor pentru ocuparea 5omerilor
care mai au " ani pAn4 la pensie( s-a realizat Hncadrarea a !3) persoane (9=$1> D
faFG de programul pe 2111).
Stimularea mobilit46ii geografice a for6ei de munc4 a contribuit la ocuparea a
".$13 persoane (13=$>< D faFG de programul pe 2111), din care,
1.99< persoane prin Hncadrarea Hntr-o localitate la o distanFG mai mare de !1
Mm faFG de domiciliu (persoanele au beneficiat de primG de Hncadrare);
1.893 persoane prin Hncadrarea Hn altG localitate cu sc2imbarea domiciliului
(persoanele au beneficiat de prima de instalare).
&in punct de vedere al vJrstei, mGsura a avut un efect mai mare asupra
categoriei de vJrstG Hntre 2! + 3! ani, beneficiarii acestei mGsuri active grupJndu-se
dupG cum urmeazG,
'$! persoane au vJrsta sub 2! ani;
57
1.1"; persoane au vJrsta cuprinsG Hntre 2! Ii 3! ani;
;!$ persoane au vJrsta cuprinsG Hntre 3! Ii ! ani;
;3' persoane au vJrsta peste ! ani, din care $'1 sunt persoane peste !1 ani.
$ele 1.%%) persoane Hncadrate Hn muncG prin stimularea mobilitGFii forFei de
muncG Hntr-o localitate la distanFa de !1 Mm de domiciliu, sunt defalcaFi astfel,
%>" persoane sunt din mediul rural Hncadrate Hn mediul urban;
111 persoane sunt din mediul urban Hncadrate Hn mediul rural;
1>) persoane sunt din mediul rural Hncadrate Hn mediul rural;
'%' persoane sunt din mediul urban Hncadrate Hn mediul urban.
$ele 1.;%" persoane Hncadrate Hn muncG prin stimularea mobilitGFii forFei de
muncG Hntr-o localitate cu sc2imbarea domiciliului, sunt defalcaFi astfel,
%>" persoane sunt din mediul rural Hncadrate Hn mediul urban;
!1) persoane sunt din mediul urban Hncadrate Hn mediul rural;
1)$ persoane sunt din mediul rural Hncadrate Hn mediul rural;
;'> persoane sunt din mediul urban Hncadrate Hn mediul urban.
.rin subvenFionarea angajatorilor care :ncadreaz4 absolven6i ai institu6iilor de
:nv464mAnt, s-a realizat Hncadrarea a %.%'; persoane (92$18 D faFG de programul pe
2111), iar numGrul absolven-ilor beneficiari de prim, de Ancadrare a fost de ".';%
persoane .din totalul absolvenFilor HncadraFi Hn muncG prin subvenFionarea Ii fGrG
subvenFionarea locului de muncG).
-tructura, dupG nivelul de pregGtire al absolvenFilor care s-au Hncadrat Hn muncG
prin subvenFionarea locului de muncG, se prezintG astfel,
; sunt absolvenFi de HnvGFGmJnt primar,
% absolvenFi de HnvGFGmJnt gimnazial;
!>" absolvenFi de HnvGFGmJnt profesional;
1.)$' sunt absolvenFi de HnvGFGmJnt liceal;
$3> sunt absolvenFi de HnvGFGmJnt postliceal;
".13) sunt absolvenFi de HnvGFGmJnt superior.
.rin :ncadrarea persoanelor cu 1andicap, prin subvenFionarea locului de
muncG, s-a realizat Hncadrarea a !1; persoane (183$81 D faFG de programul pe 2111).
&ificultGFile de integrare a persoanelor cu 2andicap sunt deosebit de variate,
acestea fiind Hn principal legate de,
accesibilitGFile pe care trebuie sG le asigure comunitatea Ii angajatorii;
adaptGrile locului de muncG de cGtre angajatori;
mentalitGFile legate de utilizarea acestor persoane Hn activitate.
.JnG la sfJrIitul anului 2111, din totalul persoanelor ocupate prin aceastG mGsurG
activG (!1;), 91$83 C sunt femei .11"/, ;3$38 D sunt din mediul urban .1";/, iar 3;$<8
C sunt din mediul rural .;3/.
-tructura pe grupe de vJrstG a persoanelor cu 2andicap Hncadrate Hn muncG este
relativ ec2ilibratG. ;stfel, grupele de vJrstG sub 2! ani, 2!-3! de ani Ii 3!-! de ani
reprezintG "3(!; =, >>$98 D$ respectiv 28$;> D din totalul HncadraFilor prin aceastG
mGsurG, iar 1'$ de persoane cu 2andicap sunt din rJndul Iomerilor neindemnizati.
.rin acordarea de credite pentru crearea de noi locuri de
munc4 prin creditarea :ntreprinderilor mici 5i milocii s-a realizat Hncadrarea a $%
persoane (12$1; D faFG de programul pe 2111), cu precizarea cG acest rezultat este
efectul acelor credite acordate Hn anii anteriori.
58
Qn urma acord4rii de servicii de consultan64 5i asisten64 pentru
:nceperea unei activit46i independente sau pentru ini6ierea unei afaceri , %3)
persoane au iniFiat astfel de activitGFi independente (99$<1 D faFG de programul pe
2111).
&in cele 1;.'!3 persoane cuprinse :n serviciile de consultan64 5i asisten64
pentru :nceperea unei activit46i independente sau pentru ini6ierea unei afaceri,
2$<2 D au fost Hncadrate Hn muncG prin aceastG mGsurG.
$onsultanFa si asistenFa pentru Hnceperea unei activitGFi independente sau pentru
iniFierea unei afaceri se acordG, la cerere, persoanelor Hn cGutarea unui loc de muncG,
sub forma de servicii juridice, de marMeting, financiare, metode Ii te2nici eficiente de
management Ii alte servicii de consultanFG.
-erviciile acordate pot fi realizate de agenFiile pentru ocuparea forFei de muncG
sau, dupG caz, de firme private, organizaFii profesionale, fundaFii si asociaFii specializate
Hn aceste domenii, cu care agenFiile Hnc2eie contracte in condiFiile legii.
.rin alte mGsuri active Hntreprinse la nivel judeFean, s-a realizat Hncadrarea a
$!" persoane, fondurile utilizate pentru susFinerea acestor mGsuri active fiind altele
decJt cele din Cugetul ;sigurGrilor pentru Somaj ( fonduri .?;:9, fonduri structurale).
Qn anul 2111 numGrul persoanelor care au beneficiat de asistenFG privind
Hnregistrarea Hn evidenFG ca persoane Hn cGutare de loc de muncG, Hn vederea
asigurGrii protecFiei sociale privind acordarea indemnizaFiei de Iomaj sau cuprinderea
Hn mGsuri active, a fost de 1.8=3.=== (persoane intrate Hn mGsuri active de stimulare
a ocupGrii forFei de muncG).
Impactul cel mai mare asupra ocupGrii forFei de muncG Hn anul 2111 l-au avut
urmGtoarele mGsuri active,
medierea muncii (88$<8 = din numGrul total al persoanelor
ocupate);
informarea Ii consilierea profesionalG (1<$19 = din numGrul total al
persoanelor ocupate);
acordarea de alocaFii pentru Iomerii care se HncadreazG Hnainte de
e4pirarea perioadei de Iomaj (<$;8 = din numGrul total al persoanelor ocupate);
acordarea de subvenFii pentru Hncadrarea Hn muncG a persoanelor
dezavantajate pe piaFa muncii (persoane peste ! ani sau unici HntreFinGtori ai familiilor
parentale, Iomeri care mai au 3 ani pJnG la pensie, absolvenFi ai instituFiilor de
HnvGFGmJnt, persoane cu 2andicap, persoane marginalizate social) + 9$9< = din
numGrul total al persoanelor ocupate;
formarea profesionalG (>$>9 = din numGrul total al persoanelor
ocupate).
.entru stabilirea unor legGturi timpurii Hntre educaFie Ii piaFa forFei de muncG Ii
familiarizarea tinerilor cu mediul de muncG Ii obFinerea de venituri din muncG
remuneratG Ii formalG, Hn baza (egii nr. #20211# privind stimularea HncadrGrii Hn muncG a
elevilor Ii studenFilor, ;genFia *aFionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG a inclus Hn
Programul de ocupare a for6ei de munc4 pentru anul 2111 un Proram special
pentru elevi 0i studen-i.
C. % Situa6ia statistic4 operativ4 a 5omaului :nregistrat
la !; februarie !311
59
(a sfJrIitul lunii februarie 2111, rata Iomajului Hnregistrat la nivel naFional a fost de
",!8=, mai micG cu 1,1" pp decJt cea din luna ianuarie a anului 2111 Ii mai micG cu
1,#! pp decJt cea din luna februarie a anului 2111.
*umGrul total de Iomeri la finele lunii februarie, de "11.318 persoane, a scGzut
cu 1.""8 persoane faFG de cel de la finele lunii anterioare.
&in totalul Iomerilor HnregistraFi, 28!.8!1 au fost Iomeri indemnizaFi Ii 31.!8
neindemnizaFi. *umGrul Iomerilor indemnizaFi a scGzut cu 23."8 persoane, iar numGrul
Iomerilor neindemnizaFi a crescut cu 1.381 persoane faFG de luna precedentG.
.onderea Iomerilor neindemnizaFi Hn numGrul total al Iomerilor (!2,38=) creIte
faFG de luna precedentG cu 3,"8 pp.
:eferitor la Iomajul Hnregistrat pe se4e, Hn luna februarie 2111, comparativ cu
luna precedentG, rata Iomajului masculin a scGzut de la valoarea de #,1= Hn luna
ianuarie, la valoarea de #,2#= iar rata Iomajului feminin a scGzut de la !,33= la !,81=.
Hn graficul urmGtor este prezentatG evoluFia numGrului Iomerilor HnregistraFi Hn
perioada 2118 + februarie 2111.
Hn luna februarie numGrul Iomerilor a cunoscut o uIoarG scGdere, situaFie
datoratG scGderii numGrului de Iomeri indemnizaFi.
60

(a nivel teritorial, numGrul de Iomeri a crescut Hn " judeFe Ii anume Hn judeFele
&olj (cu 1182 persoane), CacGu (cu 1188 persoane), Aeleorman (#1" persoane), CuzGu
(223 persoane), Borj (3 persoane) Ii ;rgeI (1# persoane). -cGderea numGrului de
Iomeri se HnregistreazG Hn 3! de judeFe Ii Hn municipiul CucureIti, cele mai importante
scGderi HnregistrJndu-se Hn judeFele, .ra2ova (2181 persoane), AimiI (1!" persoane),
vaslui (11!3 persoane), IalomiFa (3#1 persoane), ?unedoara (#!3 persoane), )ureI
(#!1 persoane) Ii *eamF (#13 persoane). Hn municipiul CucureIti numGrul de Iomeri a
scGzut cu #1" persoane.
<udeFele cu cea mai mare pondere a Iomerilor neindemnizaFi Hn numGrul total al
Iomerilor sunt, Kaslui ("8,3"=), Krancea ("8,"8=), Aeleorman ("8,!3=), &olj ("",1"=),
Ii IaIi ("!,31=).
Qn graficul urmGtor este prezentatG evoluFia ponderii Iomerilor neindemnizaFi Hn
totalul Iomerilor HnregistraFi, Hn perioada ianuarie 2113- februarie 2111.
&volutia ratei somaului inregistrat( a ratei somaului feminin si a ratei somaului
masculin in anii !313 si !311
!,11
",11
#,11
8,11
3,11
11,11
:ata somajului inregistrat 2111 8,11 8,33 8,3" 8,1# #,"# #, #,3 #,33 #,3! #,18 ",3! ",8#
:ata somajului feminin 2111 #,2" #,3" #,3 #,21 ",31 ",#1 ",## ",8 ",#8 ",! ",38 ",21
:ata somajului masculin 2111 8,82 3,1" 3,1# 8,81 8,1 8,18 #,33 #,8! #,8! #,!! #, #,#
:ata somajului inregistrat 2111 ",# ",!8
:ata somajului feminin 2111 !,33 !,81
:ata somajului masculin 2111 #,1 #,2#
ianuari
e
februar
ie
martie aprilie mai iunie iulie august sept
octomb
rie
noiemb
rie
decem
brie
61
:ata Iomajului a crescut Hn " judeFe Ii anume Hn judeFele CacGu, cu 1,"pp,
Aeleorman, cu 1,1 pp, &olj, cu 1,1 pp, CuzGu, cu 1,12pp, Borj, cu 1,12 pp Ii ;rgeI cu
1,11 pp.
-cGderi ale ratei Iomajului se HnregistreazG Hn 3! de judeFe Ii Hn municipiul
CucureIti, cele mai importante scGderi ale ratei Iomajului se HnregistreazG Hn judeFele
IalomiFa cu 1,83pp, vaslui cu 1,#1 pp, .ra2ova cu 1,"8 pp, AimiI cu 1,#pp, )e2edinFi
cu 1,3pp Ii CrGila cu 1,2pp. Hn municipiul CucureIti rata Iomajului a scGzut cu 1,1#=.
$ele mai ridicate niveluri ale ratei Iomajului au fost atinse Hn judeFele Kaslui
(11,""=) Aeleorman (11,2=), )e2edinFi (11,33=), urmate de judeFele, &olj (11,23=),
CuzGu (3,8"=), ;lba (3,#8=), $ovasna (3,"1=), Borj (3,!3=) Ii BalaFi (3,2=).
*ivelul minim al ratei Iomajului Hn luna februarie, de 2,21=, se HnregistreazG Hn
)unicipiul CucureIti. ;mplitudinea dintre nivelul de ma4im Ii cel de minim al Iomajului
(3,! pp) este mai micG cu 1,"! pp decJt cea din luna precedentG (11,11 pp).
T 1.2 Stabilirea traseului profesional
'na dintre cele mai importante decizii pe care trebuie sG o luGm pe parcursul
vieFii este alegerea profesiei. -uccesul profesional depinde Hn mare mGsurG de raportul
dintre factorii de personalitate Ii conFinutul muncii.
Aipologizarea personalitGFii este o metodG cu multe aplicaFii, Hndeosebi Hn sfera
consultanFei profesionale. Aeoria alegerii profesioanle a lui <o2n ?olland este una din
cele mai cunoscute astfel de teorii. ;cesta vorbeste de " tipuri de structuri personale cu
HnclinaFii diferite cGtre varii profesii,

&volutia ponderii somerilor neindemnizati in totalul somerilor in perioada !33> si !311
31,11
3!,11
1,11
!,11
!1,11
!!,11
"1,11
"!,11
pondere 2113 "1,#1 !#,"3 !!,32 !1,# 3,2 #,12 ",1" ","1 !,31 2,#8 1,3 38,"1
pondere 2111 38,13 38,!1 38,#3 1,1 1,! ,11 8,1 !1,!3 !1,! 3,11
pondere 2111 #,2 !2,38
ian feb martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
62
1. Tipul realist + preferG activitGFi ce implicG lucrul cu ec2ipamente Ii maIini de orice
fel.
2. Tipul cercet4tor + preferG activitaFi care se bazeazG pe observaFie, cercetare,
analizG, evaluare Ii rezolvare de probleme.
3. Tipul artistic + preferG activitGFi bazate pe nonconformism, creativitate, imaginaFie Ii
medii de lucru nestructurate.
. Tipul social + Hnclinat cGtre activitGFi de lucru cu oameni, de suport Ii consiliere,
evitJnd activitGFile care includ maIini Ii ec2ipamente
!. Tipul :ntreprinz4tor + Hnclinat cGtre activitGFi de influenFare, persuasiune Ii
conducere a celorlalFi
". Tipul conven6ional + Hnclinat spre activitGFi de lucru cu cifre Ii documente, spre un
mediu de muncG Hngrijit, detaliat, bazat pe instrucFiuni clare.

.ornind de la teoriile privind tipurile de personalitate, s-au realizat o serie de
instrumente de evaluare, care au avut drept obiectiv e4tragerea de informaFii privind
interesul faFG de anumite tipuri de activitGFi profesionale; atitudinea faFG de oameni,
obiecte sau date (cifre, informaFii); capacitatea de a gJndi logic Ii creativ; capacitGFile
lingvistic-persuasive.
)ajoritatea oamenilor reprezintG o combinaFie a mai multor tipologii, de aceea
este foarte probabil sG HIi manifeste interesul faFG de mai multe categorii profesionale.
Qn sc2imb, numai preferinFa pentru un domeniu de activitate sau altul nu e suficientG;
trebiuie luatG Hn calcul Ii capacitatea de dezvoltare a abilitGFilor practice pentru
e4ecutarea respectivelor activitati.
Qn varianta idealG cea mai potrivitG profesie ar fi cea Hn care activitGFile de bazG
sunt cele care vG plac cel mai mult, cGtre care sunteti Hn mod natural inclinat, Hn care
conFinutul muncii vG trezeIte interesul Ii pentru care dispuneFi de cunoItinFele Ii
abilitGFile profesionale necesare.
*ac4 din varii motive nu v4 pute6i orienta c4tre acest tip de carier4( ar fi
bine s4 accepta6i o munc4 pentru care de6ine6i aptitudinile necesare 5i ulterior
este posibil s4 apar4 5i interesul pentru con6inutul muncii respective.
T 1.3 Evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea cresterii
increderii in sine
;utocunoaIterea este cea mai bunG modalitate de a Hncepe sG vG gJndiFi la
cariera potrivitG.
351E TE /EEI PESTE 9 A5I2
63
Interlocutorul adreseaza intrebarea pt ca,
1. Krea sa inteleaga mai bine care este orizontul tau de asteptari in cariera.
2. Incearca sa isi dea seama care sunt valorile si motivatiile dupa care te g2idezi.
3. Krea sa inteleaga in ce masura conte@tul organizatiei pentru care ar urma sa
lucrezi poate sa iti satisfaca asteptarile de evolutie profesionala.
. $auta de stabileasca daca si ce obiective ai si cum ti-ai propus sa le atingi.
!. Krea sa vada in ce masura ai capacitatea de a creionaconsecvent un traseu
profesional.
(ista ar putea continua, dar mai mult ca sigur ar fi vorba de variatiuni pe aceeasi
tema. In conte4tul ideilor de mai sus, raspunsul tau la intrebarea Ounde te vezi peste !
aniP ar trebui sa aiba in vedere cateva aspecte esentiale,
1. In ce masura deciziile pe care le-ai luat pana acum in cariera0job evidentiaza
un traseu clar si un obiectiv pe care intentionezi sa il atingiR Incearca sa raspunzi la
intrebarea despre viitor gandindu-te ca fiecare din alegerile pe care le faci iti aduc sau iti
iau ceva. 9ste firesc sa alegi si in virtutea intuitiei, caci ratiunea poate fi adesea
limitativa, dar, daca e4ista un sistem bine pus la punct, intuitiile au calitatea deosebita
de a ne duce acolo unde trebuie.
2. $and raspunzi la aceasta intrebare e bine sa te gandesti ce comunica raspunsul
tau prin prisma unui sistem de valori si motivatii. Krei doar o evolutie pe scara iera2ica
sau este mai importanta o imbogatire a jobului in anumite directiiR *u porni de la
premiza ca intervievatorul vrea sa auda modestie sau cumpatare, nu ai de unde sa stii
asta. $ea mai buna premiza este aceea ca nu are sens sa comunici ceva ce nu esti.
3. $a sa te antrenezi pentru aceasta intrebare, gandeste-te ce faceai acum % ani. $um
s-a sc2imbat viziunea ta despre job0viata0cariera0meserie in acesti ! (sau 4 ani)R ! ani
e mult dar este si putin, mai important este sa iti asumi anumite decizii si sa proiectezi
unul sau mai multe obiective in orizontul cunoasterii de acum cu desc2iderea sincer
afirmata ca lucrurile se pot sc2imba.
. &aca nu ti-ai proiectat un orizont de cariera atat de indepartat (desi e4ercitiul in sine
e util si merita sa il faci), poti incerca un raspuns Oin pasi miciO. 94plica ce iti propui sa
faci0sa inveti0sa deprinzi in perioada de timp care urmeaza si cum consideri ca
e4perientele noi te pot ajuta sa devii o varianta mai buna a ceea ce esti acum.
64
!. % ani poate sa fie o perioada mult prea lunga de timp pentru a sta intr-un singur job in
conditiile sc2imbarilor rapide din piata si sunt putine organizatiile care se asteapta
sincer la asa ceva. In egala masura insa e foarte probabil ca un potential angaator sa
isi doreasca angaati fideli pentru care numarul de ani in sine sa fie mai putin relevant
in compatratie cu valoarea pe care o aduc in organizatie si e4perientelor proprii.
:aspunzand la aceasta intrebare e prea putin util sa subliniezi ca nu te dai in
laturi de la a parasi o organizatie daca ea nu iti ofera ce iti doresti. -olutia cea mai buna
este se te concentrezi mai degraba pe cum ai putea sa iti atingi obiectivele aducand in
acelasi timp performanta in organizatie intr-o ecuatie de castigBcastig.
*u in ultimul rand, raspunde la aceasta intrebare respectand unprincipiu de bun
simt dar cateodata prea usor trecut cu vederea,-u vinde ceea ce nu ai. --ar putea sa
nu iti placa moneda cu care iti plateste cumparatorul.
Suntem oare in stare sa depasim provocarile vietiiA
$e este increderea de sineR &efiniitile sunt multe si destul de sofisticate. &ar putem
cadea de comun acord asupra a cel putin uneia dintre ele, increderea de sine inseamna
aprecierea si valorizarea propriei persoane. )ai e4act, a avea o atitudine pozitiva - ne
apreciem in tot ceea ce facem bun; suntem sigure de calitatile noastre - ne controlam
viata si suntem in stare sa facem tot ceea ce dorim.
E.utem lua deciziile importane pentru noi, ne guvernam in mare parte viata. (ipsa
acestei increderi de sine poate insemna senzatia unei lipse de putere, un sentiment de
neajutorare si poate duce in final la o parere negativa despre sine, care va determina o
dezapreciere din partea celorlalti. ;cestea fiind semne clare ale unei viitoare depresii.
Increderea in sine este unul din fundamentele personalitatii noastre, un a4 care
sustine si ne influenteaza tot timpul. &e cate ori nu facem ceva pentru ca n-am avut
incredere in noiR &e cate ori nu ne privam singure de ceva pentru ca nu am avut
sufucient curajR
)ulti sunt cei ce isi indeamna angajatii, prietenii si in general pe cei din jur sa
aiba incredere in ei si sa promoveze acest concept. &ar cum poti promova o idee pe
care toti cred ca o stiu, dar putini o pot definiR $onstruieste-ti increderea in tine. &esi nu
se vorbeste de ea in nici o lege, increderea de sine are mari implicatii in viata fiecareia
dintre noi. Incepe inca din copilarie si ne urmeaza toata viata; ne afecteaza toate
deciziile, ne poate crea diverse conjuncturi, uneori formidabile - daca increderea e4ista -
si asemeni unei gradini cu flori frumoase, are nevoie in permanenta de ingrijire.
65
'n e4emplu in care poate fi intalnita aceasta este cariera. % persoana care
urmeaza o cariera mai neobisnuita, cum ar fi o femeie ce devine pilot, sau urmeza o
cariera impotriva dorintelor familiei, trebuie sa dea dovada de o incredere de sine foarte
dezvoltata, sa poata lua decizii importante, c2iar daca cei apropiati nu ii sunt alaturi.
Increderea in sine este cea care te auta atunci cand viata te dezamageste
intrBun fel sau altul. :espingerile, dezamagirile si esecurile fac parte din viata noastra
si trebuie sa gasim o cale pentru a le invinge. E-i poate ati observat ca in mod cert, nu
sunt inutile. Intotdeauna ascund in profunzimea lor un mesaj important pentru viata
noastra, iar scopul pentru care au aparut este tocmai de a descifra acest mesaj destinat
nouaE % mare incredere de sine poate calauzi o persoana Efie ploaie, fie vantE si sa o
ajute sa depaseasca toate piedicile intalnite in cale.
Increderea de sineF Gvaccinul socialG
;sa au numit-o specialistii. &e ceR .entru ca ea este singura care ii poate ajuta pe
oameni sa mearga mai departe, indiferent de ce traiesc. /amilia are un rol 2otarator in
definirea acestei incredereri. .rimii ani din viata sunt cei in care fiecare persoana isi
formeaza incredrea de sine.
Increderea in sine ne da un mai bun discernamant asupra a ce traim. % mare
incredere de sine nu poate fi transmisa de la o persoana alteia. Arebuie formata,
oarecum mostenita de la cei langa care ai crescut. -a inveti sa-ti rezolvi problemele,
conflictele, sa stii sa comunici cu cei din jur, sa ai o parere buna, realista despre tine, sa
fii intr-o buna relatie cu tine insati, nu poate fi decat bine pentru tine. &ar nu numai
pentru tine, ci si pentru cei din jurul tau.
E.entru ca este corelata cu posibilitatea de a-ti controla sau coordona viata, care
este considerata o trasatura specific masculina, putem spune ca increderea in sine
dezvolta partea masculina din noi. $e presupune astaR $a ne ofera posibilitatea de a
ne simti in acest sens egale barbatilor, aceasta fiind egalitatea autentica a se4elor, in
care noi ne dezvoltam in mod personal aspecte ce tin de pesonalitatea masculina -
incredere, fermitate, 2otarare, decizie, care desigur nu ne strica, iar ei isi pot dezvolta
aspecte specifice personalitatii feminine , tandrete, un anumit grad de sensibilitate,
empatie, rabdare, intelegere, discretieE.
- /rica de realitateR
- /rica de e4punereR
- /rica de angajamentR
66
- /rica de esecR
Care dintre aceste bariere iti stau in caleD *e ce traiesti mai mult ca sa
invingi durerea decat sa traiesti bucuriaD
Bi5e teama de necunoscut sau esti adepta noilor frontiereA
Cviti provocarile sau iti doresti si abia astepti sa apara, ai nevoie de eleA
/stepti salvarea, indrumarea inteleptilorR
(ti plac provocarileA DistiA CastigiA
Pe o scara de la 1 la 13 unde te afli la nivelul increderii de sineD TeBai
afirmat( ai spus lumii intregi cine esti( acum e momentul sa te intrebi:
(ti traiesti viata intr5un mod constientA
Be5ai acceptat pe tineA
Csti responsabila de actiunile, deciziile pe care le iei sau lasi totul pe mana
Dumnezeului BauA
Care este scopul tau in relatia pe care o traiesti, la locul de munca, in viata ta
personalaA
Csti o persoana autonomaA
:aspunsurile le gasesti doar in calatoria interioara. Inceteaza sa intrebi in jurul
tau. Iti vorbesc despre increderea in sine aici.
)a intereseaza ce crezi tu despre tine, ce simti tu despre tine, nu ce zic ceilalti,
ce spune iubitul tau, prietenii tai, parintii tai.
-tiu, esti admirata, respectata, iubita de ei dar tu nu te iubesti, nu te respecti, nu
te admiri.
-tiu, indeplinesti asteptarile celorlalti, ai ajuns avocat, medic, savant, asa cum
parintii tai au vrut dar tu simti ca vocea muzicii te c2eama.
;i castigat premii, diplome si totusi cand te privesti in oglinda simti ca nu ai
realizat nimic.
9sti admirata de milioane de oameni si totusi te trezesti dimineata cu un
sentiment de gol in suflet.
;i putea crede ca esti pe drumul cel bun, ca ai realizat tot ce ti-ai propus dar
lasa-ma sa-ti spun ceva. Aotul e doar o iluzieU
&aca privesti inapoi iti vin in minte intrebari de genul, P &ar daca n-as fi facut
astaR &e ce am acceptat sa prelungesc relatia cand stiam ca nu ne mai intelegem.
.oate pentru ca doream cu disperare un barbat in viata mea. .oate ca n-am vrut sa fiu
67
eu considerata fata rea. I-am dat de inteles ca e momentul sa punem punct, dar am
e4perimentat teama. *-am vrut sa-mi asum responsabilitatea despartirii. ;m gasit
raspunsul mai tarziu si increderea mea in sine a scazut. )-am complacut si mi-am
pierdut elanul, vitalitatea, incet, incet.
&aca ai trait una din situatiile de mai sus iti propun urmatorul e4ercitiu pentru a te
asigura ca nivelul tau de incredere in sine se indreapta spre 11 pe scara de valori.
-crie "-11 propozitii in fiecare dimineata si adauga diferite finaluri, fara sa depui
efort, cat de repede poti e4act in ordinea in care iti vin gandurile. ;r trebui sa termini in
11 minute.
-crie, scrieUU
A trai constient pentru mine inseamnaEEE..
$ontinua aceasta propozitie. % sa-ti dau un e4emplu,
A trai constient pentru mine inseamna sa ma gandesc la deciziile si alegerile
pe care le iau.
A trai constient pentru mine inseamna sa imi ascult vocea interioara.
;poi mergi mai departe
&aca as fi cu != mai constienta de relatiile mele de astaziVVV
$and termini, continua-ti programul zilnic. /a asta timp de o saptamana de luni
pana vineri, nu te uita la ce ai scris ieri. Boleste-te de asteptari. :eflecteaza asupra
dificultatilor pe care le ai.
(a sfarsitul saptamanii trage linie si scrie,
&aca ai vrea sa fii constienta intr-un anumit aspect al vietii tale, ce ai face diferitR
&aca ai vrea sa fii responsabila intr-un anumit aspect al vietii tale, ce ai face
diferitR
&aca te-ai acceptat pe tine, ce ai putea sa sc2imbi acumR
$e mai astepti sa sc2imbi ce nu te multumesteR
&aca ai stii unde vrei sa se indrepte relatia ta, ce ai face diferitR
$e nu faci azi, nu faci niciodata.
;manarea e prostie curata.
;ctioneaza, aici si acumU
Krei sa obtii rezultate tot timpul, daR
;tunci baga la cap urmatoarele aspecte,
68
'nde vrei sa ajungiR $um te veziR $um te viseziR
)intea functioneaza doar cu afirmatii, elimina negatiile din limbajul si gandurile
tale.
9u asa am facut in cresterea increderii de sine, &;U &;U &;U &;U &;U &;U &;U
&;U
;m parasit vec2iul tipar de gandire negativ si m-am imbracat cu un tipar nou,
pozitiv, &a, sunt buna, frumoasa, inteligenta, creativa, sigura si stapana pe mintea si
viata mea.
;m aruncat la gunoi stereotipul limitativ si negativ si am pasit intr-o noua
dimensiune. $rezi ca te tine cineva pe locRU .e dracuU Au te tii pe loc, P *u se poate
acum. )ai astept, nu e momentul potrivit. ;sa a fost sa fie. ;tata potVetc.
.reia controlul gandurilor tale, in2ata-le si transforma-le in creatie.
.ot sa fiu orice in lumea astaU .uterea o detin euU -unt increzatoareU )ut muntii
din locU
;m functionat 11 zile dupa un model de succes pe care mi l-a dat un prieten si
un adevarat psi2olog, ti-l dau si tie acum, e momentul perfect,
9egula 1
In urmatoarele 11 zile, refuzi sa accepti ganduri si sentimente sterile si negative.
*u-ti pui intrebari nocive si nu folosesti un limbaj devitalizant. ;i intelesRU Kezi ca te
urmaresc..
Cun.
9egula !
$and te surprinzi concentandu-te asupra unui lucru negativ, si cu siguranta o vei
face, fiindca asa ai functionat pana acum, introduci imediat puterea gandirii pozitive ca
sa redirectionezi concentrarea asupra unei stari emotionale mai bune.
Ai-e clarR
-tai linistita nu te las la greuV
Iti dau urmatoarele intrebari ajutatoare si transformatoare,
Intrebarile pentru re!olvarea problemelor
1. $e e nemaipomenit in aceasta problemaR
2. $e nu este perfect incaR
3. $e sunt dispusa sa fac pentru a obtine ceea ce vreauR
. $e sunt dispusa sa nu mai fac pentru a obtine ceea ce vreauR
!. $um asa putea sa ma bucur de toate acestea pe parcurs, in timp ce fac ceea
ce este necesar pentru a obtine ceea ce vreauR
69
Intrebarile care iti dau enerie dimineataF
1. &e ce anume sunt fericita in viata mea de acumR
2. &e ce anume sunt entuziasmata in viata mea de acumR
3. &e ce anume sunt mandra in viata mea de acumR
. &e ce anume sunt recunoascatoare in viata mea de acumR
!. &e ce anume ma bucur in viata mea de acumR
". &e ce ma implic in viata mea de acumR
#. .e cine iubescR $ine ma iubesteR
Intrebarile care iti dau enerie searaF
1. $e am daruit aziR
2. $e am invatat aziR
3. In ce fel ziua de azi a adus ceva in plus calitatii vietii mele sau cum pot folosi
ziua de astazi ca pe o investitie in viitorul meuR
9egula "
In urmatoarele zece zile ai grija sa-ti concentrezi atentia e4clusiv asupra
-%('AII(%: si nu asupra problemelor. &e indata ce percepi o posibila sc2imbare,
concentreaza-te I)9&I;A asupra posibilei solutii.
9egula $
&aca dai inapoi sau daca simti ca gandurile negative si sterile preiau controlul
nu-ti fa reprosuri, nu te condamna. *u e o problema atata vreme cat modificarea
intervine imediat. &aca insa continui sa accepti ganduri si sentimente sterile, negative
pe o perioada mai lunga de timp, trebuie sa astepti pana a doua zi si sa o iei de la capat
cu cele zece zile de autoterapie.
-implu si eficient.
*u dispera nici o secunda.
)ie mi s-a intamplat in a noua zi sa pierd controlul gandurilor, sa ma inec la mal,
si a doua zi am luat-o de la capat. -i-ti spun ca as mai lua-o de la capt de 111 de ori. -i
c2iar asa fac cand simt ca increderea mi se clatina. *u-mi perimt sa traiesc alta viata
decat cea pe care o traiesc acum. -unt prea fericita de ceea care am devenit. ;m
muncit prea mult la mine ca sa ajung unde sunt.
;cest program e miraculos, te scapa de gandurile limitative si negative.
Kei trimite un nou mesaj creierului tau si vei impune noi rezultate.
;cum tu esti sclava creierului tau, el cere si tu e4ecuti, si-ti sabotezi viata, alungi
succesul si fericirea pe geam.
StopF
70
;cum e momentul sa preiei tu fraiele in mana si sa-i ceri creierului noi gandurile
fertile, emotii pline de elan, intrebari care te inspira si te motiveaza.
$e zi e aziR (uniR .erfectU ;zi incepi, sa te fereasca sfantul sa alegi o alta zi,
maine e deja prea tarziu.
.rezent mediocru sau prezent de succesR
:egretele sunt al dracului de amare si otravitoare, O$e as fi putut deveni dacaV.P
/ugi departe de afirmatia astaUUU
*u lasa sa ti se intample una ca asta si tie, sunt destui distrusi care regreta sau
condamna copilaria nefericita, soarta.
/ii altfel, alege corect, actioneaza acumU
9sti capabila sa produci rezultatele pe care le astepti in mod natural.
9sti capabila sa aduci in viata ta prietenia, fericirea, dragostea in mod natural ca
rezultat a cine esti si ce faci.
9sti capabila sa sc2imbi, sa transformi, sa arunci vec2ile obiceiuri si rutina la
gunoi.
/a-o acum, nu mai asteptaU
.acaleste-ti creierul sa produca noi tipuri de raspunsuri.
Au esti stapanaU
;m descoperit ca pe masura ce accepti realitatea, iti accepti sentimentele care
nu iti plac asa cum sunt si nu incerci sa opui rezistenta, ele dispar. In sc2imb, daca te
lupti cu ele, in momentele in care te astepti mai putin vin si te musca de cur, te doboara,
te pun la pamant.
;ccepta-ti furia ca fiind furie, sublimand-o prin arta, sport, muzica, dans.
Ae-a enervat cineva, te-a jignit, te-a ranit, foarte bine, tai-o la sala, la dans, la
opera, picteaza, alearga, transforma energia negativa in pozitiva, in creatie, in arta.
;sta e viata adevarata, viata care te asteaptaU
Au esti unica si speciala, n-ai nevoie sa asculti la radio, la tv, la ei cum sa traiesti.
B2ideaza-te dupa valorile pe care tu ti le-ai stabilit ,nu dupa cele pe care le-ai
dobandit de la altii.
;suma-ti responsabilitatea pentru faptele tale si nu astepta ca un &umnezeu sau
un salvator sa o faca pentru tine.
Araieste pentru scopul si pentru vocatia ta interioara, nu pentru ceea ce vor altii sa fii.
94perimenteaza aceste aspecte si vei e4perimenta increderea in tine.
Kei capata o e4traordinara incredere in tine cand vei vedea ca-ti poti sc2imba
radical viata.
71
-uccesU
*u uita, P *u intamplarile din viata noastra ne modeleaza, ci convingerile in
legatura cu aceste intamplari.
1aca ai nevoie de mine$ sunt aici$ intreaba"ma$ lasa"mi un comment.
Inainte sa te las sa e4perimentezi aceste minunate sentimente care te ajuta sa-ti
imbunatatesti calitatea vietii, atat personala cat si sentimentala te las cu un alt e4ercitiu
care m-a ajutat pe mine spre acceptarea de sine, o parte foarte importanta a increderii
de sine.
Priveste"te in olinda.
'ita-te la e4presia fetei, a corpului si citeste, de e4emplu oc2ii iti pot spune multe
despre blocajele pe care le ai. &aca e posibil scoate-ti 2ainele cand te privesti. &aca
simti nevoia sa pleci pentru ca nu ai acceptat un anumit aspect personal, continua c2iar
daca te simti inconfortabil. 9 foarte important sa accepti cine esti si acceptarea nu
presupune mereu sa-ti placa ceea ce vezi. &ar daca traiesti in negare, in respingerea
adevarului nu vei putea niciodata sa e4perimentezi implinirea de sine si sa faci fata
provocarilor vietii.
5at%aniel +randen este psi%oterapeut si filo!of canadian$ parintele miscarii
Self"Esteem$ cu un succes colosal peste tot in lume.
Increderea in sine este senzatia interioara de putere pentru indeplinirea propriilor
dorinte. ;ceasta senzatie ne permite sa actionam. ; avea asa ceva este o c2estiune de
supravietuire, spune psi2ologul american *at2aniel Cranden, autorul multor studii pe
aceasta tema.
W&intre toate parerile, cea pe care o aveti voi despre voi insiva e cea mai
importanta. 94ista o legatura intre pasivitate si actiune, intre reusita si esecO, spune unul
dintre cei mai mari psi2ologi americani contemporani, *at2aniel Cranden.
9l este parintele miscarii -elf 9steem (W:espect de sineO), un grup de intelectuali
si psi2ologi care au reflectat la felul cum putem favoriza si sustine stima de sine a
oamenilor in scoli, in inc2isori, in intreprinderi.
72
&e 1 de ani, *at2aniel Cranden anima stagiile de dezvoltare personala din
intreaga lume si conduce terapii individuale in jurul acestei teme. 9l a pus la punct
diverse e4ercitii de construire a unei bune imagini de sine si a definit un program
cotidian de dezvoltare a increderii in propria persoana. In e4clusivitate pentru
W.s6c2ologiesO, psi2ologul ofera cateva cai.
(e inseamna increderea in sine2
-at1aniel Branden, Inainte de orice, este o e4perienta. Inseamna sa vezi ca
poti face fata provocarilor cotidiene. Inseamna sa ai incredere in capacitatea ta de
a gandi, de a invata, de a alege, de a lua decizii, de a te adapta la sc1imbariV -i in-
seamna sa stii ca meriti fericirea. -a ai aceasta incredere de baza este o c2estiune
de supravietuire. -a recunosti ceea ce alimenteaza stima de sine si ceea ce o
deterioreaza e una dintre provocarile ce trebuie infruntate pentru a trai constient, lucid.
.entru ca realitatea este uneori diferita de ceea ce credem noi.
Increderea in sine nu inseamna euforie si nici iluzia fericirii adusa, eventual,
de folosirea frecventa a unui drog, de complimentele frecvente din partea anturajului, de
o masina mai mare pe care sa o cumperi atunci cand nu vezi viata in roz, de o marire
de salariu sau, eventual, de o relatie amoroasa noua. Increderea in sine nu vine din
e@terior, nici de la parinti, nici de la prieteni sau de la iubiti si iubite, nici de la psi2olog
si nici de la un grup de sustinere. $el care traieste constient de sine insusi isi da repede
seama ca senzatia de incredere venita din e4terior este efemera si prea putin
satisfacatoare. Increderea in sine vine dintrBun act de trezire.
;poi vine o practica zilnica ce consta in a recunoaste cine suntem si cine nu
suntem, in a fi cinstiti cu privire la ceea ce descoperim. 9ste ceea ce propun eu in cele
G' c1eiH (subliniate de noi in paginile urmatoare). $and faci tot ce iti sta in putinta
pentru a vedea realitatea asa cum este ea, stima de sine creste aproape in mod
natural. Invers, daca din frica sau din propria vointa tu fugi de realitate, iti sabotezi
increderea in sine. % fiinta umana nu poate conta pe ea insasi decat daca, pe o perioa-
da mai mare de timp, face fata realitatilor proprii, celor mai diverse provocari din viata ei
unica si irepetabila. Integritatea este a sasea dintre cele sase c2ei care ne construiesc
increderea in sine.
(um se naste ea2
73
$red ca noi, oamenii, ne nastem cu diferente genetice care ne fac sa ne
construim increderea in noi insine mai mult sau mai putin dificil. &ar educatia este un
factor esential. --a demonstrat ca stima si respectul pe care il au parintii unul fata
de celalalt sunt cel mai bun model pentru increderea in sine ulterioara a copilului.
;cesti parinti au puncte comune, ei isi cresc copiii cu dragoste, respect, le
traseaza reguli potrivite si le comunica bine asteptarile lor. -u le transmit acestora
semnale contradictorii( nuBi ridiculizeaza( nu folosesc umilirea si abuzul fizic
pentru aBi controla si dau dovada de incredere( competenta( bunavointa si bunaB
tate. ;ceasta este educatia corecta.
Totul se decide$ asadar$ in copilarie2
*u tocmai. -tudiile psi2ologice demonstreaza doar ca anumiti copii, crescuti in
circumstantele pe care tocmai le-am citat, vor creste si vor deveni poate adulti care sa
nu se simta c2iar foarte bine in propria piele. Insa e4ista si situatia contrara, copii
crescuti in medii instabile, c2iar daca nu au avut parte de cea mai buna educatie, pot
deveni oameni mari, cu un sentiment foarte clar al propriei valori. *epinde( asadar( de
ceea ce facem noi din noi insine.
Importanta increderii in sine
In articolul precedent despre trasaturile oamenilor de succes am discutat
despre perspectiva pe termen lung. ;stazi vom discuta despre o alta caracteristica
definitorie a oamenilor de succes, si anume increderea in sine' -tudiile arata ca toti
oamenii care au reusit sa realizeze ceva cu adevarat maret in viata, au in comun o
incredere in sine foarte puternica, care le-a permis sa-si urmareasca cu 2otarare
visurile si sa faca tot ceea ce era necesar pentru a le duce la indeplinire.
&e fapt, increderea in sine este un subiect atat de important si despre care ar fi
atat de multe de spus, incat +rian TracH a creat un program special de " ore, OA2e
-cience of -elf $onfidenceP (Stiinta increderii in sine) in care abordeaza doar acest
subiect. ;cesta este primul articol dintr-o serie de apro4imativ 11 articole in care vom
discuta despre tot ce tine de increderea in sine, care este importanta sa si cum va
puteti dezvolta increderea pentru a va putea indeplini orice obiectiv va propuneti.
'nul din scopurile principale in viata ar trebui sa il reprezinte dezvoltarea
increderii in sine pana la un asemenea nivel, incat sa devenim convinsi ca vom putea
realiza orice ne propunem. In cateva din articolele precedente am mai dicutat despre
74
vizualizare si importanta sa, insa trebuie sa retineti faptul ca vizualizarea, fara a fi
intarita de credinta, nu va da niciun rezultat.
&egeaba vizualizam toate lucrurile pe care dorim sa le facem, locurile pe care
vrem sa le vizitam, masina pe care vrem sa o conducem, daca nu credem cu adevarat
ca putem realiza aceste lucruri. &upa cum am mai spus, vizualizarea este foarte
importanta, insa mai important este modul in care ne simtim, sentimentele pe care le
traim in momentul vizualizarii, ori, daca nu avem incredere ca putem realiza ceea ce ne
propunem, este greu sa traim acele sentimente de bucurie si satisfactie asociate cu
obtinerea a ceea ce ne-am propus.
&e e4emplu, notati pe o foaie de 2artie raspunsul la urmatoarea intrebare, (are
este lucrul la care ati indra!ni sa visati$ daca ati sti ca ar fi imposibil sa esuati2
;cest e4ercitiu este recomandat de Crian Arac6 in toate programele sale de dezvoltare
personala. &e fapt, nu notati doar un singur lucru, ci notati toate lucrurile pe care ati
dori sa le faceti, daca ati sti ca veti avea succes si esecul nu ar reprezenta o optiune
pentru dumneavoastra.
Iipsa increderii in sine J esec
$are sunt motivele pentru care nu aveti inca aceste lucruri la care visatiR $e va
tine in locR $u siguranta unul dintre motivele principale il reprezinta lipsa increderii in
sine. .robabil v-ati gandit de mai multe ori la lucrurile pe care ati vrea sa le faceti, insa
de fiecare data ati Oajuns la concluziaP ca nu puteti face aceste lucruri deoarece fie nu
aveti suficienti bani, fie nu aveti cunostintele necesare, sau poate nu aveti relatii, nu
aveti timp, sau este imposibil de realizat asa ceva in :omania.
&upa cum vedeti, toate aceste motive au la baza lipsa increderii in sine. &e
fapt, toate aceste motive au aparut datorita faptului ca nu aveti suficienta incredere in
dumneavoastra. A2omas 9dison este probabil cel mai mare inventator din istorie, desi
nu a avut parte decat de 3 luni de educatie formala. $u toate acestea detine peste 1111
de patente in -tatele 'nite si multe altele in )area Critanie, /ranta si Bermania.
;lbert 9instein a fost dat afara de la scoala, )ic2ael <ordan a fost e4clus din
ec2ipa de basMet a liceului, Nalt &isne6 a fost concediat deoarece nu avea imaginatie
si idei originale, ;bra2am (incoln a esuat in afaceri de doua ori, si-a pierdut logodnica, a
pierdut 8 alegeri si cu toate acestea a devenit presedintele -tatelor 'nite. &upa cum
puteti observa, toti acesti oameni au avut de-a face cu probleme mult mai dificile decat
75
cele care va tin pe dumneavoastra in loc, iar unul dintre factorii care au contribuit la
succesul lor il reprezinta increderea in sine
II. TEMA 2 8 ore
T 2.1 1e!vol!voltarea abilitatii si increderii in sine a persoanelor care cauta
un loc de munca 3%
T 2.2 Identificarea Elementelor relevante pentru ana#are 2%
76
T 2.3 Preatirea unui (./ si a scrisorii de intentie 3%
T 2.1 1e!voltarea abilitatii si increderii in sine a persoanelor care cauta un
loc de munca
A. Identificarea unui loc de munca
B. Sfaturi pentru cei aflati in cautarea unui loc de munca
A. Identificarea unui loc de munca
Qn lucrarea WBetting a jobP, sociologul )arM Branovetter abordeazG problema
integrGrii indivizilor pe piaFa muncii. ;utorul afirmG cG, Hn gGsirea unui loc de muncG,
relaFiile personale sunt de o importanFG capitalG. IatG cJteva din HntrebGrile la care
HncearcG autorul sG rGspundG, $ine sunt aceste cunoItinFe Ii ce fel de legGturi au ele cu
subiecFiiR Qn ce circumstanFe sunt transmise informaFiile despre locurile de muncG Ii la
iniFiativa cuiR $are este motivaFia cunoItinFelor de a oferi informaFii despre un loc de
muncGR $e caracteristici ale relaFiilor personale Ii ale reFelelor au favorizat trecerea
informaFiilor de la sursG la destinaFia finalGR $um a ajuns subiectul sG cunoascG
persoana care i-a dat informaFia despre locul de muncGR $e trGsGturi ale individului au
contribuit la aceastG legGturG Ii la pGstrarea eiR
;utorul american afirmG, de asemenea, cG, Hntre subiectul studiului sGu Ii teoria
economicG a pieFei muncii, e4istG o oarecare suprapunere. Qn concepFia clasicG, munca
este o marfG, angajatorii sunt cumpGrGtorii iar angajaFii sunt vJnzGtorii de forFG de
muncG, salariile Fin loc de preFuri. $ererea Ii oferta acFioneazG Hn modul obiInuit pentru
a stabili un ec2ilibru. *u e4istG o piaFG perfectG a muncii tot aIa cum nu e4istG o piaFa
perfectG a produselor. % problemG care poate fi semnalatG este Iomajul; de asemenea
pe piaFa muncii e4istG inegalitGFi, pentru aceeaIi muncG e4ecutatG Hn condiFii
asemGnGtoare angajatorii plGtesc salarii diferite.
Qn procesul de identificare a unui loc de muncG se poate vorbi de douG
stadii,
- gGsirea cumpGrGtorilor,
- stabilirea ofertei acestora.
;ngajarea, mai ales cJnd este vorba de o slujbG ce presupune educa ie i
formare, este precedatG de o intensG cGutare. 'n sc2imb de informaFii este necesar,
77
astfel HncJt atJt posibilul angajat cJt Ii angajatorul sG afle mai multe informaFii unul
despre altul Ii sG poatG lua o decizie.
$Gutarea unui loc de muncG presupune costuri Ii beneficii. Qn cazul muncitorilor,
timpul este considerat costul principal; un alt cost important implicG apelul frecvent la
relaFiile personale, fapt care poate duce la deteriorarea relaFiei. Qn studiul realizat de
Branovetter, 81= din relaFiile personale folosite nu numai cG l-au informat pe subiect de
noua slujbG, dar au pus Ii Wo vorbG bunGP pentru el , dar dupG cum am spus mai sus
acest lucru nu se poate face prea des, pentru cG ar duce la tensionarea relaFiei. ;utorul
menFioneazG teoria lui Cro5n dupG care diferite metode de cGutare a unui loc de muncG
conduc la diferite cantitGFi de informaFii; WcGutGtorii de slujbeP calculeazG costurile Ii
beneficiile pentru fiecare metodG pe care o pot folosi Ii folosesc, mai HntJi, metoda de la
care aIteaptG cel mai mare beneficiu.
Qn ce priveIte oferta de forFG de muncG, aceasta este alcGtuitG din, cei care intrG
pentru prima datG pe piaFa muncii, cei care au fost disponibiliza i, cei care renunFG la
slujbG (din cauza insatisfacFiei, demotivGrii, presiunilor....), cei care sunt Iomeri de o
perioadG suficient de lungG de timp, astfel HncJt sG nu mai aibG dreptul la ajutor de
Iomaj.
B . Sfaturi pentru cei aflati in cautare unui loc de munca
$Gutarea unui loc de muncG poate reprezenta ....... un loc de muncG in sine. $u
cJt cGuta i mai mult, cu atJt mai greu este sG rGmJneFi concentrat Ii cu o atitudine
pozitivG. .entru a vG fi mai usor, organizaFi-vG cGutarea, folosiFi-vG timpul cu creativitate
Ii lucraFi prin intermediul reFelelor de cGutare.
Aransformati tot ce faceFi in demersul dumneavoastrG de cGutare intr-un posibil
contact. (a muncG, la bisericG, Hn intJlnirile cu pGrinFii colegilor de IcoalG ai copiilor
dumneavoastrG, cu vecinii, toate persoanele cu care staFi de vorbG vG pot ajuta la un
moment dat. &acG vG este greu, la inceput, sG vG formaFi o reFea de contacte, incepeti
cu persoane pe care le cunoa teti bine. .e mGsurG ce vG simFiti mai confortabil, veFi fi in
stare sG comunicati cu aproape oricine. $ine ItieR .oate cG persoana din faFa dvs. de la
magazin sG vG fie viitorul Ief.
$reaFi-vG un program zilnic in care sG daFi telefoane, cGutare pe Internet,
comunicare cu persoane care vG pot ajuta Ii intervieva. ;siguraFi-vG cG ieIiti din casG in
fiecare zi Ii vorbiFi cu lumea pentru a nu fi pus in situaFia de a pierde contacte care vG
pot oferi ocazii valoroase de a vG gGsi un loc de muncG.
78
Identificati piaFa locurilor de muncG in funcFie de locatie, industrie, dimensiunea
companiei si cerintele postului. -unteti dispus sa va mutati pentru a lucra pe postul
respectivR .riceperea dvs se poate aplica la mai multe domeniiR -unteti bun la vanzari,
de e4emplu, si probabil ca puteti vinde orice de la pantofi la calculatoare.
Surse de informare pe care le puteFi abordaF
Inspectoratul Teritorial de Munc, este o instituFie ce oferG un serviciu gratuit
pentru a ajuta firmele sX HnItiinFeze solicitanFii in legGturG cu posturile vacante. &e
asemenea, IA)-ul oferX servicii de consiliere profesionalX, informXri despre cursuri de
calificare Ii recalificare.
(entrele de plasare a for-ei de munc,. ;cestea creeazX, de obicei, anumite
baze de date ale ofertelor de locuri de muncX Ii ale celor care HIi cautX un loc de
muncX.
Mass"media. .resX, ziarele cotidiene sau sXptXmJnale, reclame la radio, pagini
de informare la televiziune, etc. *u pierdeFi din vedere cX e4istX un decalaj Hntre
momentul Hn care firma dX anunFul Ii momentul apariFiei lui Hn ziar. &e multe ori, pJnX se
citeIte anunFul, postul este deja ocupat. &e aceea este bine sX se contacteze firma cJt
mai repede, dupG citirea anunFului.
Internetul. 94istX site-uri speciale care se ocupX de ocuparea posturilor vacante
i care intermediazX legXtura dintre angajatori Ii potenFialii angajaFi.
T7rurile locurilor de munc,. (a aceste tJrguri, angajatorii HIi prezintX (prin
te2nici proiective) ofertele de locuri de muncX Ii descriu firmele0instituFiile, se prezintX
modele de $K-uri, se organizeazX simulXri de interviu, se organizeazX diferite seminarii
Ii conferinFe cu scopul de informare, conItientizare, sensibilizare a firmelor participante
Ii a persoanelor care cautX un loc de muncX.
Anunturi postate in vitrinele maa!inelor, in apropierea firmelor angajatoareI
de genul E;ngajGm ........ + telefon ..................E.
T 2.2 Identificarea Elementelor relevante pentru ana#are
'rmareste identificarea abilitatilor si calitatilor persoanelor, a situatiilor
socioprofesionale in care au avut succes.
Atu"urile dvs sunt (discutii interactive, lucrul individual),
79
- totalitatea cunostintelor dvs, ceea ce ati invatat (in scoala, la universitate si in
formarea continua; practicand o meserie, ca autodidact);
- e4perienta practica a unei meserii, functii
- aptitudinile(calitatile)necesare pt un anumit loc de munca (comportament,
atitudine, reactii la stres etc. )

(ateva repere pt a identifica aceste atu"uriF
-e4perienta profesionala (notati, pt fiecare angajator, c2iar si in stagiu de scurta durata,
toate sarcinile si atributiile care v-au fost date)
- pregatirea dvs.(inventariati tot ce ati invatat in timpul studiilor)
- activitati e4traprofesionale(faceti o lista cu activitatile dvs insotita de cea a calitatilor
solicitate pt a le e4ersa)
*bs. F notati tot ceea ce stiti sa faceti$ fara sa va cen!urati
1e evitatF
1.-a confundati o diploma cu o calificare sau o abilitate
2.-a fiti prea vag
3.-a neglijati slujbele care vi se par neesentiale
. -a notati doar abilitGFile OprofesionaleP
!. -a uitati ca va raportati la ceilalti
1e retinut6
'n angajator recruteaza o persoana cu toate aptitudinile sale, cu e4perinta sa
de viata, cu defectele si caliatile sale, cu trasaturile de caracter si cultura sa proprie.
T 2.3 Preatirea unui (./ si a scrisorii de intentie
A. Preatirea (./ ului
+. Preatirea si redactarea unei scrisori de intentie
80
A. Pregatirea C.I B ului
SC9I&9&A CI-ului este prima etapa necesara inainte de a incepe cautarea unei
slujbe.-e are in vedere atingerea urmatoarelor puncte,
-e ofera sugestii in vederea realizarii unui $K care,
- -a va prezinte cel mai bine
--a fie conceput pt a va evidentia punctele forte
--a retina atentia sis a va permita obtinerea de interviuri
$n bun CV va permite sa:
-sa usurati intelegerea angajatorului despre ceea ce ati facut pana acum sau
despre ce puteti face pe piata muncii
- sa va prezentati in fata potentialilor angajatori drept o persoana cu competente
dare va in dividualizeaza
-sa convingeti angajatorul ca sunteti persoana de care are nevoie

Dubricile CV5ului:
--tarea civila si coordonatele(nume, prenume, adresa, telefon etc.)
-.regatirea (diplome de studii, formarea continua daca ea a dus la o calificare)
-94perienta profesionala
Yse scrie in ordine cronologica daca vreti sa aratati evolutia parcursului
professional;recomandat in cazul unei e4periente mai putin bogata
Yin ordine invers cronologica, daca doriti un post in ultimul sector in care ati
lucrat
Yclasament functional sau tematic, daca doriti sa puneti in valoare competente
diferite
Y$v-ul mi4t, ca si in $v-ul functional, va veti prezenta domeniile de competenta,
detaliindu-va activitatile
-;lte rubrici, dupa caz,
-Aimp liber, 2obb6-uri, subiecte de interes, daca ele va scot in evidenta
-;ctivitatile benevole, de voluntariat
81
-$unoastrea unor limbi straine, programe informatice, posesia unui permis auto,
in cazul in care aceste informatii il pot interesa pe viitorul dvs angajator
Alcatuirea propriului CI2 Prezentari 2*iscutii
,#*&L& C.I 0 uri:
Curriculum vitae
82
9uropass
I-8#9,AJII P&9S#-AL&
*ume
;dresG
Aelefon
9-mail
*aFionalitate
&ata naIterii
Locul de munc4 vizat 2
*omeniul ocupa6ional
&KPL9I&-JM P9#8&SI#-ALM
Z .erioada (de la + pJnG la)
Z *umele Ii adresa
angajatorului
Z Aipul activitGFii sau sectorul de
activitate
Z /uncFia sau postul ocupat
Z .rincipalele activitGFi Ii
responsabilitGFi
&*+CAJI& SI 8#9,A9&
Z .erioada (de la + pJnG la)
Z *umele Ii tipul instituFiei de
HnvGFGmJnt Ii al organizaFiei
profesionale prin care s-a
realizat formarea profesionalG
Z &omeniul studiat0aptitudini
ocupaFionale
Z Aipul calificGrii0diploma
obFinutG
Z *ivelul de clasificare a formei
de instruire0HnvGFGmJnt
Calificari 5i perfectionari
Z .erioada (de la + pJnG la)
Z *umele Ii tipul instituFiei de
HnvGFGmJnt Ii al organizaFiei
profesionale prin care s-a
realizat formarea profesionalG
Z Aipul calificGrii0diploma
obFinutG
9[.9:I9*L\ -.9$I/I$\
Z .erioada (de la + pJnG la)
83
Z &omeniul studiat0aptitudini
ocupaFionale
Z .erioada (de la + pJnG la)
Z &omeniul studiat0aptitudini
ocupaFionale
(I)C; );A9:*\
(I)CI -A:;I*9 $'*%-$'A9
Z ;bilitatea de a citi
Z ;bilitatea de a scrie
Z ;bilitatea de a vorbi
Z ;bilitatea de a HnFelege
;.AIA'&I*I -I $%).]A9*A9
CURRICULUM VITAE
-+,&:
P9&-+,&:
*ATA NI L#C+L -ANT&9II:
A*9&SA:
84
T&L&8#-:
eBmail:
STA9& CIIILA:
ST+*II:
P&98&CJI#-M9I:
&KP&9I&-JA P9#8&SI#-ALM:
,&-JI+-I :
+. Preatirea si redactarea unei scrisori de intentie
1. $e este
2. $aracteristici ale scrisorii de intentie
3. )odele de scrisoare de intentie
. .ropria scrisoare de intentie
C. 1 $e este o scrisoare de intentie
.e langa $K, scrisoarea de intentie este un document esential atunci cand ne
e4primam dorinta de a lucra intr-un anumit loc si pe o anumita pozitie. .entru a-si atinge
telul, acela de a determina persoana de la departamentul de resurse umane sa ne
c2eme la un prim interviu, aceasta trebuie sa contina anumite informatii si sa respecte o
anumita forma.
-crisoarea trebuie sa fie specifica pentru companie si pozitia dorita, altfel se va
considera fie ca esti o persoana lenesa, fie ca nu esti foarte interesata. ;sta inseamna
atat o formula de adresare personalizata, cat si conceperea ei astfel incat sa fie un
argument in favoarea cererii noastre si nu doar o repetare a informatiilor din $K.
B. ! Caracteristicile unei scrisori de intentie
- nu are greseli de ortografie;
- este adresata persoanei care trebuie. &e obicei numele este specificat in
anunturile companiilor;
85
- este personala. /oloseste propriile cuvinte. Impactul este mai mare decat daca
suna ca si cum ar fi copiata dintr-o carte.
- arata ca aplicantul stie ceva despre companie. ;sta implica ca i-a ales pentru
ca stie cine sunt si cu ce se ocupa si nu a mai trimis inca o cerere de angajare asa, la
intamplare.
- anunturile contin de obicei descrieri a ceea ce isi doresc angajatorii. -crisoarea
de intentie arata ca aplicantul detine abilitatile specificate de ei.
B. " ,odele de scrisori de intentie
Bipul Eproaspat absolventE
.rimul e4emplu de scrisoare de intentie este pentru un candidat entrOBlevel,
fara e4perienta sau cu e4perienta minima. &esi are o e4primare mai libera, fiind potrivit
pentru companii private si medii de lucru informale, in acest model de scrisoare de
intentie se pastreaza, totusi, un ton respectuos, formal.
-timate &omnule0&oamna,
Ka adresez aceasta scrisoare de intentie ca raspuns la anuntul dumneavoastra
pentru postul vacant pe care il aveti in institutie.
;m absolvit /acultatea de ;dminstratie si ;faceri, 'niversitatea din Cucuresti si
consider ca in anii de studentie am acumulat multe cunostinte in drept, economie,
management, marMeting si finante. ;stept cu nerabdare sa pun in practica aceste
cunostinte, combinate cu abilitati utile domeniului si, implicit, jobului dvs.
-unt o persoana dinamica, cu aptitudini foarte bune de comunicare, dobandite in
e4perienta mea (de promoter), responsabila, 2otarata, interesata in perfectionarea
profesionala in domeniul economic. Imi doresc sa am sansa de a lucra in compania
dumneavoastra, unde as putea sa-mi pun in evidenta capacitatile intelectuale si
e4perienta acumulata (conform CI ane4at) pentru a indeplini sarcinile si scopurile
organizatiei, cat si pentru dezvoltarea carierei mele.
&aca veti considera ca motivatia si calificarea mea sunt oportune pentru
obtinerea unui loc in cadrul companiei dumneavoastra, sunt disponibil in orice moment
pentru a fi contactat in vederea discutarii detaliilor unei posibile colaborari.
86
Ka multumesc,
.renume *ume.
;cest model de scrisoare de intentie este recomandat mai ales in mediile
formale, cum ar fi banci si companii de stat sau pentru oburi cu un mare grad de
responsabilitate si seriozitate.
-timate &omnule0&oamna,
-ubsemnatul, .renume *ume, am luat la cunostinta cu interes de posibilitatile pe
care le ofera compania dumneavoastra. ;nimat de dorinta de a reusi, de ambitie,
tenacitate si optimism, supun atentiei dvs. candidatura mea in vederea obtinerii postului
de Analist vanzari.
;m beneficiat de o pregatire universitara si de o e4perienta in vanzari acumulata
in cadrul -$ [^> -:( si sunt pregatit pentru un parteneriat fructuos prin care veti avea
la dispozitie avantajele formarii mele teoretice si pe cele ale unei semnificative
e4periente de care dispun in domeniul vanzarilor. &ocumentandu-ma asupra activitatilor
derulate de firma dvs., am constatat cu satisfactie ca profilul si realizarile acesteia
corespund pe deplin aspiratiilor si nevoilor mele.
;cesta este motivul pentru care imi permit sa apreciez ca dorinta mea de
afirmare, entuziasmul, tenacitatea, fidelitatea si pasiunea mea pentru reusita totala
(atingerea obiectivelor) sunt numai cateva din trasaturile pe care voi fi onorat sa le pun
la dispozitia unei ec2ipe tinere si dinamice.
%portunitatea unei discutii despre cum ar putea fi folosite cunostintele si
priceperea mea in avantajul companiei dvs. ar fi binevenita.
$u deosebita consideratie,
.renume *ume
Bipul Escimbare domeniuE
9ugen 9lefterie
-tr. )aslinilor nr.!
Cucuresti, 12283
/irma _...`
-tr. Kiorelelor nr.-"
87
Cucuresti, 111"#
&-l Ion Ionescu
:ecruiting $oordinator
Cucuresti, 2 aprile 211!
-timate d-le Ionescu,
-unt un e4perimentat programator care in acest moment urmeaza un master in
domeniul ingineriei electrice la Institutul0'niversitatea _...`. Ka scriu pentru a va cere
informatii in legatura cu e4istenta unui post vacant in compania dumneavoastra. -unt
interesat de o pozitie care sa imi dezvolte cunostintele dobandite in domeniul ingineriei
electrice, combinandu-le cu e4perienta dobandita in programare. ;sa cum puteti vedea
in $K atasat, am e4perienta in mai
multe domenii pentru ca sunt o persoana careia ii plac provocarile.
$red ca este foarte important sa mentin o perspectiva practica si realista
concomitent cu dezvoltarea pregatirii mele academice. )a mandresc cu faptul ca mi-am
finantat singur studiile prin intermediul burselor si al diverselor joburi sezoniere pe care
le-am avut in vacante. -unt de parere ca inveti la fel de mult din joburile sezonire cat si
din cursurile de la universitate. &e e4emplu, vara trecuta am lucrat la _...`, unde am
castigat e4perienta in logica si designul circuitelor electronice. %data reincepute
cursurile la _...`, am descoperit ca e4perienta aceasta ma pregatise complet pentru ceea
ce studiam teoretic.
;cestea fiind spuse, sunt convins ca _firma` imi poate oferi o e4perienta
educationala si practica remarcabila. Ka rog sa luati in considerare insa si e4perienta si
cunostintele pe care eu le ofer si care cred ca pot servi obiectivele companiei.
)i-ar face deosebita placere sa-mi acordati posibilitatea de a discuta cu
dumneavoastra despre felul in care profilul meu s-ar putea potrivi cu nevoile _firma`.
-unt disponibil pentru angajare incepand cu data de 1 mai 211!. Ka rog sa ma
informati daca e4ista oportunitati in compania dumneavoastra pentru o persoana cu
e4perienta, preocuparile si educatia mea. -unt disponibil la adresa mentionata mai suss
au la telefon, 1#[[ [[[ [[[.
Ka multumsc pentru atentie si astept un raspuns cat mai curand din partea
dumneavoastra.
$u stima,
88
9ugen 9lefterie
III. Tema " 0 ;1
T ".1 ,etode si te1nici de cautare a unui loc de munca "1
T ".! Instruirea privind utilizarea portalului "1
T "." Prezentarea la interviu "1
89
T ".1 ,etode si te1nici de cautare a unui loc de munca
A. &tape in identificarea si obtinerea unui loc de munca
1. Identificarea domeniului dorit
!. Cautarea surselor de locuri de munca( identificarea ofertelor
A. 1 Identificarea domeniului in care doresti sa lucrezi
-ingura posibilitate de a contrabalansa dezavantajul lipsei de e4perien G este sG
evidentia i potentialul profesional, mai e4act, abilitatile pe care le deFineFi. .entru a
dovedi ca aveFi anumite atuuri si ca veFi face faFG cerintelor postului, vG puteFi folosi de
Ete2nicileE urmatoare,
a. Trebuie sa alee-i un domeniu spre care sG FinitiFi. In urma participGrii la
anumite cursuri de formare, specializare, instruire, aFi dobJndit noi cunoItinFe Ii
informaFii. 9ste greu sa dovediFi ca aveFi foarte multe abilitati in multe domenii cand, de
fapt, nu aveFi e4perienFa profesionalG pentru a vG reorienta spre domenii noi. &e aceea,
este e4trem de important sa vG concentraFi pe o activitate care vG pasioneazG si pe care
aIi dori sG o practicaFi permanent Ii neconditionat (activitGFi in turism, construcFii,
design, etc).
b. Identifica-i acele abilitati"c%eie cGutate in domeniul pe care vi l-aFi ales. &e
e4emplu, pentru a lucra in vJnzGri este necesar sa ave ii incredere in sine, sG vG placG
sG comunicaFi cu oameni diferiti, sG fiFi convingGtor pentru a-i determina sG vG accepte
oferta, sG fiFi perseverent.
&upa ce v-aFi definit aceste caracteristici, treceFi la pasul doi. Incerca i sG
identificaFi, in e4perienta personalG, situaFii in care aFi dat dovadG de aceste calitGFi. %
astfel de situaFie poate fi urmGtoarea, O;m foarte multi prieteni Ii imi place sG organizez
drume ii sau activitGFi de divertisment pentru tot grupul. &e obicei, reuIesc sG Hi conving
pe cei mai mulFi sG accepte planurile initiate de mineE + demonstreazG cG puteFi fi
convingGtor Ii cG sunteFi Hnclinat spre relaFionare Ii comunicare.
A. ! Cautarea surselor de locuri de munca( identificarea ofertelor
90
% persoanG aflatG in cGutarea unui loc de muncG, poate apela la una sau mai
multe modalitG i de cGutare sumarizate mai jos,
- $onsultarea listelor cu locuri de muncG vacante afiIate sGptGmJnal de cGtre
;gentiile <udetene pentru %cuparea /orFei de )uncG si Hnscrierea in baza de date ca
persoanG Hn cGutarea unui loc de muncG.
- $onsultarea listelor cu locuri de muncG vacante afiIate de cGtre ;genFia
*a ionalG pentru %cuparea /orFei de )uncG.
- .articiparea la Cursele (ocurilor de )uncG organizate de catre ;<%/) sau
alte entitGFi locale.
- Inscrierea Hn bazele de date ale agenFiilor (autorizate) private de recrutare
Ii plasare a forFei de muncG.
- $Gutarea pe site-urile 5eb specializate.
- $onsultarea ofertelor de locuri de muncG din ziare. (ansarea unui anunF in
cGutarea unui loc de muncG (la rubrica, E$ereri muncGE )
- ;fiIare de anunturi (fluturasi) cu oferta de muncG.
- $andidatura spontanG.
Alte servicii de ocupare a for-ei de munc,
in Europa
<obsons
Student0ob
Stepstone'com
Monster'com
Curojobs'com
Career2uilder'eu
in )omania
o 2est 0obs Portal
o Cjobs Portal
o 0obs Portal
o Bjobs Portal
o =lobal Decruting
o MF 0ob Portal
T ".! Instruirea privind utilizarea portalului
Cutarea unui loc de munc folosind (nternet5ul
.entru gGsirea de locuri de muncG pe Internet, se utilizeazG motoare de cGutare
precum Boogle, ^a2oo, )amma, ;ltavista, etc.
91
Qn caseta de dialog de pe pagina motorului de cGutare se tasteazG cuvinte de
cGutare ca de e4emplu, bursa locurilor de muncG, locuri de muncG Hn construcFii, etc.
Qn continuare este prezentatG accesarea motorului de cGutare Boogle Ii cGutarea
locurilor de muncG prin tastarea cuvintelor, bursa locurilor de munc, apoi este
prezentat rezultatul obFinut
-e poate accesa motorul de cGutare ;ltavista Ii realiza cGutarea dupG cuvintele,
locuri de munc !n construc"ii.
/ig. 1. ;ccesarea motorului Boogle Ii folosirea cuvintelor de cGutare
92
/ig. 2. :ezultatul cGutGrii dupG cuvintele, bursa locurilor de munc
/ig. 3. ;ccesarea motorului ;ltavista Ii cGutare dupG cuvintele, locuri
de munc !n construc"ii
93
/ig. . :ezultatul cGutGrii dupG cuvintele, locuri de munc !n
construc"ii
/ig. !. :ezultatul accesGrii site-ului locuridemunca.ro
94
/ig. ". :ezultatul accesGrii linM-ului angaez zidari din figura !
$ompletarea unui formular de cerere a unui post de zidar pe site-ul
locuridemunca.ro
95
$ontinuarea completGrii formularului de cerere a postului de zidar pe site-ul
locuridemunca.ro
Inscrierea in baza de date a site-ului Cursei (ocurilor de )unca
.entru a da un anunF de cerere a unui loc de muncG pe Internet sau
pentru a vG trimite $K - ul, trebuie sG vG HnscrieFi Hn baza de date a bursei locurilor
de muncG sau a unor firme de pe Internet.
.entru Hnscrierea Hn baza lor de date trebuie sG completaFi un formular pentru
crearea contului d-voastrG de utilizator pe site-ul respectiv.
96
T "." Prezentarea la interviu
Interviurile sunt conversatii fata in fata intre candidatii pentru un post si
reprezentantii organizatiei. .entru desfasurarea interviului, managerul trebuie mai intai
sa cunoasca cerintele postului. .rin intrebari atent pregatite, acesta poate descoperi
care persoana detine abilitatile, competentele cele mai bune cerute de post. -e
recomanda construirea interviului prin intrebari ce pleaca de la analiza postului.
Interviurile care isi propun sa analizeze personalitile solicitnatilor iar nu abilitile si
cunostintele acestora, se soldeaza cu esec.
Qn conducerea interviului pot fi abordate diverse strategii, abordarea sincera si
prietenoasa, abordarea centrata pe un comportament din trecut al candidatului,
abordarea orientata spre rezolvarea de probleme (interviu situational), abordarea care
vizeaza crearea unui climat stresant. Qn practica se utilizeaza combinatii ale acestor
strategii.
8orme de interviu.
&in punct de vedere al scenariilor de intervievare, interviurile pot fi , de grup,
panel, singular' &upa te2nica utilizata, interviurile sunt, structurate, indirecte si de tip
situatie problema'
Intrebarile principaleF
- 1e ce vreau acest loc de munca
- (e pot sa ofer
&' Decomandari generale
a punctualitatea este esentiala si foarte apreciata
a prezinta-te in cea mai buna forma a ta, cauta sa e4primi o atitudine pozitiva si evita sa
arati neincredere in sine, lisa de motivatie, pliciseala fata de munca sau fata de
domeniul respectiv
a pastreaza-ti calmul in sala de asteptare, deoarece ai putea fi observat
a in camera unde are loc intalnirea intra calm, surazator, cu pas 2otarat, saluta intr-un
mod ferm privind interlocutorul in oc2i si strange mana acestuia daca ti-o intinde
a nu te aseza decat dupa ce ai fost invitat
a lasa interlocutorului initiativa in conversatie
a nu te comporta si nu vorbii dezordonat. /i clar in e4primare si nu pierde sirul ideilor,
mai ales daca persoana care te intreaba sugereaza ordinea si disciplina.
a gandeste-te inainte de a raspunde la intrebari comple4e, nu raspunde monosilabic si
incearca tot timpul sa-ti argumenteaza-ti raspunsurile
97
a nu ezita sa ceri mai multe informatii cand crezi ca este necesar pentru a putea da cel
mai potrivit raspuns
a fi atent la ceea ce esti intrebat, raspunde e4act, concis si la obiect, iar cand este cazul
incearca sa dai e4emple relevante pentru a ilustra e4perienta profesionala
a fi pregatit pentru a demonstra posibilitatea transformarii punctelor tale tari in beneficii
pentru compania pentru care candidezi
a nu critica si nu vorbi de rau munca anterioara, fostii sefi sau colegii cu care ai mai
lucrat
a nu incerca sa provoci mila interlocutorului vorbind despre problemele tale pe care le
consideri grave ( profesionale, de sanatate, de familie,etc)
a nu aborda probleme politice, sindicale, religioase, sau de alta natura controversata
a nu mintii si nu te autosubestima
*' Ce intrebari poti puneA
a care imi vor fi competentele necesare postului
a atributiile ce-mi revin in acest post
a care este situatia ierar2ica a postului
a programul de lucru
a posibilitatile de promovare
a motivul pentru care postul a devenit liber
a salariul - incearca sa-l negociezi, dar,
- fii fle4ibili si intelegator, aratand ca esti interesat de acesta
- motiveaza si argumenteaza pretentiile pe care le ai
- tine cont de toate celelalte avantaje oferite (prime, comisioane, deconturi, etc.)
- evalueaza corect cat valorezi pe piata muncii
- de regula nu accepta un salariu inferior celui despre care ai discutat
- solicita detalii privind evolutia pe termen scurt a salariului
(a sfarsitul interviului multumeste pentru timpul acordat. ;rata pentru ultima data ca esti
realmente interesat de postul respectiv si incearca cu tact sa afli cum si cand vei obtine
raspunsul.
3. -imularea .articiparii la Interviu
98