Tontici Niculina, PAA2011G

Varianta 2
2. Identificati 2 reforme cu caracter economic implimentate de A.I.Cuza. Argumentați
importanța acestora în dezvoltarea economica a Romăniei în epoca modernă.
1.Prin legea rurală din august 1864, peste 400.000 de familii de țărani au primit pământ, iar
aproximativ 60.000 de alți țărani au primit teren pentru casă și grădină. Prin această reformă
agrară ce lua sfârșit în anul următor, s-a desființat orice urmă de feudalism.
2.Reforma fiscală a fost reprezentată de ordinul fiscalităţii, unde au fost instituite o serie de
impozite personale cetăţeneşti, în special cele funciare. Astfel, statul adopta o reformă modernă
în ceea ce priveşte fiscalitatea. Tot atunci se organiza şi serviciul vamal, la fel şi cursul monetar,
precum şi înfiinţarea unei linii de telegraf ce asigură legătura directă cu Rusia.
 Importanța:  Mica Unire din 1859 a fost marcată şi de reformele lui Alexandru Ioan Cuza, la fel
prin legea rurala sa dat nastere unei perioade de început a dezvoltării capitaliste românești.
Conștiința țărănimii evolua, urmând ca producția agricolă a țării să crească într-un ritm
semnificativ.

3.Stabiliți relația de cauzalitate dintre Congresul de la Paris și soluționarea problemei

românești.
Congresul de la Paris a avut loc între 13 februarie 1856 - 18 martie 1856 şi a încercat să pună
bazele unei noi ordini europene după Războiul Crimeii, având la bază îngrădirea puterii ruseşti şi
a influenţei sale în sud-estul Europei. Hotărârile lucrărilor Congresului au fost exprimate în
Tratatul de Pace încheiat pe 18 martie 1856
Semnarea Tratatului de la Paris a contrubuit la crearea unor conditii internationale favorabile
luptei pentru unirea principatelor. Prin Congresul de la Paris Marile Puteri au reuşit să stopeze
expansiunea Rusiei, să amâne destabilizarea echilibrului european. De această situaţie pe plan
internaţional au profitat Principatele care, în cele din urmă, în anul 1859, îşi vor îndeplini idealul
unificării.

1.Determinați 3 consecințe ale politicii Imperiului Rus asupra economiei Basarabiei .

1.După anexarea Basarabiei la Imperiul ţarist, numărul populaţiei a început să sporească, iar
componenţa etnică să se schimbe în defavoarea populaţiei băştinaşe.
2.Şcoala şi biserica – instrumente ale rusificării, autorităţile ţariste au introdus o nouă structură
administrativă şi instituţională:administraţia, justiţia, poliţia şi structura comunală au fost
organizate pe baza legislaţiei ruseşti, în limba rusă, cu funcţionari ruşi.  Pe parcursul anilor,
guvernul ţarist a interzis orice manifestare a vieţii naţionale, românii fiind excluşi din viaţa
culturală
3. Guvernul ţarist a promovat o politică de colonizare a Basarabiei care s-a realizat pe calea
strămutării populaţiei din guberniile interioare ale Rusiei şi din afara Imperiului Rus.