I.

Media aritmetică şi proprietăţile ei

Este simbolizată prin X̄ . Se foloseşte în general când fenomenul supus cercetării înregistrează modificări
aproximative constante în progresia aritmetică.
Media aritmetică simplă Media aritmetică ponderată
n r

∑ xi ∑ x i⋅ni
X̄ = i=1 X̄ = i =1n
n
∑ ni
i=1 ;

II. Medii cu aplicaţie specială

În categoria mărimilor medii de calcul cu aplicaţie specială cel mai des utilizate în practica economică se includ:
 media armonică;
 media pătratică;
 media geometrică

Media armonică (
X̄ h ) este o mărime definită ca inversă a mediei aritmetice calculată din valorile inverse ale
1 1 1 1
, , ,. .. .,
caracteristicii. Dacă 1 2 3 x ,x , x ,...., x
n sunt valorile caracteristicii, atunci x1 x2 x3 xn
sunt valorile inverse.
Utilizarea mediei armonice este indicată în cazurile în care în cadrul colectivităţii predomină valorile mici. Fiind mai
mică decât media aritmetică, media armonică reprezintă mai bine aceste valori.
Media armonică simplă Media armonică ponderată
n ∑ ni
X̄ h = X̄ h =
1 n
∑x ∑ xi
i i

Atunci când două variabile se află într-un raport de inversă proporţionalitate, pentru una din variabile se va utiliza media
aritmetică, iar pentru cealaltă media armonică.

Media pătratică p ( X̄ )
Este acea valoare care înlocuind termenii seriei ridicaţi la pătrat nu modifică suma pătratelor lor.
Folosirea mediei pătratice este justificată îndeosebi în situaţiile în care predomină valorile mari în cadrul colectivităţii sau dacă
dorim să le acordăm acestora o importanţă mai mare, sau în cazul în care termenii serie au valori pozitive şi negative.
Media pătratică simplă Media pătratică ponderată

∑ x 2i ∑ x 2i⋅ni
X̄ p =
√ n
X̄ p =
√ ∑ ni
Media geometrică ( X̄ )
g Calculul acesteia se bazează pe relaţia de produs a termenilor seriei.
Media geometrică nu se poate calcula dacă un termen al seriei este negativ sau egal cu zero. Media geometrică se utilizează în
cazul seriilor de distribuţie atunci când termenii seriei prezintă diferenţe mari între ei sau seria prezintă o asimetrie pronunţată.
Prin logaritmare abaterile dintre termeni se micşorează.

Media geometrică simplă Media geometrică ponderată

n ∑ ni m

X̄ g =
n
√( x 1∗x 2∗⋯∗x n )= ∏
i=1
xi
√
n
X̄ g =
∑ ni
√ n n
( x 11∗x 22 ¿⋯∗x nm ) = n
√ ∏x
i=1
ni

∑ lg x i ¿ lg { X̄ g=
∑ ni *lg xi ¿
lg { X̄ g lg { X̄ g
lg { X̄ =
g X̄ g=10 ¿ ∑ ni X̄ g=10 ¿
n , de unde: , de unde:

Relaţia dintre toate aceste medii este dată de inegalităţile:

X̄ h < X̄ g < X̄ < X̄ p
III. Indicatorii de poziţie: modul, mediana, mediala

Modul (Mo) este valoarea caracteristicii cea mai frecvent întâlnită (observată) într-o serie statistică, adică valoarea ce-i
corespunde frecvenţa maximă. Modul nu se calculează pentru seriile simple, sau pentru cele ce au frecvenţe egale(
n1 =n1 =. ..=nn )
1. Aflarea modului în cazul unei caracteristici grupate pe variante de variaţie presupune:
- identificarea frecvenţei maxime (nmax)
- se citeşte în dreptul frecvenţei maxime valoarea caracteristicii corespunzătoare, valoare ce este egală cu Mo
2. Aflarea modului în cazul unei caracteristici grupate pe intervale de variaţie presupune:
- aflarea frecvenţei maxime (nmax)
- identificarea intervalului modal în dreptul frecvenţei maxime
Δ1
Mo=X inf .+ l∗
- calcularea Mo prin relația: Δ 1+Δ 2
unde: Xinf – limita inferioară a intervalului modal
l – lungimea intervalului modal
Δ1 – diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi frecvenţa intervalului anterior
Δ2 – diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi frecvenţa intervalului următor

Mediana (Me) se defineşte ca acea valoare a caracteristicii a unei serii ordonate crescător până la care şi după care sunt
distribuite un număr egal de unităţi ale colectivităţii: jumătate din unităţi sunt mai mari ca mediana, iar jumătate au valori mai
mici.
n+1
U Me =
Astfel locul medianei corespunde valorii 2 numită şi unitate mediană.
Aflarea medianei se face diferenţiat în funcţie de tipul seriei.
a) Pentru serii simple cu un număr impar de termeni aflarea Me constă în găsirea termenului central.
b) Pentru serii simple cu un număr par de termeni aflarea Me constă în calculul mediei aritmetice simple a celor 2 termeni
centrali:
c) Pentru serii de frecvenţe în cazul unei caracteristici grupate pe variante, aflarea Me presupune efectuarea următoarelor
operaţii:
- aranjarea în mod crescător a valorile caracteristicii
- determinarea frecvenţelor cumulate Ni sau Fi%

U Me=
∑ ni
- calcularea unităţii mediane 2 (în cazul frecvenţelor relative U Me=50 % ) şi găsirea locului ei în
Me
şirul frecvenţelor cumulate, unde pentru prima dată se realizează relaţia de inegalitate:
N i≥U sau
Fi ≥50 %
- determinarea valorii caracteristicii în dreptul acestei relaţii valoare ce este egală cu Me
d) Pentru serii de frecvenţe în cazul unei caracteristici grupate pe intervale de variaţie aflarea Me presupune efectuarea
următoarelor operaţii:
- determinarea frecvenţelor cumulate Ni sau Fi%

U Me=
∑ ni
- calcularea unităţii mediane 2 (în cazul frecvenţelor relative U Me=50 % ) şi găsirea locului ei în
Me
şirul frecvenţelor cumulate, unde pentru prima dată se realizează relaţia de inegalitate:
N i≥U sau
Fi ≥50 %
- aflarea intervalului median în dreptul acestei relaţii
U Me−N Me−1
Me=X inf . +l∗
- calculul Me după formula:
n Me sau în cazul frecvenţelor relative
50−F Me−1
Me=X inf . +l∗
f Me
unde: Xinf – limita inferioară a intervalului median
l – lungimea intervalului median
N Me−1 sau F Me−1 – frecvenţa cumulată (absolută sau relativă) până la intervalul median
n Me sau f Me – frecvenţa (absolută sau relativă) a intervalului median
Mediala (Ml) este un indicator mediu de pozitie care exprima acel nivel al caracteristicii care imparte suma produselor
termenilor seriei sau suma termanilor in doua parti egale.

a) In cazul seriilor simple:

- Se ordoneaza crescator termenii seriei
- Lh = ∑ x i
Se determina sirul valorilor cumulate individuale xi

- Se determina unitatea mediala dupa formula: U Ml =

∑ xi
2
- Se află mediala, prin determinarea nivelului xh corespunzator primului nivel cumulat Lh egal sau mai mare ca U Ml

b) În cazul seriilor cu frecvenţe în care caracteristica este dată pe variante, mediala se calculează în următoarele
etape:
- se determină produsele
x i ni ;
- se calculează şirul produselor
x i ni cumulate, notate cu Li;

U Ml=
∑ x i ni
- se determină unitatea medială conform relaţiei: 2 ;
- se caută locul unităţii mediale pe şirul Li, alegând un nivel egal sau mai mare decât acesta;
- se identifică mediala ca fiind nivelul caracteristicii corespunzător unităţii mediale.

c) În cazul seriilor cu frecvenţe şi caracteristica sub formă de intervale de variaţie,.

- se determină produsele
x i ni ;
- se calculează şirul produselor
x i ni cumulate, notate cu Li;

U Ml=
∑ x i ni
- se determină unitatea medială conform relaţiei: 2 ;
- se caută locul unităţii mediale pe şirul Li, alegând un nivel egal sau mai mare decât acesta;
- se identifică intervalul medial, ca fiind intervalul caracteristicii corespunzător unităţii mediale;
Ml
U −La
Ml=x 0 + d⋅
x i ni
- se aplică formula medialei: Ml , unde:

x0 = limita inferioară a intervalului medial;

d = mărimea intervalului medial;
UMl = unitatea medială;
La = produsul cumulat anterioar intervalului medial;
x i niMl = produsul
x i ni corespunzător intervalului medial.

Amplitudinea absolută a variantei (A) se obţine ca diferenţă între valoarea maximă (x max) şi valoarea minimă (xmin)
a seriei şi are rolul de a măsura intervalul de împrăştiere în interiorul căruia se distribuie unităţile colectivităţii:
A = Xmax – Xmin
Amplitudinea relativă a variaţiei (A%) se exprimă în coeficient sau în procente şi se calculează, de obicei, ca raport
între amplitudinea absolută a variaţiei (A) şi valoarea medie a caracteristicii.
A
A%   100
x
Abaterile individuale absolute (di) se calculează ca diferenţă între fiecare variantă înregistrată şi media aritmetică a
acesteia.
di  x i  x

Abaterile individuale relative (di%) se calculează ca raport între abaterile individuale absolute şi nivelul mediu al
caracteristicii.
di x x
di %   100  i  100
x x pentru i  1, n
Abaterea medie liniară (–d) se calculează ca medie aritmetică simplă sau ponderată, în funcţie de felul seriei, a abaterilor
termenilor seriei de la media lor luate în valoare absolută adică:
 dx 
x i x
n pentru o serie simplă;

dx 
 x  xn i i

n i pentru o serie de frecvenţă;

Dispersia (σ 2) se calculează ca o medie aritmetică simplă sau ponderată a pătratelor abaterilor termenilor seriei de la
media lor. Astfel:

 2

x i x  2

x
n pentru o serie simplă;

 x  x
2
ni
 2x  i

n i pentru o serie de frecvenţă;

Abaterea medie pătratică sau abaterea standard (σ ) se calculează ca o medie pătratică simplă sau ponderată a
abaterilor valorilor seriei faţă de media lor, respectiv rădăcina pătrată din dispersie:
  2
Abaterea medie pătratică reflectă într-o mai mare măsură influenţa factorilor aleatori comparativ cu abaterea medie
liniară. Abaterile extreme prin ridicarea la pătrat au o influenţă mai mare decât abaterile intermediare, mai apropiate de medie.

Abaterea medie pătratică este mai mare decât abaterea medie liniară   d .  
Coeficientul de variaţie (v) se calculează ca raport procentual între abaterea medie liniară sau abaterea medie pătratică şi
media aritmetică:
d 
  100;    100
x x
Coeficientul de variaţie arată câte unităţi din abaterea medie liniară sau din cea pătratică revin la 100 de unităţi de medie.
 
Coeficientul de variaţie, comparativ cu ceilalţi indicatori ai dispersiei calculaţi în mărimi medii d,  , măreşte sfera de
comparabilitate a acestuia, deoarece poate fi exprimat în unităţi de măsură diferite.
Coeficientul de variaţie poate lua valori cuprinse între 0-100%
(0 < v < 100%).
Când coeficientul de variaţie tinde spre zero, se consideră o variaţie slabă, o colectivitate omogenă şi o medie cu un grad
ridicat de reprezentativitate.
Când coeficientul de variaţie tinde spre 100%, variaţia este intensă, colectivitatea eterogenă, iar media are un grad de
reprezentativitate redus.
Ca test de semnificaţie a reprezentativităţii mediei se pot stabili următoarele praguri de semnificaţie:
0< v < 17% media este strict reprezentativă;
17% < v < 35% media este moderat reprezentativă;
35% < v < 50% media este reprezentativă în sens larg;
v > 50% medie nereprezentativă.