Tema 5.

Mărimi medii şi
indicatorii de variaţie
 Planul temei 5

5.1.Valoarea medie - indicatorul

principal al tendinţei centrale.
5.2.Tipurile mărimilor medii şi
metodologia lor de calcul.
5.3. Modulul (dominanta) şi mediana.
5.4. Indicatorii variaţiei.
 5.1.Valoarea medie - indicatorul principal al tendinţei centrale
• Mediile sunt nişte mărimi statistice, care exprimă în mod
generalizat şi sintetic într-o singură valoare numerică a tot
ce este tipic, esenţial şi se manifestă ca tendinţă în
evoluţia unităţilor omogene ale unei colectivităţi.

• Pe baza mărimilor medii se poate exprima ceea ce este

comun şi general în manifestarea fenomenului cercetat.

• Media sintetizează într-o singură expresie numerică toate

valorile individuale din care ea a fost calculată.
5.1.Valoarea medie - indicatorul principal al tendinţei
centrale

Figura 5.1. Condiţiile ce sunt necesare de respectat la calcularea

mărimilor medii
 5.1.Valoarea medie - indicatorul principal al
tendinţei centrale
Problemele principale care se pot rezolva cu ajutorul
mărimilor medii:
• Caracterizarea nivelului de dezvoltare a fenomenelor (de
exemplu, costul unitar al 1 q de producţie, salariu mediu);
• Compararea între câteva niveluri (grupe, agenţi
economici);
• Schimbarea nivelului fenomenelor studiate în timp (în
dinamică 5-10 ani);
• Caracterizarea legăturilor dintre fenomene (corelaţia,
regresia, indicii) etc.
 5.2.Tipurile mărimilor medii şi metodologia lor de calcul

• După metodologia de obţinere, mărimile medii pot fi: mărimi medii de

calcul (media aritmetică, media geometrică, media armonică etc.) şi medii
de poziţie (modul, mediana).
• Mărimile medii de poziţie se determină prin depistarea termenului, care
ocupă poziţia centrală într-o distribuţie statistică.
• Mărimile medii de calcul se diferenţiază în medii simple şi medii
ponderate (figura 5.2.).
• Mediile simple se determină în cazul seriilor simple (fără frecvenţă),
adică aşa serii în care variantele caracteristicii prezintă câte o singură
unitate statistică, sau când frecvenţele de apariţie sunt egale între ele.
• Mediile ponderate se determină în cazul seriilor cu frecvenţă, adică când
variantele caracteristicii au frecvenţe diferite.
• Media aritmetică se foloseşte atunci, când fenomenul supus cercetării
înregistrează modificări aproximativ constante în progresie aritmetică.
5.2.Tipurile mărimilor medii şi metodologia lor de calcul

Figura 5.2. Tipuri de mărimi medii

 5.2.Tipurile mărimilor medii şi metodologia lor de calcul

• Media aritmetică simplă se calculează atunci,

când variantele (nivelurile individuale) x 1, x2, x3
… xn a caracteristicii studiate se modifică câte
odată sau de acelaşi număr de ori, se manifestă
aceeaşi frecvenţă (f1 = f2, = f3 … = fn).
• Media se poate calcula raportând valoarea
totalizată a caracteristicii la numărul total al
unităţilor colectivităţii la care s-a efectuat
centralizarea.
5.2.Tipurile mărimilor medii şi metodologia lor de calcul

n
 xi
x i 1
n
 5.2.Tipurile mărimilor medii şi metodologia lor de calcul

Problema 5.1. Salariul mediu anual al 5 angajaţi al unei

întreprinderi a fost de 8 000 lei; 6 000 lei; 6 500 lei; 7 000
lei; 7 500 lei. Se cere de determinat salariul mediu a acestor
cinci angajaţi:

8 000 + 6 000 + 6 500 + 7 000 + 7 500 / 5 = 7 000 lei

 5.2.Tipurile mărimilor medii şi metodologia lor de calcul

Media aritmetică ponderată – se foloseşte

atunci, când variantele indivi­duale au caracteristici x1,
x2, x3 … xi se înregistrează de mai multe ori, deci apar
frecvenţele (numărul de repetare a variantei) f1, f2, f3 …
fi. Formula de calcul este:
Media aritmetică ponderată – se foloseşte
atunci, când variantele indivi­duale au caracteristici x1,
x2, x3 … xi se înregistrează de mai multe ori, deci apar
frecvenţele (numărul de repetare a variantei) f1, f2, f3 …
fi. Formula de calcul este:
 5.2.Tipurile mărimilor medii şi metodologia lor de calcul

n
 x1 f1  x2 f 2  x3 f 3  ...  xn f n n 1  xi f i
x  n
f1  f 2  f 3  ...  f n  fi
n 1
 5.2.Tipurile mărimilor medii şi metodologia lor de calcul

Problema 5.2. Este necesar de calculat salariul

mediu al unui muncitor dispunând de următoarele date:
Efectivul de angajaţi (f) Salariul mediu, lei (x)
persoane
10 4 700
8 5 800
15 6 100
19 4 900
12 5 200
Total
 5.2.Tipurile mărimilor medii şi metodologia lor de calcul

Media aritmetică ponderată în cazul

seriei pe interval de variaţie egală
În cazul seriilor în care caracteristica de
distribuţie este prezentată pe intervale de variaţie
cu frecvenţele respective, media se calculă după
relaţia:
 5.2.Tipurile mărimilor medii şi metodologia lor de calcul

n
 x f /
i i
xi  i 1
n
 fi
i 1
unde x/i – este media în fiecare serie pe intervale
 Atunci când frecvenţele sunt numere mari, calculul produselor variantei şi frecvenţă necesită mult timp. De aceea, în practică, pentru a reduce din dificultatea calculelor, se foloseşte : calculul simplificat după
modalităţile momentelor

x a n /

 ( )  fi i

x
i 1 h h a
n
f
i 1

unde:
h – mărimea intervalului egal;
a – varianta liberă.
5.2.Tipurile mărimilor medii şi metodologia lor de calcul

Media armonică (xi), se calculează din valorile

inverse ale termenilor seriei ca medie simplă sau
ponderată. Nivelul totalizator care intră în calculul mediei
se obţine însumând valorile inverse ale variabilei X cu
variantele x1, x2, … xn.
În cazul mediei armonice ponderate aceasta se
foloseşte atunci când: se cunoaşte varianta (x) şi produsul
variantei şi frecvenţei (x·f), necunoscut este frecvenţa.
Dacă x·f = W, atunci
W
f 
x

înlocuindu-le în formula mediei

aritmetice ponderate obţinem:

n n
  xi f i W
xi  i 1
 i 1
n n W
 fi 
i 1 i 1 x
 Media geometrică se deosebeşte de mediile calculate anterior, această medie se bazează pe o relaţie de produs între valorile x 1, x2, … xn ale unei caracteristici. Aşa dar, în cazul când „n” – sunt numărul ritmurilor
(coeficienţilor) de creştere în lanţ, atunci formula este următoarea:

 
Rc  3 Rc1  Rc2  Rc3 ...Rcn , sau x  n
x
 Ritmul de creştere (coeficient) în mediu se mai poate determina şi în
baza ultimului şi primului niveluri a seriei cronologice. Dacă primul
nivel este notat „N1”, iar ultimul (Nn) unde n – sunt numărul nivelurilor
seriei, dar nu a ritmurilor de creştere, atunci:

 Nn
Rc  n 1 ,
N1
 Media cronologică ( ), este o formă transformată a mediei
aritmetice, deci este o medie generală calculată din medii parţiale. Media
cronologică simplă, caracterizează tendinţa de evoluţie a seriilor cronologice
de momente cu intervale egale, iar media cronologică ponderată este utilizată
pentru seriile cronologice de momente cu intervale neegale.
În practica statistică mai frecvent este folosită media cronologică simplă care
poate fi determinată conform următoarei relaţii:

1 1
 N1  N 2  N 3  ...  N n 1  N n
N cr  2 2
n 1

N - nivelul mediu;
n – numărul nivelurilor în serie;
N – nivelurile seriei.
 5.3. Modulul (dominanta) şi mediana

• Modulul face parte din categoria indicatorilor medii de poziţie. Modulul este
singurul indicator al tendinţei centrale, care are sens în cazul unei repartiţii
după o variabilă nominală, ale cărei variante au fost estimate printr-o scală
nominală.
• Modulul sau dominanta (Mo) unei variabile reprezintă valoarea care
înregistrează cea mai mare frecvenţă de apariţie.
• Modulul se găseşte uşor într-o serie simplă de date numerice ordonate. De
exemplu: avem datele 5, 10, 20, 20, 20, 40 şi 50, 50. Modulul va fi 20,
fiindcă este data cea mai frecvent întâlnită. Dacă, seria de date are o singură
valoare modală, adică o singură valoare (în cazul dat 20) cu frecvenţa
dominantă, atunci o astfel de serie se numeşte unimodală.
• În setul de date cu valorile 5, 10, 10, 20, 30, 30 şi 40 avem patru valori, care
apar de câte două ori (10 şi 30) şi nici una, care să apară mai mult de două
ori. Evident, că în această serie modulul nu poate avea o semnificaţie mai
mare. Seriile de date ordonate, care prezintă doi moduli se numesc bimodale.
 5.3. Modulul (dominanta) şi mediana

• În seria de date unde sunt următoarele valori ordonate ca: 5, 5,

5, 10, 20, 20, 30, 30, 30, 40, 50, 50, 50 şi 60, 60 avem 9 valori,
care apar de câte trei ori (5, 30, 50) şi nici una care să apară de
patru ori. Aşa serii, care au trei şi mai multe valori dominante
se numesc multimodale. În cazul când în seria ordonată nu
există o valoare dominantă, adică fiecare are aceeaşi frecvenţă
(5, 10, 20, 30, 40 şi 50), atunci nu există nici modul.
• Într-o serie organizată pe intervale egale de grupare, valoarea
modală se află în intervalul cu frecvenţa cea mai mare. Aşa
grupă va fi considerată drept interval modal. Nu este
obligatoriu ca intervalul modal să coincidă cu cel care conţine
mediana.
 5.3. Modulul (dominanta) şi mediana

fm  fm  1
M o  x0  h 
( fm  fm  1)  ( fm  fm  1)

unde:
Xo – limita de jos (inferioară) a intervalului
modal;
fm – frecvenţa intervalului modal;
fm+1 – frecvenţa intervalului precedent celui modal
fm-1 – frecvenţa intervalului următor celui modal;
h – mărimea intervalului egal.
 5.3. Modulul (dominanta) şi mediana

• Mediana (Me) reprezintă valoarea centrală a unei serii statistice, ordonate în mod
crescător sau descrescător şi care împarte termenii seriei în două părţi egale: 50%
din numărul termenilor vor fi mai mici decât Me şi 50% se vor plasa peste valoarea
ei.
• Indiferent de tipul seriei (simplă) care cuprinde date negrupate, sau cu frecvenţe,
care include date grupate la calculul medianei se cer rezolvate două aspecte:
• aflarea locului medianei;
• calculul valorii medianei.
• Determinarea medianei necesită ordonarea prealabilă crescătoare sau
descrescătoare a termenilor seriei.
• În cazul seriilor simple, locul medianei se află prin relaţia:
• locul Me = unde n reprezintă numărul termenilor seriei.
• Dacă numărul termenilor este impar (n=2p+1) mediana este termenul de rang p+1
(valoarea termenului central).
• Fie, de exemplu, o serie formată din următorii nouă termeni: 6,6,8,8,8,9, 10,11,12.
În acest caz mediana este a cincia valoare, adică Me=8, aceasta este valoarea
termenului indicat de locul medianei (9+1)/2=5
 5.3. Modulul (dominanta) şi mediana

• Dacă numărul termenilor este par, adică n=2p, orice valoare cuprinsă între
termenul de rang p şi termenul de rang p+1 poate fi considerată ca o mediană. În
general, s-a convenit să se ia ca valoare a Me centrul acestui interval, adică media
aritmetică a termenilor de rang p şi p+1.
• De exemplu, dacă se consideră o serie formată din valorile: 6,9,9,12,15,20,
22,24,28,30 mediana este situată între termenul cinci şi şase şi este egală cu
media aritmetică simplă a valorii lor, adică Me=(15+20)/2=17,5.
• În cazul datelor grupate pe variante, locul medianei este varianta a cărei frecvenţă
cumulată este prima mai mare decât , iar valoarea medianei este chiar varianta
respectivă.
• În cazul datelor grupate pe intervale locul medianei se determină prin relaţia:
• Me = ,
Determinarea valorii medianei se poate realiza în două moduri:
• prin calcul algebric;
• prin calcul grafic.
 Mediana în seria de interval se
determină în baza relaţiei de mai jos:

n
 fi
i 1
 S m 1
M e  x0  h  2
f
m

unde: Sm-1 – suma frecvenţei acumulate care

precedează intervalul modal.