Cuprins Introducere

Cap. 1

Prezentarea entitatii

1.1 Scurt istoric 1.2 Principalii clienti si furnizori 1.3 Piata concurentiala 1.4 Analiza evolutiei cifrei de afaceri

Cap.2 Consideratii generale privind analiza economico- financiara 2.1 Utilizatorii rapoartelor de analiza financiara 2.2 Etapele procesului de analiza economico- financiara 2.3 unctiile !ndeplinite de profit

Cap. 3 Analiza rentabilitatii activitatii pe nivele de activitate 3.1 Analiza renta"ilitatii actvitatii de e#ploatare 3.1.1 Analiza e#cedentului "rut din e#ploatare $%ate e#cedentului "rut din e#ploatare & 3.1.2 Analiza rezultatului din e#ploatare 3.1.2.1 Analiza structurala a rezultatului din e#ploatare 3.1.2.2 Analiza factoriala a rezultatului din e#ploatare 3.2 Analiza renta"ilitatii activitatii financiare 3.3. Analiza renta"ilitatii activitatii e#traordinare 3.4. Analiza 'lo"ala a activitatii 3.4.1 Analiza rezultatului total al e#ercitiului 3.4.1.1 Analiza dinamicii si stucturii rezultatului total 3.4.1.2 Analiza factoriala a rezultatului total 3.4.2 Analiza rezultatelor care e#prima potentialul de finantare

3.4.2.1 Analiza capacitatii de autofinantare si a autofinantarii 3.4.2.2. Analiza valorii adau'ate economice

Cap.4 Analiza rentabilitatii cu ajutorul ratelor de rentabilitate 4.1. %ata renta"ilitatii economice 4.2 %ata renta"ilitatii financiare 4.2.1 %ata renta"ilitatii financiare a capitalului propriu 4.3 %ata renta"ilitatii resurselor consumate 4.4 %ata renta"ilitatii veniturilor 4.(.Analiza renta"ilitatii pe produse si pe "aza pra'ului de renta"ilitate 4.).Analiza renta"ilitatii investitiilor de capital

Cap.5 Concluzii si propuneri *i"lio'rafie ............................................................................................................................................)+ Ane#e

Introducere

Evaluarea starii economice si financiare a firmelor pe piata concurentiala reprezinta o directie !n care se !ndreapta cercetarea !n domeniul microeconomic. Aceasta presupune si impune cu necesitate utilizarea unor metode de investi'are de mare ri'urozitate stiintifica menite a evidentia c,t mai e#act 'radul de sta"ilizare economica si financiara a firmelor. -umai pe aceasta "aza se pot apoi ela"ora o serie de strate'ii pe termen lun' care sa directioneze un anumit comportament al firmei. Evidentierea factorilor care au contri"uit la evolutia fenomenelor si proceselor economice. reprezinta un o"iectiv central al conducerii firmelor. care are implicatii directe !n dezvoltarea portofoliului de afaceri a firmelor.Aceasta se poate realiza cu a/utorul unor procedee c0emate a reflecta pe de o parte factorii de influenta a fenomenelor economice. iar pe de alta parte. de a evidentia contri"utia cantitativa a acestor factori la modificarea nivelului fenomenului investi'at. Problematica analizei financiare a agentilor economici a constituit si constituie un subiect de actualitate mult discutat si disputat n literatura economica din tara si strainatate. Raspunznd acestor cerinte n lucrarea de fata am abordat unele procedee aplicabile la nivelul firmei analizate , existente n literatura de specialitate. Lucrarea prezinta mai nti date despre firma analizata SC A !"#$%&L S RL , principalii clienti si furnizori , piata concurentiala , analiza evolutiei cifrei de afaceri , si alte date referitoare la profilul si domeniul de activitate al firmei . 'n a doua parte a lucrarii sunt prezentate conceptii teoretice cu privire la necesitatea, rolul si obiectivele analizei economico(financiare, iar dupa fiecare capitol de conceptii teoretice am analizat situatiile financiare anuale, situatii care reprezinta o premisa a efectuarii analizei situatiei financiare a ntreprinderii.

Cap. 1

Prezentarea entitatii

1.1 Scurt istoric

SC A !"#$%&L SRL si(a nceput activitatea n anul )*+, prin comercializarea de scule pentru prelucrarea lemnului. !in dorinta de a deservi piata cu produse de calitate ridicata la un pret convenabil si cu termene de livrare bune, din )*+- au nceput activitatea de productie de pnze panglica si pnze de gater. Astazi, datorita investitiilor continue ce s(au realizat pe

parcursul fiecarui an, SC A !"#$%&L SRL isi desfasoara activitatea pe o suprafata marita, cu un numar de anga.ati suficient de mare /01 salariati2 pentru a face fata cererii crescute si solicitarilor din ce in ce mai variate si cu o gama larga de utila.e de ultima generatie. La ora actuala n domeniul pnzelor ferastrau panglica si a pnzelor de gater, societatea dispune de cea mai vasta oferta de tipodimensiuni din Romania. "i se ocupa si de comercializarea pnzelor circulare placate si neplacate, a cutitelor de rindeluit, a pietrelor polizor, discurilor diamantate precum si a diferitelor accesorii.
Produsele societatii sunt fa"ricate din otel de renume mondial. din Suedia. ranta si Austria. Aceste firme au o e#perienta !ndelun'ata in productia de oteluri pentru ferastraie pan'lica. Pe parcursul anului 211( s-au realizat mai multe investitii !n cadrul companiei2 s-a lar'it ec0ipa de specialisti3 s-a desc0is un nou ma'azin de prezentare mai modern si !ntr-un loc mai accesi"il clientilor3 s-a lar'it su"stantial spatiul de productie si depozitare3 firma a fost dotata cu noi utila/e moderne. Pentru viitor se are in vedere cresterea calitatii produselor si serviciilor precum si e#tinderea retelei de distri"utie. cu scopul de a o"tine o acoperire national4 c,t mai "una. Consiliul -ational al Intreprinderilor Private 5ici si 5i/locii din %omania claseaza SC A-6E7I8U9 S%9 in topul firmelor din %omania. pe domeniu. pentru anul 2114 situ,ndu-se pe locul I. irma se afla printre cele mai si'ure (.111 de companii din %om,nia. atestata de Coface Intercredit in raportul sau de credit $Coface International2 Coface Intercredit este lider in furnizarea serviciilor de informatii de afaceri si recuperari de de"ite in Europa Centrala si de Est. cu sediul la :iena si o vasta retea.filiale. asociati si corespondenti !n continua crestere.

Recunoasterea straduintelor societatii a venit si din partea Camerei de Comert si $ndustrie 3istrita( asaud , care n ultimii sase ani la rnd a clasat(o in topul firmelor, iar in ultimii cinci ani pe locul $ pe ramura in %opul 4udetean al 5irmelor.

$n 3istrita , desfacerea productiei se face intr(un s6o7room propriu, modern. !e asemenea, firma mai comercializeaza produse in regim propriu si n %g. 8ures, ntr(un spatiu nc6iriat in strada Republicii nr. 9:. Spatiul este nc6iriat nc 0;0b);f epnd cu data de :).10.;119, perioada de valabilitate a contractului de nc6iriere fiind nedeterminata. Ca si suprafata, spatiile nc6iriate ale firmei reprezinta sub ;< din suprafata aflata in proprietatea firmei. 8anagementul societatii este asigurat de catre !l. Popescu $oan n calitate de !irector =eneral, !l. Andronac6e >vidiu n calitate de !irector %e6nic si !l. Palag6ianu Alin n calitate de !irector "conomic. %oate cele trei persoane se afla la conducerea societatii ncepand din anul )**9 /anul n care aceasta a fost nfiintata2. !l. Popescu $oan isi ndeplineste pe deplin rolul de !irector =eneral, el fiind cel care ia ma.oritatea deciziilor importante in firma. Colaborarea cu dnsii este una foarte buna, fiind caracterizata o promptitudine si o exactitate maxima n trimiterea informatilor solicitate de catre banca. u s(a ntmpinat nici un fel de dificultate n colaborarea cu dnsii, cea mai mare doleanta a lor fiind o maxima promptitudine si din partea anga.atilor sucursalei n cazurile n care era nevoie, lucru care a fost realizat pe deplin.
1.2 Principalii clienti si furnizori

Societatea are un numar foarte mare de clienti / aprox. ).*112 . !intre acesti clienti, nici unul nu detine o pondere mai mare de )0<. $ncasarile se realizeaza, de regula, ntr(un termen de sub :1 zile, cu clientii mai vec6i practicndu(se si acordarea unor termene de plata mai mari / intre :1(,1 zile2.

5urnizorii actuali, importanti, sunt C%P $ ?"S% /5ranta2, cu :9< din platile catre furnizori, $8? %"@ >L>=$"S /Austria2 cu ;0< si AA&R$ C>RP>RA%$> /Suedia2, cu 9)<. Relatia cu acesti furnizori se rezuma la importul de banda de otel pe care firma o foloseste ca materie primaB parteneriatul comercial cu aceste companii externe a fost inceput in anul )**cu C%P $ ?"S% si n ;111 cu celelalte doua. %ermenele de plata pentru importurile realizate sunt stabilite la : luni in cazul C%P $ ?"S% si $8? %"@ >L>=$"S, respectiv ; luni in cazul AA&R$ C>RP>RA%$> .

1.3 Piata concurentiala

'n acest sector este destul de mare. !esi pe raza .udetului 3istrita ( asaud nu mai exista firme care sa aiba acelasi obiect de activitate, exista in sc6imb firme care importa si comercializeaza astfel de produse, unele dintre aceste produse purtnd marca 3osc6, ceea ce face ca nivelul concurential al ofertei sa fie destul de mare in ceea ce priveste calitatea produselor. 5irma este producator de unelte de mna de calitate /dovada o constituie si faptul ca materiile prime sunt din import, furnizorii fiind unii dintre .ucatorii cunoscuti pe piata acestor materii prime2. 8anagementul societatii este asigurat de catre !l. Popescu $oan care se afla la conducerea societatii de la nfiintarea acesteia . !omnul Popescu este foarte dedicat muncii lui in acesta societate si are o mare experienta n domeniul managementului, anul acesta mplinindu( se ): ani de cnd se afla n pozitia de conducere a societatii. Costurile practicate de catre societate sunt comparabile cu cele ale concurentei, dar ele se caracterizeaza printr(o calitate superioara. Societatea a fost premiata n repetate rnduri si a fost ocupanta locurilor fruntase n topurile .udetene ale societatilor comerciale.

1.4 Analiza evolutiei cifrei de afaceri

La sfrsitul anului ;11- se nregistreaza o scadere a cifrei de afaceri fata de sfrsitul anului ;11,, lucru care se explica prin faptul ca societatea isi stabileste preturile in valuta, la cursul de sc6imb al zilei, ceea ce face ca, in conditiile cunoscute ale pietei valutare din Romania, vnzarile sa scada, raportate la anul ;11, cnd cursul valutar era mai ridicat. 'n celelalte perioade analizate, societatea reuseste sa depasesca cifra de afaceri nregistrata cu un an n urma, o data cu ).10<, iar apoi cu ).))<. Lichiditatea are valori foarte bune la toate cele trei perioadele analizate, activele circulante depasind valoarea pasivelor curente. $mbunatatirea indicatorului de la o perioada la alta se explica prin faptul ca activele circulante au o tendinta de crestere mai mare dect cea a pasivelor circulante.

Perioada de ncasare a clientilor se situeaza in .urul a :1 zile, ceea ce indica o foarte buna capacitate de colectare a datoriilor de la clienti. Viteza de rotatie a stocurilor se concretizeaza ntr(un numar destul de ridicat de zile /):0.0;2 la sfrsitul anului ;110, nsa se amelioreaza semnificativ, reusind sa atinga un numar de ++.-, zile pana in noiembrie ;11,. "xplicattia consta n faptul ca firma a adoptat o politica de diversificare a gamei de produse oferite clientilor si a redus timpul de onorare a comenzilor prin cresterea stocurilor la produsele cu cerere ridicata. SC A !"#$%&L SRL nu este supusa riscului valutar din moment ce nu livreaza la export si nu are contractat nici un imprumut in valuta. Activele fixe relevante ale societatii pot fi grupate in urmatoarele categoriiC ( ( imobile din patrimoniul societatiiC un apartament, o 6ala de productie, parcare, : 6ale de depozit. ec6ipamente de lucru /aparat aer conditionat, masini de sudat, slefuit, ascusit, tensionat, debitat, frezat, turtit, egalizat, etc., aparate sudura, transformatoare de curent, prese 6idraulice, polizor, etc.2B te6nica de calculC calculatoare, monitoare, notebooD(uri, imprimante, placi !?R, server, &PS, etc.2B mi.loace de transportC autoutilitara Citroen 4umper, camion, 5ord e7 %ranzit, autoturism Renault Laguna, autoturism Renault Scenic, Land Rover 5reelander, autoutilitara ?E, autoturism 8ercedes 3enz Sprinter, etc.B mi.loace te6nice de comunicatie si sisteme de alarma.

( (

Cap.2 Consideratii 'enerale privind analiza economico- financiara

F Analiza este o metoda generala de studiere a fenomenelor si proceselor din natura si societate . otiunea de analiza provine de la cuvntul grecesc FanalGsisF si presupune descompunerea unui obiect sau fenomen n partile sale componente , n elementele lui simple , n vederea cercetarii lor amanuntite F H)I. F Analiza reprezinta o metoda de cercetare care consta n descompunerea sau desfacerea unui ntreg /obiect , fenomen sau proces 2 n elementele sale componente , procednd la identificarea factorilor , cauzelor si conditiilor care l(au generat si, respectiv , influentat F H;I. !ictionarul financiar aparut la Paris in )**) , defineste analiza financiara ca fiind un studiu metodic al situatiei si evolutiei unei ntreprinderi privind structura sa financiara si rentabilitatea , pornind de la bilant , contul de rezultat si de la toate celelalte informatii oferite de ntreprindere sau care pot fii obtinute referitor la ntreprindere si viitorul sau.

Parte componenta a analizei economico ( financiare , analiza financiara este inclusa n categoria anlizelor cu scop special care a aparut si s(a dezvoltat mai ales in ultimii ;1 de ani si se afla intr(o evolutie permanenta. Printre factorii care au impus si stimulat dezvoltarea si perfectionarea analizei financiare pot fi amintitiC dezvoltarea societatilor anonime pe actiuniB cresterea rolului bancilor si institutiilor financiare n economie. !aca primele analize financiare efectuate de catre actionarii societatilor anonime se limitau doar la verificarea unor ec6ilibre financiare suficiente pentru asigurarea rambursarii mprumuturilor acordate de banci , indiferent de evolutia situatiei financiare a ntreprinderii , criteriul principal de acordare a creditelor ramnea doar situatia patrimoniala a ntreprinderii . Analiza financiara se limita doar la studiul unor rate financiare privind solvabilitatea ntreprinderii . 'n cazul n care se pune problema maximizarii profitului sau beneficiilor nu erau vizate beneficiile contabile , deoarece conceptele economic si contabil pentru profit erau foarte diferite , iar metodele contabile conduceau la rezultate variabile n functie de metodele de evaluare sau de amortizare folosite .

Acest model de abordare s(a dovedit limitat , ceea ce a impus o abordare moderna a analizei financiare care tinde sa devina un sistem de tratare a informatiei apt sa ofere managerului datele necesare adoptarii deciziilor financiare . Rolul acestei discipline a crescut , n sensul ca ea nu se limiteaza numai la date financiare , dar integreaza date economice si bursiere , iar rezultatele analizei sunt integrate n modele financiare necesare elaborarii previziunilor . "volutia analizei financiare n ultimii ani este datorata mai multor cauze C
1. 8endinta de concentrare a !ntreprinderilor a condus la dezvoltarea investitiilor de talie mare . a caror renta"ilitate . se !ntinde pe mai multi ani . ceea ce a impun "ancilor si institutiilor financiare ela"orarea si folosirea unor metode de analiza mai perfectionate !n vederea acordarii sau refuzului unor credite . Imposi"ilitatea "ancilor de a cere 'arantii pentru a-si acoperii riscul de non-plata le-a o"li'at sa puna la punct analize ale ricului economic ti financiar . deoarece notiunea de lic0iditate a de venit insuficienta pentru an'a/mentele pe termen lun' . 6ezvoltarea mi/loacelor moderne de finantare a impus aprofundarea studiului ec0ili"relor financiare si a costului capitalului . indiferent de provenienta lui . Constr,n'erile politicii creditului . ratele !nalte ale do",nzii . inflatia . variatiile cursului de sc0im" au acutizat pro"lemele financiare ale !ntreprinderii . 6ezvoltarea internationala a societatilor a condus la cautarea unor te0nici adaptate pentru efectuarea de comparatii !ntre situatiile financiare si conta"ile ale diferitelor tari .

2.

3.

4.

(.

"volutia analizei financiare vizeaza adaptarea obiectivelor sale cerintelor diversilor utilizatori n functie de aspectele specifice domeniului de interes .

FAnaliza financiara vizeaza aprecierea situatiei ntreprinderii sub aspectul rentabilitate ( risc , depistarea deficientelor si estimarea posibilitatilor de dezvoltare , avnd semnificatie att ca procedeu aparte / utilizat n vederea evaluarii situatiei financiare actuale 2 , ct si ca procedeu folosit in cadrul celorlalte domenii , pentru examinarea posibilelor urmari ale deciziilor luateF H:I. Rentabilitatea ntreprinderii se ncadreaza n conceptul mai larg denumit eficienta economica a ntreprinderii. "ficienta economica presupune minimizarea resurselor consumate pentru obtinerea unei unitati de efect util sau maximizarea efectului util realizat cu o unitate de resurse . FRentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficientei ntregii activitati economico ( financiare a ntreprinderii , respectiv a tuturor mi.loacelor de productie utilizate si a fortei de munca , din toate stadiile circuitului economic C aprovizionare , productie si vnzare FH9I . "ficienta economica este o categorie economica mai cuprinzatoare dect rentabilitatea . 'n acest sens mentionam si urmatoarea afirmatie Feficienta economica reprezinta cea mai generala categorie care caracterizeaza rezultatele ce decurg din diferite variante preconizate pentru utilizarea /consum productiv , consum individual , vnzare 2 sau economisirea unor resurse / umane , materiale sau financiare 2 , intrate sau neintrate n circuitul economic F H0I. Rentabilitatea constituie o forma sintetica de exprimare a eficientei economice care reflecta capacitatea unei firme de a realiza profit ."ste categoria economica prin care se exprima capacitatea ntreprinderii de a obtine profit ceea ce reflecta performanta acesteia . 'n conditiile economiei de piata profitul constituie obiectivul de baza al oricarei ntreprinderi . Cresterea acestuia si implicit a rentabilitatii constituie o necesitate obiectiva, vitala pentru nsasi existenta ntreprinderii. >biectivul ma.or al ntreprinderii este att marimea averii participantilor la viata ntreprinderii , ct si cresterea valorii sale , pentru asigurarea propriei dezvoltari. Realizarea acestui obiectiv este conditionata de desfasurarea unei activitati rentabile care sa permita remunerarea factorilor de productie si a capitalurilor utilizate , indiferent de provenienta. >rice afacere implica o investitie care are drept consecinta rezultatul asteptat de investitor . Cu ct acest rezultat este mai mare , cu att se pot forma noi surse disponibile pentru alte investitii n diverse scopuri C stimularea partenerilor , asigurarea propriei dezvoltari , crearea de rezerve . Rentabilitatea unei afaceri rezulta din comensurarea efectelor concretizate n venituri cu eforturile depuse reflectate n c6eltuielile aferente . F !upa modul n care se realizeaza comparatia intre efecte si eforturi n analiza rentabilitatii se utilizeaza doua serii de indicatori de evaluare C n marimi absolute si n marimi relative . $ndicatorii n marimi absolute se obtin ca marje (diferente2 ntre venituri si c6eltuieli , iar indicatorii n marimi relative se obtin ca rate /rapoarte 2 intre rezultate si c6eltuieli sau capitaluri utilizateFH,I .

Rentabiliatatea apare astfel ca instrument 6otartor in mecanismul economiei de piata , n orientarea productiei in raport cu cerintele consumatorilor / productivi sau individuali 2 . Rentabilitatea presupune obtinea unor venituri , n urma vnzarii si ncasarii productiei fabricate , mai mari dect c6eltuielile efectuate cu realizarea acesteia . H-I
2.1 Utilizatorii rapoartelor de analiza financiara

Cresterea rentabilitatii prezinta interes pentru toti participantii la activitatea firmei , fie ei parteneri interni sau externi C ).Parteneri interni C A) Managerii , al caror obiectiv este asigurarea rentabilitatii capitalurilor investite si ale caror performante sunt apreciate , de cele mai multe ori , prin prisma profiturilor obtinute . 8ai mult prin contractul de management , li se poate stabili un anumit nivel al profitului ce trebuie realizat si n functie de care vor fi remunerati. 'n teoria economica clasica aceasta reprezinta si optimul microeconomic .Acest obiectv se considera atins atunci cnd se realizeaza egalitatea ncasarilor marginale si a costului marginal al ntreprinderii H+I . B ) Salaritii dimensiunea umana a productivitatii si a supravietuirii ntreprinderii , sunt interesati de stabilitatea si profitabilitatea ntreprinderii .Prin salariile platite ntreprinderea constituie uneori unica sursa de venit a personalului anga.at . 8ai mult regimul de participare a salariatilor la profit permite acestuia perspectiva de a participa la beneficii n conditiile legislatiei n vigoare . Cauta sa(si asigure o remunerare imedita si ct mai ridicata posibil si , din toate punctele de vedere , intra n conflict cu obiectivele de rentabilitate pe termen scurt . %otusi ei doresc siguranta locurilor de munca si a posibilitatilor de promovare . !e aceea numai o rentabilitate sporita pe termen lung permite sa se mentina si sa creasca numarul de locuri de munca si ofera perspectiva unor cresteri salariale pe viitor . ; . Parteneri externi C A2 Investitorii / actionarii 2 actuali sau potentiali , care doresc sa(si minimizeze riscurile si sa(si rentabilizeze capitalurile , sunt interesati in evaluarea corelatiei risc - beneficiu . FCunostintele de care dispun acestia depind de pozitia lor fata de ntreprindere C daca ei lucreaza n ntreprindere sau detin o participare nsemnata , dignosticul va fi mai bogat dect daca ei cunosc doar simple date publice . $nvestitorii sunt interesati , pe de o parte , sa(si maximizeze cstigul pe care l scot din plasamentul lor, sub forma dividendelor , iar pe de alta parte , sa maximizeze valoarea de piata a npreprinderii , prin cresterea cursurilor actiunilor cotate la bursa. 8i.locul prin care actionarii isi pot atinge aceste obiective l reprezinta cresterea rentabilitatii F H*I . 32 Institutiile publice , precum bancile si alte organisme de creditare , doresc sa(si recupereze si sa(si rentabilizeze fondurile pe care le(au ncredintat ntreprinderii , fiind intresati de indicatorii performanta , de riscurile financiare si de capacitatea de rambursare a acesteia .

C ) Creditorii : !aca analiza fianciara s(a dezvoltat rapid n banci interesate n capacitatea de rambursare a mprumuturilor acordate clientilor lor , aceasta se utilizeaza si de catre ntreprinderile care consimt sa ofere mprumuturi sau avansuri altor ntreprinderi , sau care vnd pe credit . Analiza difera dupa cum este vorba de mprumuturi pe termen scurt sau pe termen lung H)1I. ). e termen scurt , creditorii sunt interesati de lic6iditatea ntreprinderii , adica de capacitatea acesteia de a face fata scadentelor pe termen scurt , dar nu ramn indiferenti la ec6ilibrul financiar pe termen lung , fiind interesati de marimea fondului de rulment si a necesarului de fond de rulment. ;. e termen lung , creditorii /obligatarii , organismele specializate , bancile 2 trebuie sa se asigure de solvabilitatea si rentabilitatea ntreprinderii , de care depinde plata dobnzilor si rambursarea datoriilor. "i sunt interesati de marimea datoriilor , posibilitatea de rambursare , capacitatea de autofinantare a ntreprinderii , precum si de rentabilitatea si utilitatea mprumutului acordat . :. e termen scurt si pe termen lung , creditorii sunt interesati de structura financiara a ntreprinderii care exprima gradul de risc prin levierul financiar /raportul datorii( capitaluri proprii2. ! 2 !urni"orii si alti creditori comerciali sunt interesati n initierea si continuarea relatiilor comerciale si acordarea de facilitati , vizeaza evaluarea solvabilitatii pentru continuarea si dezvoltarea relatiilor comeciale. " 2 Clientii sunt interesati in evaluarea continuitatii activitatii ntreprinderii pentru colaborari pe termen lung . 5 2 Statul este dublu interesat pentru prezentarea fidela a patrimoniului , a rezultatului si a situatiei financiare a ntreprinderii , deoarece trebuie sa opereze prelevari si sa verse printr(un fel de impozit negativ subventii si a.utoare sociale sau fiscale directe , care sunt considerate drept surse de finantare . # ) Administratia fiscala trebuie sa se asigure de ac6itarea cu regularitate a diverselor impozite si de conformitatea anumitor operatiuni cu legislatia n vigoare , cum ar fi de exemplu politica n domeniul amortismentelor.

$) Analistul financiar C Actionarii individuali ai marilor ntreprinderi recurg la intermediari specializati ( analisti financiari ( care studiaza informatiile economice si fianciare , tin legatura cu serviciile fianciare ale ntreprinderii pentru a descoperi perspectivele de dezvoltare si a le evalua actiunile pe piata fianciara . Acesti specialisti independenti interpreteaza obiectiv documentele , punnd la dispozitia celor interesati rezultatele analizei externe pe care au efectuat(o , evidentiind n special aspectele legate de rentabilitate si riscuri , care confera

semnificatie notiunii de ec6ilibru financiar . !in aprecierea analistului financiar va decurge atractia tertilor pentru relatii comerciale sau plasamente catre ntreprinderile studiate . F C6iar daca maximizarea profitului nu mai reprezinta n toate cazurile , obiectivul primordial al unui agent economic , datorita unor nea.unsuri de ordin conceptual si pactic , cum ar fi caracterul sau static si neluarea n calcul a riscului , studiul rentabilitatii prezinta o importanta deosebita pentru analiza activitatii oricarei ntreprinderi . >biectivul esential a proprietarilor sau actionarilor unei firme l constituie maximizarea averii acestora , respectiv cresterea valorii de piata a firmei F H))I. 8aximizarea profitului ofera o orientare foarte buna a activitatii managerilor , deoarece acest obiectiv reflecta punctul pna la care trebuie extinsa productia , adica punctul in care venitul marginal este egal cu costul marginal al ultimei unitati de produs realizata . !aca se produce mai putin , nu se va putea atinge profitul maxim posibil , iar daca productia trece de puncul n care venitul marginal este egal cu costul marginal , veniturile suplimentare care se vor obtine vor fi mai mici dect costurile suplimentare .

2.2 Etapele procesului de analiza economico- financiara

Activitatea prctica de analiza economico( financiara este strns legata de realizarea functiilor managementului precum si de realizarea practica a activitatii de audit si control . Astfel fundamentarea deciziilor privind planificarea , urmarirea si reglarea activitatii ntreprinderii se bazeaza pe concluziile analizei financiare legate de factori si cauzele modificarii rezultatelor economico(financiare , pe solutii oferite de analiza pentru prevenirea si nlaturarea unor factori perturbatori . F ivelul eficientei activitatii de decizie , control si audit depinde de metodele de cercetare folosite, de calitatile , experienta si pregatirea profesionala a personalului aplicate n toate etapele muncii de analizaF H);I. "tapele practice ale muncii de analiza sunt C a2 Intocmirea planului de anali"a presupune precizarea scopului analizei microeconomice, obiectivele principale ce trebuie atinse , problemele c6eie de cercetat pentru realizarea scopului , ordinea executarii lor , locul desfasurarii analizei , perioada de timp analizata . %ot cu ocazia definitivarii planului de analiza , ec6ipa se formeaza asupra situatiei financiare a ntreprinderii , asupra obiectivului activitatii acesteia , asupra particularitatilor te6nologice si organizatorice b) Culegerea si selectarea informatiilor asigura baza de date necesare analizei . Purtatorii de informatii economice , ale evidentei economice sau alte informatii constituie

principalele surse informtionale care pot fi folosite de analiza . Selectarea informatiilor economice in functie de scopul urmarit , utilizarea informatiilor economice reprezentative , apelarea la mai multe surse de culegere a informatiilor economice , gruparea si clasificarea informatiilor financiare usureaza desfasurarea analizei financiare . c) %erificarea informatiilor culese are menirea de a asigura baza informationala n concordanta cu realitatile din economia ntreprinderii . F%erificarea formei de pre"entare a purtatorilor de informatie trebuie sa concorde cu normele de ntocmire a lor caC termen de depunere , continut economic , semnaturile pe care le poarta , corecturile sa fie certificate etc. ?erificare calculelor indicatorilor economici comparativ cu normele legale evidentiaza eventualele erori de cacul si anomalii intre diferiti indicatori economici. %erificarea de fond a informatiilor economice se refera la urmarirea veridicitatii acestora , la concordanta evidentei economice cu realitatea practica din ntreprindere , la verificarile faptice pentru identificarea activelor ntreprinderii , la evaluarea corecta a unor indicatori financiari din situatiile financiare sau analizele acestora , la asigurarea comparabilitatii dintre diferitii indicatori economico( financiari etcF.H):I d) Anali"a propriu-"isa a informatiilor financiare . FPrelucrarea informatiilor financiare cu a.utorul procedeelor analizei microeconomice presupune efectuarea de analize posfaptice , curente si previzionale . Prin analiza postfaptica si curenta se urmaresc posibilitatile reale ale ntreprinderii fata de rezultatele efectiv obtinute , evidentiind si valorificnd rezervele interne din economia ntreprinderii . Prin analiza previzionala se urmareste modul de fundamentare a planului economic al ntreprinderii pentru asigurarea unui etalon obiectiv, actualizat n aprecierea activitatii economice . Cu aceasta ocazie se evidentiaza abaterile potentiale fata de plan , locul si momentul aparitiei lor , probabilitatea transformarii lor n abateri reale si stabilirea masurilor preventive care se impun FH)9I. !esfasurarea unei astfel de analize presupune parcurgerea urmatoarelor faze C constatarea rezultatelor financiare ale ntreprinderii la un moment dat sau o perioada data , compararea si stabilirea abaterilor fata de plan sau n dinamica fata de perioada luata ca baza, pentru evidentierea gradului de ndeplinire a planului si a tendintei fenomenului . descompunerea rezultatelor financiare n elementele lor componente , n factori ca forte motrice ale acestora , n cauze care explica , de fapt, esenta fenomenelor , e rezultatelor economice si financiare . precizarea formei dintre fenomenul sau rezultatul economoc analizat si facorii de influenta /legaturi deterministe sau statice2 si stabilirea ordinii de interconditionare /de analiza2 a factorilor de influenta /care este inversa modului de formare a fenomenelor economice 2.

e) Sinte"a &n referatul de anali"a ofera posibilitatea stabilirii concluziilor de ansamblu privind laturile pozitive si negative ale rezultatelor economice si financiare ale ntreprinderii . $n general analiza starii financiare a unei ntrepinderi vizeaza doua orizonturi bine definite C - pe de(o parte , se realizeaza o analiza in timp , care vizeaza tendintele n starea financiara a unei ntreprinderi B ( pe de alta parte , se realizeaza o analiza n spatiu , prin compararea starii financiare a mai multor ntreprinderi . Pe baza cunoasterii factorilor si cauzelor abaterilor rezultatelor economico( financiare de la nivelul planificat sau fata de o perioada luata ca baza se elaboreaza masurile pentru mbunatatirea situatiei . 'n acest mod se ofera conducerii ntreprinderii variante multiple de mbunatatire a situatiei pentru a se lua o decizie optima . 'n functie de decizia adoptata si de conditiile perioadelor viitoare se elaboreaza previziunea situatiei economico ( financiare a ntreprinderii . F Rolul analistului financiar este unul foarte dificil pentru ca de rezultatele raportului de analiza depind o sumedenie de procese decizionale de ntreprins de catre diversele categorii de utilizatori ca de exempluC acordarea unui credit bancar , asigurarea credibilitatii in fata furnizorilor si a altor parteneri contractuali , atragerea investitorilor F H)0I . $n efectuarea unei analize pertinente a starii financiare , analistul financiar va proceda n principal la calculul unor indicatori a caror valoare este adesea furnizata n mod automat prin te6nicile de prelucrare automata a datelor . !e asemenea reglementarile legale sau aprecieri ale specialistilor economisti realizeaza si anumite intervale de siguranta n cadrul carora un anumit aspect al starii financiare este calificat ca un punct forte sau un punct slab al ntreprinderii . Se acorda un puncta. de performanta fiecarui aspect financiar analizat , se nsumeaza puncta.ele realizate si n final se apreciaza satrea financiara a respectivei ntreprinderi , rezultat n functie de care se iau deverse decizii . FAceasta este procedura generala de analiza a starii financiare a unei ntreprinderi . Ceea ce trebuie sa nteleaga utilizatorii situatiilor financiare este ca analiza financiara nu se rezuma doar la calcul , adeseori mecanic al unor indicatori , ci procesul de analiza este unul mult mai amplu care necesita cunostinte foarte amanuntite de contabiliate ( finante si de multe ori feelingul analistului financiar este 6otartor n aprecierea starii financiare a unei ntreprinderiFH),I. Pentru exprimarea rentabilitatii la nivelul unei firme se utilizeaza doua categorii de indicatori dupa cum am mentionat si mai sus , si anume C

a2 $ndicatori absolutiC ( ( ( ( excedentul brut din exploatare B rezultatul exercitiului B rezultatul din exploatare B capacitatea de autofinantare si autofinantarea B

b2 $ndicatori relativi /rate de rentabilitate2 ( rata rentabilitatii economice B ( rata rentabilitatii financiare B ( rata rentabilitatii resurselor consumate B ( rata rentabilitatii veniturilor B ( rata rentabilitatii comerciale

2.3

unctiile !ndeplinite de profit

ecesitatea maximizarii functii indeplinite de acesta C

profitului

reiese

c6iar

din

numeroasele

). !unctia de stimulare a activitatii economice , ntuct el constituie un scop fundamental al acesteia . >btinerea celui mai mare profit constituie un obiectiv fundamental pentru toti agentii economici , determinndu(i sa(si asume toate riscurile pe care le implica organizarea si desfasurarea afacerilor n care se anga.eaza. ;. !unctia de crestere economica , indeplinita de profit , ntuct acesta reprezinta una dintre principalele surse ale acumularii destinate investitiilor , n vederea cresterii si dezvoltarii economice , inclusiv de careare a noi locuri de munca. :. !unctia de sursa de finantare a actiunilor cu caracter social , deoarece profitul serveste la formarea veniturilor bugetare din care sunt finantate actiunile guvernamentale ce stau la baza finantarii nvatamntului , culturii , sanatatii , administratiei publice , armatei etc.

9. !unctia de control asupra activitatii agentilor economici . ivelul si dimanica profitului realizat constituie un adevarat barometru al calitatii activitatii agentilor economici . Cu ct profitul este mai mare si cu ct se asigura o anumita stabilitate a sa n timp , cu att mai mult se verifica n pactica , calitatile si abilitatea managerilor respectivi n rndul oamenilor de afaceri . 5irmele care se dovedesc nerentabile sunt eliminate de pe piata , fiind supuse falimentului . 0. !unctia de amplificare a bogatiei . $ndiferent daca este utilizat pentru dezvoltare sau pentru consum , cu ct profitul unei firme este mai mare cu att va creste avutia tuturor agentilor implicati n activitatea firmei /manageri , salariati, actionari , banci ,stat 2.

Cap. 3 Analiza renta"ilitatii activitatii pe nivele de activitate

Profitul sau beneficiul este expresia baneasca a cstigului obtinut n urma unei operatiuni , actiuni sau activitati . Conditia generala a obtinerii profitului este activitatea economica . Rezultatul acesteia se calculeaza ca diferenta ntre pretul de vnzare si costul de obtinere al produsului sau prestarii serviciului catre terti . FSituatiile financiare ale unei ntreprinderi contin o serie de legaturi caractetistice tipului de activitate desfasurata de catre ntreprindere , legaturi care pot fi puse n evidenta , prin analiza componentelor individuale ale fiecarei situatii financiare n parte precum si prin analiza ratelor specifice rentabilitatii financiareFH)-I . Situatiile financiare reflecta n acelasi timp conditiile din sectorul de activitate al ntreprinderii si , n general , conditiile dintr(o economie si urmeaza deciziilor adoptate la nivelul managemantului n vederea coordonarii ntregii activitati a companiei . > dimensiune a rentabilitatii activitatii de exploatare este evidentiata cu a.utorul contului de profit si pierdere .Contul de profit si pierdere prezinta rezultatele activitatilor de exploatare , financiara si extraordinara pe o perioada de timp determinata , de obicei durata exercitiului financiar . Aceasa situatie financiara furnizeaza informatii utilizate att pentru evaluarea rentabilitatii anterioare a unei ntreprinderi , ct si pentru estimarea viitoarelor rezultate financiare ale ntreprinderii . Contul de profit si pierdere grupeaza veniturile si c6eltuielile unei ntreprinderi pe tipuri de activitati si anume C Activitatea de exploatare

 Activitatea financiara Activitatea extraordinara Activitate globala Contul de profit si pierdere este un document de sinteza contabila prin care se regrupeaza fluxurile de exploatare , financiare si extraordinare ale unei ntreprinderi . Cu a.utorul lui se explica modul de constituire a rezultatului exercitiului n diferite etape permitnd desprinderea unor concluzii legate de nivelul rentabilitatilor economice ale activitatii desfasurate de o firma ntr(o anumita perioada de gestiune .

F5luxurile economice reflectate cu a.utorul contului de profit si pierdere pot fi grupate nC a 2 Fluxuri de exploatare , care cuprind operatiuni economice cu caracter specific , obisnuit si repetitiv , care vizeaza activitatea normala si curenta a unei ntreprinderi , excluznd influenta unor factori cu caracter financiar sau extraordinar . >peratiunile de exploatare permit determinarea rezultatului din exploatare , rezultat real generat de activitatea de baza a ntreprinderii . b2 Fluxurile financiare sunt acele operatiuni economice care se refera la activitatea financiara si care au un caracter obisnuit , repetitiv si specific . 5luxurile financiare permit determinarea rezultatului financiar . 5luxurile de exploatare si financiare formeaza fluxurile curente care genereaza rezultatul curent al exercitiului . c2 Fluxurile extraordinare cuprind operatiuni economice care nu au legatura directa cu obiectul normal de activitate al ntreprinderii . >peratiunile din aceasta categorie au un caracter accidental . 5luxurile extraordinare permit determinarea rezultatului extraordinar . Prin nsumarea acestor rezultate partiale se obtine rezultatul brut al exercitiului FH)+I .

3.1 Analiza renta"ilitatii actvitatii de e#ploatare

8asurarea moderna a rentabilitatii unei firme sau ntreprinderi include att monitorizarea executarii ct si masurarea pe baza rezultatelor , care implica culegerea cu regularitate a informatiilor asupra rezultatelor efective . Prin acesta se demonstreaza daca un proiect , un program sau o politica isi atinge obiectivele sau realizeaza rezultatele declarate . Abordarea moderna a analizei rentabilitatii activitatii de exploatare presupune alegerea indicatorilor c6eie de rentabilitate pentru monitorizarea efectelor . %rebuie facuta precizarea ca indicatorii efectelor nu sunt acelasi lucru cu efectele , fiecare efect trebuie transpus ntr(unul sau mai multi indicatori.

Activitatea de exploatare reprezinta scopul si efectul catre care tinde orice ntreprinzator , iar pentru a pune n evidenta volumul acestei activitati principale /de baza 2 utilizam un sistem de indicatori specifici calculasi pe baza contului de profit si pierdere .

3.1.1 Analiza e#cedentului "rut din e#ploatare $%ate e#cedentului "rut din e#ploatare &

"xcedentul brut de expoatare /"3"2 exprima rezultatul economic brut ce se obtine din activitatea de exploatare a ntreprinderii . Acesta este un sold intermediar de gestiune care face legatura intre indicatorii de gestiune si indicatorii traditionali de rentabilitate . ivelul sau se poate stabili n doua moduri C a2 plecnd de la valoarea adaugata /?A2 "3" J ?A K Se ( $% ( Cp n care C Se ( subventiile de exploatare primite B $% ( valoarea impozitelor si taxelor datorate /mai putin impozitul pe profit si %?A2B Cp ( c6eltuieli cu personalul /salarii brute K contributii la bugeul statului legate de salarii 2 . b2 prin compararea veniturilor de exploatare care implica incasari imediate sau la termen /?eL2 cu c6eltuielile de exploatare , care genereaza plati , imediate sau la termen /CeL2 C "3" J ?eL ( CeL "3" ;110 J ;*.+*),), ( ;+.+;0,); J )1,,,19 R> "3" ;11, J 9).,0,,9+ ( :*.)+*,-+ J ;.9,,,-1 R> "3" ;11- J 9.-:0,9, ( 9.;-;,:- J 9,:,1* R> 'n cazul firmei analizate se observa o crestere treptata n fiecare an a "3" (ului , interpretata favorabil pentru desfasurarea ntregii activitati a firmei . Pe baza analizei excedentului brut din exploatare se poate determina acea diferenta ntre venitrile din exploatare si c6eltuielile din exploatare, diferenta care poate fi utilizata ca sursa pentru reproductia mi.loacelor folosite n ciclul de fabricatie , si totodata pentru finantare .

F?eniturile din exploatare care implica incasari cuprind C veniturile din vnzarea marfurilor , productia exercitiului si subventiile pentru expolatare , iar c6eltuielile care implica plati sunt formate din C costul de ac6izitie al marfurilor vndute , consumurile provenite de la terti , c6etuielile cu personalul si impozitele , taxele si varsamintele asimilate . Astfel "3" devine surplusul monetar potential dega.at de activitatea curenta a ntreprinderii , fiind practic o diferenta intre veniturile monetare potentiale si c6eltuielile monetare probabile de a se efectua. "3" reprezinta un indicator monetar potential , datorita existentei decala.elor dintre plati si ncasari ce provin din folosirea pasivelor stabile /furnizori , salariati , bugetul statului2 si respectiv din creditele comerciale acordate clientilor , el putnd fi constatat cu certitudine doar la sfrsitul perioadei F H)*I. !atorita omogenitatii continutului sau , "3" este un indicator folosit adesea pentru compararea peformantelor economico(financiare . Analiza excedentului brut din exploatare poate fi facuta pe baza valorii sale absolute sau cu a.utorul unor rate . 'n marime absoluta , nivelul sau este influentat de o serie de factori C ( ( ( ( ( nivelul de prelucrare a materiilor prime n ntreprindere , reflectat prin intermediul valorii adaugate B nivelul salarizarii anga.atilor firmei , exprimat prin intermediul ponderii c6eltuielilor cu personalul n valoarea adaugata B gradul de fiscalitate /exceptnd impozitul pe profit 2B implicarea statului prin subventionarea activitatii respective B capacitatea firmei de a gestiona eficient alte activitati n afara celei de baza B

Surprinderea influentei diferitilor factori asupra modoficarii excedentului brut de exploatare necesita efectuarea unei analize factoriale a acestuia . &n prim model de analiza pleaca de la volumul total de activitate , exprimat prin productia exercitiului , si de gardul de integrare a productiei C

EBE =Qe , unde C reprezinta gradul de integrare a productiei reprezinta ponderea excedentului brut din expoatare n valoarea adaugata. &n alt model de analiza pleaca de la valoarea adaugata obtinuta si pune n evidenta parte ce ramne la dispozitia

firmei dupa plata salariilor , a impozitelor si a taxelorC EBE = VA

unde reprezinta ponderea c6eltuielilor cu personalul si a impozitelor si taxelor n valoarea adaugata .

atele excedentului !rut din exploatare Permit aprecierea modului n care acesta reuseste sa acopere diferitele nevoi de finantare. Cele mai importante rate utilizate sunt C a2 Rata amortizarii

RA J

M )11

b2 Rata c6eltuielilor financiare

R C5 J c2 Rata dividendelor

M )11

R !J d) Rata autofinantarii

M )11

R A5 J

M )11

Autofinantarea ' Capacitatea de autofinantare - (ividendele platite

$n functie de nivelul acestor rate, se fac aprecieri cu privire la repartizarea "3". ivelul acestuia trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura C ( ( ( mentinerea capitalului te6nic , prin intermediul amortizarii B remunerarea capitalului mprumutat prin intermediul c6eltuielilor cu dobnzile B remunerarea capitalului propriu , prin acordarea unor dividende stimulative pentru actionari B

dezvoltarea ntreprinderii prin capitalizarea unei parti din profitul obtinut H;1I.

3.1.2 Analiza rezultatului din e#ploatare

Rezultatul din expolatare reprezinta cea mai importanta componenta a rezultatului total , fiind agregat , n principal , de investitori pentru caracterizarea rentabilitatii economice a activitatii finantate . ivelul sau se poate determina n doua moduri C a2 Pe baza "ontului de Profit si Pierderi , ca diferenta intre veniturile din exploatare si c6eltuielile din exploatare C Re J ?e ( Ce b2 Pe baza #ituatiei #oldurilor $nter%ediare de &estiune , plecnd de la excedentul brut din exploatare C Re J "3" K A?e ( A ( ACe, unde C A?e ( alte venituri din expolatare B A ( c6eltuieli cu amortizarea si provizioanele B ACe ( alte c6eltuieli din exploatare si acest indicator poate fi analizat din punct de vedere structural si factorial .
3.1.2.1 Analiza structurala a rezultatului din e#ploatare

&rmareste surprinderei contributiei diferitelor elemente componente la realizarea acestuia . Astfel structura rezultatului exploatarii poate fi privita din mai multe puncte de vedere C ( ( ( pe tipuri de activitati B pe subunitati ale ntreprinderii B pe tipuri de produse etc.

Pentru a avea o imagine mai exacta asupra rentabilitatii diferitelor activitati , subunitati sau produse , aceste ponderi se pot compara cu ponderea detinuta de respectivele componente In veniturile din expoatare. Astfel , acele componente care au o pondere mare n rezultatul de exploatare si o pondere mica n veniturile din exploatare au un nivel al rentabilitatii superior mediei pe ntreprindere , n tipm ce componentele cu o pondere mica n rezultatul din exploatare si o pondere mare n venituri au o rentabilitate inferioara mediei .

3.1.2.2 Analiza factoriala a rezultatului din e#ploatare

Se poate realiza cu a.utorul mai multor modele de tip multiplicativ C

Re J ?ex

J ?e Pe J s t N E6 N Pe , iar Pe J

unde C Pe ( profitul mediu de exploatare la un leu venituri din exploatare , respectiv ponderea cifrei de afaceri /CA2 , a veniturilor din productia stocata /?ps2 a veniturilor din exploatare /A?e2 n veniturile de exploatare adica C

ge J

M )11 B

pe ( este profitul aferent cifrei de afaceri , productiei stocate , productiei imobilizate , altor venituri din exploatare /Pr , Pps , Ppi , Pav2, care revine la un leu cifra de afaceri , venituri din productia stocata , venituri din productia imobilizata , altor venituri din exploatare C

pe J

3.2 Analiza renta"ilitatii activitatii financiare

Rentabilitatea financiara reflecta gradul de remunerare a capitalului investit ntr(o ntreprindere de catre proprietari . Se poate exprima att ca forma absoluta , ca marime a profitului net ct si sub forma relativa , ca rata de rantabilitate . a' enta!ilitatea financiara expri%ata ca %ari%e a profitului net , reprezinta partea din profitul brut al exercitiului ce ramne ntreprinderii dupa plata impozitului pe profit . (E = BE ) $p $p J P$ N ;0 < P$ J R3" ( ? $ K C@ ! , unde C ( R " reprezinta rezultatul net /contabil 2 al exercitiului ( R3" reprezinta rezultatul brut al exercitiului ( $p reprezinta impozitul pe profit calculat ( P$ reprezinta profitul impozabil ( ? $ reprezinta veniturile neimpozabile

( C@ ! reprezinta c6eltuielile nedeductibile R ";110 J )+,+* N ;0< , R ";110 J 9,-; /R> 2 R ";11, J )*+,-0 N;0 < , R ";11, J 9*,,+ /R> 2 R ";11- J 99),)+ N;0 < , R ";11- J ))1,;* /R> 2 Conform reglementarilor actuale n vigoare H;)I ntreprinderile mari care aplica >.8..5.P. nr. *9O;11) vor trebui sa procedeze la o reconciliere a profitului contabil cu profitul fiscal n vederea exprimarii unor performante reale prin situatiile financiare . 'n acest scop se vor recunoaste n situatiile financiare creante sau datorii din impozit amnat care vor corecta valoarea impozitului pe profit curent. !atoriile privind impozitul amnat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit platibile n perioadele contabile viitoare , n ceea ce priveste diferentele temporare impozabile . Creantele privind impozitul amnat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit recuperabile n perioadele contabile viitoare , n ceea ce priveste C diferentele temporare deductibile raportarea pierderilor fiscale nefolositoare raportarea creditelor fiscale nefolositoare !iferentele temporare sunt diferentele dintre valoarea contabila a unui activ sau a unei datorii din bilant si baza fiscala a acestora . 3aza fiscala a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuita acelui activ sau acelei datorii n scopuri fiscale . 'mpozitul amnat /creanta sau datorie 2 apare atunci cnd C exista diferente ntre valoarea contabila si baza fiscala a unei creante sau datorii aceste diferente sunt reversibile /temporare 2 creantele sau datoriile respective fac obiectul impozitarii !iferentele dintre baza fiscala si valoarea contabila pot fi C permanente , situatie n care diferentele respective nu fac obiectul impozitului amnat C ex. c6eltuielile nedeductibile fiscal n relatia cu bugetul statului /amenzi , penalitati 2 temporare care vor genera sume impozabile sau deductibile atunci cnd valoarea contabila a activului este recuperata respectiv stinsa . Rezultatul fiscal J Rezultatul contabil K !iferente permanente K !iferente temporare

!' enta!ilitatea financiara expri%ata ca ata a renta!ilitatii capitalului propriu sau Rata rentabilitatii financiare /R>" ( din engleza Freturn on common ePuitGF2 determinata ca raport ntre profitul net obtinut de ntreprindere /P 2 si capitalul propriu /CPR2 astfel C

R>" J

N )11 , unde

$mportanta analizarii acestui indicator rezulta cel putin din urmatoarele considerente C ( indicatorul arata gradul de alocare a fondurilor actionarilor n activitatea curenta , pe de(o parte , precum si eficienta cu care firma anga.eaza capitalul actionarilor n afaceri , pe de alta parte . ( indicatorul refelecta totodata rentabilitatea capitalului actionarilor constituind o masura a capacitatii ntreprinderii de a plati dividendele cuvenite acestora B ( indicatorul , permite estimarea cstigurilor pe o unitate de capital investit n actiuni sau profitul care revine proprietarilor pentru investitiile facute n firma . Rentabilitatea capitalului propriu este o masura combinata a trei facotori si anume C a profitabilitatii /mar.a profitului 8P2 , a vitezei de rotatie a activelor /Q A32 si a levierului financiar /L52 . Ca urmare fluctuatiile ratei capitalului propriu pot fi explicate printr(o analiza factoriala pe cei trei factori mentionati n cadrul modelului de analiza C

R>" J 8P N QA3 N L5 J

a' *ar+a profitului ,*P' C &n indicator specific performantei financiare este mar.a profitului care constituie o functie att a levierului de exploatare ct si a valorii adaugate de(a lungul ciclului de productie , sintetiznd cstigurile obtinute din fiecare unitate monetara rezultata din vnzari . !' Viteza de rotatie a activelor ,-AB2 C Ratele de performanta a activelor pun n evidenta veniturile si c6eltuielile firmei fie pentru a analiza structura costurilor , fie pentru a corela performanta vnzarilor cu volumul activelor utilizate n realizarea vnzarilor . 'n general , viteza de rotatie a activelor se focalizeaza asupra urmatoarelor tinte C ( n primul rnd , indicatorul pune n evidenta eficienta cu care sunt utilizate activele B

( n al doilea rnd , indicatorul reflecta vnzarile realizate de fiecare unitate monetara a activelor utilizate B ( n al treilea rnd , indicatorul prezinta n mod sintetic activele ntreprinderii . c' Levierul financiar C $n literatura de specialitate indicatorul mai este denumit si F5actorul de multiplicare a capitalului propriu F H;;I . > ntreprindere utilizeaza att fonduri atrase si mprumutate de diverse tipuri ct si fondurile actionarilor . &tilizarea acestor doua categorii de resurse va depinde de atitudinea companiei fata de risc si fata de rentabilitate . 'n acest sens levierul financiar evidentiaza urmatoarele aspecte C ( n primul rnd indicatorul prezinta n mod sintetic datoriile ntreprinderii B ( n al treilea rnd levierul financiar reprezinta o masura a ncrederii creditorilor n capacitatea ntreprinderii de a genera suficient numerar si ec6ivalente ale numerarului necesar pentru rambursarea mprumuturilor .

3.3. Analiza renta"ilitatii activitatii e#traordinare

ivelul extraordinar pune n evidenta prin indicatorii sai specifici fluxurile financiare din operatiuni extraordinare . Acest tip de operatiuni are un caracter ntmplator , el neputnd fi luat n calcul pentru aprecierea performantelor viitoare ale unei ntreprinderi , att datorita lipsei de regularitate n aparitii ct si datorita sensului foarte alternant /profit O pierdere 2 . Conceptul de FextraordinarF a fost introdus prin noile reglementari n domeniul contabil din tara noastra si anume >.8.5.P. nr. *9O;11) si >.8.5.P.nr.:1,O;11; , el nlocuind vec6iul concept de FexceptionalF . Cele doua notiuni difera ntre ele att ca forma respectiv titulatura dar mai ales ca fond, diferentele referindu(se la C Activitatea exceptionala desi caracteriza operatiuni ntmplatoare cum ar fi C cedarea de active , amenzi si penalitati , donatii primite sau oferite , aceste activitati erau n strnsa legatura cu activitatea de exploatare a ntreprinderii motiv pentru care noile reglementari le includ n apana.ul activitatii extraordinare . Activitatea extraordinara cuprinde veniturile si c6eltuielile prile.uite de evenimente extraordinare .

./ ezultatul !rut extraordinar , BE02 este un indicator partial care arata volumul rezultatelor obtinute din activitatea extraordinara neinfluentate de amortizarile si provizioanele specifice acestor fluxuri financiare C R3"R J ?3"R ( C3"R

n care C ?3"R ( veniturile extraordinare /mai putin venituri din provizioane 2 si se determina din rula.ul creditor al conturilor din grupa -C3"R ( c6eltuieli extraordinare /mai putin amortizarile si provizioanele2 si se determina din rula.ul creditor al conturilor din grupa -, . 'n ceea ce priveste firma analizata nu putem expune o evolutie a rezultatului brut extraordinar deoarece deoarece pe ntreg parcursul activitatii economico ( financiare , societatea nu a efectuat operatuiuni prin care sa redea cifric veniturile extraordinare si c6eltuielile extraordinare . 1/ ezultatul extraordinar , E0' se calculeaza ca diferenta exctraordinare /?"R2 si c6eltuielile extraordinare /C"R2 , si anume C R"R J ?"R (C"R R"R ;110 J ;*.+*),), ( ;+.+;0,); B R"R;110 J ).1,,,19 /R> 2 R"R ;11,J 9).,0,,9+ ( :*.)+*,-+ B R"R;11, J ;.9,,,-1 /R> 2 R"R;11- J 9.-:0,9, ( 9.;-;,:- B R"R;11- J 9,:,1* /R> 2 Pe baza analizei efectuate asupra Rezultatului extraordinar observam o crestere ma.ora a acestuia de la an la an , interpretata favorabil pentru ntreaga activitate a firmei . Rezultatul extraordinar este un indicator care evidentiaza rentabilitatea unei ntreprinderi la nivelul fluxurilor extraordinare . 'n mod analog se poate realiza o analiza detailata n dinamica si pentru aceasta categorie de rezultate .
3.4. Analiza 'lo"ala a activitatii

ntre

veniturile

ivelul global al activitatii evidentiaza cu a.utorul unui sistem de indicatori rezultatele intermediare si finale ale activitatii agentilor economici . 'n acest sens distingem C ( rezultatul total al exercitiului ( rezultatul care exprima potentialul de finantare ( capacitatea de autofinantare
3.4.1 Analiza rezultatului total al e#ercitiului

FRezultatul total al exercitului reprezinta un indicator sintetic prin care se apreciaza sub forma absoluta rentabilitatea unei firme . Analiza acestuia vizeaza doua obiective C ( ( analiza dinamicii si structurii B analiza factoriala FH;:I.

3.4.1.1 Analiza dinamicii si stucturii rezultatului total

Analiza dinamicii si structurii rezultatului total al exercitiului tine seama de elementele componente si de sursele sale de provenienta , asa cum sunt ele prezentate n Contul de profit si pierdere . Potrivit acestuia marimea rezultatului total al exercitului /Rt2 sau a profitului brut /Pb2 se determina ca diferenta intre veniturile totale /?t2 si c6eltuielile totale / Ct2, astfel C Rt /Pb2J ?t ( Ct La rndul lor , veniturile totale se determina prin nsumarea veniturilor de exploatare / ?e2, a veniturilor financiare /?f2 si a veniturilor extraordinare /Cex2 C ?t J ?e K ?f K ?ex Ct J Ce K Cf K Cex Pentru analiza dinamicii profitului brut , se pot calcula modificarile absolute si procentuale intervenite n marimea acestuia n anul curent fata de anul de baza , astfel C
)

M )11 J $ re ( )11 F 8odificarea absoluta a rezultatului total se explica prin modificarea veniturilor totale si a c6eltuielilor totale , ale caror influente se pot calcula cu a.utorul metodei balantiere. Anlaliza structurala a rezultatului total se poate adnci prin luarea n considerare a influentelor exercitate de modificarea fiecarei categorii de venituri , precum si a categoriilor de c6eltuieli aferenteFH;9I . 8arimea rezultatului total se poate stablili prin nsumarea rezultatului de exploatare /Re2 cu rezultatul financiar /Rf2 si cu rezultatul extraordinar /Rex2C

Rt J Re KRf KRex J /?e ( Ce 2 K /?f(Cf2 K / ?ex (Cex2 . Prin nsumarea rezultatului de exploatare cu rezultatul financiar se obtine rezultatul curent /Rc2C Rc J Re K Rf , iar Rt J Rc K Rex . $n procesul de analiza , se pot calcula influentele fiecarei categorii de rezultat n cadrul rezultatului total folosind metoda bilantiera. !e asemenea se poate face o analiza structurala a profitului brut prin calcularea ponderii fiecarei categorii de rezultat n cadrul rezultatului total al ntreprinderii , precum si a modificarii acestor ponderi , astfel C

= Re,Rf,Rex J
)

M )11

(=1

'n cazul SC A !"#$%&L SA, marimea veniturilor totale , a c6eltuielilor totale si a profitului brut /preluate din Contul de profit si pierdere 2 sunt prezentate n tabelul urmator C $ndicatori 1223 , 4(' 1225 9/1..,36 , 4(' 1226 , 4(' 9/689,36

*odific

Venituri totale 1/889,.8 din care 7 1/8:8,.. ) de exploatare 3,26 ) financiare ) extraordinare "heltuieli 1/863,;2 totale din care 7 1/::1,3. ) de exploatare 81,6: 2 2

1223 ) 12 ./1.6,;:

./.65,3; 9/.53,59 93,8; 2 9/2.1,:1 9/;3;,;8 9/6;3,95 38,.2 2

92,:3

./2;6,31

./2;5,9 ;/8.:,86 8;,:9 9/161,;6 :.,21

.,2

2 ) financiare ) extraordinare ezultatul de exploatare ezultatul financiar ezultatul curent ezultatul extraordinar .25,52 ):6,62 .:,:8 2 2 2 195,56 ) 96,8. .8:,63 95;,28 )1.,8. 99.,.:

.92,25

) ;8,6

.68,:5

ezultatul total

.:,:8

.8:,63

99.,.:

.85,:5

Se constata din tabel o ma.orare cu )*,,+, n anul ;11, fata de anul ;110 si ;9;,9; a profitului brut n anul ;11- fata de ;11, , care n termeni procentuali corespunde unei cresteri de 09,*9 < . Cresterea profitului brut s(a datorat ma.orarii veniturilor totale cu 0+;,** si a c6eltuielilor totale cu :91,0, , pe ansamblu cele doua influente apreciindu(se favorabil . Cresterea veniturilor totale s(a datorat ma.orarii cu 0-1,+) a veniturilor de exploatare /influenta favorabila2. Cresterea c6eltuielilor de exploatare a avut o influenta negativa asupra evolutiei profitului brut , determinnd scaderea acestuia cu :0:,:* influenta care nsa nu se apreciaza nefavorabil, avnd n vedere ca aceasta crestere de c6eltuieli a fost recuperata pe seama cresterii superioare a veniturilor din exploatare /0-1,+) fata de :0:,:* R> 2 ;/9/./1 Analiza factoriala a rezultatului total

Analiza factoriala a rezultatului total necesita studierea acestuia cu a.utorul unor modele de tip determinist , cere permit stabilirea factorilor ce influenteaza nivelul si evolutia sa , precum si masurarea acestor influente . 'n acest sop poate fi utilizat urmatorul model C

Pb J ?t N

J ?t N Pb , unde Pb J

B gi J

M )11 B Pv J

Pb ( profitul mediu ce revine la ) leu venituri totale B gi ( ponderea celor trei categorii de venituri /de eploatare , financiare si extraordinare 2 n totalul veniturilor B Pv ( profitul la ) leu venituri , pe cele trei categorii de venituri . Pentru urmator C aplicarea acestui model , sunt necesare datele din tabelul

$ndicatori , 4(' Venituri totale din care 7

1223

1225 , 4(' 9/1..,36

1226 , 4(' 9/689,36 9/6;3,95 38,.2 2

1/889,.8 )venituri din exploatare )venituri financiare )venituri extraordinare Profit !rut din care 7 )profitul de exploatare )profitul financiar )profitul extraordinar Profitul %ediu !rut la . leu venituri totale Profitul de .:,:8 .25,52 ) :6,62 2 1/8:8,.. 3,26 2

9/.53,59 93,8; 2

.8:,63 96,8. 2

195,56

99.,.: 95;,28 ) 1.,8. 2

2,296.8 2,225;. 2,2;355 2,2381.

2,2812.

2,28668

exploatare la . leu venituri de exploatare Profitul financiar la . leu venituri financiare Profitul extraordinar la . leu venituri extraordinare Ponderea veniturilor de exploatare n veniturile totale Ponderea veniturilor financiare n veniturile totale

.,29;.9 .,61566 2 2 8:,8.< 88,:; < .,28< 2,.6 < 2

2,;626.

8:,65<

.,19<

Cresterea profitului cu ;9;,9; n anul ;11-, fata de anul ;11, se explica pe seama modificarii factorilor cu actiune directa si indirecta , care se calculeaza cu a.utorul metodei substitutiilor n lant C ). ;.
?t

J / ?t) ( ?t1 2 N Pb1 J/9.-*9,0- ( 9.;)),0-2N 1,9- J ;-.0)),0) J ?t) /Pb) ( Pb1 2 J 9.-*9,0- N /1,*;1) ( 1,9- 2 J ;)9,+*

Pb

Se observa ca att veniturile totale , ct si profitul mediu brut ce revine la ) leu venituri totale au avut o influenta favorabila asupra modificarii profitului brut al firmei , astfel factorul extensiv /?t2 a condus la o crestere cu ;-.0)),0) a profitului brut , iar factorul intensiv /Pb2 a dus la un spor de ;)9,+* .
3.4.2 Analiza rezultatelor care e#prima potentialul de finantare

Rezultatele ce exprima potentialul de finantare sunt determinate n functie de fluxurile monetare derulate la nivel de ntreprindere .Acestea nu se regasesc n Contul de profit si pierdere si nici n Situatia soldurilor intermediare de gestiune , ci numai in tablourile de fluxuri . Cu a.utorul acestor indicatori este caracterizatacapacitatea ntreprinderii de a dega.a resurse financiare pentru remunerarea capitalurilor investite si sustinerea dezvoltarii viitoare .

Principalii indicatori de rezultate care exprima potentialul de finantare al ntreprinderii suntC ( ( ( capacitatea de autofinantare B autofinantarea B valoarea adaugata economica.
3.4.2.1 Analiza capacitatii de autofinantare si a autofinantarii

"apacitatea de autofinantare ,"AF' reflecta potentialul financiar de crestere economica a ntreprinderii , respectiv sursa interna de finantare generata de activitatea industriala si comerciala a acesteia, destinata sa asigure C finantarea unor nevoi ale gestiunii curente B cresterea fondului de rulment B finantarea totala sau partiala a noilor investitii B rambursarea mprumuturilor contractate B remunerarea capitalurilor investite . umita si mar.a bruta de autofinantare , este un sold rezidual de flux semnificativ pentru ntreprindere , care se obtine ca o diferenta ntre fluxurile de intrare si fluxurile de iesire generate de operatiunile curente de gestiune care lasa la dispozitia ntreprinderii resurse proprii ce ramn disponibile pentru finantarea deverselor necesitati C rezultatul exercitiului dupa impozitare si c6eltuielile care nu au antrenat plati /amortizari , provizioane 2 , dupa deducerea sumelor corespunzatoare participarii salariatilor la profit acordate n conditiile legii . Acest indicator se determina dupa deducerea impozitului din profitul realizat , iar globalitatea rezida din faptul ca este dega.ata de intreaga activitate a ntreprinderii . Aceasta nu trebuie confundata cu excedentul brut de exploatare , deoarece daca acesta din urma se circumscrie sferei activitatii de exploatare , capacitatea de autofinantare vizeaza toate laturile activitatii ntreprinderii /exploatare finciara si extraordinara 2. Capacitatea de autofinantare se poate determina prin doua metode C ( ( metoda deductiva B metoda aditiva .

Prin %etoda deductiva , capacitate de autofinantare se determina placnd de la excedentul brut de exploatare /"3"2 , la care se adauga alte venituri monetare si se scad alte c6eltuieli monetare C CA5J"3" K Alte venituri monetare ( Alte c6eltuieli monetare Sau , CA5 J "3" K Alte venituri din exploatare L ( Alte c6eltuieli din exploatare LL K ?enituri financiare LLL ( C6eltuieli financiare LLLL K ?enituri extaordinare ( C6eltuieli extaordinare ( $mpozitul pe profit . !aca avem n vedere continutul excedentului brut de exploatare , relatia poate deveni C CA5 J Rezultatul din exploatare K Amortizari si provizioane K ?aloarea neta contabila a elementelor de activ cedate ( ?enituri din vnzarea de active ( Subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitilui K ?enituri financiare LLL ( C6eltuileli financiare LLL K ?enituri extaordinare ( C6eltuieli extraordinare ( $mpozit pe profit L fara veniturile din vnzarea de active si subventiile pentru investitii virate asupra rezultatului exercitului B

LL fara valoarea neta contabila a elementelor de activ cedate B LLL fara reluari asupra provizioanelor B LLLL fara amortizari si provizioane financiare calculate B 'n esenta capacitatea de autofinantare reprezinta fluxul potential de lic6iditati aferet ntregii activitati a ntreprinderii , rezultat al deducerii din veniturile monetare totale /care presupun ncasari 2 a c6eltuielilor monetare totale /care presupun plati 2 . Prin %etoda aditiva , capacitatea de autofinantare se determina prin adaugarea la rezultatul net al exercitului a categoriilor de c6eltuieli calculate , dar neplatibile /c6eltuieli cu amortizarea si provizioanelor 2 si scaderea veniturilor calculate , dar nencasabile /venituri din provizioane 2 , astfel C CA5 J Rezultatul net al exercitiului K C6eltuieli calculate ( ?enituri calculate K ?aloarea neta contabila a elementelor de activ cedate ( ?enituri din vnzarea de active . sau , CA5 J Rezultatul net al exercitiului K C6eltuieli cu amortizarea si provizioanele /de exploatare si financiare 2 calculate ( ?enituri din provizioane /din exploatare si financiare 2 K ?aloarea neta contabila a elementelor de activ cedate ( ?enituri din vnzarea de active ( Subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului . Aceasta metoda simpa si rapida nu explica originea capacitatii de autofinantare si ansamblul fluxurilor de trezorerie care vor naste operatiuni , ci formeaza asupra utilizarii acesteia n mai multe scopuri C acoperirea pierderilor probabile si a riscurilor /provizioanelor 2B finantarea cresterii /rezultatul pus n rezerva2B remunerarea capitalului propriu /dividende2 si rambursarea mprumuturilor . ici una dintre cele doua metode de calcul al capacitatii de autofinantare nu are n vedere masura n care veniturile corespund ncasarilor , iar c6eltuielile platilor . Presupunnd

ca toate vnzarile sunt ncasate pe parcursul exercitiului si toate c6eltuielile /cu exceptia amortizarilor 2 , sunt platite , se poate calcula capacitatea de autofinantare , identificata , n acest caz , cu fluxul net de trezorerie dega.at n cursul exercitului , sau capacitatea de autofinantare ncasata.

'n ma.oritatea cazurilor insa , veniturile realizate si c6eltuielile anga.ate nu sunt integral ncasate , respectiv platite pe parcursul exercitiului . Cu toate acestea , tinnd cont ca fluxurile din decala.e.e de ncasari si plati sunt n general de scurta durata si sunt compensate de decala.ele exercitiului precedent , se poate afirma ca marimea capacitatii de autofinantare reflecta aproape exact fluxul net de trezorerie dega.at n cursul exercitiului curent . > serie de indicatori utili in aprecierea independentei financiare a ntreprinderii se pot stabili pe baza capacitatii de autofinantare C a2 Capacitatea de rambursare a datoriilor financiare (Cr), care reflecta numarul de ani necesari pentru a asigura rambursarea datoriilor financiare pe baza capacitatii de autofinantare anuale dega.ate de ntreprindere B

Cr J b ) )ata de finantare a investitiilor ()f) reflecta proportia n care ntreprinderea poate asigura finantarea investitiilor anuale pe seama capacitatii de autofinantare , n situatia n care ntreaga suma ar fi alocata n acest scop .

Rf J

M )11

c))ata de acoperirea e*cedentului brut de e*ploatare ()ac) reflecta participarea fluxului potential de lic6iditati , din activitatea de exploatare , la formarea fluxului total de disponibilitati al ntreprinderii C

Rac J

M )11

d) )ata de acoperire a re"ultatului e*ercitiului ()ar) se determina ca raport intre capacitatea de autofinantare si rezultatul exercitiului , astfel C

Rar J

M )11

e))ata de acoperire a dividendelor ()ad) exprima raportul dintre capacitatea de autofinantare si dividendele platite actionarilor C

Rad J

M )11

!esi sursa de distribuire a dividendelor o reprezinta rezultatul net al exercitiului , o asemenea rata prezinta importanta prin prisma modului de formare a autofinantarii . Autofinantarea reprezinta o sursa proprie de origine interna , destinata sa acopere nevoile de finantare ale exercitiilor urmatoare , expresie a bogatiei create de ntreprindere . ivelul sau este determinat de cresterea surselor obtinute din propria activitate a ntreprinderii si care vor ramne n mod permanent la dispozitia acesteia pentru finantarea activitatii viitoare . !in definitia data , rezulta ca nivelul autofinantarii este dependent de doi factori C ( excedentul de resurse financiare generat de activitatea firmei reprezentat de capacitatea de autofinantare B ( cota(parte din aceste resurse distribuite actionarilor sub forma de dividende . Avnd n vedere cele prezentate , putem afirma ca autofinantarea reprezinta acea parte din capacitatea de autofinantare ramasa disponibila dupa distribuirea dividendelor . Aceasta pune n evidenta aptitudinea reala a ntreprinderii de a se autofinanta , dupa deducerea remunerarii actionarilor . Autofinantarea ' Capacitatea de autofinantare - (ividendele platite 'n analiza autofinantarii putem distinge trei trepte C minima , de mentinere si de dezvoltare . Autofinantarea minima cuprinde suma amortizarii si are rolul de a permite mentinerea ntreprinderii n stare de functionare . !atorita inflatiei si evolutiei te6nologice , autofinantarea minima nu este suficienta pentru rennoirea imobilizarilor necesare pastrarii capacitatii de productie existente. Autofinantarea de mentinere include sursele care vor asigura n viitor acoperirea c6eltuielilor necesare mentinerii potentialului productiv si respectiv , pentru rennoirea imobilizarilor si acoperirea riscurilor de exploatare . Aceasta cuprinde amortizarile reale care permit rennoirea parcului te6nologic , si provizioanele . Autofinantarea de de"volatare cuprinde n plus fata de cea de mentinere , o parte din rezultatul net al exercitiului , care sa permita modernizarea si cresterea capacitatilor de productie . "ste o autofinantare de mentinere plus un supliment pentru a pune n opera mi.loace mai performante si poate fi nsotita de alte surse de finantare /noi aporturi ale actionarilor 2

Autofinantarea reprezinta si un excelent indicator de apreciere a performantelor economico(financiare ale firmei , pe lnga rolul sau de crestere a capitalurilor proprii . Astfel , n timp ce indicatori ca C cifra de afaceri , profitul etc. sunt mai mult indicatori cantitativi , autofinantarea reflecta capacitatea ntreprinderii de a genera prin eforturi proprii , sursele necesare dezvoltarii viitoare . Avanta.ele pe care le ofera autofinantarea ntreprinderii sunt urmatoarele C reprezinta o sursa independenta si relativ stabila de finantare a ntreprinderii n anumite situatii con.uncturale nefavorabile B este obligatorie pentru finantarea investitiilor /de mentinere , de nlocuire sau de cestere 2 cu conditia realizarii unor investitii utile si nu de irosire a resurselor B permite reducerea ndatorarii si , implicit , reducerea c6eltuielilor financiare B confera ntreprinderii o anumita autonomie financiara care i permite acesteia independenta de gestionare fata de organismele financiare si de credit B reprezinta un indicator utilizat pentru a masura rentabilitatea capitalurilor proprii , respectiv rentabilitatea financiara B asigura premisele pentru atragerea capitalului extern si a finatarilor de pe pietele de capital . Autofinantarea dega.ata de ntreprindere serveste la aprecierea performantelor ntreprinderii , sugernd potentialilor investitori capacitatea acesteia de a utiliza eficient capitalurile ncredintate si de a asigura o remunerare stimulativa . Pentru manageri , un nivel ridicat al autofinantarii conduce la cresterea autonomiei financiare a firmei si permite o mai mare libertate n actiunea de realizare a obiectivelor pe termen lung . Pentru creditori , marimea absoluta si relativa a autofinantarii certifica capacitatea de rambursare de catre ntreprindere a sumelor mprumutate . Pe lnga evolutia autofinantarii n marime absoluta , se urmaresc si ratele autofinantarii , si anume C a2 )ata de autofinantare a imobili"arilor corporale ()AIC) masoara partea din investitiile efectuate de o firma pentru procurarea de imobilizari corporale , acoperita prin autofinantare C

RA$C J

M )11

$deal este ca nivelul acestei rate sa tinda spre )11< . b2 )ata de autofinantare a imobili"arilor corporale si financiare () AC!) ia n calcul ansamblul imobilizarilor corporale si financiare ac6izitionate n cursul perioadei .

RAC5 J

M )11

c2 Rata de autofinantare globala /RA5=2 pleaca de la premisa ca noile investitii productive antreneaza o crestere a necesarului e resurse pentru finantarea activelor circulante /variatia nevoii de fond de rulment 2 , din care o parte trebuie acoperita prin autofinantare . Se calculeaza cu relatia C

RA5= J

M )11

Cu ct nivelul acestor rate este mai mare , cu att situatia ntreprinderii se apreciaza mai favorabil. 'n concluzie , putem aprecia ca sporirea autofinantarii , prin cresterea capacitatii de autofinantare contribuie la consolidarea situatiei financiare a ntreprinderii prin cresterea capitalurilor proprii si a libertatii de actiume a managerilor . Capacitatea de autofinantare reprezinta un flux monetar potential . !e multe ori aceasta nu se regaseste ntr(un flux monetar real datorita decala.ului dintre ncasari si plati . Acesta din urma reprezinta cas6( flo7 ( ul ntreprinderii si este determinat att de nivelul capacitatii de autofinantare , ct si de modificarile intervenite n nivelul stocurilor , al creantelor si datoriilor , de investitiile efectuate si de operatiunile financiare derulate de ntreprindere cu proprietarii de capitaluri /actionarii si creditorii 2. Astfel , daca n cursul perioadei are loc o crestere a stocurilor si creantelor n detrimentul datoriilor de exploatare , cas6(flo7(ul este inferior capacitatii de autofinantare , iar daca datoriile de exploatare cresc mai mult dect stocurile si creantele , nivelul cas6(flo7(ului va fi mai mare dect cel al capacitatii de autofinantare . >bservam ca nivelul cas6( flo7(ului este dependent pe de o parte , de rentabilitatea activitatii desfaturate , iar pe de alta parte , de modificarile intervenite n elementele patrimoniale de activ si pasiv detinute de ntreprindere . !e aceea apreciem ca acest indicator face legatura intre cele doua obiective ma.ore ale analizei economico(financiare , respectiv analiza rentabilitatii si analiza ec6ilibrului financiar .

3.4.2.2. Analiza valorii adau'ate economice

&rmare a unor deficiente importante ale indicatorilor bazati pe datele contabilitatii financiare , cum ar fi cele referitoare la neluarea n calcul a costului capitalului propriu ti folosirea excesiva a ratelor n analiza economico(financiara , n ultima vreme au fost creati noi indicatori de apreciere a performantelor firmei , la baza lor aflndu(se capacitatea ntrepriderilor de a crea valoare din activitatea desfasurata . !intre acestia cei mai cunoscuti sunt reprezentantii de valoarea adaugata economica si valoarea adaugata de piata . ?aloarea adaugata economica /?A"2 sau economic value added /"?A2 a fost conceputa la sfrsitul anilor )*+1 , de catre economistul american 3ennett Ste7art, fondatorul firmei de consultanta Stern Ste7art S Co din S&A . "a este definita ca un surplus de valoare ce se dega.a din profilul aferent activitatii de exploatare , rezultat dupa acoperirea costurilor aferente capitalurilor investite si se stabileste ca diferenta ntre rezultatul exploatarii dupa deducerea impozitului pe profit aferent /PeL2 si costul capitalului investit /CDi2 astfel C ?A" J PeL ( CDi sau ?A" J PeL ( /Qinv N Rci2 n care C Rci ( rata medie a costului capitalului investit B Qinv ( capitalul investit Capitalul investit cuprinde ansamblul surselor de finantare utilizate de ntreprindere , pentru care trebuie sa asigure remunerarea . Acesta are doua componente C capital propriu si capital mprumutat . 'n aceste conditii costul capitalului investit n marimi absolute , are doua componenteC costul capitalului propriu /dividendele asteptate de actionari 2 si costul capitalului mprumutat /dobnzile ce trebuie platite creditorilor 2 . Pornind de la modalitatile de determinare , valoarea adaugata economica poate fi urmarita din doua puncte de vedere C A . (in punct de vedere economic, cnd evidentiaza un plus de valoare , ce se formeza dupa ce costul capitalului investit a fost acoperit pe seama profitului net din exploatare . ivelul indicatorului este influentat de doi factori C nivelul profitului din exploatare dupa deducere impozitului pe profit aferent B nivelul absolut al costului capitalurilor investite . 3. (in punct de vedere financiar , cnd reflecta un plus de rentabilitate , obtinuta ca diferenta ntre rentabilitatea economica a capitalului investit si costul mediu ponderat al acestuia . 5actorii de influenta n acest caz sunt C volumul capitalului investit B rata de rentabilitate economica a acestuia B rata medie a costului capitalului investit .

?aloarea adaugata economica se bazeaza pe un concept simplu si anume C pentru a crea valoare , trebuie facute investitii care sa aiba o rata de rentabilitate economica superioara ratei costului capitalului investit , pretinsa de catre furnizorii de capitaluri . !aca ?A" este pozitiva , se creaza valoare , iar daca ?A" este negativa , ea exprima o pierdere de valoare . Scopul valorii adaugate economice este de a ne indica ce s(a ntmplat cu avutia actionarilor . Conform acesteia daca rentabiliatea economica este superioara costului capitalului investit , valoarea firmei creste si invers .
Cap.4 Analiza renta"ilitatii cu a/utorul ratelor de renta"ilitate

Rata rentabilitatii este o marime relativa care exprima gradul n care capitalul , n ntregul sau , capitalul propriu sau capitalul permanent , respectiv activele ntreprinderii aduc profit sau excedent de exploatare . 'n ansamblul indicatorilor economico(financiari , rata rentabilitatii se situeaza printre cei mai sintetici indicatori de eficienta ai activitatii ntreprinderii . $ndicatorul rata rentabilitatii , ca indicator de eficienta , poate capata forme diferite , dupa cum se ia n considerare profitul brut sau net , mar.a comerciala , excedentul de exploatare ( la numarator sau dupa cum se sc6imba baza de reportare , care exprima efortul sau c6eltuiala /resurse consumate , capitaluri anga.ate , costul unui factor din procesul de exploatare sau costul mai multor factori , volumul productiei vndute exprimata n preturi de vnzare , marimea activelor ntreprinderii etc. 2 !iferitele modele de exprimare ale ratei rentabilitatii au putere informationala diferita , ele oglindind eficienta diferitelor laturi ale activitatii economico ( financiare a ntreprinderii . $ndicatorii construiti n functie de capitalul avansat sau anga.at exprima , predominant , interesele investitorilor , n timp ce indicatorii construiti pe baza resurselor consumate exprima preponderent , interesele ntreprinderii . 'n general ratele de rentabilitate se determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute / diferite mar.e de acumulare 2 si eforturile depuse pentru obtinerea lor /activ total , capital investit , capital economic etc.2 Putem clasifica ratele de rentabilitate n functie de mai multe criterii , cele mai importante fiind criteriul bazei de raportare si criteriul functional . 'n afara acestora mai pot exista criterii referitoare la interesele urmarite n exprimarea acestor rate /interesele managerilor , actionarilor , creditorilor etc.2 sau la tipul de rezultat ce se afla la numaratorul ratelor .

=upa criteriul !azei de raportare , se pot distinge C ( ratele de mar.a sau de structura , care au la numitor un indicator de flux global al activitatii /de exemplu ratele rentabilitatii comerciale 2B ( ratele de eficienta , care au la numitor mi.loacele anga.ate sau consumate pentru obtinerea rezultatelor .

!upa criteriul functional , ratele rentabilitatii se pot clasifica n C ( rate ale rentabilitatii economice B ( rate ale rentabilitatii financiare B ( rate ale rantabilitatii resurselor consumate B ( rate ale rentabilitatii veniturilor .
4.1. %ata renta"ilitatii economice

Ratele de rentabilitate economica vizeaza , n esenta eficienta capitalului economic alocat activitatii de exploatare a ntreprinderii , masoara performantele totale ale activitatii unei firme ,independent de modul de finantare si de sistemul fiscal . Relatia cea mai generala care se foloseste pentru calculul ratei de rentabilitate economica este C

re J 'n exprimarea rentabilitatii economice , la numaratoarea fractiei se poate utiliza fie rezultatul exploatarii /profitul din activitatea de exploatare 2 , fie excedentul global de exploatare , sau excedentul brut de exploatare , iar la numitor activul total sau o parte a acestuia. Activul total , sau capitalul anga.at , cuprinde capitalul economic , imobilizarile n afara exploatarii si financiare , nevoia de fond de rulment n afara exploatarii si disponibilitatile banesti , n timp ce capitalul investit , parte a activului total , cuprinde doar capitalul economic si imobilizarile n afara exploatarii . Capitalul economic cuprinde imobilizarile utilizate n ntreprindere pentru activitatea sa de exploatare si nevoia de fond de rulment , deci , el reflecta o parte a mi.loacelor economice ale ntreprinderii . Rezulta ca rata rentabilitatii economice poate fi exprimata n mai multe variante . ./ ata renta!ilitatii activelor totale sau a capitalului an>a+at C

reA% J n care C reA% A%

( rata renatabilitatii activului total B ( activele totale ale ntreprinderii B

Qang ( capitalul anga.at al ntreprinderii /sau activul total 2 B Qperm ( capitalul permanent B !s "= ?A3 S $% Cs ( datorii pe termen scurt B ( excedentul global /inclusiv subventiile2 B ( valoarea adaugata bruta B ( subventii acordate de stat pentru cresteri de preturi si tarife B ( impozite si taxe datorate ( total /inclusiv impozitul pe profit 2B ( c6eltuieli salariale .

1/ ata renta!ilitatii econo%ice a capitalului investit se determina ca raport ntre rezultatul total al exercitiului sau rezultatul din exploatare si capitalul investit C

Re J

M )11

!e nivelul acestei rate sunt interesati , n primul rnd investitorii actuali si cei potentiali /actionarii si bancile 2 , care o compara cu rentabilitatea unor alte forme de plasament /dobnzile la depozitele bancare , cstigul din plasarea capitalului la alte ntreprinderi etc.2 , dar si managerii , pentru care un nivel ridicat al acestei rate semnifica o gestiune eficienta a capitalurilor investite . 'n acest sens ei compara rata rentabilitatii economice cu rata medie a costului capitalului /Rci2, putndu(se ntlni urmatoarele situatii C ( cnd Re T Rci nseamna ca activitatea desfasurata dega.a o rentabilitate economica superioara costului capitalului , nregistrndu(se o valoare adaugata economica pozitiva care va spori valoarea de piata a ntreprinderii B

( cnd Re U Rci nseamna ca rentabilitatea obtinuta nu poate acoperii solicitarile furnizorilor de capital , nregistrndu(se o valoare adaugata economica negativa si o reducere a capitalurilor proprii . Pentru calculul ratei si a influentelor factorilor , se utilizeaza datele din tabelul de mai .os C $ndicatori 1223 , 4(' 1225 , 4(' Active :36,13 ./.98,69 i%o!ilizate Active ./2;5,98 ./..1,1; circulante Active totale ./:8;,69 1/15.,86 Profitul de .25,52 195,56 exploatare Profitul ) :6,62 ) 96,8. financiar Profitul 2 2 extraordinar Profitul !rut .:,:8 .8:,63 ata .,28 < :,66 < renta!ilitatii econo%ice Veniturile totale 1/889,.8 9/1..,36 1226 , 4(' ./995,.1 ./99;,66 1/::8,82 95;,28 ) 1.,8. 2 99.,.: .3,15 < 9/689,36

8odificarea absoluta a ratei rentabilitatii economice a activelor n anii analizati este C Ra J Ra;11, ( Ra;110 J +,-- ( ),1* J -,,+ < Ra J Ra;11- ( Ra;11, J )0,;, ( +,-- J ,,9* < Se constata o crestere a acestei rate cu -,,+ < si ,,9*<, aspect datorat sporirii ntr(un ritm mai mare a rezultatului exercitiului fata de activele totale .Se observa ca sporirea activelor ntreprinderii a condus la o scadere a ratei rentabilitatii economice a activelor , aspect care nu se interpreteaza nefavorabil , deoarece a crescut si profitul brut , influenta favorabila a acesteia devansnd(o pe cea negativa a activului total . %otodata se observa ca activitatea financiara a influentat negativ rentabilitatea economica , urmare a cresterii volumului creditelor bancare , ct si ca urmare a diminuarii veniturilor obtinute din dobnzi .
4.2 %ata renta"ilitatii financiare

Rentabilitatea financiara reflecta capacitatea ntreprinderii de a dega.a profit brut sau net prin folosirea capitalurilor proprii . Rentabilitatea financiara reflecta , pe de alta parte scopul final al actionarilor unei ntreprinderi , exprimat prin rata de remunerare a investitiei de capital facuta de acestia n procurarea actiunilor ntreprinderii , sau a reinvestirii totale sau partiale a profiturilor ce le

revin de drept . !e aceea la numitorul raportului vor figura capitalurile proprii sau parti ale acestora , sub forma unor marimi /solduri 2 medii. La numarator figureaza de obicei , rezultatul net al exploatarii sau cel al exercitiului /profitul net 2 sau rezultatul curent nainte de impozitare , care prezinta n raport cu profitul net al exploatarii , avanta.ul de a fi mai apropiat de realitatea financiara ntruct elimina incidenta activitatii exceptionale /rezultatul curent este dat de rezultatul exploatarii plus rezultatul financiar 2. Pentru determinarea marimilor ratelor de rentabilitate finaciara , pot fi utilizate urmatoarele relatii generale , n functie de indicatorii utilizati la numaratorul raportului C

Rata rentabilitatii financiare nete J

Rata rentabilitatii financiare nainte de impozitare

Randamentul capitalurilor proprii J

Vinnd seama de cele trei relatii generale ale ratelor de rentabilitate financiara , n literatura de specialitate si n practica economico( financiara sunt propuse si folosite mai multe variante ale ratelor de rentabilitate financiara . ; 'n plus , este necesar ca rata rentabilitatii economice sa fie superioara costului capitalului mprumutat devenind ineficienta . 'n functie de capitalul utilizat n determinarea acestei rate avem C ( rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu B ( rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent .

9.;.) Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu Se poate calcula prin raportarea profitului net /Pn2 la marimea capitalului propriu , astfel C

Rf J

N )11

Pentru a elimina influenta elementelor extraordinare , cu caracter aleatoriu , care pot avea uneori o pondere semnificativa n cadrul profitului net , este necesar ca , n locul rezultatului net al exercitului dupa impozitare /profitului net2 , sa operam cu rezultatul curent al exercitiului . 'n vederea folosirii valorilor nete , putem deduce marimea teoretica a impozitului pe profit aferent acestui rezultat curent . !in relatia de calcul al acestei rate rezulta ca pentru cresterea nivelului sau este necesar ca profitul net sa creasca ntr(un ritm superior cresterii capitalului propriu . Pentru evidentierea influentelor celor doi factori , la SC A !"#$%&L SRL, vom folosi datele din tabelul urmator C $ndicatori "apitalul propriu Profitul net "ifra de afaceri ata renta!ilitatii financiare , f' Eficienta utilizarii capitalului propriu ,E?pr' ata renta!ilitatii v@nzarilor , v' 1223 , 4(' 553,;1 .:,:8 1/669,.; 1,:;< 9,.58 ;,;8< 1225 , 4(' 882,53 .35,:. ;/363,25 .3,:;< ;,528 9,;6< 1226 , 4(' ./591,3. ;6.,9; 9/1.5,28 11,5.< 1,355 :,:.<

Constatam ca rata rentabilitatii financiare la firma analizata a crescut n anul ;11, fata de anul ;110 cu 1,*+ < iar n anul ;11- fata de anul ;11, , cu ,,-+ <, crestere apreciata favorabil .Se constata att o crestere a capitalului propriu , ct si o sporire a profitului net , ambele influente apreciindu(se favorabil , semnificnd o sporire a eficientei utilizarii de catre ntreprindere a capitalului propriu . Cresterea eficientei utilizarii capitalului propriu a condus la o ma.orare a ratei rentabilitatii financiare cu ,,-+ < , dupa cum am mentionat si mai sus , acest fapt s(a datorat sporii ntr(un ritm superior a cifrei de afaceri . !e asemenea si rata rentabilitatii vnzrilor a influentat favorail rata rentabilitatii financiare , determinnd cresterea acesteia . Pentru o analiza mai detailata a acestei rate , se impune descompunerea sa ntr(un produs de doua sau mai multe rate . &n astfel de model tine seama de eficienta utilizarii capitalului propriu /"Dpr2 si de rata rentabilitatii vnzarilor /Rv2 , astfel C

Rf J "Dpr N Rv J

N)11

9/1/1 ata renta!ilitatii financiare a capitalurilor per%anente se calculeaza pe baza relatiei C

Rf J

N )11 J

N )11 .

$ndicator i ezultatul exploatarii =o!@nzi "apitalul propriu =atorii pe ter%en %ediu si lun> "apitalul per%anent ata renta!ilitatii financiare

1223 , 4(' , 4(' .25,52 ./2.3,68 553,;1 1:,31 :31,5; 19,3:<

1225 195,56 ./268,;6 882,53 11,26 ./.:1,52 ;;,68<

1226 , 4(' 95;,28 ./298,8: ./591,3. .1,55 ./:;8,81 99,:1<

Cresterea capitalului permanent n anul ;11, fata de anul ;110 a determinat o reducere a ratei rentabilitatii financiare cu 1,- < . Aceasta influenta negativa s(a datorat ma.orarii capitalurilor proprii cu ,0),+, /anii ;11,(;11-2 , n timp ce reducerea datoriilor pe termen mediu si lung cu *,9) a avut o influenta pozitiva . 8a.orarea rezultatului exploatarii cu ;),,9; a avut o influenta pozitiva ducnd la cresterea ratei rentabilitatii financiare cu )),: < . Pe ansamblu se observa ca influenta pozitiva a rezultatului exploatarii este mai mare dect influentele negative ale capitalului permanent , si nivelul dobnzilor , ceea ce .ustifica din punct de vedere economic , att ma.orarea capitalului permanent , ct si creditele suplimentare luate de la banci.

'n cadrul analizei se poate studia si legatura dintre rata rentabilitatii financiare , rata rentabilitatii economice si rata dobnzii , prin intermediul gradului de ndatorare sau a prg6iei financiare si a cotei de impozit pe profit .

5iecare dintre aceste categorii de rate exprima modul de finantare a unei forme de capital . Astfel , daca rata rentabilitatii economice exprima eficienta utilizarii capitalurilor investite , rata rentabilitatii financiare si rata dobnzii exprima modul de remunerare a celor doua componente ale acestuia /capitalul propriu si capitalul mprumutat 2. 'n conditiile unei rate a rentabilitatii economice date , orice modificare a raportului dintre capitalul propriu si capitalul mprumutat conduce la modificarea ratei rentabilitatii financiare . Pentru a exprima legatura dintre aceste trei rate se foloseste relatia C

Rf J H Re K /Re(Rd2 N

I/)(

2,

undeC Rd ( rata dobnzii pentru creditele lunare de la banci B ! ( datorii purtatoare de dobnzi B Ci ( cota de impozit pe profit B

( levierul sau prg6ia financiara B !in aceasta relatie observam ca n functie de raportul care exista ntre rata rentabilitatii economice si rata dobnzii , efectul de levier financiar va fi pozitiv sau negativ , adica apelarea la credite bancare va conduce la cresterea sau la scaderea rentabilitatii financiare . Astfel C A 2 !aca Re T Rd, apelarea la capitaluri mprumutate va conduce la cresterea rentabilitatii financiare , deoarece efectul de levier financiar va fi pozitiv si va reveni actionarilor /Rf T Re2. 'n acest caz , ntreprinderea va avea interesul sa foloseasca ct mai multe mprumuturi pentru a beneficia de efectul de levier financiar , nsa pna la limita riscului de insolvabilitate . 3 2 !aca Re J Rd , apelarea la credite nu va avea nici un efect asupra rentabilitatii financiare , nivelul acesteia fiind egal cu cel al rentabilitatii economice /Rf J Re 2. C2 !aca Re U Rd , contractarea unor noi mprumuturi va conduce la reducerea ratei rentabilitatii financiare /Rf U Re 2 , efectul de levier financiar fiind negativ . 'n acest caz , activitatea firmei respective se caracterizeaza prin ineficienta si va conduce treptat la decapitalizarea sa .

!eci efectul de levier financiar este pozitiv dect n masura n care rata rentabilitatii economice este superioara ratei dobnzii . Problema fundamentala este de a stii daca eventualele conditii economice nefavorabile pot conduce la reducerea rentabilitatii economice astfel nct sa provoace un efect de levier financiar negativ . ivelul ratei rentabilitatii financiare este influentat , n mod considerabil , de modalitatile de finantare a activitatilor firmei , respectiv de structura fianciara . Pentru ca un investitor sa fie interesat sa ac6izitioneze actiuni la o firma , rata rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii trebuie sa fie superioara ratei medii a dobnzii pe piata financiara . Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu este un indicator elocvent de apreciere a gradului de remunerare a capitalului , dar ea are semnificatii diferite pentru actionari , n functie de numarul de actiuni detinute si de interesele lor n cadrul firmei . Astfel daca un actionar urmareste realizarea unei investitii pe termen lung n cadrul ntreprinderii /de regula actionarul ma.oritar 2 , el nu va solicita o remunerare pe termen scurt a capitalului investit . "l va fi multumit cu un nivel mai redus al dividendului , dar va urmarii o capitalizare ct mai mare a profitului , n scopul cresterii valorii firmei pe termen lung .

Actionarii care urmaresc doar efectuarea unei speculatii pe termen scurt /actionarii minoritari2, vor fi interesati doar de valoarea dividendelor ncasate si mai putin de profitul net total obtinut . !e regula aceasta categorie de investitori isi lic6ideaza participatiile n cadrul firmei imediat dupa trecerea datei de referinta de acordare a dividendelor . Se observa ca interesele celor doua categorii de actionari sunt opuse n functie de orizonturile de timp avute n vedere pentru investitiile efectuate . 5irma poate decide nsa si o alta varianta de distribuire a profitului net obtinut , care sa satisfaca att actionarul ma.oritar , ct si pe cei minoritari . "ste vorba de ma.orarea capitalului social prin capitalizarea ntregului profit sau a celei mai mari parti a acestuia n cadrul companiei si acordarea de actiuni gratuite proprietarilor . 'n acest fel , actionarii minoritari vor obtine actiuni a caror valoare de piata depaseste nivelul dividendelor pe care le(ar fi obtinut daca firma ar fi decis acordarea acestora , iar actionarul ma.oritar va fi satisfacut , ntuct isi va mentine pozitia n cadrul actionariatului firmei , iar compania nu se decapitalizeza prin iesirea unor fluxuri de lic6iditati n contul dividendelor .
4.3 %ata renta"ilitatii resurselor consumate

Rata rentabilitatii resurselor consumate /Rc2 se exprima ca raport ntre un anumit rezultat economic si c6eltuielile efectuate pentru obtinerea acestuia . Prezinta interes pentru managerii ntreprinderii , care trebuie sa asigure o utilizare eficienta a resurselor disponibile . Putem calcula astfel urmatoarele rate C 9/;/. ata renta!ilitatii cheltuielilor de exploatare , ce' , cu doua exprimari C

Rce J

N )11 si Rce J

N )11 B

n care C Ce ( c6eltuieli de exploatare B A ( c6eltuieli cu amortizarea B Cpe ( c6eltuieli cu provizioanele de exploatare B

9/;/1 ata renta!ilitatii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri , c' , calculata ca raport ntre profitul aferent cifrei de afaceri a ntreprinderii /Pr2 si costul productiei vndute C

Rc J

N )11 J

N )11

Rezulta ca modificarea ratei rantabilitatii resurselor consumate se aplica n mod direct prin modificarea structurii productiei vndute /s2 , a costurilor pe produse /c2 si a preturilor de vnzare fara %?A pe categorii de produse /p2. 8odificarea volumului fizic al productiei vndute pe sortimente /P2 nu influenteaza n mod direct asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate deoarece apare si la numarator si la numitor , pe ansamblu influenta sa fiind nula . $n ceea ce priveste modificarea structurii productiei , desi si aceasta apare att la numarator ct si la numitor , influenta acesteia nu este nula , deoarece la numarator avem structura productiei vndute exprimata cu a.utorul pretului si a costului , n timp ce la numitor avem structura productiei vndute exprimata numai cu a.utorul costului , ori , raportul cost (pret nu este constant pentru toate produsele si deci si cele doua posibilitati de exprimare a structurii sunt diferite .

Cresterea ratei rentabilitatii resurselor consumate poate avea loc prin C ( mbunatatirea structurii produselor vndute prin cresterea ponderii produselor a caror rata a rentabilitatii resurselor consumate este superioara ratei medii pe ntreprindere B (reducerea costurilor pe unitatea de produs B (cresterea preturilor de vnzare , care poate avea loc numai prin cresterea calitatii produselor si n corelatie cu evolutia raportului dintre cerere si oferta pentru bunurile respective . 8odelul de analiza prezentat are dezavanta.ul ca furnizeaza informatii n medie la nivelul ntreprinderii , fara sa permita o aprofundare a analizei pe produse . Pentru eliminarea acestui dezavanta. , rata rentabilitatii resurselor consumate se mai poate calcula n functie de structura c6eltuielilor pe sortimente /gi2 si de rata rentabilitatii resurselor consumate pe categorii de produse /ri2, astfel C

Rc J

, unde

gi J

M )11

Prin luarea n considerare a acestor influente se pot face aprecieri mai corecte asupra modificarilor intervenite n rata rentabilitatii resurselor consumate , precum si asupra posibilitatilor de crestere a rentabilitatii la nivelul fiecarui produs .

4.4 %ata renta"ilitatii veniturilor

Rata rentabilitatii veniturilor /Rv2 exprima profitul total ce revine la )11 lei venituri . ivelul sau se determina cu relatia C

Rv J

M )11

Prin acest model urmarim corelatia dintre dintre dinamica profitului si dinamica veniturilor. Pentru a evidentia influentele factorilor se foloseste metoda substituirilor n lant C ). $nfluenta veniturilor totale C

?t Rv

M )11 (

M )11

;. $nfluenta profitului total C

Pt Rv

M )11 (

M )11

> situatie favorabila se nregistreaza atunci cnd profitul creste ntr(un ritm superior cresterii veniturilor totale . Pentru analiza factoriala mai poate fi utilizat urmatorul model C

Rv J

unde C gi ( structura veniturilor totale pe categorii B

gi J

M )11

ri ( rata rentabilitatii pe categorii de venituri B

ri J

M )11

> varianta a a ratei rentabilitatii veniturilor , circumscrisa activitatii de explotare , este rata renta!ilitatii co%erciale , co%' . Aceasta rata exprima efecienta activitatii de comercializare a ntreprinderii , ca rezultat al eforturilor de promovare a produselor si mai ales al politicii de preturi aprobate de ntreprindere .

Rata rentabilitatii vnzarilor se poate determina sub una din urmatoarele forme C

Rcom J

M )11 J

M )11

'n cadrul acestui model apar ca factori de influenta cifra de afaceri, drept factor cantitativ , determinata la rndul sau , de volumul productiei vndute si de pretul de vnzare fara %?A , si respectiv , excedentul brut de exploatare sau rezultatul brut de exploatare , ca factori calitativi . Pentru ntreprinderi mici si mi.locii , care nu au o forta de de piata deosebita sau care se afla pe piete puternic concurentiale , cresterea rentabilitatii vnzarilor se poate obtine mai ales prin sporirea "3" sau R" , ca rezultat al reducerii costurilor de productie , deoarece cifra de afaceri nu poate nregistra cresteri foarte nsemnate . !aca ne vom referi strict la activitatea de productie , si comercializare , adica la profitul aferent cifrei de afaceri , deoarece rezultatul de exploatare poate contine influenta altor elemente , care nu au legatura directa cu cifra de afaceri , rata rentabilitatii comerciale sau a vnzatorilor poate fi exprimata astfel C

Rcom J

N )11 J

N )11

Rv J

unde C gi ( structura cifrei de afaceri pe produse B

gi J

M )11

ri ( rata rentabilitatii comerciale pe produse . Aceste modele cuprind aceiasi factori de influenta ca si rata rentabilitatii resurselor consumate, situati n aceeasi ordine de conditionare C s , c , p . Calculul si interpretarea influentelor acestor factori se face n mod asemanator ca si n cazul ratei rentabilitatii resurselor consumate , prin aplicarea metodei substitutiei n lant .
4.(.Analiza renta"ilitatii pe produse si pe "aza pra'ului de renta"ilitate

Analiza rentabilitatii pe produse permite cunoasterea profitului si a ratei rentabilitatii pe fiecare sortiment , precum si a cailor prin care se poate actiona n vederea cresterii acesteia . Pentru aprecierea rentabilitatii pe produse se folosesc doi indicatori principali C ( profitul pe categorii de produse B ( rata rentabilitatii pe categorii de produse . Profitul pe unitatea de produs /pr2 se stabileste ca diferenta ntre pretul de vnzare fara %?A /p2 si costul pe unitatea de produs /c2 , adica C pr = p ) c ivelul sau este influentat de cei doi factori de baza carora se determina . Profitul total pe un sortiment /Pr2 se determina n functie de cantitatea de produse vnduta din acel sortiment /P2 si de profitul pe unitatea de produs , astfel C Pr = A , p)c ' = Ap ) Ac ivelul sau este influentat de C volumul productiei vndute , costul pe unitatea de produs si pretul de vnzare . F'n cazul analizei rentabilitatii pe produse , trebuie sa se urmareasca si modul de ndeplinire a prevederilor la cei doi indicatori , profitul pe produs si rata rentabilitatii pe produs , punnd n evidenta factorii care au determinat abateri fata de program si punnd masuri de mbunatatire a situatiei . !e asemenea trebuie studiate si caile principale de crestere a rentabilitatii pe produse , acestea referindu(se la reducerea c6eltuielilor pe unitaea de produs , att pe seama c6eltuielilor salariale , si la cresterea preturilor de vnzare , n functie de cresterea calitatii si de evolutia raportului dintre cerere si oferta pentru fiecare produs FH;0I . 'n activitatea unei firme pot aparea situatii cnd oferta este mai mare dect cererea , ceea ce impune reducerea volumului productiei . Problema care se pune , ntr(o astfel de situatie , este de a stabili acel nivel pna la care ntreprinderea poate reduce volumul de activitate , astfel nct sa nu nregistreze pierderi . BPra>ul de renta!ilitate , numit si punct critic sau punct de ec6ilibru , reprezinta tocmai acel volum al activitatii ce urmeaza a fi realizat de catre o firma n vederea obtinerii unor venituri care sa permita acoperirea integrala a c6eltuielilor efectuate , dar fara a se obtine profit F H;,I. ivelul sau poate fi determinat prin metoda algebrica sau sub forma grafica , precum si prin combinatia celor doua exprimari . Prin metoda algebrica , pragul de rentabilitate poate fi determinat n unitati fizice sau n unitati valorice , pentru un anumit produs sau la nivelul ntregii firme . Stabilirea pragului de

rentabilitate pe fiecare produs , n parte este nsa posibila numai la firmele unde exista posibilitatea identificarii clare a c6eltuielilor fixe pe fiecare produs . !eterminarea pragului de rentabilitate n unitati fizice presupune egalarea functiei veniturilor cu cea a costurilor de exploatare , precum si rezolvarea ecuatiei corespunzatoare C ?JPNp Ct J Cf K P N cv , undeC ? ( venituri din exploatare P ( volumul fizic al productiei vndute dintr(un anumit produs p ( pretul de vnzare C ( c6eltuielile de exploatare aferente produsului respectiv Cf ( c6eltuieli fixe Cv ( c6eltuieli variabile pe unitatea de produs . 'ntruct n punctul de ec6ilibru , veniturile sunt egale cu costurile /profitul este zero 2, vom obtine C P cr N p J Cf K P cr N cv

P cr J

unde C P cr ( volumul productiei dintr(un anumit sortiment corespunzator punctului critic . !iferenta dintre pretul de vnzare unitar si c6eltuielile variabile pe unitatea de produs reprezinta mar.a c6eltuielilor pe unitatea de produs sau mar.a bruta pe unitatea de produs /mcv2. Aceasta arata contributia fiecarei unitati de produs la acoperirea c6eltuielilor fixe si obtinerea profitului de exploatare . !e aceea volumul productiei corespunzatoare pragului de rentabilitate se mai poate scrie ca raport ntre c6eltuielile fixe si mar.a costurilor variabile unitare , adica C

P cr J

!aca ntreprinderea si propune obtinerea unui anumit nivel al profitului /Pr12 pentru sortimentul considerat , volumul total al productiei care trebuie vndut /Pt2 pentru a realiza profitul previzionat se determina astfel C

Pt J

Pragul de rentabilitate se poate exprima si valoric /CAcr2 , n acest caz numindu(se si cifra de afaceri critica , si poate fi determinat cu formulele C

CAcr J

/n cazul unui sortiment 2

CAcr J unde C

/n cazul volumului total al productiei 2

rv ( rata c6eltuielilor variabile /c6eltuielile variabile de un leu vnzari sau cifra de afaceri pe produse 2 B rmv ( rata mar.ei c6eltuielilor variabile pe unitatea de produs B Cft ( c6eltuielile fixe totale /aferente volumului total al productiei vndute 2 B CA ( cifra de afaceri totala a firmei B Cv ( c6eltuielile variabile totale ale firmei B Rv ( rata c6eltuielilor variabile totale . !aca ntreprinderea doreste si obtinerea unui anumit profit , marimea totala a cifrei de afaceri care trebuie realizata se calculeaza astfel C

CAt J

/n cazul unui sortiment 2

CAt J

/n cazul volumului total al productiei 2.

Analiza rentabilitatii pe baza punctului critic permite si aprecierea gradului sau a coeficientului de utilizare a capacitatii de productie a ntreprinderii , prin raportarea volumului productiei aferent punctului critic sau a volumului total al productiei ce trebuie realizat pentru obtinerea profitului previzionat la nivelul capacitatii de productie , astfel C

QJ

N )11,

unde C Cp ( capacitatea de productie a firmei . Analiza pragului de rentabilitate este operationala pentru o perioada previzionala de un an sau mai putin . %otusi unele costuri nu vor fi acoperite prin veniturile realizate de activitatile pe care le implica , dect n viitor . !e exemplu c6eltuielile de cercetare ( dezvoltare facute ntr(o anumita perioada vor fi concretizate n produse noi abia peste ctiva ani . !e aceea , pentru a fi un instrument de previziune , costurile de exploatare ale unei firme trebuie sa fie puse n concordanta cu veniturile realizate pe aceeasi perioada pentru care se face previziunea . !esigur analiza pragului de rantabilitate prezinta multe avanta.e incontestabile , dintre care mentionam C permite stabilirea nivelurilor de productie pentru care nu se mai nregistreaza pierderi sau pentru care se obtine un nivel programat al profitului B evidentiaza corelatiile dintre evolutia productiei , a veniturilor si a costurilor , grupate n costuri variabile si costuri fixe B permite stabilirea gradului de utilizare a capacitatilor de productie n conditiile obtinerii unui anumit profit programat si a cailor sale de crestere B permite elaborarea de ipoteze si simulari privind evolutia profitului firmei B permite luarea unor decizii privind dimensionarea optima a capacitatii de productie si efectuarea unor investitii pentru dezvoltarea si modernizarea fiecarei firme .

4.).Analiza renta"ilitatii investitiilor de capital

Pentru firmele cotate la bursa , analiza clasica , pe baza indicatorilor prezentati , poate fi completata cu a.utorul unor indicatori specifici . Acestia prezinta ineres , n primul rnd , pentru actionarii firmei , dar si pentru investitorii de pe piata financiara .

&nul dintre acesti indicatori este rezultatul net pe actiune /Rna2 . Acesta arata ct revine unei actiuni detinute de actionarii firmei din profitul obtinut de acea firma n decursul unei perioade de gestiune C

Rna J

N )11 J

N )11

Profitul net luat n calcul se considera a fi profitul obtinut dupa deducerea impozitului si a dividendelor preferentiale . Aceasta rata nu permite efectuarea unor comparatii ntre firme , datorita modurilor diferite de stabilire a profitului net si , respectiv , a numarului diferit de actiuni care sunt emise de fiecare societate n parte . 'n afara cstigurilor obtinute ntr(o anumita perioada este interesat de cunoscut si valoarea capitalului propriu care revine pe o actiune . &n astfel de indicator este valoarea conta!ila a capitalului propriu pe actiune , denumit , pe scurt , valoarea contabila pe actiune /?ca2 , care se calculeaza astfel C

?aloarea contabila pe actiune J

?CA J ?aloarea contabila a capitalului propriu poate sa difere fata de valoarea de piata a acestuia . Valoarea de piata a unei actiuni /?pa2 reprezinta un indicator mult mai bunal finalitatii investitiilor efectuate de catre actionari n firma respectiva si se poate calcula prin raportarea valorii bursiere a actiunilor /?ba2 la numarul de actiuni comune / ac2 , adica C

?paJ

8ulti investitori sunt interesati de modul n care piata evalueaza profiturile obtinute . &n indicator al modului n care sunt evaluate profiturile este reprezentat de rata pret al actiunii ) profit pe actiune /price earnings ratio sau P"R2. Aceasta rata /denumita si coeficientul de capitalizare bursiera 2 compara pretul actiunilor comune cu profitul pe actiune C

P"RJ

N )11 J

N )11

P"RJ

N )11 J

N )11

Valoarea !ursiera a actiunilor /?ba2 se determina prin nmultirea valorii de piata a unei actiuni /?pa2 sau a cursului bursier de la nc6iderea exercitiului contabil cu numarul de actiuni comune existente / ac2 , adica C ?baJ?pa N ac

!aca valoarea pe piata a actiunilor reprezinta previziunea actuala a cstigurilor viitoare ale actionarilor comuni si daca cstigurile prezente sunt un indicator al cstigurilor viitoare , aceasta rata exprima de fapt valoarea actuala a unui leu de profit . ?aloarea prezenta a unei actiuni comune este data de catre aprecierea facuta de investitori asupra valorii actuale a cas6 flo7(urilor viitoare pe care le va genera fiecare actiune . !eoarece C5 viitoare ale actionarilor sunt dividendele pe care le vor primi acestia , avem nevoie de un indicator al dividendelor generate de fiecare actiune comuna pentru a evalua C5 viitoare pe actiune . =ividendul pe actiune /!va2 se poate calcula astfel C

!va J > alta modalitate de a descrie dividendele platite n decursul unei perioade este data de raportarea acestora la profiturile disponibile actionarilor /profitul net dupa impozitare 2 . Aceasta rata este cunoscuta sub denumirea de rata reco%pensarii prin dividende , rd' sau dividend paGout ratio si se calculeaza pe baza relatiei C

Rrd J

!e asemenea , randamentul unei actiuni se poate stabili prin raportarea profitului pe actiune /Pra2 la cursul unei actinuni sau la valoarea de piata a unei actiuni /?pa2 , adica C Ra J N )11

Cursul bursier al actiunilor se considera ca este un bun indicator de estimare a averii sau bogatiei reale a actionarilor , ntruct incorporeaza att informatii cantitative , ct si date calitative , referitoare la evolutia preformantelor , potentialul de dezvoltare al firmei , calitatea mnagementului , a personalului , imaginei firmei pe piata etc. !e asemenea ia n considerare ,

att informatii trecute , ct si previziunile investitorilor cu privire la evolutia viitoare a activitatii firmei . Rata distribuirii dividendelor reflecta politica ntreprinderii n materie de repartizare al profiturilor . Astfel o rata scazuta de distributie conduce la reducerea cursului bursier al actiunilor , prin vnzarea actiunilor de catre proprietari . > astfel de politica determina dificultati de finantare prin emisiuni viitoare de noi actiuni , pierderea prestigiului firmei etc. Actionarii ignora nsa faptul ca , pe termen lung , o politica de capitalizare a profitului duce la cresterea valorii capitalurilor proprii , prefernd beneficii mai reduse pe termen scurt n defavoarea unor beneficii mai mari pe termen lung .

Cap.( Concluzii si propuneri

Analiza fianciara vizeaza aprecierea situatiei ntreprinderii sub aspectul rentabilitate ( risc , depistare deficientelor si estimarea posibilitatilor de dezvoltare , avnd semnifiacatie att ca procedeu aparte /utilizat n vederea evaluarii situatiei financiare actuale 2 , ct si ca procedeu folosit n cadrul celorlalte domenii , pentru examinarea posibilelor urmari ale deciziilor luate . !esfasurarea normala a activitatii oricarei firme sau ntreprinderi , n cadrul economiei de piata , implica obligatoriu asezarea sa temeinica pe principiile efecientei economice , care sa permita nu numai conservarea capitalului sau ci si sporirea acestuia . > componenta esentiala a desfasurarii unei activitati efeiciente o constituie folosirea ct mai rationala , mai economicoasa a factorilor implicati n procesele respective de productie , cu att mai mult cu ct caracterul limitat al resurselor se accentueaza tot mai mult . 8enirea stiintei economice consta n oferirea ntreprinzatorilor , pe baza unor profunde investigatii stiintifice a unor instrumente care sa permita acestora , organizarea si desfasurarea activitatii cu un consum minim de resurse , sa obtina de pe urma utilizarii acestora un efect util , maxim .

"valuarea starii economice si financiare a firmelor pe piata concurentiala , reprezinta o directie n care se ndreapta cercetarea n domeniul microeconomic . Aceasta presupune si impune cu necesitate utilizarea unor metode de investigare de o mare rigurozitate stiintifica menite a evidentia ct mai exact gradul de stabilizare economica si financiara a firmelor . umai pe acesta baza , apoi se pot elabora o serie de strategii pe termen mai lung care sa directioneze un anumit comportament concurential al firmei . "videntierea factorilor care contribuie la evolutia fenomenelor si proceselor economice , reprezinta un obiectiv central al conducerii firmelor , care are implicatii directe n dezvoltarea portofoliului de afaceri a firmelor . Aceasta se poate realiza cu a.utorul unor

procedee c6emate a reflecta pe de o parte factorii de influenta ai fenomenului economic , iar pe de alta parte , de a evidentia contributia cantitativa a acestor factori la modoficarea nivelului fenomenului investigat .

'n cazul firmei analizate se observa o crestere treptata n fiecare an a "xcedentului 3rut din "xploatare , interpretata favorabil pentru desfasurarea ntregii activitati a firmei . Pe baza analizei excedentului brut din exploatare se poate determina acea diferenta ntre venitrile din exploatare si c6eltuielile din exploatare, diferenta care poate fi utilizata ca sursa pentru reproductia mi.loacelor folosite n ciclul de fabricatie , si totodata pentru finantare . Cresterea capitalului permanent n anul ;11- fata de anul ;110 a determinat o reducere a ratei rentabilitatii financiare cu 1,- < . Aceasta influenta negativa s(a datorat ma.orarii capitalurilor proprii cu ,0),+, /anii ;11,(;11-2 , n timp ce reducerea datoriilor pe termen mediu si lung cu *,9) a avut o influenta pozitiva . 8a.orarea rezultatului exploatarii cu ;),,9; miliarde lei a avut o influenta pozitiva ducnd la cresterea ratei rentabilitatii financiare cu )),1:< .

Se constata o ma.orare cu )*,,+, n anul ;11- fata de anul ;11, si ;9;,9; a profitului brut n anul ;11- fata de ;11, , care n termeni procentuali corespunde unei cresteri de 09,*9 < . Cresterea profitului brut s(a datorat ma.orarii veniturilor totale cu 0+,;* si a c6eltuielilor totale cu :,91 , pe ansamblu cele doua influente apreciindu(se favorabil . Cresterea veniturilor totale s(a datorat ma.orarii cu 0-1,+) a veniturilor de exploatare /influenta favorabila2. Cresterea c6eltuielilor de exploatare a avut o influenta negativa asupra evolutiei profitului brut , determinnd scaderea acestuia cu :0:,:* influenta care nsa nu se apreciaza nefavorabil, avnd n vedere ca aceasta crestere de c6eltuieli a fost recuperata pe seama cresterii superioare a veniturilor din exploatare /0-1,+) fata de :0:,:* R> 2 Pe ansamblu se observa ca influenta pozitiva a rezultatului exploatarii este mai mare dect influentele negative ale capitalului permanent , si nivelul dobnzilor , ceea ce .ustifica din punct de vedere economic , att ma.orarea capitalului permanent , ct si creditele suplimentare luate de la banci.

'n urma analizei efectuate la SC A !"#$%&L SRL, am constatat o cresterea a profitului dupa fiecare an si o cifra de afaceri consistenta care propulseaza firma n topul societatile mici si mi.locii , si care a cunoscut o dezvoltare rapida intr(un timp scurt .

Pentru a face fata exigentelor pietei si segmentului de consumatori carora i se adreseaza firma trebuie sa ia n considerare urmatoarele aspecte C

 diversificarea si cresterea numarului de facilitati si servicii oferite clientilor n scopul cresterii numarului acestora B cresterea numarului de proiecte ntocmite la solicitarea potentialilor clienti , atragerea si implicare unui numar ct mai mare de reprezentanti ai firmei n proiectele implementate de societate B realizarea de parteneriate cu institutii si organizatii din tara si din strainatate , cu scopul multiplicarii actiunilor comune de informare si pregatire a personalului firmei B adoptarea unor solutii organizatorice noi necesare activitatilor n sectiunile si departamentele functionale , dezvoltarea activitatilor de consultanta n initierea si derularea afacerilor B amplificarea , diversificarea si ridicarea calitatii actiunilor de spri.in si promovare a intereselor firmei , de facilitare a contractelor de afaceri B promovarea imginii firmei , prin reclama si publicitate sau prin realizarea de cataloageB imbunatatirea activitatilor de constatare si solutionare a cauzelor de concurenta neloialaB minimizarea consumului de resurse sau rationalizarea diferitelor categorii de c6eltuieli B

Bi!lio>rafie

1. 2. 3. 4. (.

*atr,ncea I. - ;Analiza financiara ; . Editura 6acia . Clu/ -apoca . 2111 *atr,ncea I. . 9azar I. - ;Analiza economico - financiara a !ntreprinderii ; . Editura Intelcredo . 6eva . 1<<+ *u'nea A.- ;Analiza situatiei financiare a !ntreprinderii ; . Editura 5irton . 8imisoara . 2114. *use 9. . Siminica 5. . 5arcu -. . - ;Analiza economico - financiara ; . Editura Scrisul %om,nesc . Craiova . 2113. Cainap I. . *atr,ncea I. ;Analiza economica si financiara a firmelor industriale ; . Univ. ;*a"es - *ol=ai; . Clu/ -apoca . 1<<3 . 6ra'ota :. . Cio"anu A. . >"re/a 9. . 6ra'ota 5. - ;5ana'ement financiar ; . . Editura Economica . *ucuresti 2113 . Elie Co0en - ;Anal=se financiere ; . Editura Economica . Paris . 1<?? .; Anal=se financiere ; . 2- eme edition . 9es Edition d@>r'anisation . Paris . 1<<(

).

+.

?.

A0eor'0iu Al. - ;Analiza activitatii economice a !ntreprinderilor ;. Editura 6idacatica si Peda'o'ica . *ucuresti . 1<?2 . Isfanescu A. . %o"u :. - ;Evaluarea !ntreprinderii ; . Editura 8ri"una Economica . *ucuresti 2111

<.

11. Isfanescu A. . Stanescu C. . *aicusi A. - ;Analiza economico - financiara ; . Editura Economica . *ucuresti . 1<<< . 11. 5ar'ulescu 6. . coordonator . -;Analiza economico-financiara a !ntreprinderii; . Editura 8ri"una Economica . *ucuresti . 1<<4. 12. 5anolescu A0. - ;5ana'ement financiar ; . Editura Economica . *ucuresti .1<<( 13. -iculescu 5. - ;6ia'nostic 'lo"al strate'ic ;. Editura Economica . 1<<+ . 14. > .5 . .P. nr. 1+(2 din 1+.11.211( . pentru apro"area re'lementarilor conta"ile conforme cu directivele europene . pu"licat !n 5.>. nr.11<1 din 31.11.211( . 1(. %adu . ;5etode si te0nici de analiza economico -financiara; . Editura Scrisul %om,nesc. Craiova . 1<<<. 1). %o"u :. . Aeor'escu -.;Analiza economico - financiara ; . ASE .2111 1+. Stancu I.- ; inante; . Editura Economica . *ucuresti . 2112 1?. Stancu I.- ;Aestiunea financiara a a'entilor economici ; . Editura Economica . *ucuresti . 1<<4 1<. Stanescu C. . Isfanescu A. . *aicusi A. - ;Analiza economico - financiara ; . Editura Economica . *ucuresti . 1<<+ . 21. stefanescu C. . Isfanescu A. . *aicusi A . ;Analiza economico - financiara ; . Editura Economica . *ucuresti . 1<<). 21. stefea Petru - ; Analiza rezultatelor !ntreprinderii ; . Editura 5irton . 8imisoara . 2112. 22. :,lceanu A0. . %o"u :. . Aeor'escu -. ;Analiza economico - financiara ; . Editura Economica . *ucuresti . 2114 . 23. BBB.mfinante.ro 24. BBB."v".ro 2(. BBB.mana'er.ro

udetul! 'nitatea!

"istrita - #asaud (C A#)$*+,'- (.-

Activitatea Cod CA$#!2%&2 /abricarea uneltelor de m0na 1 fabricarea p0nzelor de fierastrau pentru masini de prelucrare a lemnului Cod /iscal!11533%45

Adresa!

Com.2agura +lvei

#r. .egistrul Comertului

134%341554

(imbol!.6C$

%ezultate

financiare prezentate comparativ Conform >5 nr.<4 C2111

2335 ?(+.2(

pe

anii

211(.211).211+
2337 1.44).12 21.32 )+1.?1

A.AC,+8$ +26"+-*A,$ +.+mobilizari necorporale ++.+mobilzari corporale 1.8erenuri si constructii

233& 1.14<.+4 4.<3 12.?1

4)(.2+ )(?.(3

2.Instalatii te0nice si masini 3.Alte instalatii . utila/e si mo"ilier 4.Avansuri si imo"ilizari corporale !n curs ,otal imobilizari corporale +++. +mobilizari financiare ".AC,+8$ C+.C'-A#,$ +.(tocuri 1.5aterii prime si materiale consuma"ile 2.Productia !n curs de e#ecutie 3.Produse finite si marfuri 4.Avansuri pentru cumparari stocuri ,otal stocuri ++.Creante +++.+nvestitii financiare pe termen scurt +8.Casa si conturi la banci C.C9$-,'+$-+ :# A8A#( ).)A,6.++ C$ ,.$"'+$ P-;,+,$ +#,. - 6 P$.+6A); )$ '# A# $.AC,+8$ C+.C'-A#,$ 1 .$(P$C,+8 )A,6.++ C'.$#,$ #$,$ /.,6,A- AC,+8$ 2+#'( )A,6.++ C'.$#,$ <.)A,6.++ C$ ,.$"'+$ P-;,+,$ :#,.-6 P$.+6A); 2A+ 2A.$ )$ '# A# 9.P.68+*+6A#$ P, .+(C'.+ (+ C9$-,'+$-+ +.8$#+,'.+ +# A8A#( .CAP+,A- (+ .$*$.8$ ,otal capitaluri proprii din care +.Capital ++.Prime de capital +++..ezerve din reevaluare Sold Creditor Sold de"itor +8..ezerve 8. .ezultatul reportat Sold creditor Sold de"itor 8+. .ezultatul e=ercitiului Sold creditor Sold de"itor %epartizarea profitului

3+2.2+ 433.21 (.+1 ?.11 ?.(( 1<.)+ ?(1.?1 1.11<.(3 1.(2 1+.41 1.13).4<1.112.23 21(.<4 ().31 242.)1 11.13 (24.<< 4().<1 1 (4.(< 12.31 323.(( <1.4) 22+.24 ).31 )<4.1? 3<3.1+ 1 24.<+ ?.+2

434.?( 11.1( (3.?+ 1.1+1.(? 2((.21 1.443.++ 31<.1( 4(.1) 1<<.+< 3).4+ )11.4? +?2.4+ 1 )1.?2 3.2( 1.14<.<? 3<+.14 1)((.1? 12.)) 1 1 1?+.<< 1.)42.(1 1.)42.(1 (11.1+ 141.() 2<<.?( 1 32+.11 3)4.<1 1 1 3+1.43 1 3+1.43 1

1.11(.+<1.1+<.3+ 32.<< 41.(? )<3.?41.112.+3 2?.(2 1 1<).41 ))(.32 ))(.32 3)<.)1 1 1+?.(< <<1.)( <<1.)( 3)<.)1 1 22.1+

14?.2? 31).?1 1 133.<2 1((.<? 13.(1 14?.2( 1

1?.?< 1().?1 1 1 1?.?< 1().?1

Cont de profit si pierdere prezentat comparativ pe anii 23351233&12337

1.Cifra de afaceri neta 8enituri din e=ploatare C>eltuieli din e=ploatare .ezultatul din e=plotare %ezultatul din e#ploatare Profit %ezultatul din e#ploatare Pierdere 8enituri financiare C>eltuieli financiare .ezultatul financiar %ezultatul financiar Profit %ezultatul financiar Pierdere .ezultatul current %ezultatul curent Profit %ezultatul curent Pierdere 8enituri e=traordinare C>eltuieli e=traordinare .ezultatul e=traordinar %ezultatul e#traordinar Profit %ezultatul e#traordinar Pierdere 8enituri totale C>eltuieli totale .ezultatul brut %ezultatul "rut Profit %ezultatul "rut Pierdere .ezultatul net 2335 2.++4.13 2.<?<.11 2.??2.(1 11).)1 1 (.1+ <2.+? 1 ?+.+1 1?.?< 1 1 1 1 1 2.<<4.1< 2.<+(.31 1?.?< 1 1<?.+( 1 1 1 1 1 4.211.(+ 4.112.?2 1<?.+( 1 1 4+.<1 441.1? 1 1 1 1 1 4.+<4.(+ 4.3(3.3< 441.1? 1 233& 3.(+(.1) 4.1)(.)4 3.<1?.<+ 24).)+ 1 4(.<3 <3.?4 2337 4.21).1< 4.+3(.4) 4.2+2.3+ 4)3.1< 1 (<.11 ?1.12 1 21.<1

%ezultatul net Profit %ezultatul net Pierdere .ezultatul pe actiune ?profit @ -de "aza -diluat

1?.?< 1 12+

1().?1 1 11) 1

3+1.43 1 <+ 1

H)I .%adu - 5etode si te0nici de analiza economico- financiara . Editura Scrisul %om,nesc . Craiova . 1<<<. pa'.( H;I A0. :,lceanu . :. %o"u . -. Aeor'escu - Analiza economico - financiara . Editura Economica . *ucuresti . 2114. pa'.14 H:I Al. A0eor'0iu - Analiza activitatii economice a !ntreprinderilor . Editura 6idactica si Peda'o'ica . *ucuresti . 1<?2 .
pa'.(

H9I C.Stanescu . A. Isfanescu . A. *aicusi - Analiza economico -finaciara . Editura Economica . *ucuresti . 1<<+ . pa'.1( H0I 6. 5ar'ulescu - Analiza economico - financiara a !ntreprinderii . Editura 8ri"una Economica . *ucuresti . 1<<4 . pa'.1?? H,I I"idem H-I 9. *use . 5 . Siminica . -. 5arcu - Analiza economico -financiara . Editura Scrisul %om,nesc . 2113 . pa'.1?< H+I 6.5atis - Pro"leme privind 'estiunea economico -financiara !n industria de pielarie si !ncaltaminte . Editura
Sincron . Clu/ -apoca . 1<<+ . pa'.41 < I. Stancu - Aestiunea financiara a a'entilor economici . Editura Economica . *ucuresti 1<<4 . pa'.22

H)1I A.I. Aiur'iu - 5ecanismul financiar al !ntreprinzatorului . Editura 6acia . Clu/ -apoca . 1<<( . pa'. 11-11 H))I I. Cainap . I. *atr,ncea - Analiza economica si financiara a firmelor industriale . Universitatea ;*a"es*ol=ai; . Clu/ - -apoca . 1<<3 . pa'. 1+

H);I :. 6ra'ota . A. Cio"anu . 9. >"re/a . 5. 6ra'ota - 5ana'ement financiar . Editura Economica . *ucuresti 2113 .
pa'.21(

H):I 9. *use . 5. Siminica . -. 5arcu - Analiza economico - financiara . Editura Economica . *ucuresti 1<<+ . pa' . 123 H)9I 6. 5ar'ulescu - Analiza economico - fianciara a !ntreprinderii . Editura 8ri"una Economica . *ucuresti . 1<<4 . pa'.)+ H)0I I. Stancu - inante . Editura Economica . *ucuresti . 2112 . pa'. ((1 H),I A. *u'lea - Analiza situatiei financiare a !ntreprinderii . Editura 5irton . 8imisoara . 2114. pa'. 13< H)-I 5.8oma . 5.C0ivulescu - A0id pentru dia'nostic si evaluare a !ntreprinderii . Editura CECCA% . *ucuresti . 1<<4 .
pa'.+4

H)+I 6. 5ar'ulescu - 6ia'nostic economico - financiar . Editura %omcart . *ucuresti . 1<<4 . pa'.2( H)*I A. Isfanescu . :. %o"u - Evaluarea !ntreprinderii . Editura 8ri"una Economica . *ucuresti . 2111 . pa'. +( H;1I 9. *use - Analiza economico - financiara . Editura Economica . 211( . pa' . 244-24)

H;)I 6ecizia nr.<C2113 pentru apro"area solutiilor referitoare la aplicarea unor prevederi le'ale privind impozitul pe profit .
coro"orate cu %e'lementarile conta"ile armonizate cu directivele europene si cu Standardele Internationale de Conta"ilitate . pu"licata !n 5.>. nr. +?1 "is. 6in 1?.11.2113 .

H;;I D.A. +14C1<<3 pentru apro"area "ilantului conta"il al a'entilor economici H;:I 5. *atr,ncea . 9.5. *atr,ncea - Analiza financiara a !ntreprinderii . Editura %isoprint . Clu/ - -apoca 211( . pa'.33 H;9I 5. *at,ncea . 9.5. *atr,ncea - Analiza financiara a !ntreprinderii . Editura %isoprint . Clu/ -apoca 211( . pa'.3( H;0I Stancu I. - Aestiunea financiara a a'entilor economici . Editura Economica . *ucuresti . 1<<4 . pa'.22 H;,I Petru stefea - Analiza rezultatelor !ntreprinderii . Editura 5irton . 8imisoara . 2112. pa'.?4