Capitolul 1

PRELUCRAREA PRIMARĂ A DATELOR STATISTICE

1.1. INDICATORI: DEFINIRE, FORMULE DE CALCUL
A. Gruparea şi clasificarea datelor statistice
Gruparea şi clasificarea constă în separarea unităţilor în grupe (clase)
omogene. Omogenitatea grupelor presupune o variaţie redusă a valorilor
individuale în cadrul fiecărei grupe.
După conţinutul caracteristicii de grupare putem avea:
• grupări cronologice în cazul în care sistematizarea datelor se face după
o variabilă de timp;
• grupări teritoriale când sistematizarea datelor se face după o variabilă
de spaţiu;
• grupări atributive se folosesc pentru toate caracteristicile, în afara
caracteristicilor de timp şi spaţiu.
Caracteristicile atributive pot fi caracteristici cantitative (numerice) şi
calitative (nenumerice).
Grupările simple (după o singură variabilă ) pot fi:
a) gruparea pe variante dacă amplitudinea variaţiei este mică şi la nivelul
unităţilor individuale s-au înregistrat un număr mic de valori distincte
(variante);
b) gruparea pe intervale de variaţie egale dacă amplitudinea variaţiei este
moderată. În acest caz, e necesar, să se stabilească numărul de grupe şi
mărimea intervalului de variaţie.
Numărului de grupe (k) în cazul unei colectivităţi formată din n unităţi:
• propunerea lui H.A. Sturges: k = 1 + 3,322 lg n
• o relaţie mai practică: 2 k ≥ n
Mărimea intervalului de grupare (h):
x − xmin
h = max ,
k
unde:
xmax - valoarea maximă înregistrată;
x min - valoarea minimă înregistrată.
De reţinut:
• dacă raportul dintre amplitudinea variaţiei şi numărul de grupe nu
este un cât exact atunci se rotunjeşte în plus, în funcţie de ordinul de
mărime al valorilor caracteristicii;

9
 • dacă rezultatul este un număr întreg, se deschide intervalul extrem
corespunzător pentru a include şi valoarea care coincide cu o limită a
intervalului (cu limita superioară a ultimului interval dacă intervalele
sunt închise la stânga, respectiv cu limita inferioară a primului
interval dacă intervalele sunt închise la dreapta).
c) gruparea pe intervale de variaţie neegale dacă amplitudinea variaţiei
este foarte mare. În cazul în care prin gruparea pe intervale neegale se
urmăreşte să se structureze colectivitatea pe tipuri calitative, dacă nu se
cunosc valorile (pragurile) care separă tipurile calitative, se procedează
mai întâi la gruparea pe intervale egale şi apoi se poate folosi criteriul
mediei pentru formarea tipurilor calitative “mic”, “mediu”, “mare”.
d) gruparea pe modalităţi în cazul unei variabile calitative care presupune
includerea în aceeaşi grupă (clasă) a tuturor unităţilor la care s-a
înregistrat aceeaşi formă de manifestare a caracteristicii.
Gruparea combinată presupune sistematizarea datelor după două sau mai
multe caracteristici de grupare (cel mult 4) care pot fi variabile numerice şi/sau
calitative. Gruparea combinată impune stabilirea ordinii de grupare pe baza relaţiei
de interdependenţă dintre variabile.
Indiferent de scopul şi obiectul grupării, aceasta trebuie să îndeplinească
cel puţin următoarele condiţii:
• completitudinea datelor;
• omogenitatea grupelor şi subgrupelor;
• unicitatea includerii unităţilor într-o singură grupă(clasă) dacă gruparea
este simplă;
• continuitatea variaţiei grupelor în cazul variabilelor numerice cu
variaţie continuă, ceea ce practic înseamnă să nu existe grupe cu
frecveţe nule care ar duce la întreruperea continuităţii.
Clasificarea se efectuează după variabile nenumerice (calitative) şi are, de
regulă, un caracter oficial (ex. CAEN) şi în prealabil trebuie stabilit un nomenclator
al claselor.

B. MĂRIMI RELATIVE
Mărimile relative se calculează ca raport a doi indicatori absoluţi cu acelaşi
conţinut sau cu conţinut diferit, dar între care există o relaţie de interdependenţă.
Exprimarea mărimilor relative se face în coeficienţi, procente, promile,
prodecimile, procentimile, în cazul în care se raportează doi indicatori cu acelaşi
conţinut. În caz contrar, se exprimă în unitatea de măsură obţinută ca raport al
unităţilor de măsură ale celor doi indicatori raportaţi.
Mărimile relative de structură se obţin ca raport între parte şi întreg şi se
exprimă, de regulă, procentual. Sunt singurele mărimi relative care au proprietatea
de aditivitate.

10
• frecvenţe relative ( ni* sau ni*(%) ):

ni ni
ni* = k
sau ni*(%) = k
⋅ 100
∑n
i =1
i ∑n i=1
i

k k

∑
i =1
ni* = 1 , respectiv ∑n
i =1
*
i (%) = 100 %.

• ponderea sau greutatea specifică ( g i sau g i(%) ) a unui element ( x i ) în

⎛ n ⎞
totalul colectivităţii ⎜⎜ xi ⎟⎟ :
⎝ i =1 ⎠
∑
xi xi
gi = n
sau g i (%) = n
⋅ 100
∑x
i =1
i ∑x
i =1
i

• ponderea sau greutatea specifică a volumului totalizat al caracteristici

la nivelul grupei i în volumul totalizat al caracteristicii la nivelul
ansamblului:
- când dispunem de date individuale:
ni ni

∑x
j =1
ij ∑x
j =1
ij

gi = k ni
sau g i (%) = k ni
⋅100
∑∑ x
i =1 j =1
ij ∑∑ x
i =1 j =1
ij

unde:
xij – valorile individuale;
ni – volumul grupei;
k – numărul de grupe.
- în cazul distribuţiilor unidimensionale când se cunosc numai
produsele de frecvenţe:
xi ni xi ni
gi = k
sau gi (%) = k
⋅ 100
∑x n
i =1
i i ∑x n
i =1
i i

unde xi este varianta sau mijlocul intervalului de grupare.

11
 Mărimile relative de coordonare se obţin ca raport între două grupe sau
între două colectivităţi care coexistă în spaţiu.
Pentru o colectivitate împărţită în două grupe pentru care nivelul pe grupe
al variabilei studiate este xA şi xB : B

xA xB
KA/ B = sau KB / A =
xB xA
Mărimi relative de coordonare se pot calcula şi pornind de la frecvenţe:
nA nB
KA/ B = sau KB / A =
nB nA

Dacă sunt mai multe grupe, se alege una ca bază de comparaţie şi se

raportează, pe rând, fiecare grupă la baza aleasă.

Mărimile relative ale dinamicii

În funcţie de baza de comparaţie aleasă putem calcula:
a) mărimi relative ale dinamicii cu bază fixă: k t/ 0 = xt
x0
b) mărimi relative ale dinamicii cu bază mobilă (variabilă sau în lanţ):
xt
k t / t −1 =
x t −1
Relaţii de trecere:
kt / 0 : kt −1 / 0 = kt / t −1
m

∏k
t =1
t / t −1
= km / 0 unde Π este semnul produsului.

Putem calcula mărimi relative ale dinamicii la nivelul ansamblului:

ktans
/0 =
∑x t
, respectiv ktans
/ t −1 =
∑xt
.
∑x 0 ∑x
t −1

Mărimile relative ale programării (planificării)

Calculul mărimilor relative ale planului presupune preluarea din evidenţele
unităţii economice analizate a informaţiilor referitoare la:
• nivelul fenomenului analizat în perioada de bază (x0);
• nivelul planificat (programat) în perioada curentă (xpl);
• nivelul realizat în perioada curentă (x1).

12
 Din compararea sub formă de raport a celor trei indicatori rezultă:
x pl
- coeficientul sarcinii de plan: k pl / 0 =
x0

- coeficientul îndeplinirii planului: k1 / pl =

x1
x pl
x1
- coeficientul de dinamică: k1 / 0 =
x0
Între cei trei coeficienţi există relaţia:
k1/ 0 = k pl / 0 . k1/ pl
Putem calcula mărimi relative ale planului la nivel de ansamblu:

k plans/ 0 =
∑x pl
k1ans
∑x 1
respectiv / pl =
∑x 0
∑x pl

Interpretarea mărimilor relative ale planului şi a mărimilor relative de

dinamică se face în funcţie de conţinutul economic al indicatorului analizat.
De cele mai multe ori mărimile relative de dinamică şi mărimile relative
ale planului se exprimă procentual.

Mărimile relative de intensitate se obţin prin raportarea a doi indicatori

absoluţi cu conţinut diferit dar între care există o relaţie de interdependenţă.
yi
• la nivel parţial: xi =
zi

• la nivelul ansamblului: x = ∑
yi
sau x =
∑x z i i

∑z i ∑z i

13
 1.2. PROBLEME REZOLVATE

Problema 1. Conform datelor dintr-un eşantion de 60 de firme, referitor

la numărul de salariaţi există următoarea situaţie:
267, 268, 270, 285, 286, 290, 292, 296, 285, 288, 296, 299, 325, 346, 261,
252, 270, 262, 255, 248, 272, 170, 165, 275, 172, 240, 181, 185, 250, 252,
197, 280, 192, 181, 284, 195, 197, 282, 187, 194, 215, 217, 196, 198, 225,
220, 230, 211, 227, 231, 233, 220, 225, 228, 233, 234, 217, 236, 245, 248.
Se cere:
1. să se identifice nivelul minim şi maxim al numărului de salariaţi în
cadrul eşantionului;
2. să se grupeze datele pe intervale de variaţie egale şi să se reprezinte
grafic;
3. să se determine structura salariaţilor pe intervale, să se reprezinte grafic
şi să se interpreteze rezultatele.
Rezolvare
1. x min = 165 persoane, x max = 346 persoane.
2. Prin aplicarea relaţiei de calcul propusă de H. D. Sturges pentru
estimarea numărului optim de grupe:
k = 1 + 3,322 ⋅ lg n = 1+3,322·1,77815 = 6,9 ≈ 7
Mărimea intervalelor de grupare (h), se obţine raportând amplitudinea
absolută a variaţiei la numărul de grupe:
x max − x min 346 − 165
h= = = 25,86
k 7
Având în vedere că variabila observată - număr de salariaţi, nu admite
subdiviziuni, se vor construi intervale de mărimi egale de 26 de salariaţi.
Tabelul 1.1
Intervale de variaţie a Numărul de firme Centrul intervalului
numărului de salariaţi ( ni ) de grupare ( xi )
A 1 2
*
165 – 191 7 178
191 – 217 9 204
217 – 243 15 230
243 – 269 11 256
269 – 295 13 282
295 – 321 3 308
321 - 347 2 334
Total 60 ---
*limita inferioară este inclusă în interval.

14
Reprezentarea grafică se realizează cu ajutorul histogramei (vezi fig. 1.1.).
18

Număr de firme
16 15

14 13

12 11

10 9

8 7

4 3
2
2

0
165 191 217 243 269 295 321 347

Număr de salariaţi

Figura 1.1. Distribuţia firmelor după numărul de salariaţi

3. Determinarea structurii firmelor pe intervale după numărul de salariaţi se

realizează transformând frecvenţele absolute ( ni ) în frecvenţe relative
(n ) , astfel:
*
i (%)

ni
ni*(%) = 7
⋅ 100
∑n
i =1
i

Tabelul 1.2.
Intervale de variaţie a Numărul de firme Ponderea firmelor
numărului de salariaţi ( ni ) ( ni*(%) )
A 1 2
165 – 191 7 11,67
191 – 217 9 15
217 – 243 15 25
243 – 269 11 18,33
269 – 295 13 21,67
295 – 321 3 5
321 - 347 2 3,33
Total 60 100

15
 Reprezentarea grafică se realizează cu ajutorul diagramelor de structură
(vezi figurile 1.2. şi 1.3.).

321 - 347
3%
295 – 321
165 – 191
5%
12%
269 – 295 191 – 217
22% 15%

243 – 269 217 – 243

18% 25%

Figura 1.2. Structura firmelor după numărul de salariaţi (%)

321 - 347
3,33 295 – 321
5
100 269 – 295
21,67
243 – 269
80 217 – 243
18,33
60 191 – 217
25 165 – 191
40
15
20 11,67

Figura 1.3. – Structura firmelor după numărul de salariaţi (%)

Se observă faptul că ponderea firmelor cu peste 295 de salariaţi este
nesemnificativă. Cea mai mare pondere (25%) o deţin firmele din grupa 217-243.
Nu există reţete general valabile pentru a asigura o grupare
corespunzătoare. În cazul în care la prima încercare nu se obţine o distribuţie care
să tindă către normalitate, se reia gruparea modificând fie numărul de grupe, fie
limita inferioară a primului interval (dacă la determinarea mărimii intervalului s-a
rotunjit în plus) etc.
În cazul nostru, se poate relua gruparea pe şase intervale de variaţie egale.

16
 Problema 2. Pentru un eşantion de 70 de firme, dintre cele peste 450 mii
care au depus bilanţul la sfârşitul anului 2003, se cunosc următoarele date
referitoare la veniturile totale (mil. lei), numărul mediu de salariaţi şi regiunea de
dezvoltare în care îşi are firma sediul (vezi tabelul 1.3.).
Tabelul 1.3.
Nr. Venituri Număr de Regiunea Nr. crt. Venituri Număr de Regiunea
crt. totale salariaţi totale salariaţi
A 1 2 3 A 1 2 3
1 61 559 NV 36 1819 16 SM
2 62 6 NE 37 405 16 NE
3 1453 6 SM 38 2734 16 C
4 1870 6 C 39 2983 17 C
5 1785 6 SE 40 717 18 C
6 3402 7 V 41 4084 18 NE
7 1423 7 C 42 6504 19 NE
8 1163 7 V 43 912 20 NE
9 2687 8 SM 44 12 20 NV
10 3892 8 BI 45 1807 20 NV
11 6145 8 BI 46 1997 21 NV
12 427 8 SVO 47 485 22 NE
13 243 8 BI 48 240 24 NV
14 9574 8 BI 49 21 24 NV
15 627 8 SVO 50 6787 26 C
16 1378 8 SVO 51 406 28 SVO
17 67 9 SE 52 36 30 NV
18 17 9 SM 53 180 39 NV
19 63 9 SM 54 1398 41 NV
20 2341 9 V 55 1117 54 SM
21 5346 10 SM 56 7057 58 SM
22 192 10 SM 57 991 59 SM
23 4985 10 SM 58 34 74 SM
24 44 10 C 59 2547 81 NV
25 74 10 C 60 1959 13 NV
26 782 11 C 61 2177 73 NV
27 292 11 SE 62 3228 745 NV
28 9118 11 C 63 757 800 NV
29 20 11 C 64 571 835 BI
30 35 12 V 65 3801 840 BI
31 1048 12 NE 66 923 908 BI
32 97 13 NE 67 46 116 S
33 2831 13 V 68 2041 1271 BI
34 178 13 NE 69 2178 1750 SVO
35 5397 15 NE 70 599 2001 BI
Notă: NE - regiunea Nord Est; SE - regiunea Sud-Est; SM - regiunea Sud-Muntenia;
SVO - regiunea Sud-Vest Oltenia; V - regiunea Vest; NV - regiunea Nord-Vest; C -
regiunea Centru; BI - regiunea Bucureşti-Ilfov.

17
 Se cere:
1. să se precizeze noţiunile de bază cu care se operează;
2. să se efectueze totalurile şi să se precizeze ce operaţiune statistică s-a
efectuat;
3. să se grupeze datele după variabila “venituri totale”, pe şase intervale
egale, şi să se reprezinte grafic; să se grupeze datele, după aceeaşi
variabilă, pe intervale neegale, precizându-se criteriul utilizat, şi să se
reprezinte grafic;
4. să se grupeze datele după variabila “număr de salariaţi” pe intervale
tipice, neegale; să se centralizeze “numărul de salariaţi” şi numărul
firmelor pe aceste grupe; să se determine ponderea fiecărei grupe în
total; să se calculeze numărul mediu de salariaţi pe întreprindere pentru
fiecare grupă;
5. să se analizeze gradul de concentrare, comparând ponderile cumulate
ale salariaţilor pe categorii de firme cu ponderile cumulate ale
numărului de firme; să se reprezinte grafic;
6. să se grupeze datele după “regiunea de dezvoltare”, să se calculeze
frecvenţele cumulate crescător şi descrescător şi să se reprezinte grafic;
7. să se grupeze combinat cele 70 de întreprinderi în funcţie de cele trei
variabile luate câte două şi să se precizeze ce fel de serii de repartiţie s-
au obţinut.

Rezolvare
1. Datele prezentate în tabelul 1.1. utilizează o serie de noţiuni statistice de
bază.
Astfel, colectivitatea statistică este formată din cele 70 de firme şi
reprezintă o colectivitate de selecţie.
Unitatea de observare este “firma”.
Caracteristicile (variabilele statistice) înregistrate sunt trei: veniturile
totale - variabilă numerică, cantitativă, continuă; numărul de salariaţi – variabilă
numerică, cantitativă, discretă; regiunea – variabilă nenumerică, calitativă, de tip
teritorial.
2. În urma operaţiunii de centralizare simplă s-au obţinut următoarele
valori:
• pentru veniturile totale ( vi ):
70

∑v
i =1
i = 61 + 62 + L + 2178 + 599 = 132672 mil. lei

• pentru numărul de salariaţi ( si ):

70

∑s
i =1
i = 599 + 6 + L + 1750 + 2001 = 10989 salariaţi

18
 • pentru variabila “regiune” se poate face o centralizare pe fiecare regiune
de dezvoltare (vezi tabelul 1.4.).
Tabelul 1.4.
Reginea de Număr de
dezvoltare firme
A 1
NE 8
SE 5
SM 12
SVO 5
V 4
NV 14
C 13
BI 9
Total 70

3. Gruparea datelor după variabila “venituri totale” pe şase intervale de

variaţie egale.
Se determină amplitudinea variaţiei (A):
A = xmax − xmin = 9574 − 12 = 9562 mil. lei
Determinarea mărimii intervalului de variaţie (h) se face în funcţie de
A 9562
numărul de intervale (k) şi amplitudine: h = = = 1593,67 .
k 6
Rotunjirea mărimii intervalului se face prin adaos: h = 1594 .
Repartizarea firmelor pe cele şase intervale de variaţie egale necesită
stabilirea anterioară a unor convenţii. Intervalele vor fi construite pornindu-se de la
valoarea minimă înregistrată în cadrul eşantionului, care va fi şi limita inferioară a
primului interval. Pentru a nu exista înregistrări repetate, intervalele vor fi închise
la stânga şi deschise la dreapta. Se obţine următoarea distribuţie de frecvenţe
(tabelul 1.5.).
Distribuţia firmelor după veniturile totale
Tabelul 1.5.
Grupe de firme după veniturile Numărul
totale (mil. lei) de firme
A 1
12 – 1606 41
1606 – 3200 15
3200 – 4794 5
4794 – 6388 4
6388 – 7982 3
7982 – 9576 2
Total 70

19
 Reprezentarea grafică a seriei de distribuţie a firmelor după veniturile
totale pe intervale de variaţie egale se realizează cu ajutorul histogramei (figura
1.4.) şi eventual, a poligonul frecvenţelor (figura 1.5.).

Numar de firme
45 41
40
35
30
25
20
15
15
10
5 4
5 3 2

0
12 1606 3200 4794 6388 7982 9576
Venituril totale (mil. lei)

Figura 1.4. Distribuţia firmelor după veniturile totale (mil. lei)

45
Numarul de firme

40 41

35

30

25

20

15 15

10

5 5 4 3 2
0 0 0
12 1606 16063200 32004794 47946388 6388
7982 7982
9576 9576

Veniturile totale (mil. lei)

Figura 1.5. Distribuţia firmelor după venituri (histograma şi

poligonul frecvenţelor)

20
 Gruparea datelor după variabila “venituri totale” pe intervale de variaţie
neegale.
Acest tip de grupare se face de regulă pentru evidenţierea tipurilor
calitative ce se conturează în cadrul colectivităţii. În cazul nostru, pentru variabila
“venituri totale” interesează să se cunoască repartiţia firmelor în trei grupe tipice:
firme cu venituri mici, firme cu venituri medii şi firme cu venituri mari. Poate fi
utilizat criteriul mediei
70

∑v i
132762
v= i =1
= =1896,6 mil.lei/firmă, valoare ce se găseşte în cel
70 70
de-al doilea interval. Considerăm firme cu venituri mici cele cu venituri până la
1606 mil. lei, firme cu venituri medii cele cu venituri între 1606 şi 3200 mil. lei, iar
firme cu venituri mari, cele cu venituri de peste 3200 mil. lei. Se obţine următoarea
repartiţie (tabelul 1.6.).
Repartiţia firmelor după mărimea veniturilor totale
Tabelul 1.6.
Grupe tipice Intervalul de variaţie Numărul Structura
al veniturilor (mil. lei) firmelor firmelor
A B 1 2
Venituri mici 12 – 1606 41 58,57
Venituri medii 1606 – 3200 15 21,43
Venituri mari 3200 – 9576 14 20,00
Total - 70 100,00
Reprezentarea grafică a seriilor de repartiţie cu intervale neegale se face
utilizând diagrame de structură sau diagrama cu coloane nelipite.
În cazul de faţă deoarece cunoaştem limitele intervalelor extreme putem
utiliza histograma cu frecvenţe reduse. Frecvenţele reduse se calculează ca raport
între frecvenţa grupei şi coeficientul de reducere a frecvenţelor (raportul dintre
mărime intervalului şi mărimea intervalului de la gruparea pe intervale de variaţie
egale) (vezi tabelul 1.7.).
Calculul frecvenţelor reduse pentru distribuţia firmelor după venituri (mil. lei)
Tabelul 1.7.
Intervalul de
variaţie al Numărul Mărimea Coeficient Frecvenţe
veniturilor firmelor intervalului de reducere reduse
(mil. lei)
A 1 2 3 4
12 – 1606 41 1594 1 41
1600 – 3200 15 1594 1 15
3200 – 9576 14 6376 4 3,5
Total 70 - - -

21
 Histograma cu frecvenţe reduse se obţine desenând pentru fiecare grupă o
coloană cu baza mărimea intervalului şi cu înălţimea proporţională cu frecvenţa
redusă a grupei (vezi figura 1.6.).

45 41

Număr de firme
40
35
30
25
20
15
15
10
5 14

0
1 12 2 16063 32004 5 6 7 9576 8

Venituri totale (mil. lei)

Figura 1.6. Distribuţia firmelor după veniturile totale pe intervale

neegale de variaţie

4. Gruparea datelor după “numărul de salariaţi” pe intervale de variaţie

neegale se face utilizându-se grupe tipice preluate din statistica oficială (tabelul
1.8.).
Repartiţia firmelor după numărul de salariaţi
Tabelul 1.8.
Grupe tipice Intervalul de variaţie Numărul
al numărului de firmelor
salariaţi
A B 1
Micro-firme 0–9 19
Firme mici 10 – 49 35
Firme mijlocii 50 – 249 7
Firme mari Peste 250 9
Total 70

Centralizarea numărului de salariaţi folosind grupele tipice de firme după

numărul de salariaţi se realizează însumând numărul de salariaţi ai tuturor firmelor
din cadrul fiecărei grupe (tabelul 1.9., coloana 1).
Ponderea fiecărei grupe în total (numită şi greutate specifică) se obţine
raportând valoarea centralizată a variabilei în cadrul fiecărei grupe (xi ) la totalul

22
valorii variabilei respective (∑ x )
i pentru întreaga colectivitate (tabelul 1.8.
coloana 4), conform relaţiei:
xi
gi = n
⋅ 100 .
∑x
i =1
i

Numărul mediu de salariaţi pe firmă se calculează pentru fiecare grupă în

parte, raportând numărul total de salariaţi din fiecare grupă la numărul de firme din
grupa respectivă (tabelul 1.9., coloana 5).
Centralizarea numărului de salariaţi
Tabelul 1.9.
Grupe Numărul Numărul Ponderea Ponderea Numărul mediu
tipice firmelor de salariaţi numărului de firmelor de salariaţi pe
salariaţi (%) (%) firmă
0 1 2 3 4 5
0–9 19 145 1,32 27,14 7,63
10 – 49 35 620 5,64 50,00 17,71
50 – 249 7 515 4,69 10,00 73,57
259 şi peste 9 9709 88,35 12,86 1078,78
Total 70 10989 100,00 100,00 156,99

5. Ponderea fiecărei grupe după numărul salariaţilor se regăseşte, fiind

calculată la punctul anterior (tabelul 1.9., coloana 3), iar ponderea numărului de
firme se calculează asemănător (tabelul 1.9., coloana 4).
În continuare se determină ponderile cumulate după cele două variabile
(tabelul 1.10., coloanele 2 şi 3). Reprezentarea grafică a concentrării (figura 1.7)
indică faptul că un număr redus de firme deţin ponderi ridicate în totalul
salariaţilor.

Ponderi cumulate crescător

Tabelul 1.10.
Grupe Numărul Ponderea numărului de Ponderea numărului
tipice firmelor salariaţi cumulată de firme cumulată
crescător crescător
A 1 2 3
0–9 19 1,32 27,14
10 – 49 35 6,96 77,14
50 – 249 7 11,65 87,14
Peste 250 9 100,00 100,00
Total 70 - -

23
 100

90

80

70
pondere firme (%)
60

50

40

30

20

10

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
pondere salariati (%)

Figura 1.7 – Graficul de concentrare număr de salariaţi – număr de firme

6. Gruparea firmelor pe cele opt regiuni de dezvoltare se poate reprezenta
grafic cu ajutorul unei diagrame prin coloane (figura 1.8).

16
14
14 13
12
12
numar firme

10 9
8
8
6 5 5
4
4
2
0
NE SE SM SVO V NV C BI
regiunile

Figura 1.8 - Distribuţia firmelor pe regiuni de dezvoltare

24
 Pe baza acestor frecvenţe absolute se determină frecvenţele cumulate atât
crescător, cât şi descrescător (tabelul 1.11.).

Distribuţia firmelor pe cele opt regiuni de dezvolatare

Tabelul 1.11.
Regiunile de Număr Frecvenţele Frecvenţele
dezvoltare de cumulate cumulate
firme crescător descrescător
A 1 2 3
NE 8 8 70
SE 5 13 62
SM 12 25 57
SVO 5 30 45
V 4 34 40
NV 14 48 36
C 13 61 22
BI 9 70 9
Total 70 - -

7. Pentru gruparea combinată se pot folosi câte două variabile, obţinându-

se serii bidimensionale de frecvenţe.
a) Gruparea firmelor după numărul de salariaţi şi după mărimea
veniturilor (mil. lei)
În practică această grupare se poate utiliza pentru a evidenţia măsura în
care variaţia veniturilor firmelor se datorează deosebirilor privind numărul de
salariaţi. În acest caz, variabila cauză (numărul de salariaţi) se prezintă în subiectul
tabelului iar variabila efect (veniturile totale) în predicatul tabelului (vezi tabelul
1.12). Dacă frecvenţele din rubricile tabelului se orientează după o diagonală,
înseamnă că există o legătură între cele două variabile. Cu cât frecvenţele se
grupează mai mult în jurul diagonalei respective cu atât legătura este mai puternică.
Distribuţia firmelor după numărul de salariaţi şi venituri
Tabelul 1.12.
Grupe de Grupe de firme după veniturile totale
firme după 12- 1606- 3200- 4794- 6388- 7982- Total
numărul de 1606 3200 4794 6388 7982 9576
salariaţi
A 1 2 3 4 5 6 7
0-9 11 4 2 1 - 1 19
10-49 21 7 1 3 2 1 35
50-249 4 2 - - 1 - 7
250 şi peste 5 2 2 - - - 9
Total 41 15 5 4 3 2 70

25
 Din tabel rezultă că între cele două variabile există o legătură directă destul
de slabă.
b) Gruparea firmelor după regiunea de dezvoltare şi după venituri
Distribuţia firmelor după regiunea de dezvoltare şi după venituri (mil. lei)
Tabelul 1.13.
Regiunea de Grupe de firme după veniturile totale
dezvoltare 12- 1606- 3200- 4794- 6388- 7982- Total
1606 3200 4794 6388 7982 9576
A 1 2 3 4 5 6 7
NE 5 - 1 1 1 - 8
SE 3 2 - - - - 5
SM 8 1 - 2 1 - 12
SVO 4 1 - - - - 5
V 1 2 1 - - - 4
NV 8 5 1 - - - 14
C 8 3 - - 1 1 13
BI 4 1 2 1 0 1 9
Total 41 15 5 4 3 2 70

c) Gruparea firmelor după regiunea de dezvoltare şi după numărul de

salariaţi
Distribuţia firmelor după regiunea de dezvoltare şi după numărul de salariaţi
Tabelul 1.14.
Regiuni de Grupe de firme după numărul de salariaţi Total
dezvoltare 0-9 10-49 50-249 Peste 250
A 1 2 3 4 5
NE 1 7 0 0 8
SE 3 2 0 0 5
SM 3 4 5 0 12
SVO 3 1 0 1 5
V 3 1 0 0 4
NV 0 9 2 3 14
C 2 11 0 0 13
BI 4 0 0 5 9
Total 19 35 7 9 70

26
 Problema 3. Un agent economic dispune de trei magazine pentru care se
cunosc datele :
Tabelul 1.15.
Magazin Valoarea Număr de
încasărilor în % sarcinii % vânzători în
perioada de plan îndeplinirii perioada
curentă (mii lei) (Kpl/0) planului curentă
(x1) (K1/pl)
0 1 2 3 4
A 80 105 100 10
B 192 107 110 16
C 112 110 107 14
Se cere:
1. gradul îndeplinirii planului, pe total;
2. procentul sarcinii de plan, pe total;
3. dinamica încasărilor pe fiecare magazin şi pe total;
4. analizaţi mutaţiile în structura încasărilor în perioada curentă faţă de
perioada de bază;
5. ce alte tipuri de mărimi relative se pot calcula pe baza datelor din
enunţ?

Rezolvare
1. Pentru determinarea gradului de îndeplinire a planului, pe total, trebuie
obţinute valorile planificate ale încasărilor (xpl) pornind de la procentul îndeplinirii
planului pe fiecare magazin :
x1 x1 ⋅100
K1 / pl = ⋅100 , de unde x pl =
x pl K1 / pl
80 ⋅ 100
x pl = = 80 mii lei (pentru magazinul «A»)
100
192 ⋅ 100
x pl = = 174,5 mii lei (pentru magazinul «B»)
110
112 ⋅ 100
x pl = = 104,7 mii lei (pentru magazinul «C»)
107
Pe total (pe ansamblu):

/ pl =
K1ans ∑x 1
=
384
= 1,0690 sau 106,90%
∑x pl 359,2
2. Pentru determinarea sarcinii de plan pe total trebuie calculate mai întâi
valorile încasărilor realizate în perioada de bază (x0):
x pl x pl ⋅ 100
K pl / 0 = ⋅100 , de unde x0 =
x0 K pl / 0

27
 80 ⋅ 100
x0 = = 76,2 mii lei (pentru magazinul « A »)
105
174,5 ⋅ 100
x0 = = 163,1 mii lei (pentru magazinul « B »)
107
104,7 ⋅ 100
x0 = = 95,2 mii lei (pentru magazinul « C »)
110
Pe total (pe ansamblu):

K plans/ 0 =
∑x pl
=
359,2
= 1,0738 sau 107,38%
∑x 0 334,5

3. Dinamica încasărilor pe fiecare magazin se calculează ca raport între

încasările realizate în perioada curentă şi cele din perioada de bază:
x1
K1 / 0 =
x0
80
K1 / 0 = = 1,0499 sau 104,99% (pentru magazinul «A»)
76,2
192
K1 / 0 = = 1,1772 sau 117,72% (pentru magazinul «B»)
163,1
112
K1 / 0 = = 1,1765 sau 117,65% (pentru magazinul «C»)
95,2
Pe total :

/0 =
K1ans ∑x 1
=
384
= 1,1480 sau 114,80%
∑x 0 334,5
Verificare:

/ 0 = K1 / pl ⋅ K pl / 0 = 1,069 ⋅ 1,0738 = 1,148 (ADEVĂRAT)

K1ans ans ans

Rezultă că situaţia cea mai favorabilă s-a înregistrat la magazinul « B » (o

creştere de 17,72% faţă de 7% cât s-a prevăzut).
Mărimile relative de dinamică şi ale planului se pot reprezinta grafic
împreună utilizând diagrama prin coloane (vezi fig.1.9.)

28
 130
120
110
100
90
80 %sarcinii de plan
70 % indeplinirii planului
60
dinamica incasarilor
50
40
30
20
10
0
"A" "B" "C"

Figura 1.9. Mărimile relative ale planului şi dinamicii

4. Pentru a analiza mutaţiile structurale în perioada curentă faţă de perioada
de bază se calculează mărimile relative de structură în perioada de bază (PB) şi în
perioada curentă (PC) şi se reprezintă grafic prin dreptunghiul de structură
mărimile relative de structură corespunzătoare (vezi tabelul 1.16 şi fig.1.10.)

Tabelul 1.16
Magazin Valoarea încasărilor Stuctura încasărilor
(mii lei) (%)
PB PC PB PC
0 1 2 3 4
A 76,2 80 22,78 20,83
B 163,1 192 48,76 50,00
C 95,2 112 28,46 29,17
Total 334,5 384 100,00 100,00
100%
90%
28,46 29,17
80%
70%
60% "C"
50% 48,76 "B"
50
40%
"A"
30%
20%
10% 22,78 20,83
0%
PB PC

Figura 1.10. Structura încasărilor în cele două perioade

29
 Ponderea încasărilor realizate la magazinul „A” a scăzut, aceasta fiind
compensată de creşterea ponderii încasărilor în primul rând la magazinul „B” ( de
la 48,76% în perioada de bază la 50% în perioada curentă) şi în mai mică măsură
de creşterea ponderii încasărilor la magazinul „C” (de la 28,46% în perioada de
bază la 29,17% în perioada curentă).
5. Se pot calcula mărimi relative de coordonare atât pentru valoarea
încasărilor cât şi pentru numărul de vânzători în perioada curentă.
Luând ca bază de raportare, de exemplu, magazinul „A” care are valoarea
cea mai mică a încasărilor, obţinem:
192
KB / A = = 2,4
80
112
KC / A = = 1,4
80
Reprezentarea grafică a acestui tip de mărimi relative este exemplificată în
figura 1.11.
Magazin

"A" 1

"B" 2,4

"C" 1,4

0 1 2 3

Figura 1.11. Mărimi relative de coordonare

Pe baza datelor din enunţ se mai pot calcula mărimi relative de intensitate.
Singura mărime relativă de intensitate care se poate este valoarea medie a
încasărilor pe un vânzător (w) în perioada curentă, obţinută astfel:
- la nivel parţial (pe fiecare magazin):
80
WA = = 8 mii lei/vânzător
10
192
WB = = 12 mii lei/vânzător
16
112
WC = = 8 mii lei/vânzător
14

30
 - pe total:
384
W= = 9,6 mii lei/vânzător
40

Valoarea încasărilor pe total (384 mii lei) se poate reprezenta grafic printr-
un dreptunghi cu lungimea proporţională cu valoarea medie a încasărilor (9,6 mii
lei/vânzător) şi cu lăţimea proporţională cu numărul total al vînzătorilor (40):

40

40 vanzatori 20
384 mii
l i

0
0 2 4 6 8 10
9,6 mii lei/vanzator

Figura 1.12. Valoarea totală a încasărilor în funcţie de doi factori

31
 1.3. PROBLEME PROPUSE

Problema 1. Se cunosc următoarele date referitoare la structura

cheltuielilor băneşti de consum ale gospodăriilor pentru patru ani consecutivi (tabel
1.17.):

Tabelul 1.17.
Total Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari
gospodării
A 1 2 3 4 5
1999
Cheltuieli băneşti de
consum – total (lei) 1.282.411 1.896.280 769.300 1.149.421 995.757
Structura (%)
• Produse alimentare 40,5 40,7 34,7 45,7 40,1
• Mărfuri nealimentare 34,0 34,1 44,7 30,2 32,7
• Plata serviciilor 25,5 25,2 20,6 24,1 27,2
2000
Cheltuieli băneşti de
consum – total (lei) 1.754.878 2.701.017 1.038.287 1.603.451 1.366.022
Structura (%)
• Produse alimentare 41,3 41,3 37,8 47,4 40,9
• Mărfuri nealimentare 31,8 31,5 42,0 27,2 31,0
• Plata serviciilor 26,9 27,2 20,2 25,4 28,1
2001
Cheltuieli băneşti de
consum – total (lei) 2.878.963 4.265.943 1.444.155 2.451.731 2.217.145
Structura (%)
• Produse alimentare 42,2 40,2 45,6 47,6 44,1
• Mărfuri nealimentare 30,7 31,5 38,3 25,9 28,9
• Plata serviciilor 27,1 28,3 16,1 26,5 27,0
2002
Cheltuieli băneşti de
consum - total 3.709.874 5.469.156 1.923.029 3.018.846 2.837.672
Structura (%)
• Produse alimentare 40,1 38,2 44,6 45,6 41,7
• Mărfuri nealimentare 31,6 31,8 38,8 27,3 30,8
• Plata serviciilor 28,3 30 16,6 27,1 27,5

Se cere:
1. să se reprezinte grafic structura cheltuielilor băneşti de consum ale celor
patru categorii de gospodării pentru anul 2002;
2. sa se reprezinte grafic dinamica structurii cheltuielilor alimentare pentru
toate cele patru tipuri de gospodării;
3. sa se reconstituie valorile absolute curente ale cheltuielilor băneşti de
consum; să se discute dacă are sens calcularea dinamicilor.

32
 Rezolvare

1. Pentru a fi cât mai sugestive, în vederea unei bune întelegeri a

semnificaţiilor pe care le au, mărimile relative de structură se reprezintă grafic, în
acest scop utilizându-se diagramele de structură: pătrat, cerc, dreptunghi (în Excel:
pie-chart, doughnut, stacked column sau stacked bar).
În cazul pătratului de structură, suprafaţa pătratului reprezintă 100%, deci
pătratul iniţial se consideră că este împărţit în 100 de pătrăţele egale. Pentru fiecare
categorie de cheltuieli în parte, se va haşura diferit un număr de patrăţele egal cu
greutatea sa specifică.
În cazul cercului de structură, se consideră că cele 360o ale cercului
corespund cu 100%. Prin interpolare se calculează câte grade corespund fiecărei
greutăţi specifice.
În cazul dreptunghiului, cele 100% se presupune că sunt proporţionale cu
înălţimea dreptunghiului.

2. Pentru a surprinde modificările structurale ce apar în dinamică se

construiesc dreptunghiuri echivalente pentru cei patru ani analizaţi, după care
împărţirea se face proporţional cu greutăţile specifice ale celor trei categorii de
cheltuieli.

3. constituirea seriei de valori absolute curente ale cheltuielilor băneşti

(xi ) se face utilizând valoarea totală a cheltuielilor băneşti de consum (∑ )
xi şi
structurile corespunzătoare fiecărei categorii de cheltuieli (g ) ,
i (%) conform
relaţiei:

xi =
g i (%) ⋅ ∑x
i
.
100
În tabelul 1.18. sunt calculate valorile pentru anul 2002.
Calcularea dinamicilor nu prezintă interes deoarece valorile sunt exprimate
în preţuri curente pentru fiecare perioadă, iar variaţia lor în timp ar include, pe
lânga modificarea în sine a cheltuielilor, şi modificarea preţurilor, indicatorul fiind
exprimat în unităţi monetare.
Pentru exprimarea valorilor în preţuri comparabile, ar trebui utilizat
indicele preturilor de consum.

33
 Tabelul 1.18.
(lei, lunar pe o gospodarie)
Total Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari
gospodării
A 1 2 3 4 5
1999
Cheltuieli băneşti de
consum – total (lei) 1.282.411 1.896.280 769.300 1.149.421 995.757
din care:
• Produse alimentare
• Mărfuri nealimentare
• Plata serviciilor
2000
Cheltuieli băneşti de
consum – total (lei) 1.754.878 2.701.017 1.038.287 1.603.451 1.366.022
din care:
• Produse alimentare
• Mărfuri nealimentare
• Plata serviciilor
2001
Cheltuieli băneşti de
consum – total (lei) 2.878.963 4.265.943 1.444.155 2.451.731 2.217.145
din care:
• Produse alimentare
• Mărfuri nealimentare
• Plata serviciilor
2002
Cheltuieli băneşti de
consum - total 3.709.874 5.469.156 1.923.029 3.018.846 2.837.672
din care:
• Produse alimentare 1.487.659 2.089.218 857.670,9 1.376.594 1.183.309
• Mărfuri nealimentare 1.172.320 1.739.192 746.135,3 824.145 874.003
• Plata serviciilor 1.049.894 1.640.747 319.222,8 818.107,3 780.359,8

34
 Problema 2. Se cunosc urmatoarele date referitoare la evoluţia
numărului mediu de salariaţi în perioada 1997-2002, pentru cele opt regiuni de
dezvoltare ale ţării.
Numărul mediu al salariaţilor (mii persoane)
Tabelul 1.19.
Regiunea 1997 1998 1999 2000 2001 2002
A 1 2 3 4 5 6
Nord-Est 767 726 670 633 636 600
Sud-Est 718 665 613 565 572 552
Sud 792 744 660 617 605 596
Sud-Vest 544 498 468 429 425 406
Vest 607 562 477 472 466 474
Nord-Vest 659 685 596 576 590 577
Centru 740 707 652 627 614 616
Bucureşti 770 782 625 704 711 747
Total 5.597 5.369 4.761 4.623 4.619 4.568

Se cere:
1. să se calculeze structura numărului mediu de salariaţi pentru fiecare
perioadă şi să se reprezinte grafic;
2. să se calculeze dinamica numărului de angajaţi pentru fiecare regiune de
dezvoltare şi pe total; să se reprezinte grafic;
3. să se calculeze mărimi relative de coordonare şi să se reprezinte grafic.

Rezolvare

1. Structura numărului mediu al salariaţilor se calculează şi se reprezintă

grafic asemănător cu problema precedentă (tabelul 1.20.).
Structura numărul mediu al salariatilor (%)
Tabelul 1.20.
Regiunea 1997 1998 1999 2000 2001 2002
A 1 2 3 4 5 6
Nord-Est 13,70
Sud-Est 12,83
Sud 14,15
Sud-Vest 9,72
Vest 10,85
Nord-Vest 11,77
Centru 13,22
Bucureşti 13,76
Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

35
 100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
1997 1998 1999 2000 2001 2002

Legendă:
Nord-Est Vest

Sud-Est Nord-Vest

Sud Centru

Sud-Vest Bucureşti
Figura 1.13. Structura numărului mediu de salariaţi în perioada 1997-2002
2. Dinamica numărului de salariaţi şi reprezentarea grafică este
asemănătoare cu problema anterioară (tabelul 1.21. şi figura 1.14).
Dinamica numărul mediu al salariaţilor faţă de 1997 (%)
Tabelul 1.21.
Regiunea 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Nord - Est 100,00 82,53
Sud - Est 100,00 78,69
Sud 100,00 77,90
Sud - Vest 100,00 78,86
Vest 100,00 77,76
Nord - Vest 100,00 87,41
Centru 100,00 84,73
Bucureşti 100,00 91,43
Total 100,00 82,60

36
 Dinamica numarului mediu al salariatilor fata de
anul 1997 (%)

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Anii

Figura 1.14. Dinamica numărul mediu al salariaţilor faţă de 1997 (%) (pe total)
3. Atunci când se doreşte compararea a două mărimi ale aceluiaşi indicator,
ce aparţin fie la două grupe ale aceleiaşi populaţii statistice sau unor populaţii
statistice de acelaşi tip dar situate în spaţii diferite, se apelează la mărimile relative
de coordonare:
xA xB
K A/ B = sau KB/ A =
xB xA
unde A si B pot reprezenta fie două grupe ale aceleiaşi populaţii sau două unităţi
teritoriale, cum este cazul acestei probleme.
Se pot determina diferite mărimi relative de coordonare, spre exemplu:
x numarul mediu al salariatilor din regiunea Nord - Est 767
K1 / 7 = 1 = = = 1,037
x7 numarul mediu al salariatilor din regiunea Centru 740
sau procentual 103,7%, ceea ce înseamnă că în 1997, la 100 de salariaţi din
regiunea Centru revin circa 104 salariaţi în regiunea Nord Est. Întrucât mărimile
relative de coordonare au proprietatea de reversibilitate, se poate calcula şi raportul
invers.
Reprezentarea grafică se poate face cu ajutorul diagramei prin coloane sau
benzi.

37
 1.4. TEMĂ

Problema 1. Se cunoaşte durata sejurului (zile) într-o staţiune montană

pentru 30 de turişti: 9, 3, 12, 6, 9, 11, 4, 13, 5, 8, 12, 16, 12, 16, 18, 12, 15, 9, 8, 7,
10, 20, 10, 11, 11, 7, 6, 14, 6, 10.
Se cere:
1. să se grupeze datele pe şase intervale egale şi să se reprezinte grafic
rezultatele sistematizării;
2. să se determine frecvenţele cumulate crescător şi descrescător şi să se
reprezinte grafic;
3. să se determine durata medie a sejurului.

Problema 2. Preţurile de vânzare ale unui produs vândut de o reţea

formată din 20 de magazine au înregistrat următoarele valori (u.m.): 23, 20, 21, 23,
19, 22, 23, 20, 23, 21, 22, 19, 20, 22, 22, 23, 20, 22, 23, 22.
Se cere:
1. să se sistematizeze datele pe variante şi să se reprezinte grafic;
2. să se determine structura magazinelor din reţea după preţul de vânzare
al acestui produs;
3. să se determine preţul mediu înregistrat de acest produs în reţea.

Problema 3. Numărul de salariaţi ai unui agent economic (persoane) pe

compartimente este:
Tabelul 1.22.
Compartimentul A B C D E F G H
Număr de salariaţi 767 718 792 544 607 659 740 770
Se cere:
1. să se calculeze structura salariaţilor şi să se reprezinte grafic;
2. să se determine mărimile relative de coordonare faţă de compartimentul
D, să se reprezinte grafic şi să se interpreteze rezultatele;
3. să se determine numărul mediu de salariaţi pe fiecare compartiment.

Problema 4. O societate comercială a înregistrat următoare situaţie a

fondului de salarii şi a numărului de salariaţi pe grupe de vechime în muncă:
Tabelul 1.23.
Grupe de Număr de Fondul de
vechime (ani) salariaţi (pers.) salarii (u.m.)
A 2 1
Sub 10 10 60
10 – 20 15 150
20 – 30 25 375
30 şi peste 5 100

38
 Se cere:
1. să se determine mărimile relative de coordonare faţă de ultima grupă de
vechime, pentru fiecare variabilă şi să se analizeze rezultatele
comparativ;
2. să se reprezinte grafic structura fondului de salarii şi a numărului de
salariaţi;
3. să se determine mărimile relative de intensitate şi să se comenteze
semnificaţia economică a acestora.

Problema 5. În cadrul unei companii, cu 60 de muncitori, se cunosc

următoarele date:
Tabelul 1.24.
Număr de piese realizate zilnic Ponderea muncitorilor
(buc.) (%)
A 1
15 5
16 20
17 45
18 15
19 15
Total 100

Se cere:
1. să se reprezinte grafic structura muncitorilor după numărul de piese
realizate zilnic;
2. să se determine numărul muncitorilor pe grupe şi pe total;
3. să se determine numărul mediu de piese realizate zilnic în cadrul
companiei.

Problem 6. Pentru trei agenţi economici care desfăşoară aceeaşi activitate,

se cunosc datele:
Tabelul 1.25.
Agent Valoarea % sarcinii Dinamica
economic producţiei în de plan producţiei
perioada de bază (%)
(mii lei) (x0)
0 1 2 3
A 280 106 105
B 400 108 116
C 320 105 95

39
Se cere:
1. Reconstituirea valorilor absolute din care s-au calculat mărimile relative
prezentate în tabelul iniţial;
2. Procentul sarcinii de plan, pe total;
3. Dinamica producţiei, pe total;
4. Procentul îndeplinirii planului, pe fiecare agent economic şi pe total;
5. Structura producţiei în perioada curentă;
6. Reprezentarea grafică a gradului de îndeplinire a planului pe cei trei
agenţi economici.

Problema 7. Pentru o întreprindere se cunosc datele:

Tabelul 1.26.
Secţia Producţia în Nr. salariaţi în Dinamica
perioada perioada de producţiei
curentă (buc.) bază (%)
0 1 2 3
A 198 45 110
B 114 24 95
Se cere:
1. Dinamica producţiei, pe total;
2. Productivitatea muncii la nivel de secţie şi pe total, în perioada de bază
(PB);
3. Să se stabilească ce alte tipuri de mărimi relative se pot calcula pe baza
datelor din enunţ; exemplificaţi;
4. Să se reprezinte grafic producţia pe total în perioada de bază, în funcţie
de productivitatea medie a muncii şi de numărul de salariaţi.

Problema 8. Pentru un agent economic se cunosc datele:

Tabelul 1.27.
Activitate Salariu mediu în Nr. salariaţi în Dinamica nr.
PB (lei/pers.) PC (pers.) de salariaţi
(%)
0 1 2 3
A 1350 42 105
B 1080 18 90
Se cere:
1. Dinamica numărului de salariaţi, pe total;
2. Salariul mediu în perioada de bază la nivelul agentului economic;
3. Să se stabilească ce alte tipuri de mărimi relative se pot calcula pe baza
datelor din enunţ; exemplificaţi;
4. Să se reprezinte grafic fondul de salarii, în perioada de bază, pe total, în
funcţie de salariul mediu şi de numărul de salariaţi.

40
 Problema 9. Se cunosc următoarele date despre numărul de întreprinderile
mici şi mijlocii din România şi populaţia pe judeţe:
Tabelul 1.28.
Judeţul Număr Populaţia Judeţul Număr Populaţia
firme firme
A 1 2 A 1 2
Alba (1) 7.133 382.971 Iaşi (22) 15.684 821.621
Arad (2) 11.165 460.466 Ilfov (23) 6.781 280.037
Argeş (3) 12.619 647.437 Maramureş (24) 9.602 516.562
Bacău (4) 11.694 722.961 Mehedinţi (25) 4.497 305.901
Bihor (5) 18.831 596.961 Mureş (26) 12.433 584.089
Bistriţa (6) 6.492 318.558 Neamţ (27) 8.977 570.367
Botoşani (7) 4.762 459.195 Olt (28) 6.623 488.176
Braşov (8) 19.213 596.140 Prahova (29) 17.584 829.026
Brăila (9) 7.087 371.749 Satu Mare (30) 7.131 371.759
Buzău (10) 9.717 495.878 Sălaj (31) 4.465 247.796
Caraş Severin (11) 4.785 332.688 Sibiu (32) 11.595 423.535
Cluj (12) 23.556 686.825 Suceava (33) 10.123 705.202
Constanţa (13) 20.631 713.825 Teleorman (34) 5.278 427.745
Covasna (14) 4.678 223.878 Timiş (35) 19.625 661.593
Dâmboviţa (15) 6.709 538.126 Tulcea (36) 5.976 253.419
Dolj (16) 15.032 720.554 Vaslui (37) 4.854 459.255
Galaţi (17) 13.049 621.161 Vâlcea (38) 8.348 416.908
Gorj (18) 6.761 386.097 Vrancea (39) 6.766 394.286
Harghita (19) 7.125 328.547 Bucureşti (40) 100.014 1.927.559
Hunedoara (20) 10.328 484.767 Călăraşi (51) 4.399 318.588
Ialomiţa (21) 4.392 293.102 Giurgiu (52) 3.880 288.018
Total 500.394 21.673.328
Sursa: Cartea albă a IMM din România, 2006, pag. 343
Se cere:
1. să se calculeze mărimile relative de intensitate şi să se arate semnificaţia
acestora;
2. să se determine coordonarea dintre numărul de IMM-uri considerând
drept bază de comparaţie Bucureştiul şi să se interpreteze rezultatele;
3. să se determine structura IMM-urilor din ţara noastră şi să se comenteze
aceasta.

41
1.5. INTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Ce înţelegeţi prin gruparea datelor statistice?

2. Când se procedează la gruparea pe variante?
3. Ce înţelegeţi prin grupare simplă?
4. Ce înţelegeţi prin grupare combinată?
5. Când se procedează la gruparea pe intervale de variaţie egale?
6. Când se procedează la gruparea pe intervale de variaţie neegale?
7. Când se procedează la gruparea combinată?
8. Cum se pot sistematiza datele după o variabilă discretă?
9. Cum se pot sistematiza datele după o variabilă continuă?
10. Ce criteriu se poate folosi pentru gruparea pe intervale neegale cu
evidenţierea tipurilor calitative?
11. Cum se poate aplica criteriul mediei?
12. Ce principii trebuie respectate pentru ca o grupare să fie corectă?
13. Cum se reprezintă grafic valoarea centralizată a unei variabile
statistice?
14. Ce înţelegeţi prin serii de distribuţie a frecvenţelor? Exemplificaţi.
15. Ce înţelegeţi prin serii cronologice (de timp)? Exemplificaţi.
16. Ce înţelegeţi prin serii teritoriale (de spaţiu)? Exemplificaţi.
17. Cum se reprezintă grafic o distribuţie de frecvenţe rezultată prin
gruparea după o variabilă cantitativă?
18. Prin ce se reprezintă grafic o distribuţie de frecvenţe rezultată prin
gruparea după o variabilă discretă?
19. Prin ce se reprezintă grafic o distribuţie de frecvenţe rezultată prin
gruparea după o variabilă continuă?
20. Prin ce se reprezintă grafic o distribuţie de frecvenţe rezultată prin
gruparea pe variante?
21. Prin ce se reprezintă grafic o distribuţie de frecvenţe rezultată prin
gruparea pe intervale de variaţie egale?
22. Prin ce se reprezintă grafic o distribuţie de frecvenţe rezultată prin
gruparea pe intervale de variaţie neegale?
23. Prin ce se reprezintă grafic o distribuţie de frecvenţe rezultată prin
gruparea pe intervale de variaţie neegale cu evidenţierea tipurilor
calitative?
24. Ce reguli trebuie respectate la construirea histogramei?
25. Ce sunt mărimile relative?
26. Cum se exprimă mărimile relative, în general?
27. Ce tipuri de marimi relative se folosesc pentru analiza evoluţiei în timp
a unui fenomen?
28. Ce tip de mărime relativă se foloseşte pentru evidenţierea mutaţiilor în
structura unui fenomen?
29. Ce tip de mărime relativă se foloseşte pentru comparaţii teritoriale?

42
30. Ce tip de mărime relativă se foloseşte pentru compararea a doi
indicatori cu conţinut diferit, dar între care există o legătură firească?
31. Ce tipuri de mărimi relative se folosesc pentru compararea a doi
indicatori cu acelaşi conţinut?
32. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a permite
calculul mărimilor relative de structură?
33. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a permite
calculul mărimilor relative de coordonare?
34. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a permite
calculul mărimilor relative de dinamică?
35. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a permite
calculul mărimilor relative de intensitate?
36. Prin ce se deosebesc mărimile relative de structură de celelalte tipuri de
mărimi relative?
37. Prin ce se deosebesc mărimile relative de intensitate de celelalte tipuri
de mărimi relative?
38. Pentru ce tipuri de mărimi relative se pot efectua calcule atât la nivel
parţial cât şi la nivel de ansamblu?
39. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de structură?
40. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de coordonare?
41. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de dinamică?
42. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de ale planului?
43. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de intensitate?
44. Cum se exprimă mărimile relative de structură?
45. Cum se exprimă mărimile relative de coordonare?
46. Cum se exprimă mărimile relative de dinamică?
47. Cum se exprimă mărimile relative de ale planului?
48. Cum se exprimă mărimile relative de intensitate?
49. Pentru ce se utilizează mărimile relative de structură?
50. Pentru ce se utilizează mărimile relative de coordonare?
51. Pentru ce se utilizează mărimile relative de dinamică?
52. Pentru ce se utilizează mărimile relative ale planului?
53. Pentru ce se utilizează mărimile relative de intensitate?

43