Sunteți pe pagina 1din 4

Statistica economică Notițe de curs

Capitolul 3
Indicatorii tendinței centrale

3.1 Necesitatea utilizării indicatorilor tendinței centrale pentru


fundamentarea deciziilor
Pentru luarea unei decizii este necesară cunoașterea fenomenelor de masă din
domeniul de activitate.
Fundamentarea deciziilor presupune cunoașterea la nivelul colectivității investigate a
tendinței, a ceea ce este obiectiv, esențial comun și stabil în formele individuale de
manifestare a fenomenelor.
Este necesară determinarea indicatorilor sintetici corespunzători.
Indicatorii tendinței centrale sunt: indicatorii medii și indicatorii de poziție.
Statisticianul englez Yule (1945) precizează care sunt condițiile pe care trebuie să le
îndeplinească indicatorii tendinței centrale pentru o cunoaștere obiectivă a tendinței
centrale:
- să fie definiți în mod obiectiv, independent de dorința utilizatorului;
- să depindă de toate valorile individuale înregistrate;
- să aibă o semnificație concretă, ușor de înțeles chiar și de nespecialiști;
- să fie simpli și rapid de calculat;
- să se preteze la calcule algebrice

3.2 Indicatorii medii


Media este o măsură a tendinței centrale, se exprimă în unități de măsură și are un
caracter abstract.

3.2.1 Media aritmetică


Reprezintă acea valoare care s-ar fi înregistrat dacă toți factorii de influență ar fi
acționat constant la nivelul fiecărei unități de înregistrare.

∑ x i=n x
i=1
n

∑ xi
i=1
x=
n
Observații și caracteristici:
1
Statistica economică Notițe de curs

- mărimea mediei aritmetice calculate este unică; o serie nu posedă mai multe
medii aritmetice distincte;
- marimea mediei aritmetice poate sau nu să coincidă cu o valoare individuală
înregistrată;
- media aritmetică este sensibilă la valori individuale aberante;
- suma diferențelor între valorile individuale și media lor aritmetică este nulă.

n n n

∑ (x i−x)=∑ x i−∑ x=n x−n x=0


1 1 1

- marimea mediei aritmetice este cuprinsă între cea mai mică și cea mai mare
valoare individuală;
- într-o colectivitate statistică mare (unde se calculează distribuția pe
frecvențe) media aritmetică se calculează ca o medie aritmetică ponderată:

∑ xjf j
1
x= k

∑fj
1

3.2.2 Media armonică


Reprezintă valoarea inversă a mediei aritmetice a inverselor valorilor individuale

1 n
x h= = n
1
( ) ∑ 1
xi 1 xi

3.2.3 Media patratică


Reprezintă acea valoare a caracteristicii care dacă ar înlocui fiecare valoare
individuală din serie, suma pătratelor termenilor nu s-ar modifica.


n
n

∑ x =x + x + ...+ x =n x
2
i
2
1
2
2
2
n
2
p
∑ x2i
1
i=1 x p=
n
3.2.4 Media geometrică

2
Statistica economică Notițe de curs

Reprezintă acea valoare a caracteristicii care dacă ar înlocui fiecare valoare


individuală din serie produsul nu s-ar modifica.

√∏
n n
∏ xi =x1 ⋅ x 2 ⋅... ⋅ x n=x g ⋅ x g ⋅ .....=x ng x g =
n
xi
i=1 1

3.3 Indicatori de poziție


Pentru caracterizarea tendinței centrale în seriile statistice rolul de valoare tipică
poate fi jucat nu numai de medie ci și de indicatori de poziție, care sunt:
- modul
- cuantilele

3.3.1 Valoarea modală (valoarea dominantă, valoarea cea mai probabilă,


modul)
Reprezintă acea valoare a caracteristicii care corespunde celui mai mare număr de
unități sau acea valoare care are cea mai mare frecvență de apariție.
Exemplu: {5, 6, 8, 9, 9, 11, 12}; valoarea 9 are cea mai mare frecvență de apariție,
deci este modul.
În reprezentarea grafică a frecvențelor, modul este reprezentat prin segmentul de
dreaptă cel mai înalt.
În cazul în care sunt două frecvențe maximale identice consecutive, atunci acestea
definesc intervalul modal.
În cazul repartițiilor cu intervale egale, valoarea modală se determină cu relația
Δ1
matematică: M o=x inf + ∙ω
Δ1 + Δ 2 ❑

Δ1 Δ2

xinf xsup
ω

3
Statistica economică Notițe de curs

3.3.2 Cuantile
Sunt valori ale caracteristicii urmărite care împart distribuția observațiilor în părți
egale.
Exemple: Mediana sau cuantila de ordin 2; Cuartilele sau cuantilele de ordin 4;
Decilele sau cuantilele de ordinul 10.
Mediana (Me) – reprezintă acea valoare a caracteristicii localizată în mijlocul seriei
sau repartiției statistice cu valori aranjate în ordine crescătoare sau descrescătoare.
1
Mediana = valoarea echiprobabilă a caracteristicii: P( x i ≤ M e )=P (xi ≥ M e )=
2

Pentru serii simple cu număr impar de termeni:


M e =X n +1
2

Xn+Xn
+1
Pentru serii cu număr par de termeni : M = 2 2
e
2

3.3.3 Relația între media aritmetică, mediana și valoarea modală


Localizarea în cadrul seriei statistice a valorii mediei aritmetice, a valorii modale și
mediane, conduce la informații despre forma de distribuție a unităților colectivității
după caracteristica urmărită.
- dacă există egalitatea X =M o=M e atunci distribuția frecvențelor este
simetrică;
- în cazul unei distribuții unimodale ușor asimetrice, frecvențele sunt deplasate
într-o parte sau alta; se respectă relația empirică: X −M o=3( X−M e ).

Bibliografie

1. Statistica pentru managementul afacerilor – Alexandru Isaic-Maniu ș.a. –


Editura Economică – 1999 – ISBN 973-590-144-7
2. Calitatea produselor și fiabilitate – V. Panaite, M.O.Popescu – Editura
Matrix Rom București – 2003 – ISBN 973-685-676-3
3. Calitatea produselor și fiabilitate – Îndrumar de laborator – V.Panaite,
M.Cucu, C.L.Popescu, M.O.Popescu – Editura Politehnica Press – București –
2013 – ISBN978-606-515-459-9

S-ar putea să vă placă și