BAZELE STATISTICII UTILIZAND CALCULUL

TABELAR
Introducere
Notiunile predate la Cursul de Controlul Calitatii se bazeaza pe statistica
matematica. Desi exista programe de calculator dedicate calculului statistic utilizat in
Controlul Calitatii, o metoda larg raspandita, datorita simplitatii si eficacitatii sale este
utilizarea unui program de calcul tabelar de tip Excel. Programul are o multitudine de
functii predefinite pentru statistica matematica necesara in Controlul statistic al
Procesului si Acceptanta bazata pe Esantionare, ca sa amintim doar doua dintre capitolele
cele mai importante ale disciplinei.
In cadrul laboratorului s-a optat pentru programul “Open Source”, care este
gratuit si nu are nevoie de licenta de operare numit Open Office Calc, ver. 4.1. (face
parte din pachetul Open Office detinut in prezent de Apache Software Foundation).
Programul de calcul tabelar este foarte asemanator cu popularul Excel, care face din
pachetul Office al Corporatiei Microsoft. Exista cateva diferente totusi de sintaxa, de
aceea studentii sunt rugati sa urmareasca cu atentie explicatiile din indrumarul de
laborator. Un exemplu foarte simplu de diferente, consta in faptul ca argumentele unei
functii sunt separate de virgula “,” in Excel, in timp ce Open Office separa argumentele
functiilor cu punct si virgula “;”. Deci mare atentie la sintaxa.

1. Bazele statisticii
Atunci cand se colecteaza un set de date numerice (masuratori) este util ca acestea
se faca un sumar al proprietatilor acelui set de date. Daca sumarul descriptiv al
masuratorilor se efectueaza dintr-un esantion al populatiei, masuratorile descriptive se
numesc statistica. Statistica descriptiva calculata dintr-o populatie defineste parametrii.
Controlul statistic al calitatii (SQC) se bazeaza pe statistica.
Cele mai importante trei proprietati ce descriu seturile de date sunt: tendinta
centrala (localizarea), variabilitatea sau dispersia (imprastierea) si forma distributiei.
Tendinta centrala si imprastierea se caracterizeaza prin indicatorii statistici.

1.1. Tendinta centrala (de localizare)

Majoritatea datelor au o tendinta de a se aduna in jurul unei valori centrale.
Tendinta cemtrala arata valoarea unde se aduna majoritatea observatiilor. SQC utilizeaza
trei masuri ale tendintei centrale: media aritmetica , mediana si moda. Pe langa acestea
mai rar utilizate sunt media geometrica, media armonica

1.1.2. Media aritmetica

Media aritmetica este suma valorilor din setul de date esantionate impartita la
numarul de valori din set. Uneori obiectivul unui control de calitate este de a calcula
media unui esantion pentru a estima daca media populatiei s-a schimbat in timp. Media
populatiei se noteaza cu μ (miu) sau x-barat x .
Relatiile pentru calculul media aritmetica pentru un set de date de n valori: x1,
x2, ..., xn sunt:

1
 x1  x 2  ...  x n n
x
x  i
n i 1 n
Daca unele valori se repeta de ai ori (ai se numesc frecvente absolute), expresia
devine:
n

a1 x1  a 2 x 2  ...  a n x n 
ai xi
x  i 1
n n
Daca notam fi=ai/n frecventele relative:
n
x  f1 x1  f 2 x 2  ...  f n x n   f i x i
i 1
Pentru a calcula media aritmetica in Excel se introduce urmatoarea formula intr-o
celula:
=AVERAGE(interval_celule)
Unde “interval_celule” specifica celulele ce trebuie incluse in calcul. Spre exemplu
=AVERAGE(B5:B35) va media valorile de la celula B5 pana la B35, iar
=AVERAGE(A9:C55) va media toate valorile din toate celulele din coloanele A, B si C
din randurile 9 pana la 55.

1.1.3. Mediana
Mediana este valoarea de mijloc din esantion, cu un numar egal de elemente sub
si deasupra valorii medianei. Pentru a obtine mediana prin calculmanual este bine ca
valorile sa fie mai intai ordonate. Daca avem un numar impar de valori ordonate (2k+1)
numerotate de la 1 la n=2k+2 mediana este valoarea a cu indexul k+1. Daca numarul de
valori este par (2k) cu valorile numerotate ordonat de la 1 la n=2k+1, mediana este media
aritmetica a valorilor centrale, de ordin k si k+1.
Pentru a calcula mediana in Excel se introduce urmatoarea formula intr-o celula:
=MEDIAN(interval_celule)
Unde “interval_celule” specifica celulele care trebuie introduse in calcul. Cand se
utilizeaza functia MEDIAN in Excel datele nu trebuie sa fie ordonate.

1.1.4. Moda
Moda este data de frecventa cea mai mare ce apare in setul de date. Moda arata
unde se concentreaza cele mai multe valori; astfel arata tendinta centrala. Pentru a
determina moda se numara aparitiile fiecarei valori din setul de date. Valoarea ce apare
cel mai frecvent da moda. Unele distributii au doua sau mai multe mode, acestea se
numesc bi-modala sau multi-modale.
Pentru a determina moda in Excel se utilizeaza formula:
=MODE(interval_celule)
Unde “interval_celule” specifica celulele care sunt incluse in calcul.

1.1.5. Media geometrica

Media geometrica pentru setul de date xi pozitive este data de relatia:
n

M G
n x x ... x
1 2 n
n xi
i 1

2
Sau prin logaritmare:
lg x1  lg x2  ... 1 n
lg MG 
n
  lg
n i 1 xi
In Excel se calculeaza cu formula:
=GEOMMEAN(Interval_celule)

1.1.6. Media armonica:

Media armonica se defineste prin relatia:
n n
M H

1 1 1
 n
1
  ...  
x x
1 2 x n i 1 x i

In Excel se calculeaza cu formula:

=HARMMEAN(Interval_celule)

1.1.7. Media patratica:

Media patratica este data de ecuatia:
n

x 2
i

MP 
i 1

n
1.1.7. Valoarea centrala:
Valoarea centrala este media aritmetica a valorilor minima si maxima din setul de
date:
x MAX  x min
X 
c 2
1.2. Variatia sau imprastierea
Variatia este a doua proprietate care poate descrie un set de date. Variatia este
data de imprastierea valorilor din setul de date. Figura 1 arata doua esantioane de date
masurate cu aceeasi tendinta centrala dar cu variatii diferite. Primul grafic are o
imprestiere mai mica decat graficul al doilea. In primul caz datele sunt mai strans grupate
in jurul valorii centrale, in timp ce in graficul al doilea valorile sunt mai imprastiate
SQC utilizeaza in principal trei masuri ale variatiei: amplitudinea, varianta
(dispersia) si deviatia standard.

3
Figura 1. Comparatie intre doua seturi de date in care s-au reprezentat frecventele relative
de aparitie a valorilor x. In cele doua seturi de date mediile sunt aceleasi dar dispersia
este diferita

1.2.1. Amplitudinea (Range)

O masura a imprastierii esantionului este amplitudinea. Amplitudinea statistica
este diferenta dintre cea mai mare valoare si cea mai mica valoare din setul de date.
Amplitudinea este frecvent utilizata in SQC deoarece este foarte simplu de determinat.
R  x MAX  x min
Pentru a calcula amplitudinea in Excel se utilizeaza formula:
=MAX(interval_celule)-MIN(interval_celule)
Unde “interval_celule” specifica celulele care intra in calculul amplitudinii. Spre
exemplu =MAX(B5:F5)-MIN(B5:F5) cere Excel sa determine valoarea maxima din
randul al cincilea, intre coloanele B si F si sa scada din aceasta valoare valoarea minima a
aceluiasi domeniu de celule. Daca formula este copiata in alte randuri, Excel ajusteaza
automat numerele pentru a se potrivi randului respectiv.

1.2.2. Varianta (Dispersia)

Populatia este totalitatea elementelor posibile pentru care se efectueaza o
masuratoare asupra unei caracteristici pentru a obtine setul de date. Daca masuratorile se
efectueaza doar asupra unui numar restrans de elemente din populatie (un subgrup) acesta
se numeste esantion. Operatia de prelevare a elementelor ce vor fi masurate din intrebul
numar de elemente posibile se numeste esantionare sau sondaj. De exemplu productia de
wafere a unei fabrici de semiconductoare pe o durata de timp determinata timp in care nu
se modifica tehnologia de productie si caracteristicile procesului de productie (de
exemplu o luna) poate constitui o populatie. Daca pentru o inspectie din punctul de
vedere al calitatii se aleg pentru masurare un numar determinat de wafere (de exemplu 10)
in fiecare zi din luna respectiva, acest numar de wafere va constitui un esantion.
Varianta arata cum sunt imprastiate valorile unui intreg lot (populatii) sau a
esantionului (un subgrup din intreaga populatie) in jurul mediei. Varianta se noteaza cu
D[x} sau σ2 daca se refera la intreaga populatie sau cu s2 daca se setefera doar la un

4
esantion din intreaga populatie. Expresia variantei pentru populatie este de una dintre
urmatoarele formule:
2
 n_

2
  xi  x 
i 1  
σ n
2
n
 _

2

i 1
ai


x i
 x 

σ 
n
2
n
 _

  f i  xi  x 
2
σ i 1  
Cu aceeasi semnificatie pentru ai, fi, xi, n si x i ca in relatiile pentru media aritmetica.
Daca dispersia se calculeaza pentru un esantion (selectie) se utilizeaza notatia s2 si
se numeste dispersia corectata sau esantionara:
 _ 2
  _ 2
  _ 2

 x 1  X    x 2  X   ...   x n  X  
      
s2  
n  1
Deci la numitor apare n-1 in loc de n.
Pentru a calcula varianta unei populatii in Excel se utilizeaza expresia:
=VARP(interval_celule)
Pentru a calcula varianta unui esantion in Excel se utilizeaza expresia:
=VAR(interval_celule)
Unde “interval_celule” exprima celulele pentru care se calculeaza varianta.

1.2.3. Deviatia standard

Deviatia standard este radacina patrata din dispersie (varianta). Deviatia standard
a esantionului (numita si deviatie standard corectata) este notata cu s, iar pentru intreaga
populatie se utilizeaza litera greceasca σ. Formula de calcul a deviatiei standard corectata
sau esantionara este:
2
 _

  x i  X 
s
n  1
Pentru a calcula deviatia standard in Excel se utilizeaza formula:
=STDEV(interval_celule)
Formula de calcul a deviatiei standard pentru populatie σ va fi:
2
 _

  i 
 x  X
σ
n
Pentru a calcula deviatia standard a populatiei in Excel se utilizeaza formula:
=STDEVP(interval_celule)

5
 1.2.4. Quartile:
Cuartilele sunt definite de trei valori Q1, Q2, Q3 ce impart amplitudinea in 4
intervale, astfel incat frecventele relative ale intervalelor sa fie egale intre ele (25%).
Daca sirul de valori este ordonat acestea se pot determina prin simpla inspectie, altfel se
poate utiliza functia Excel:
=QUARTILE(Interval_celule_date; Tip)
Unde Interval_Celule are aceeasi semnificatie ca pana acum, iar Tip: =0
returneaza valoarea minima a sirului de date; =1 returneaza prima quartila (de 25%); =2
returneaza a doua quartila (de 50%) care este chiar mediana, =3 returneaza a treia quartila
(de 75%), iar =4 returneaza maximul sirului de valori. Valorile in acest caz nu trebuie sa
fie in prealabil ordonate.
Se defineste coeficientul de variatie intercuartilica:
Iq Q  Q1
q  3
Me Q2

1.2.5. Aplatizarea (kurtosis)

Arata forma maximului unei curbe de frecvente relative sau absolute) fata de
graficul unei repartitii normale. Pentru un esantion de n valori se calculeaza parametrul a4:

 x  X
n 4

i
a4  i 1
n  4
Pentru distributia normala Gauss a4 este egal cu 3.
Daca a4>3 graficul este mai ascutit decat o distributie normala (leptokurtica),
valorile sunt concentrate in jurul mediei si cozile sunt mai groase avand o probabilitate
mai mare pentru valorile extreme.
Daca a4<3 graficul este mai plat decat o distributie normala (platikurtica), valorile
sunt dispersate pe un interval mai mare in jurul mediei si cozile sunt mai subtiri avand o
probabilitate mai mica pentru valorile extreme.
Daca a4=3 graficul seamana cu o distributie normala (mezokurtica).
Aplatizarea (kurtosis) se defineste ca:
k  a4  3
Deci daca k<0 graficul este plat, k>0 graficul este ascutit, iar pentru k=0 seamana
cu o distributie normala.
In Excel se calculeaza cu functia:
=KURT(Interval_Celule)

1.2.6. Asimetria (skewness)

Asimetria (skewness) ara gradul de asimetrie a curbei fata de maximul ei. Daca
asimetria este pozitiva, curba are o "coada" mai lunga spre dreapta decat spre stanga.
Definitia este valabila pentru curbe unimodale (care au un singur maxim). Daca asimetria
este negativa curba are o coada mai lunga spre stanga. Daca asimetria este 0, curba este
simetrica fata de medie (ca si curba normala).
Expresia de calcul:

6
  x 
n
3
i X
a3  i 1
n σ3
In Excel se calculeaza cu formula:
=SKEW(Interval_celule)

Exercitiu de laborator: Se da sirul de numere generate aleator din coloana A. Sa se

calculeze utilizand functiile Excel prezentate pana acum valorile tipice de localizare si de
imprastiere pentru datele continute de sirul de numere aleatoare. Sa se calculeze aceleasi
valori utilizand calculul tabelar, pornind de la definitiile valorilor tipice si sa se compare
cu cele generate prin functii Excel.
Rezultatele sunt afisate in Tabelul 1.:

Tabelul 1. Rezultatele calculate pentru valorile tipice ale unui sir de date

1.3. Forma distributiei frecventelor

A treia proprietate care descrie setul de date este forma distributiei. O distributie
reprezinta modelul dupa care sunt distribuite datele masurate. Distributia frecventelor
ofera informatii asupra tendintei centrale si a imprastierii datelor. Observatiile dintr-o
distributie pot fi masurate prin doua tipuri de numere: intregi (discrete) si reale (continue).
Intregii sunt numere care exprima numarul de piese defecte sau numarul de defecte dintr-
un lot. Numerele reale pot lua orice valoare dintr-un domeniu dat. Singura limitare a
numerelor reale este data de precizia instrumentelor de masura.

7
 Primul pas in analiza calitativa a datelor este construirea distributiei frecventelor.
Distributia frecventelor este numarul de aparitii a unei valori particulare intr-un esantion
sau un set de esantioane.
Cele mai utilizate distributii:
-continue: normala, uniforma, exponentiala, distributia f, distributia chi-patrat,
Student
-discrete: Poisson, uniforma, binomiala, hipergeometrica.

Figura 2. Graficele densitatii de probabilitate pentru distributia normala si uniforma

1.3.1. Functia densitate de probabilitate (pdf)

Functia densitate de probabilitate (pdf) este distributia frecventelor relative care
reprezinta probabilitatea de a obtine o valoare particulara. Functia densitatii de
probabilitate (pdf) si functia distributiei cumulate (cdf) pentru o distributie binomiala sunt
reprezentate in Fig. cdf este functia ariei de sub graficul pdf, cdf este o functie
nedescrescatoare (crescatoare).

8
Figura 3. Histograma pentru distributia binomiala - densitatea de probabilitate - pdf

Figura 4. Functia de repartitie pentru distributia binomiala - cdf

1.3.2. Utilizarea calculului tabelar in intelegerea distributiilor

Specialistii in calitate utilizeaza distributia uniforma, distributia normala,
distributia Poisson, distributia binomiala si distributia hipergeometrica. Foile de calcul
(worksheets) din Excel ajuta la intelegerea a ceea ce reprezinta o distributie si in
invatarea ideii ca cunoasterea unei distributii particulare este utilizata pentru a genera
valori aleatoare care simuleaza o distributie specifica.
Scopul primar al SQC este de a facilita deciziile in ceea ce priveste calitatea
rezultatelor proceselor sau calitatea loturilor sau materialelor. Foile de calcul ofera

9
capabilitatea de a genera masuratori fictive de calitate care se potrivesc unei anumite
distributii, ceand astfel un sistem stabil de cauze. Apoi, utilizatorul poate introduce un
sistem instabil de cauze si sa examineze cum aceste schimbari afecteaza diagramele de
control si conduc specialistul SQC sa inteleaga ce modificari au loc in distributia
populatiei.
In viata reala foile de calcul permit utilizatorului sa introduca valori reale rezultate
din masuratori de calitate, sa genereze diagrame de control si sa determine daca
distributia frecventelor s-a modificat. Modificarile in distributia frecventelor pot fi asupra
mediei, variatiei sau formei. Cand o distributie se modifica, schimbarea poate fi buna, rea
sau neutra relativ la calitatea produsului finit.

Tabel 2. Functii Open Office Calc

Functia Distributia
BINOMDIST(numar cazuri favorabile; numar total incercari; Binomiala
probabilitatea cazului favorabil la o incercare, pdf/cdf)
CRITBINOM(numar total incercari; probabilitate caz favorabil la o Binomiala
incercare; valoare probabilitate conditie=alpha) - este un fel de
inversa a pdf pentru distributia binomiala, pentru o probabilitate data
returneaza cea mai mare valoare a numarului de cazuri favorabile mai
mica decat valoarea minima care satisface f(x)>alpha
HYPERGEOMDIST(numar de succese in esantion; numar incercar; Hipergeometrica
numar succese in populatie, dimensiune populatie)
NORMDIST(argumentul x; media; deviatia standard; true/false = 1/0 Normala
= cdf/pdf)
NORMSDIST(z) - distributia normala normata functie de variabila z. Normala
Media=0; deviatia standard=1; cdf standard
POISSON(variabila x; media; cdf/pdf=1/0) Poisson

1.3.3. Distributia normala standard (normata)

Pentru a demonstra cum generatoarele de numere aleatoare din Excel pot genera
observatii aleatoare care se potrivesc unei distributii date vor fi exemplificate generarea si
afisarea grafica a unei distributii normale si a uneia binomiale. Distributia normala
standard (normata) este o distributie normala cu media zero si deviatia standard egala cu
unu.

2. Crearea unei foi de calcul normale standard

2.1. Introducerea textului in foaia de calcul
Pentru a crea o foaie de calcul normala standard se va introduce textul ce urmeaza
si valorile corespunzatoare in celulele indicate punctand cu cursorul (pointing) pe celula
si apasand (click) o data butonul stanga al mouseului. Apoi se introduce textul in fiecare
celula si se apasa apoi tasta Enter.

Celula Eticheta
A1 norm.xls
A4 Low:
A5 High:

10
 A6 Incrementul:
A8 z
B8 cdf
C8 pdf

Pentru centrarea textului in fiecare celula, se selecteaza domeniul A8, B8, C8,
punctand cu cursorul pe A8, apasand butorul stang al mouseului si tragand cursorul peste
B8, pana la C8. Cand toate celulele sunt selectate se elibereaza butonul de la mouse si se
urmeaza pasii urmatori:
1. Click pe Format
2. Click pe Cells
3. Click pe Alignment Cells
4. Click pe sageata Horizontal in jos si se selecteaza Center
5. Click pe OK

Deoarece formatarea textului este o alegere personala, acest lucru este lasat la
latitudinea utilizatorului. O alta modalitate de a centra textul este de a selecta celulele de
la A8 la C8 si de a apasa butonul Center din Toolbar (bara de unelte).

2.2. Introducerea formulelor si valorilor

Pentru a genera valorile lui z, pdf si cdf se urmeaza pasii urmatori:

1. In celula B4 scrieti: -3.5 si apasati Enter (-3.5 este cea mai mica valoare a lui z)
2. In celula B5 scrieti: 3.5 si apasati Enter (3.5 este cea mai mare valoare a lui z)
3. In celula B6 scrieti: 0.05 si apasati Enter (0.05 este incrementul lui z)
4. In celula A9 scrieti: +B4 si apasati Enter
5. In celula A10 scrieti: +$B$6+A9 si apasati Enter
6. In celula B9 scrieti: =NORMSDIST(A9) si apasati Enter
7. Apasati pe celula B9
8. Apasati pe Edit
9. Apasati pe Copy
10. Apasati pe B10 si apasati Enter
11. In celula C9 scrieti:0 si apasati Enter
12. In celula C10 scrieti: +B10-B9 si apasati Enter

Primele doua randuri ale tabelului sunt complete. Pentru a copia continutul
celulelor A10, B10, pana la C10 in randurile de la 11 la 149 urmati urmatorii pasi:

13. Selectati celula A10 apasand butorul stanga al mouse-ului pe celula A10
14. Pozitionati cursorul mouse-ului pe coltul din dreata jos al celulei A10; cursoul
se modifica in +
15. Tineti apasat butonul stang al mouse-ului si trageti in jos peste toate celulele
de la A11 pana la A149. Acetea trebuie sa se umple cu datele corespunzatoare valorilor
lui z.

11
 16. Repetati operatiile 14-15 pentru celulele din coloanele B si C, pornind de la
celula B10 (C10) si tragand cursorul mouse-ului in jos pana la celula B149 (C149).
Celule respective se vor umple cu datele corespunzatoare valorilor cdf, respectiv pdf.

Foaia de calcul este completa. Examinati continutul tabelului cum apare si in Fig.
Coloana z arata valorile crescatoare ale deviatiei standard de la -3.5 la 3.5 cu increment
de 0.05. Functia =NORMSDIST(z) calculeaza functia cumulata de distributie (cdf) a
fiecarei valori asociate deviatiei standard. Functia densitate de probabilitate (pdf) este
determinata din valorile cdf prin scaderi ale valorilor succesive. Precizia pdf este data de
utilizarea unui increment mic al valorilor lui z.
Se salveaza fisierul obtinut apasand pe File si apoi pe Save.

Figura 5. Foaia de calcul pentru distributia normala normata

2.3. Crearea graficului densitatii de probabilitate

Pentru a crea graficul densitatii de probabilitate a distributiei normale
standardizate se urmeaza urmatorii pasi:

1. Selectati celulele care trebuie reprezentate grafic: A9:A149 apoi lasati liber
butonul stang al mouse-ului
2. Tineti apasat tasta control CTRL in timp ce selectati celulele C9:C149 ce
trebuie afisate grafic.
3. Apasati butonul Chart de afisare grafica.

12
 4. La pasul 1 din 4 ai Chart selectati XY (Imprastiere - Scatter) si sub-tipul
graficului: Lines Only (doar linii simple).
5. Apasati Next>
6. La pasul 2 din 4 apasati Next>
7. La pasii 3-4 denumiti diagrama Distributie Normala; numele axei x: Z;
numele axei y: Probabilitate, apoi apasati Finish
8. Asezati graficul in pozitia dorita, tragand dreptunghiul prin apasarea butonului
stang al mouseului, cursorul de la mouse devine o cruce cu patru sageti, tineti
apasat butonul de la mouse si trageti graficul la pozitia dorita din foaia de
calcul
9. Apasati dreptunghiul seriei si apoi apasati Delete. Rezultatele sunt afisate in
Fig.

Figura 6. Graficul distributiei normale - densitatea de probabilitate - pdf

2.4. Crearea graficului distributiei cumulate

Pentru a crea graficul distributiei cumulate urmati pasii urmatori:
1. Selectati celulele ce vor fi afisate grafic A9:B149
2. Apasati butonul de Chart Wizard
3. La pasul 1 din 4 de la Chart Wizard selectati XY (Scatter) si tipul sub-
graficului: Lines Only
4. Click pe Next>
5. La pasul 2 apasati Next>
6. La pasul 3 denumiti graficul Functia de distributie cumulata; numiti axa x: Z;
denumiti axa y: Probabilitate si apoi apasati Finish
7. Cand apasand butonul de la mouse cursorul se schimba intr-o cruce cu patru
sageti, tineti butonul apasat si trageti graficul in pozitia dorita a foii de calcul
8. Apasati dreptunghiul seriei si apasati Delete.

13
Figura 7. Graficul functiei de repartitie a distributiei normale normate (Functia
cumulativa de probabilitate) - cdf

2.5. Distributia binomiala (BINOMDIST)

Distributia binomiala este o distributie discreta care este functie de dimensiunea
esantionului, probabilitate, si numarul de defecte din esantion.Functia BINOMDIST din
Excel poate furniza fie cdf fie pdf.
Formula distributiei binomiale:
Prob(x)  Cnx  p x  1  p 
n  x 

Functia =BINOMDIST(number_s, trials, probability_s, cumulative) poate fi

utilizata atat pentru a determina pdf cat si cdf. Number_s se refera la numarul asteptat de
defecte din numarul total de incercari (trials). Probabilitatea (celula B4) s-a ales egala cu
0.5 in exemplul utilizat in aceasta lucrare, asigurand o distributie simetrica.

2.6. Crearea foii de calcul binomiale

Introducerea textului in foaia de calcul
Pentru a realiza foaia de calcul binomiala se introduc textul si numerele in
celulele corespunzatoare:

Celula Text Descriere

A1 binomial.xls Numele foii de calcul
A3 Dimensiunea esantionului Eticheta
A4 Probabilitatea Eticheta
B3 10 Dimensiunea esantionului
B4 0.5 Probabilitatea de a obtine o
anume valoare
A7 n Eticheta coloanei
B7 pdf Eticheta coloanei pentru pdf

14
 C7 cdf Eticheta coloanei pentru cdf
A8 0 Zero aratand ca o anumita
valoare nu apare

Figura 8. Completarea setarilor pentru functia BINOMDIST pentru densitatea de

probabilitate

Pentru a numerota liniile din coloana A:

1. In celula A9 scrieti: +1+A8 si apasati Enter (valoarea 1 trebuie sa apara in
celula A9)
2. Se copie aceasta formula in domeniul A10:A18 punctand cu cursorul pe + in
coltul din dreapta jos al celulei A9 si tragand + spre celula A18. Cand luati
degetul de pe butonul de la mouse randurile trebuie sa fie numerotate de la 0
la 10

Pentru a introduce functiile pentru pdf si cdf urmati pasii:

1. Click pe celula B8
2. Click pe butonul de functii “fx”
3. Click pe STATISTICAL
4. Click pe BINOMDIST si va apare fereastra din Fig.8
5. Introduceti adresele celulelor ce contin informatiile corespunzatoare. Spre
exemplu numarul de aparitii apare in coloana A de la randul 8 la 18. Adresa
coloanei este fixa dar adresa randului este relativa astfel incat functia
binomiala este copiata de la randul 8 la 18, adresele randurilor sunt ajustate.
a. In fereastra X scrieti $A8 si apasati tasta TAB

15
 b. In fereastra Trials scrieti $B$3 si apasati tasta TAB
c. In fereastra SP scrieti $B$4 si apasati tasta TAB
d. In fereastra C scrieti 0 (sau False) si apasati tasta TAB
6. Copiati functia B8 in domeniul B9:B18 punctand cursorul pe + in coltul din
dreapta jos al celulei apasand butonul din stanga al mouse-ului si tragand +
spre celula B18

2.7. Introducerea valorilor cdf:

7. Click pe celula C8
8. Click pe butonul de functii “fx”
9. Click pe STATISTICAL
10. Click pe BINOMDIST si va apare fereastra din Fig.
11. Introduceti adresa celulei ce contine informatia corespunzatoare:
a.In fereastra X scrieti $A8 si apasati tasta TAB
b.In fereastra trials scrieti $B$3 si apasati tasta TAB
c.In fereastra SP scrieti $B$4 si apasati tasta TAB
d.In fereastra C scrieti True si apasati tasta TAB
12. Copiati functia C8 in domeniul C9:C18 punctand cursorul pe + in coltul din
dreapta jos al celulei apasand butonul din stanga al mouse-ului si tragand +
spre celula C18

Figura 9. Completarea functiei BINOMDIST pentru functia de repartitie

2.8. Crearea diagramelor pdf si cdf

Pentru a creea graficul pdf al distributiei binomiale urmariti pasii:
1. Selectati domeniul B7:B18

16
 2. Apasati pe butonul de Chart Wizard
3. La pasul 1 selectati optiunea Column cu tipul sub-graficului Normal
4. La pasul 4 denumiti diagrama Binomiala pdf; numele axei x: c; iar pentru axa
y: Probabilitate; click pe finish

Figura 10 Graficul cu bare pentru Distributia Binomiala.

Pentru a creea graficul cdf al distributiei binomiale urmariti pasii:

1. Selectati domeniul C7:C18
2. Click pe butonul Chart Wizard
3. La pasul 1 selectati optiunea Column cu tipul sub-graficului Normal
4. La pasul 4 denumiti diagrama Binomiala cdf; numele axei x: c; iar pentru axa
y: Probabilitate; click pe finish
5. Ajustati localizarea graficului
6. Click pe legenda si apasati Delete

17
3. Utilizarea functiilor de calcul tabelar
Exista multe functii statistice care sunt utile in controlul calitatii; in aceasta
lucrare au fost demosntrate doar doua dintre ele. Puteti cauta o functie statistica
anume facand click pe butonul de functii “fx” si apoi sa se caute functia necesara.
Fig. 11. arata cum arata ecranul dupa selectarea butonului de functie.

Figura 11.

18