Sunteți pe pagina 1din 20

Procesul managerial din firma SAMSUNG

Cuprins

1. Prezentarea firmei/organizatiei 2. Structura organizatiei 3. Metode utilizate pentru previziune 4. Metode utilizate pentru directionare 5. Metode utilizate pentru coordonare si control 6. Sistemul informational

Capitolul 1. Prezentarea firmei


Succesul unei companii este masurat nu doar prin afacerile realizate ci si in functie de cat de !ine isi serveste comunitatea prote"eaza resursele planetei si sc#im!a vietile oamenilor. Samsung isi asuma responsa!ilitatea de a contri!ui ca !un cetatean actionand peste tot in lume pentru dezvoltarea unei societati mai !une pentru prote"area si im!unatatirea mediului si pentru consolidarea comunitatilor noastre. $ider digital cetatean glo!al responsa!il o familie de companii cu multe fatete o afacere etica% Samsung este toate acestea si inca mult mai mult. &sa cum indica acest nou motto viziunea companiei Samsung 'lectronics pentru noul deceniu este ()nspire t#e *orld Create t#e +uture, -)nspira lumea creeaza viitorul.. &ceasta noua viziune reflecta anga"amentul companiei Samsung 'lectronics de a inspira comunitatile prin aplicarea celor trei puncte forte c#eie ale Samsung% (/e#nologie noua, (Produse inovatoare, si (Solutii creative, 0 si de a promova noi valori pentru retelele de !aza ale Samsung 0 industrie parteneri si anga"ati. Prin aceste eforturi Samsung spera sa contri!uie la crearea unei lumi mai !une si a unei e1periente mai !ogate pentru toti. Samsung 'lectronics se concentreaza pe patru domenii% Media Semiconductor /elecommunication 2et3or4 si $C5 . Media de afaceri a zonei 5igital acopera dispozitivele de computer cum ar fi calculatoarele porta!ile si imprimantele laser6 ecrane digitale cum ar fi televizoare si monitoare de calculator precum si dispozitive de divertisment de consumatori cum ar fi pla7ere 585 pla7ere MP3 si camere video digitale6 electrocasnice precum frigidere aer conditionat sai!e cuptoare cu microunde si aspiratoare .

5omeniul de activitate Semiconductor include cipuri semiconductoare cum ar fi S59&M S9&M 2&25 flas# de memorie carduri inteligente Mo!ile &pplication Procesoare6 Mo!ile /8 receptoare )C MP3 585 / :5 / ;5<585 Pla7er S=C si c#ip pac#et multi -MCP. si dispozitivele de stocare cum ar fi unitatile de disc optice si #ard #ard dis4<uri . 9eteaua de afaceri tine de domeniul telecomunicatiilor si include multiservice 5S$&M si fa1 utila"e6 dispozitive celulare cum ar fi telefoanele mo!ile telefoane P5& si dispozitive #i!rid numite terminale mo!ile inteligente -M)/. si receptoare de satelit . >ona de afaceri se a1eaza pe producerea de $C5 /+/<$C5 si diodice de lumina organice -=$'5. panouri pentru laptop<uri monitoare si televizoare. Samsung Print a fost infiintata in 2??@ ca o entitate separata sa se concentreze asupra :2: de vanzari si a lansat o gama larga de dispozitive multifunctionale si imprimante. Samsung Aroup are ca o!iect principal de activitate productia de produse electronice si )/. Compania este numarul 1 mondial in productia de memorii monitoare /+/ si telefoane C5M&. )n anul 2?12 compania Samsung din Coreea de Sud avea 3B1 ??? de anga"ati si total capitaluri proprii 224 B miliarde dolari. 6 Compania este numarul 1 mondial in productia de memorii monitoare /+/ si telefoane C5M&. Samsung are apro1imativ 1CC.??? de anga"aiti in 1C5 de !irouri din 65 de tari fiind alcatuita din opt divizii principale de afaceri. 8eniturile Samsung reprezinta apro1imativ 2?D din P):<ul Coreei de Sud estimat la 1.2?? miliarde de 3oni astfel putem afirma ca Samsung este o companie mare. 5e la inceputul anului titlurile Samsung au urcat cu 36D evaluand compania la 212 mii de miliarde de 3oni -1@5 miliarde de dolari.. Samsung a intrat astfel in topul celor mai mari 15 companii la nivel mondial in functie de capitalizarea de piata potrivit datelor :loom!erg. Samsung 'lectronic a depasit grupul american ;e3lett<Pac4ard la incasari in 2?12 si a devenit cea mai mare companie )/ din punctul de vedere al vanzarilor. Pentru unii Samsung este prevestitorul unui model de capitalism din &sia.

)gnora intelepciunea conventionala occidentala. Se intinde in zeci de industrii independente de la microcipuri la asigurari. 'ste controlat de o familie si ierar#izat cota de piata participa la profituri si are o structura de proprietate opaca si incurcata. Potrivit E/#e 'conomist, e1ista multe lucruri de admirat la Samsung. 5a dovada de ra!dare% managerilor sai le pasa mai mult de cresterea pe termen lung decat de profiturile pe termen scurt isi motiveaza !ine anga"atii iar grupul gandeste strategic% vizeaza piete in curs de afirmare si pariaza enorm pe ele.

Capitolul 2. Structura firmei

'1perienta unor firme cu succes a aratat ca o cultura solida si pozitiva nu garanteaza automat o!tinerea e1celentei ci numai in masura in care se promoveaza strategii compati!ile cu principiile si valorile acceptate de grup si adaptate mediului in care firma evolueaza. Practica demonstreaza ca in conditiile mentinerii unor credinte valori norme perspective si conceptii care timp indelungat au fost considerate vala!ile si favorizante fara o adaptare la sc#im!arile sociale economice te#nice si c#iar politice ale mediului acestea se pot transforma in frane puternice adevarati mentori ai inc#istarii si rigiditatii. Se poate afirma deci ca nu FGintensitateaG culturii cat mai ales capacitatea adaptarii ei la mediu o transforma intr<un instrument al succesului sau esecului. Performantele superioare sunt conditionate de promovarea unor culturi evolutive. &cestea se caracterizeaza prin faptul ca semnaleaza necesitatea sc#im!arilor oferind in acelasi timp si posi!ilitatea adaptarii la mediu. )ntr<o astfel de cultura conceptiile de !aza ale managerilor promoveaza necesitatea modificarii strategiei si tacticii astfel incat sa fie satisfacute interesele celor trei grupuri de actori<c#eie% actionarii clientii si personalul. Cresterea performantelor organizatiei este posi!ila atat prin intermediul modelului cultural cat si prin intermediul unor a!ordari sistematice. Se pare ca atat anga"atii cat si managerii sunt destul de motivati pentru a lucra cu interes pentru firma deoarece ea le indeplineste nevoile fiziologice de securitate de apartenenta la un grup social agrea!il stima din partea lor si nu numai si c#iar de realizare. Printre mi"loacele moderne de motivare din cadrul firmei Samsung se pot mentiona%

< crearea cadrului necesar prin aceasta intelegand ca locul de munca ofera anga"atului conditiile in care el sa<si dezvolte dinamismul autonom si in acord cu interesul sau o!iective am!itioase conducere competenta informare asupra desfasurarii actiunilor . Strategia am!itioasa a intreprinderii da personalului oportunitati si contri!uie la motivarea lui. < comunicarea in munca unirea eforturilor . 5oua aspecte sunt esentiale% o comunicare larga si desc#isa asupra muncii si semnificatiei sale care permite multiplicarea solutionarii creative a pro!lemelor prin initiative si prin unirea eforturilor si crearea unei valori a culturii organizatiei prin arta Gde a comunicaG. < viitor profesional accepta!il. :ineinteles ca unii se intereseaza de viitor la fel ca si de prezent. Pro!lema nu se pune pentru conducatori care au in mod normal accesul la progres in cariera si o mo!ilitate remarca!ila atat in plan intern cat si e1tern este dificil in mod deose!it pentru anga"ati. Compania are anga"ati in 1C5 de !irouri din 65 de tari fiind alcatuita din B divizii principale de afaceri < 8isual 5ispla7 Mo!ile Communications /elecommunication S7stems 5igital &ppliances )/ Solutions Semiconductor si $C5. )n anul 2?12 compania Samsung din Coreea de Sud avea 3B1 ??? de anga"ati. 5esi munca in fa!ricile de componente Samsung din C#ina este solicitanta si plictisitoare zeci de mii de tineri sunt atrasi de aceste "o!<uri din care pot castiga mult mai mult decat daca ar ramane in satele natale. Hn raport al unei organizatii din ;ong Iong numite C#ina $a!or 9esearc# Center releva faptul ca Samsung prefera sa anga"eze in C#ina tinere cu varste intre 1C si 22 de ani pe motiv ca ar fi mai usor de controlat si ca sunt sanse mici ca ele sa<si ceara drepturile in cazul unor situatii neplacute. )n 1@@5 Samsung a infiintat /rupele de sustinere sociala pentru a incura"a anga"atii sa se implice in serviciile comunitatii. 5e atunci initiativa s<a e1tins la opt centre de voluntari in Coreea conduse de e1perti in prosperitate sociala care sustin dezvoltarea programelor de voluntariat ale anga"atilor. &nga"atii companiei Samsung isi folosesc e1perienta si priceperea pentru a le returna comunitatilor locale si fiecare dintre ei doneaza in medie 1? ore de proiecte pentru comunitate.

Schema de conducere a firmei Samsung

Capitolul 3. Metode utilizate pentru previziune

)n functie de lungimea orizontului de previziune pot e1ista% previziuni pe termen foarte lung -pot fi pe 3? de ani sau c#iar mai mult 0 vezi compania S#ell. previziuni pe termen lung -de o!icei intre 3 si 1? ani. previziuni pe temen mediu -cuantificat in luni sau trimester dar poate sa a"unga si pana la 1 sau 2 ani. previziuni pe termen scurt -la nivel de zile sau saptamani. previziuni pe termen foarte scurt - 1 ora 1? minute 5 minute etc. 0 specifice tranzactiilor !ursiere. /re!uie precizat faptul ca nu se pot sta!ilii !ariere ferme in delimitarea lungimii unui orizont de previziune acestea depinzand foarte mult de domeniul de activitate -ceea ce pentru o companie cu productie industriala reprezinta un termen scurt pentru un fond de investitii financiare poate reprezenta un termen lung.

)n functie de gradul de agregare a rezultatelor putem avea% previziuni sintetice -glo!ale. previziuni analitice -detaliate.

)n functie de natura informatiilor utilizate in procesul previzional sunt utilizate metode% cantitative o '1trapolarea seriilor de timp o Metode econometrice o )nteligenta artificiala -retele neuronale si algoritmi genetici. o &naliza te#nica -specifica tranzactiilor !ursiere. o )ndicatori de anticiparea a ciclurilor economice o etc. calitative -su!iective/intuitive. o Simulare prin roluri o Arupuri de interactiune -:rainstorming 5elp#i etc.. o &nc#ete statistice

)n functie de aria lor de acoperire pe diverse domenii e1ista% metode generale de previziune o '1trapolarea seriilor de timp o Metode econometrice o )nteligenta artificiala -retele neuronale si algoritmi genetici. o Simulare prin roluri o Arupuri de interactiune o &nc#ete statistice

metode speciale de previziune o &naliza te#nica -specifica tranzactiilor !ursiere. o Previziunea situatiei financiare la nivel de intreprindere -!ilant cont de profit si pierdere flu1 de numerar. o )ndicatori de anticiparea a ciclurilor economice -la nivel macroeconomic. o Previziuni de mar4eting -intentiile si preferintele consumatorilor piete test etc.. o etc. )n cazul gigantului economic Samsung se utilizeaza o metoda clasica si anume%

Metoda clasica de descompunere -Metoda de descompunere sezoniera. se foloseste atunci cand pe langa tendinta generala a fenomenului urmarit se manifesta fluctuatii cu periodicitate fi1a -lunara trimestriala etc... a. Modelul aditiv 7t J /t K St K 't

Se foloseste atunci cand intre fluctuatia periodica -sezonira. si trend nu e1ista relatie de proportionalitate

!. Modelul multiplicativ 7t J /tSt 't

Se foloseste atunci cand intre fluctuatia periodica -sezonira. si trend e1ista o relatie de proportionalitate. 'tapele realizarii unei previziuni prin metoda clasica de descompunere%

i. Se calculeaza o medie mo!ila de ordin 4. )n general se utilizeaza% ordinul 4 pentru date trimestriale ordinul 12 pentru date lunare 5 sau B pentru date zilnice etc. 5aca ordinul este par se aplica apoi o medie mo!ila de ordin 2 pentru centrarea mediei mo!ile. &ceasta medie are rolul de a nivela fluctuatiile sezoniere reprezentand o estimare provizorie a componentei de trend. ii. Se face diferenta/raportul dintre valorile o!servate si valorile o!tinute prin media mo!ila centrata iii. Se calculeaza componenta sezoniera, St ca o medie aritmetica/geometrica a valorilor o!tinute in etapa anterioara pentru fiecare unitate de timp care formeaza ciclul sezonier -daca datele sunt lunare este calculata o medie pentru fiecare luna. iv. Prin diferenta/raportul dintre valorile o!servate si componenta sezoniera se o!tine seria de timp desezonalizata. v. Se estimeaza componenta de trend /t printr<o metoda specifica acestei componente -functii de tendinta spor mediu etc.. vi. Prin diferenta/raportul dintre datele initiale o!servate si suma/produsul componentelor de sezonalitate si trend se o!tine componenta aleatoare 't vii. Se e1trapoleaza componenta de trend si cea sezoniera pe perioada aferenta orizontului de previziune

viii. Se recompun valorile previzionate prin adunare/inmultire.

Capitolul . Metode utilizate pentru directionare

Pentru a avea o directionare cat mai !ine structurata si organizata din punct de vedere economic aceasta tre!uie sa contina doua functii de directionare foarte importante% antrenarea si comanda economica. Functia de antrenare incorporeaza ansam!lul proceselor de munca prin care se determina personalul firmei sa contrinuie la sta!ilirea si realizarea o!iectivelor planificate pe !aza luarii in considerare a factorilor care ii motiveaza. 5eci scopul antrenarii care are un pronuntatat caracter oparational este implicarea cat mai profunda cat mai eficace al personalului de e1ecutie si de conducere la realizarea o!iectivelor ce<) revin deduse din o!iectivele intreprinderii.

+undamentul antrenarii il reprezinta motivarea ce rezida din corelarea satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu realizarea o!iectivelor si sarcinilor atri!uite. Motivarea in functie de modul de conditionare a satisfactiilor personalului de rezultatetele o!tinute este pozitiva sau negativa. Motivarea pozitiva se !azeaza pe amplificarea satisfactiilor personalului din participarea la procesul muncii ca urmare a realizarii sarcinilor atri!uite in conditiile in care nivelul sarcinilor o!ligatorii de realizat este accesi!il ma"oritatii e1ecutantilor. Motivarea negativa se !azeaza pe amenintarea personalului cu reducerea satsfactiilor daca nu realizeaza intocmai o!iectivele si sarcinile repartizate al caror nivel este foarte ridicat inaccesi!il in conditiile date unei parti aprecia!ile a e1ecutantilor )n cazul firmei Samsung se utilizeaza metoda pozitiva anga"atii fiind !onificati in cazul reusitelor te#nologice. = economie planificata este un sistem economic in care deciziile cu privire la productie si investitii pentru unul sau mai multi ani -plan cincinal. sunt planificate de autoritatea centrala de o!icei de guvern prin ministerele de resort. Lustificarea pentru planificarea centrala este faptul ca consolidarea resurselor economice poate permite economiei sa profite de mai multe informatii corecte atunci cand iau decizii cu privire la investitii si productie. )ntr<o economie centralizata in intregime un sonda" universal al nevoilor umane si ale consumatorilor este necesara inainte de a se face/formula un plan glo!al pentru productie. Statul are nevoie de a aloca forta de munca mi"loacele de productie si sa supraveg#eze sistemul de distri!utie a !unurilor. +orma cea mai e1tinsa a unei economii planificate este mentionata ca economiei de comanda sau economie cu planificare centrala. )n aceste economii planificarea economica centrala efectuata de stat sau de guvern controleaza toate sectoarele ma"ore ale economiei si formuleaza toate deciziile cu privire la utilizarea resurselor. Planificatorii decid ce ar tre!ui sa fie produse si directioneaza intreprinderile producatoare sa produca acele !unuri

in conformitate cu o!iectivele nationale si sociale . 'conomiile planificate sunt in contrast cu economii neplanificate si anume in economia de piata si in economii auto<gestionate unde deciziile de productie de distri!utie de sta!ilire a preturilor si investitiile sunt realizate de firme autonome pe !aza intereselor individuale mai degra!a decat in !aza unui plan macroeconomic. +orme mai putin e1tinse ale economiilor planificate includ pe cele ce folosesc indicative de planificare in care statul are influenta su!ventioneaza garanteaza ta1eaza dar nu o!liga. &ceasta din urma este uneori mentionata ca Geconomie de piata planificataG.

Capitolul !. Metode utilizate pentru coordonare si control

)ndicatorii economici reprezinta e1presia cantitativa si calitativa a rezultatelor activitatilor economice. )ndicatorii economici sunt fragmente ale datelor financiare si economice pu!licate cu regularitate de catre agentiile guvernamentale si de catre sectorul privat. &ceste statistici sunt folosite de o!servatorii pietei pentru a monitoriza pulsul economiei 0 prin urmare nu este de mirare ca sunt urmariti cu mare atentie de toti participantii la pietele financiare. &vand atatia participanti constransi sa reactioneze la aceleasi informatii indicatorii economici pot genera volume si miscari de pret ample. C#iar daca va inc#ipuiti ca aveti nevoie de cunostiinte economice aprofundate pentru analiza acestor indicatori tot ceea ce tre!uie sa faceti este sa retineti cateva reguli orientative pentru a lua deciziile de tranzactionare.

)ndicatorii economici se impart in indicatori de anticipare si indicatori intarziati % < )ndicatorii de anticipare sunt varia!ilele economice care se modifica inainte ca economia sa urmeze un anumit trend. Prin urmare sunt folositi pentru a previziona sc#im!arile din economie. < )ndicatorii intarziati sunt varia!ilele economice care se modifica dupa ce economia s<a inscris pe un anumit trend. Sunt folositi pentru a confirma sc#im!arile din economie. Principalii indicatori economici Modificarea absoluta% e1prima cu cat se modifica o varia!ila de la o perioada la alta. Perioada curenta% 1 Perioada anterioara% ? MNJ N1<No N1JMNKNo2 Indicele de modificare% e1prima de cate ori se modifica o varia!ila de la o perioada la alta. Se e1prima deo!icei in procente. Se noteaza cu ). )pJ P1%Po

Modificarea procentuala(relativa)% e1prima cu cat se modifica o varia!ila procentual de la o perioada la alta.

Modificarea procentuala a venitului% MD8J O -8l<8o. %8oPQ1?? MD8J-)v<1.Q1?? )vJMD8K1??D Produsul intern !rut% suma tuturor !unurilor si serviciilor produse in tara de companii nationale sau straine. Produsul intern !rut indica ritmul in care se dezvolta economia unei tari -sau se contracta. si este considerat cel mai cuprinzator indicator al ofertei si cresterii economice.

Indicele Managerilor de achizitii )ndicele include date referitoare la comenzile noi productie timpi de livrare restante stocuri preturi nivelul anga"arii comenzi de e1port si import. 'ste impartit in su!<indici pentru sectorul manufacturier si cel ne<manufacturier. Indicele preturilor la producator Masoara modificarea medie a preturilor de vanzare cerute producatorilor interni din sectorul manufacturier e1tractiv agricol si al utilitatilor. Cea mai des intalnita analiza la nivelul PP) este cea referitoare la !unuri finale intermediare si primare. Consumer Price )nde1 -CP). Masoara nivelul mediu al preturilor de consum in mediul ur!an -care cuprinde C?D din populatia tarilor dezvoltate. pentru un cos presta!ilit de !unuri si servicii. Surprinde modificarile de pret din peste 2?? de categorii de produse.

CP) contine si diverse ta1e asociate direct cu pretul anumitor !unuri si servicii.

Capitolul ". Sistemul informational


Sistemul informational reprezinta un ansam!lu de flu1uri si circuite informationale organizate intr<o conceptie unitara utilizand metode proceduri resurse materiale si umane pentru selectarea inregistrarea prelucrarea stocareasi/sau transmiterea datelor si informatiilor. Prin intermediul acestora se asiguraintercone1iunile informationale dintre su!sistemul decizional si cel operational cuscopul realizarii o!iectivelor propuse. Su!sistemul decizionale este strans legat de su!sistemul informational procesul managerial fiind inteles in primul rand ca un proces de folosire a informatiei actul managerial realizandu<se in cadrul ciclului )2+=9M&/)' R5'C)>)' R &C/)H2'. $egatura dintre su!sistemul decizional si cel informational poate fi prezentata sintetic astfel% < la intrare su!sistemul informational furnizeaza su!sistemului decizional (materia prima, -informatii. pe care acesta urmeaza sa o prelucreze6 < la iesire su!sistemul informational diri"eaza -orienteaza. deciziile luate in cadrul su!sistemului decizional pentru a fi e1ecutate si aplicate de celelalte

su!sisteme ale managementului firmei6 < su!sistemul decizional ca atare necesita un circuit intern de informatii. )n mi"locul su!sistemului decizional sta flu1ul de informatii. Se poate considera astfel ca su!sistemul decizional si cel informational sunt cuplate varia!ilele de intrare ale unuia fiind varia!ilele de iesire ale celuilalt%

Pentru adoptarea unor decizii !une tre!uie ca sistemul informational sa fie analizat permanent pentru a fi inlaturate deficientele ma"ore ale acestuia care influenteaza negativ intreaga activitate a firmei. Principalele deficiente ma"ore alesu!sistemului informational care pot afecta decizia manageriala sunt prezentate sc#ematic mai "os%