Procesul managerial din firma

SAMSUNG

Cuprins

1. Prezentarea firmei/organizatiei
2. Structura organizatiei
3. Metode utilizate pentru previziune
4. Metode utilizate pentru directionare
5. Metode utilizate pentru coordonare si control
6. Sistemul informational
 Capitolul 1. Prezentarea firmei

Succesul unei companii este masurat nu doar prin afacerile realizate, ci si in

functie de cat de bine isi serveste comunitatea, protejeaza resursele planetei si
schimba vietile oamenilor. Samsung isi asuma responsabilitatea de a contribui
ca bun cetatean, actionand peste tot in lume pentru dezvoltarea unei societati
mai bune, pentru protejarea si imbunatatirea mediului si pentru consolidarea
comunitatilor noastre. Lider digital, cetatean global responsabil, o familie de
companii cu multe fatete, o afacere etica: Samsung este toate acestea si inca
mult mai mult. Asa cum indica acest nou motto, viziunea companiei Samsung
Electronics pentru noul deceniu este „Inspire the World, Create the Future”
(Inspira lumea, creeaza viitorul). Aceasta noua viziune reflecta angajamentul
companiei Samsung Electronics de a inspira comunitatile prin aplicarea celor
trei puncte forte cheie ale Samsung: „Tehnologie noua”, „Produse inovatoare”
si „Solutii creative” – si de a promova noi valori pentru retelele de baza ale
Samsung – industrie, parteneri si angajati. Prin aceste eforturi, Samsung spera
sa contribuie la crearea unei lumi mai bune si a unei experiente mai bogate
pentru toti.

Samsung Electronics se concentreaza pe patru domenii: Media,

Semiconductor, Telecommunication Network si LCD .

Media de afaceri a zonei Digital acopera dispozitivele de computer, cum ar

fi calculatoarele portabile si imprimantele laser; ecrane digitale, cum ar fi
televizoare si monitoare de calculator, precum si dispozitive de divertisment
de consumatori, cum ar fi playere DVD, playere MP3 si camere video
digitale; electrocasnice precum frigidere, aer conditionat, saibe, cuptoare cu
microunde si aspiratoare .
 Domeniul de activitate Semiconductor include cipuri semiconductoare,
cum ar fi SDRAM, SRAM, NAND flash de memorie, carduri inteligente,
Mobile Application Procesoare; Mobile TV receptoare, IC MP3, DVD / BD /
HD-DVD Player SOC si chip pachet multi (MCP) si dispozitivele de stocare,
cum ar fi unitatile de disc optice si hard hard disk-uri .

Reteaua de afaceri tine de domeniul telecomunicatiilor si include

multiservice DSLAM si fax utilaje; dispozitive celulare, cum ar fi telefoanele
mobile, telefoane PDA si dispozitive hibrid, numite terminale mobile
inteligente (MIT) si receptoare de satelit .

Zona de afaceri se axeaza pe producerea de LCD TFT-LCD si diodice de

lumina organice (OLED), panouri pentru laptop-uri, monitoare si televizoare.
Samsung Print a fost infiintata in 2009 ca o entitate separata sa se concentreze
asupra B2B de vanzari si a lansat o gama larga de dispozitive multifunctionale
si imprimante.

Samsung Group are ca obiect principal de activitate productia de produse

electronice si IT. Compania este numarul 1 mondial in productia de memorii,
monitoare TFT si telefoane CDMA.

In anul 2012, compania Samsung din Coreea de Sud avea 371 000 de
angajati si total capitaluri proprii 224,7 miliarde dolari. 6 Compania este
numarul 1 mondial in productia de memorii, monitoare TFT si telefoane
CDMA. Samsung are aproximativ 188.000 de angajaiti in 185 de birouri din
65 de tari, fiind alcatuita din opt divizii principale de afaceri. Veniturile
Samsung reprezinta aproximativ 20% din PIB-ul Coreei de Sud, estimat la
1.200 miliarde de woni, astfel putem afirma ca Samsung este o companie
mare. De la inceputul anului, titlurile Samsung au urcat cu 36%, evaluand
compania la 212 mii de miliarde de woni (195 miliarde de dolari). Samsung a
intrat astfel in topul celor mai mari 15 companii la nivel mondial in functie de
capitalizarea de piata, potrivit datelor Bloomberg. Samsung Electronic a
depasit grupul american Hewlett-Packard la incasari in 2012 si a devenit cea
mai mare companie IT din punctul de vedere al vanzarilor. Pentru unii,
Samsung este prevestitorul unui model de capitalism din Asia.
 Ignora intelepciunea conventionala occidentala. Se intinde in zeci de
industrii independente, de la microcipuri la asigurari. Este controlat de o
familie si ierarhizat, cota de piata participa la profituri si are o structura de
proprietate opaca si incurcata. Potrivit “The Economist”, exista multe lucruri
de admirat la Samsung. Da dovada de rabdare: managerilor sai le pasa mai
mult de cresterea pe termen lung decat de profiturile pe termen scurt, isi
motiveaza bine angajatii, iar grupul gandeste strategic: vizeaza piete in curs de
afirmare si pariaza enorm pe ele.

Capitolul 2. Structura firmei

 Experienta unor firme cu succes a aratat ca o cultura solida si pozitiva nu
garanteaza automat obtinerea excelentei, ci numai in masura in care se
promoveaza strategii compatibile cu principiile si valorile acceptate de grup si
adaptate mediului in care firma evolueaza. Practica demonstreaza ca in
conditiile mentinerii unor credinte, valori, norme, perspective si conceptii care
timp indelungat au fost considerate valabile si favorizante, fara o adaptare la
schimbarile sociale, economice, tehnice si chiar politice ale mediului, acestea
se pot transforma in frane puternice, adevarati mentori ai inchistarii si
rigiditatii. Se poate afirma deci ca nu '"intensitatea" culturii, cat mai ales
capacitatea adaptarii ei la mediu o transforma intr-un instrument al succesului
sau esecului. Performantele superioare sunt conditionate de promovarea unor
culturi evolutive. Acestea se caracterizeaza prin faptul ca semnaleaza
necesitatea schimbarilor, oferind in acelasi timp si posibilitatea adaptarii la
mediu.

Intr-o astfel de cultura, conceptiile de baza ale managerilor promoveaza

necesitatea modificarii strategiei si tacticii, astfel incat sa fie satisfacute
interesele celor trei grupuri de actori-cheie: actionarii, clientii si personalul.
Cresterea performantelor organizatiei este posibila atat prin intermediul
modelului cultural, cat si prin intermediul unor abordari sistematice. Se pare
ca atat angajatii cat si managerii sunt destul de motivati pentru a lucra cu
interes pentru firma, deoarece ea le indeplineste nevoile fiziologice, de
securitate, de apartenenta la un grup social agreabil, stima din partea lor si nu
numai, si chiar de realizare.

Printre mijloacele moderne de motivare din cadrul firmei Samsung se pot

mentiona:
 - crearea cadrului necesar, prin aceasta intelegand ca locul de munca ofera
angajatului conditiile in care el sa-si dezvolte dinamismul autonom si in acord
cu interesul sau obiective ambitioase, conducere competenta, informare asupra
desfasurarii actiunilor . Strategia ambitioasa a intreprinderii da personalului
oportunitati si contribuie la motivarea lui. - comunicarea in munca, unirea
eforturilor . Doua aspecte sunt esentiale: o comunicare larga si deschisa asupra
muncii si semnificatiei sale, care permite multiplicarea solutionarii creative a
problemelor prin initiative si prin unirea eforturilor si crearea unei valori a
culturii organizatiei prin arta "de a comunica". - viitor profesional acceptabil.
Bineinteles ca unii se intereseaza de viitor la fel ca si de prezent. Problema nu
se pune pentru conducatori, care au in mod normal accesul la progres in cariera
si o mobilitate remarcabila atat in plan intern, cat si extern, este dificil in mod
deosebit pentru angajati. Compania are angajati in 185 de birouri din 65 de tari,
fiind alcatuita din 7 divizii principale de afaceri - Visual Display, Mobile
Communications, Telecommunication Systems, Digital Appliances, IT
Solutions, Semiconductor si LCD.

In anul 2012, compania Samsung din Coreea de Sud avea 371 000 de
angajati.

Desi munca in fabricile de componente Samsung din China este solicitanta

si plictisitoare, zeci de mii de tineri sunt atrasi de aceste job-uri din care pot
castiga mult mai mult decat daca ar ramane in satele natale. Un raport al unei
organizatii din Hong Kong numite China Labor Research Center releva faptul
ca Samsung prefera sa angajeze in China tinere cu varste intre 18 si 22 de ani
pe motiv ca ar fi mai usor de controlat si ca sunt sanse mici ca ele sa-si ceara
drepturile in cazul unor situatii neplacute. In 1995, Samsung a infiintat
Trupele de sustinere sociala, pentru a incuraja angajatii sa se implice in
serviciile comunitatii. De atunci, initiativa s-a extins la opt centre de voluntari
in Coreea, conduse de experti in prosperitate sociala, care sustin dezvoltarea
programelor de voluntariat ale angajatilor. Angajatii companiei Samsung isi
folosesc experienta si priceperea pentru a le returna comunitatilor locale si
fiecare dintre ei doneaza, in medie, 10 ore de proiecte pentru comunitate.
Schema de conducere a firmei Samsung
 Capitolul 3. Metode utilizate pentru previziune

In functie de lungimea orizontului de previziune, pot exista:

• previziuni pe termen foarte lung (pot fi pe 30 de ani sau chiar mai mult
– vezi compania Shell)
• previziuni pe termen lung (de obicei intre 3 si 10 ani)
• previziuni pe temen mediu (cuantificat in luni sau trimester, dar poate sa
ajunga si pana la 1 sau 2 ani)
• previziuni pe termen scurt (la nivel de zile sau saptamani)
• previziuni pe termen foarte scurt ( 1 ora, 10 minute, 5 minute etc. –
specifice tranzactiilor bursiere)

Trebuie precizat faptul ca nu se pot stabilii bariere ferme in delimitarea

lungimii unui orizont de previziune acestea depinzand foarte mult de
domeniul de activitate (ceea ce pentru o companie cu productie industriala
reprezinta un termen scurt, pentru un fond de investitii financiare poate
reprezenta un termen lung)

In functie de gradul de agregare a rezultatelor, putem avea:

• previziuni sintetice (globale)

• previziuni analitice (detaliate)
 In functie de natura informatiilor utilizate in procesul previzional sunt
utilizate metode:

• cantitative
o Extrapolarea seriilor de timp
o Metode econometrice
o Inteligenta artificiala (retele neuronale si algoritmi genetici)
o Analiza tehnica (specifica tranzactiilor bursiere)
o Indicatori de anticiparea a ciclurilor economice
o etc.
• calitative (subiective/intuitive)
o Simulare prin roluri
o Grupuri de interactiune (Brainstorming, Delphi etc.)
o Anchete statistice

In functie de aria lor de acoperire pe diverse domenii exista:

• metode generale de previziune

o Extrapolarea seriilor de timp
o Metode econometrice
o Inteligenta artificiala (retele neuronale si algoritmi genetici)
o Simulare prin roluri
o Grupuri de interactiune
o Anchete statistice
 • metode speciale de previziune
o Analiza tehnica (specifica tranzactiilor bursiere)
o Previziunea situatiei financiare la nivel de intreprindere (bilant ,
cont de profit si pierdere, flux de numerar)
o Indicatori de anticiparea a ciclurilor economice (la nivel
macroeconomic)
o Previziuni de marketing (intentiile si preferintele consumatorilor,
piete test etc.)
o etc.

In cazul gigantului economic Samsung ,se utilizeaza o metoda clasica si

anume:

Metoda clasica de descompunere (Metoda de descompunere sezoniera)

se foloseste atunci cand pe langa tendinta generala a fenomenului urmarit se
manifesta fluctuatii cu periodicitate fixa (lunara, trimestriala etc.).

a. Modelul aditiv yt = Tt + St + Et

Se foloseste atunci cand intre fluctuatia periodica (sezonira) si

trend nu exista relatie de proportionalitate

b. Modelul multiplicativ yt = TtSt Et

 Se foloseste atunci cand intre fluctuatia periodica (sezonira) si
trend exista o relatie de proportionalitate.

Etapele realizarii unei previziuni prin metoda clasica de descompunere:

i. Se calculeaza o medie mobila de ordin k. In general se

utilizeaza: ordinul 4 pentru date trimestriale, ordinul 12
pentru date lunare, 5 sau 7 pentru date zilnice etc. Daca
ordinul este par se aplica apoi o medie mobila de ordin 2
pentru centrarea mediei mobile. Aceasta medie are rolul de
a nivela fluctuatiile sezoniere, reprezentand o estimare
provizorie a componentei de trend.
ii. Se face diferenta/raportul dintre valorile observate si valorile
obtinute prin media mobila centrata
iii. Se calculeaza componenta sezoniera, St , ca o medie
aritmetica/geometrica a valorilor obtinute in etapa anterioara
pentru fiecare unitate de timp care formeaza ciclul sezonier
(daca datele sunt lunare este calculata o medie pentru fiecare
luna)
iv. Prin diferenta/raportul dintre valorile observate si
componenta sezoniera se obtine seria de timp desezonalizata.
v. Se estimeaza componenta de trend, Tt , printr-o metoda
specifica acestei componente (functii de tendinta, spor mediu,
etc.)
vi. Prin diferenta/raportul dintre datele initiale observate si
suma/produsul componentelor de sezonalitate si trend se
obtine componenta aleatoare, Et
vii. Se extrapoleaza componenta de trend si cea sezoniera pe
perioada aferenta orizontului de previziune
 viii. Se recompun valorile previzionate prin adunare/inmultire.

Capitolul 4. Metode utilizate pentru directionare

Pentru a avea o directionare cat mai bine structurata si organizata din punct
de vedere economic, aceasta trebuie sa contina doua functii de directionare
foarte importante: antrenarea si comanda economica.

Functia de antrenare incorporeaza ansamblul proceselor de munca prin

care se determina personalul firmei sa contrinuie la stabilirea si realizarea
obiectivelor planificate, pe baza luarii in considerare a factorilor care ii
motiveaza. Deci, scopul antrenarii, care are un pronuntatat caracter
oparational , este implicarea cat mai profunda, cat mai eficace al personalului
de executie si de conducere la realizarea obiectivelor ce-I revin, deduse din
obiectivele intreprinderii.
 Fundamentul antrenarii il reprezinta motivarea, ce rezida din corelarea
satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si
sarcinilor atribuite. Motivarea, in functie de modul de conditionare a
satisfactiilor personalului, de rezultatetele obtinute, este pozitiva sau negativa.

Motivarea pozitiva se bazeaza pe amplificarea satisfactiilor personalului

din participarea la procesul muncii, ca urmare a realizarii sarcinilor atribuite,
in conditiile in care nivelul sarcinilor obligatorii de realizat este accesibil
majoritatii executantilor.

Motivarea negativa se bazeaza pe amenintarea personalului cu

reducerea satsfactiilor daca nu realizeaza intocmai obiectivele si sarcinile
repartizate, al caror nivel este foarte ridicat, inaccesibil in conditiile date unei
parti apreciabile a executantilor

In cazul firmei Samsung se utilizeaza metoda pozitiva, angajatii fiind

bonificati in cazul reusitelor tehnologice.

O economie planificata este un sistem economic, in care deciziile cu

privire la productie si investitii pentru unul sau mai multi ani (plan cincinal)
sunt planificate de autoritatea centrala, de obicei de guvern prin ministerele de
resort. Justificarea pentru planificarea centrala este faptul ca consolidarea
resurselor economice poate permite economiei sa profite de mai
multe informatii corecte atunci cand iau decizii cu privire la investitii si
productie. Intr-o economie centralizata in intregime, un sondaj universal al
nevoilor umane si ale consumatorilor este necesara inainte de a se
face/formula un plan global pentru productie. Statul are nevoie de a aloca
forta de munca, mijloacele de productie si sa supravegheze sistemul de
distributie a bunurilor.

Forma cea mai extinsa a unei economii planificate este mentionata

ca economiei de comanda , sau economie cu planificare centrala. In aceste
economii, planificarea economica centrala efectuata de stat sau de guvern
controleaza toate sectoarele majore ale economiei si formuleaza toate deciziile
cu privire la utilizarea resurselor. Planificatorii decid ce ar trebui sa fie
produse si directioneaza intreprinderile producatoare sa produca acele bunuri,
in conformitate cu obiectivele nationale si sociale . Economiile planificate
sunt in contrast cu economii neplanificate, si anume in economia de piata si
in economii auto-gestionate, unde deciziile de productie, de distributie, de
stabilire a preturilor, si investitiile sunt realizate de firme autonome pe baza
intereselor individuale, mai degraba decat in baza unui plan macroeconomic.
Forme mai putin extinse ale economiilor planificate includ pe cele ce folosesc
indicative de planificare, in care statul are influenta, subventioneaza,
garanteaza, taxeaza, dar nu obliga. Aceasta din urma este uneori mentionata ca
"economie de piata planificata".

Capitolul 5. Metode utilizate pentru coordonare si control

Indicatorii economici reprezinta expresia cantitativa si calitativa a

rezultatelor activitatilor

economice.

Indicatorii economici sunt fragmente ale datelor financiare si economice

publicate cu regularitate de catre agentiile guvernamentale si de catre sectorul
privat. Aceste statistici sunt folosite de observatorii pietei pentru a monitoriza
pulsul economiei – prin urmare, nu este de mirare ca sunt

urmariti cu mare atentie de toti participantii la pietele financiare.

Avand atatia participanti constransi sa reactioneze la aceleasi informatii,

indicatorii economici pot genera volume si miscari de pret ample. Chiar daca
va inchipuiti ca aveti nevoie de cunostiinte economice aprofundate pentru
analiza acestor indicatori, tot ceea ce trebuie sa faceti este sa retineti cateva
reguli orientative pentru a lua deciziile de tranzactionare.
 Indicatorii economici se impart in indicatori de anticipare si indicatori
intarziati :

- Indicatorii de anticipare sunt variabilele economice care se modifica inainte

ca

economia sa urmeze un anumit trend. Prin urmare, sunt folositi pentru a

previziona schimbarile

din economie.

- Indicatorii intarziati sunt variabilele economice care se modifica dupa ce

economia s-a inscris pe un anumit trend. Sunt folositi pentru a confirma
schimbarile din economie.

Principalii indicatori economici

Modificarea absoluta: exprima cu cat se modifica o variabila de la o perioada

la alta.

Perioada curenta: 1

Perioada anterioara: 0

∆Q= Q1-Qo

Q1=∆Q+Qo2

Indicele de modificare: exprima de cate ori se modifica o variabila de la o

perioada la alta. Se exprima deobicei in procente. Se noteaza cu I.

Ip= P1:Po

Modificarea procentuala(relativa): exprima cu cat se modifica o variabila,

procentual de la o perioada la alta.
Modificarea procentuala a venitului:

∆%V= { (Vl-Vo) :Vo}*100

∆%V=(Iv-1)*100

Iv=∆%V+100%

Produsul intern brut: suma tuturor bunurilor si serviciilor produse in tara de

companii nationale sau straine. Produsul intern brut indica ritmul in care se
dezvolta economia unei tari (sau se contracta) si este

considerat cel mai cuprinzator indicator al ofertei si cresterii economice.

Indicele Managerilor de achizitii

Indicele include date referitoare la comenzile noi, productie, timpi de livrare,

restante, stocuri, preturi, nivelul angajarii, comenzi de export si import. Este
impartit in sub-indici pentru sectorul manufacturier si cel ne-manufacturier.

Indicele preturilor la producator

Masoara modificarea medie a preturilor de vanzare cerute producatorilor

interni din sectorul manufacturier, extractiv, agricol si al utilitatilor.

Cea mai des intalnita analiza la nivelul PPI este cea referitoare la bunuri
finale, intermediare si primare.

Consumer Price Index (CPI)

Masoara nivelul mediu al preturilor de consum in mediul urban (care cuprinde

80% din populatia tarilor dezvoltate) pentru un cos prestabilit de bunuri si
servicii. Surprinde modificarile de pret din peste 200 de categorii de produse.
CPI contine si diverse taxe asociate direct cu pretul anumitor bunuri si
servicii.

Capitolul 6. Sistemul informational

Sistemul informational reprezinta un ansamblu de fluxuri si circuite

informationale organizate intr-o conceptie unitara, utilizand metode,

proceduri,resurse materiale si umane pentru selectarea, inregistrarea,
prelucrarea, stocareasi/sau transmiterea datelor si informatiilor. Prin
intermediul acestora, se asigurainterconexiunile informationale dintre
subsistemul decizional si cel operational cuscopul realizarii obiectivelor
propuse.

Subsistemul decizionale este strans legat de subsistemul informational,

procesul managerial fiind inteles, in primul rand, ca un proces de folosire a

informatiei, actul managerial realizandu-se in cadrul ciclului INFORMATIE

→DECIZIE → ACTIUNE. Legatura dintre subsistemul decizional si cel

informational poate fi prezentata sintetic astfel:

- la intrare, subsistemul informational furnizeaza subsistemului decizional

„materia prima” (informatii), pe care acesta urmeaza sa o prelucreze;

- la iesire, subsistemul informational dirijeaza (orienteaza) deciziile luate in

cadrul subsistemului decizional pentru a fi executate si aplicate de celelalte

subsisteme ale managementului firmei;

- subsistemul decizional, ca atare, necesita un circuit intern de informatii. In

mijlocul subsistemului decizional sta fluxul de informatii.

Se poate considera astfel ca subsistemul decizional si cel informational sunt

cuplate, variabilele de intrare ale unuia fiind variabilele de iesire ale celuilalt:

Pentru adoptarea unor decizii bune, trebuie ca sistemul informational sa fie

analizat permanent, pentru a fi inlaturate deficientele majore ale acestuia, care

influenteaza negativ intreaga activitate a firmei. Principalele deficiente majore

alesubsistemului informational care pot afecta decizia manageriala sunt
prezentate schematic, mai jos: