Sunteți pe pagina 1din 7

UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE(1859)

Cojocaru Gabriel
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

 A avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara
Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două
țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea
colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate,
la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
PROCESUL UNIRII

 Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia și


Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale
între 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări începând cu 1
ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
Deznodământul războiului Crimeei a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale imperiului
rus la Dunărea de jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele,
ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări,
rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o
înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două
țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului 1859 liderul unionist
moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care
a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două
țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la
putere în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-
Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.
EVENIMENTE ANTERIOARE

 La 1 ianuarie 1848 a intrat în vigoare o convenție moldo-munteană prin care a fost


desființată vama dintre cele două țări, excepție făcând sarea. Actul a fost precedat în
1842 de un proiect de unificare al măsurilor și greutăților. Cununia
domnitorului Gheorghe Bibescu a fost oficiată la Focșani, în septembrie 1845, la Biserica
Sfântul Ioan, lângă borna de hotar, naș de cununie fiind domnitorul Moldovei, Mihail
Sturdza.
 Ideea Unirii Moldovei și a Țării Românești, avansată încă din secolul al XVIII-lea a devenit,
după războiul Crimeii (1853 - 1856) o temă de prim plan a dezbaterii politice, atât în cele
două Principate, cât și pe plan internațional. Situația externă se arăta favorabilă;
înfrângerea Rusiei și hegemonia politică a Franței ofereau un context prielnic punerii în
practică a proiectului, cu atât mai mult cu cât Napoleon al III-lea, împărat al francezilor,
dorea un bastion răsăritean favorabil politicii sale, care să contrabalanseze expansiunea
rusească și să contribuie, alături de Italia, la subminarea sau chiar destrămarea
monarhiei austro-ungare.
EVENIMENTELE ANTERIOARE

 Un rol important l-a jucat propaganda unionistă, întreprinsă de către


liderii partidei naționale, în cele două țări și în străinătate. Activitatea desfășurată
în emigrație, îndeosebi în Franța, a cunoscut diverse forme: apeluri către opinia
publică europeană; afirmarea programului politic în publicații ca România
viitoare (1850, Paris), Junimea română (1851), Republica română (Paris, 1851,
Bruxelles, 1853); afilierea la „Comitetul Central Democratic European”, cu sediul
la Londra, care urmărea declanșarea unei noi revoluții europene; memorii către
Napoleon al III-lea, împăratul Franței și către Palmerston, premierul britanic;
constituirea la Paris a unui Comitet cu deviza „Dreptate! Fraternitate! Unitate!”;
sprijinul unor personalități marcante (Paul Bataillard, Edgar Quinet, Hippolyte
Desprez). Această propagandă unionistă a necesitat mari sume de bani pentru
cointeresarea materială a unor personalități franceze, iar I.C. Brătianu s-a
remarcat prin vânzarea moșiei soției sale pentru a asigura aceste fonduri.
HARTA TARII ROMANIESTI DUPA
UNIFICAREA CU MOLDOVA
VA MULTUMES PENTRU VIZIONARE!

S-ar putea să vă placă și