Academia de matematica Statistica si probabilitati – clasa X

http://robeauty.ro Interpretarea datelor statistice – Notiuni teoretice

INTERPRETAREA DATELOR STATISTICE PRIN PARAMETRII DE

POZITIE:MEDII, DISPERSIA, ABATERI DE LA MEDIE
Definitie.
Indicatorii statistici sunt numere reale care sintetizeaza informatia
continuta de o serie statistica dand posibilitatea aprecierii globale a intregii serii
in locul luarii in consideratie a fiecarei valori a variabilei.

INDICATORI AI TENDINTEI CENTRALE

Indicatorii tendintei centrale urmaresc determinarea unei valori

reprezentative in jurul careia exista tendinta de concentrare a valorilor
individuale ale caracteristicii.
Acesti indicatori sunt relevanti cand datele (valorile variabilei) nu au un
grad mare de imprastiere.

I. Media aritmetica

I.1. Serii simple(date negrupate)

Pentru seria statistica (cantitativa) simpla X , data prin tabelul

x1 x2 ............ xn 1 xn
, se defineste media aritmetica(media) a seriei numarul

x1  x2  ....  xn
Xa  .
n
Exemplu.
Cinci sucursale ale unei banci au inregistrat urmatoarele credite in luna
decembrie 2015:200.000€, 240.000€, 240.000€, 190.000€ si 160.000€. Media
creditelor acordate banca in decembrie 2016 este:
5
 xi 200 000  240 000  240 000  190 000  160 000
X a  i 1  
5 5
206 000€/sucursala

1
 Academia de matematica Statistica si probabilitati – clasa X
http://robeauty.ro Interpretarea datelor statistice – Notiuni teoretice

INTERPRETAREA DATELOR STATISTICE PRIN PARAMETRII DE

POZITIE:MEDII, DISPERSIA, ABATERI DE LA MEDIE
I.2. Serii cu frecventa pe variante
 x x . . xn1 xn 
Pentru seria statistica (cantitativa) X   1 2  , se
 1 2
f f . . f n1 f n
defineste medie aritmetica ponderata a seriei numarul:

 f1 x1  f 2 x2  ....  f n xn
 , f1 , f 2 ,...., f n sunt frecvente absolute
Xa   f1  f 2  ....  f n .
 f x  f x  ....  f x , f , f ,...., f sunt frecvente relative
 11 2 2 n n 1 2 n

Exemplu.
La recensamantul populatiei dintr-o localitate s-au obtinut urmatoarele date
statistice:
Nr. copii 0 1 2 3 4 5 6 7
Nr. Familii 102 406 388 143 54 16 5 1
Numarul mediu de copii per familie va fi egal cu:
102 0  4061  388 2  143 3  54  4  16  5  5  6  1 7
Xa  
102  406  388  143  54  16  5  1
1944
 1,74copii/ familie
1115
I.3. Serii cu frecventa pe intervale

Media aritmetica ponderata a unei unei serii statistice in frecventa pe

intervale se calculeaza asemanatoar cu media aritmetica ponderata a unei serii
statistice in frecventa pe variante, considerand valorile caracteristicii centrele
intervalelor.

Exemplu:
Daca distributia punctajului obtinut de elevii unei scoli la un test de
cunostinte este data in tabelul urmator
Punctaj Numar elevi
10-30 10
30-50 30
50-70 60
70-90 40
, atunci punctajul mediu obtinut este
2
 Academia de matematica Statistica si probabilitati – clasa X
http://robeauty.ro Interpretarea datelor statistice – Notiuni teoretice

INTERPRETAREA DATELOR STATISTICE PRIN PARAMETRII DE

POZITIE:MEDII, DISPERSIA, ABATERI DE LA MEDIE
10  20  30  40  60  60  40  80 8200
  58,57 puncte.
10  30  60  40 140

Proprietati ale mediei aritmetice

1. Media aritmetica este cuprinsa in intervalul de variatie a variabilei:

X min  X a  X max
2. Daca toate valorile individuale ale unei variabile cresc/descresc cu o
constanta a , atunci si media aritmetica creste/descreste cu aceeasi
constanta a .

 X  aa  X a  a
3. Daca toate valorile individuale ale unei variabile se inmultesc cu un numar h
, atunci si media aritmetica a variabilei se inmulteste cu h .

h Xa  h Xa
4. Daca frecventele unei variabile se inmultesc cu un numar h , atunci media
aritmetica a variabilei ramane neschimbata.

f1x1  f 2 x2  .....  f n xn h  f1 x1  h  f 2 x2  ....  h  f n xn

X 
f1  f 2  ....  f n h  f1   h  f 2   ....  h  f n 

II. Mediana

Mediana unei serii statistice este valoarea caracteristicii individului median

(individului din mijloc), presupunand ca indivizii ar fi aranjati in ordinea
crescatoare a valorilor caracteristicii.

Rezulta ca algoritmul determinarii medianei va cuprinde in principiu

urmatorii pasi:
a. Ordonarea crescatoare a variantelor;
b. Determinarea pozitiei (cotei) individului median;
c. Determinarea valorii caracteristicii individului median.

3
 Academia de matematica Statistica si probabilitati – clasa X
http://robeauty.ro Interpretarea datelor statistice – Notiuni teoretice

INTERPRETAREA DATELOR STATISTICE PRIN PARAMETRII DE

POZITIE:MEDII, DISPERSIA, ABATERI DE LA MEDIE

II.1. Serii simple

Distingem urmatoarele situatii:

1. Daca avem seria statistica (cantitativa) simpla

X  
 x1 x2 . . . xn1 xn , unde x1  x2  ....  xn si n impar, atunci
n 1
individul median are pozitia (cota) , deci mediana este
2
Me( X )  xn1 .
2
2. Daca avem seria statistica (cantitativa) simpla
 
X  x1 x2 . . . xn1 xn , unde x1  x2  ....  xn si n par, atunci
individul median este virtual, iar mediana este media aritmetica a celor 2
indivizi din mijloc (vecini individului virtual):

xn  xn
1
Me( X )  2 2
.
2

Exemple:

1. Daca tensiunea arteriala a unui pacient, masurata intr-un interval de 10 zile,

este data in tabelul de mai jos
Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Tensiunea
150 140 160 170 130 170 150 120 170 160
arteriala
pentru determinarea medianei acestei serii de valori se aseaza valorile
caracteristicii in ordine crescatoare si se alege valorea din mijloc (sau media
aritmetica a valorilor caracteristicii indivizilor din mijloc).
Ziua 8 5 2 1 7 3 10 4 9 6
Tensiunea
120 130 140 150 150 160 160 170 170 170
arteriala
150  160
Se obtine Me   155.
2
4
 Academia de matematica Statistica si probabilitati – clasa X
http://robeauty.ro Interpretarea datelor statistice – Notiuni teoretice

INTERPRETAREA DATELOR STATISTICE PRIN PARAMETRII DE

POZITIE:MEDII, DISPERSIA, ABATERI DE LA MEDIE

II.2. Serii cu frecventa pe variante

Pentru determinarea cotei individului median este necesara ordonarea

crescatoare a variantelor si calculul frecventelor cumulate crescator.

Exemple:
1. Pentru calculul medianei seriei statistice a notelor obtinute la statistica de o
 3 4 5 6 7 8 9 10
grupa de 99 de studenti , data prin X    ,
 4 11 21 32 13 9 7 2 
avem volumul populatiei N  4  11  21  32  13  9  7  2  99, deci cota
N  1 99  1
individului median este   50 , ceea ce inseamna ca acesta se
2 2
gaseste printre studentii care au primit nota 6 . Asadar Me( X )  6 .

2. Pentru seria statistica din tabelul urmator

X fi Fi
-3 100 100
2 150 250
4 55 305
6 10 315
10 120 435
12 65 500

501
volumul populatiei fiind N  500, cota individul median este  250,5 ,
2
deci individul median este virtual si mediana seriei va fi media aritmetica a
24
indivizilor de pe pozitiile 250si 251, adica Me( X )   3.
2

5
 Academia de matematica Statistica si probabilitati – clasa X
http://robeauty.ro Interpretarea datelor statistice – Notiuni teoretice

INTERPRETAREA DATELOR STATISTICE PRIN PARAMETRII DE

POZITIE:MEDII, DISPERSIA, ABATERI DE LA MEDIE
Definitie.
 x x . . xn1 xn 
Fiind data seria statistica X   1 2  , unde
 1 2
f f . . f n1 f n
f1, f 2 ,...., f n sunt frecvente necumulate, se numeste modul (moda, modala)
sau valoare dominanta a seriei valoarea frecventei maxime (adica este valoarea
cu cea mai mare frecventa).

Exemplu.
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Pentru seria statisticaX    a notei
 0 0 1 2 4 3 10 14 6 10 
obtinuta la obiectul ”Statistica matematica” de o grupa de 50 de studenti , nota
dominanta este 8 .

Observatii:
 x x . . xn1 xn 
1. Pentru seria X   1 2  si k {1,2,..., n} avem
 1 2
f f . . f n1 f n
Mo( X )  xk daca si numai daca f i  f k , i  1, n ( f1, f 2 ,...., f n frecvente
necumulate si nu toate egale).
2. Modul este un indicator care se defineste si pentru seriile calitative.
3. Daca avem doua sau mai multe mode spunem ca avem distributii bimodale
sau unimodale.
 x x . . xn1 xn 
4. Seria statistica X   1 2  , in care f1  f 2  ...  f n
 1 2
f f . . f n1 f n
este o serie fara moda (fara valoare dominanta).

Exemple.

16 15 12 22 45 60 14 20
2. Pentru seria statistica X    avem:
 3 1 4 1 1 1 3 1 
3 16  15  4 12  22  45  60  3 14  20 300
Xa    20 si Mo  12 .
3 1 4 111 3 1 15
Rearanjand valorile seriei in ordine descrescatoare obtinem tabelul urmator:

6
 Academia de matematica Statistica si probabilitati – clasa X
http://robeauty.ro Interpretarea datelor statistice – Notiuni teoretice

INTERPRETAREA DATELOR STATISTICE PRIN PARAMETRII DE

POZITIE:MEDII, DISPERSIA, ABATERI DE LA MEDIE

, de unde putem vedea valoarea mijlocie, adica mediana Me  15.

INDICATORI AI VARIATIEI (IMPRASTIERII)

In figura urmatoare sunt prezentate diagramele a doua serii X si Y care au

aceeasi medie ( X a  Ya ) .

Se constata ca indicatorul mediei nu este relevant pentru comparatia celor

doua serii, a doua serie (Y ) avand datele mult mai dispersate fata de prima serie
(X ) .
Pentru a masura variatia termenilor unei serii fata de tendinta lor centrala,
se definesc indicatori ai variatiei.

7
 Academia de matematica Statistica si probabilitati – clasa X
http://robeauty.ro Interpretarea datelor statistice – Notiuni teoretice

INTERPRETAREA DATELOR STATISTICE PRIN PARAMETRII DE

POZITIE:MEDII, DISPERSIA, ABATERI DE LA MEDIE
Definitie.
 x x . . xn1 xn 
Fiind data seria statistica cantitativa X   1 2  ,
 1 2
f f . . f n1 f n
definim:
a. Amplitudine absoluta a seriei, diferenta dintre valoarea maxima si valoarea
minima a caracteristicii, adica:

Ra ( X )  maxx1, x2 ,...., xn  minx1, x2 ,...., xn 

b. Amplitudinea relativa a seriei, raportul dintre amplitudinea absoluta si media
(aritmetica) a seriei, adica
Ra ( X )
Rr ( X ) 
Xa

Observatii.
1. Amplitudinea absoluta indica largimea plajei de valori a seriei, iar
amplitudinea relativa masoara gradul de imprastiere a valorilor variabilei fata
de medie.
2. Amplitudinea relativa permite compararea a doua serii care au aceeasi
medie. Seria avand amplitudinea relativa mai mare are o imprastiere mai
mare a valorilor.

Definitie.
 x x . . xn1 xn 
X   1 2
Fiind data seria statistica cantitativa  si a
 1 2
f f . . f n1 f n
un numar real, numerele x1  a, x2  a,....., xn  a se numesc abateri
individuale ale valorilor seriei X de la valoarea a .

8
 Academia de matematica Statistica si probabilitati – clasa X
http://robeauty.ro Interpretarea datelor statistice – Notiuni teoretice

INTERPRETAREA DATELOR STATISTICE PRIN PARAMETRII DE

POZITIE:MEDII, DISPERSIA, ABATERI DE LA MEDIE
Observatie.
Media abaterilor de la medie a unei variabile(serii) statistice este zero.

 x x . . xn1 xn 
Intr-adevar daca X   1 2  si f1, f 2 ,..., f n sunt
 f1 f 2 . . f n1 f n 
frecvente relative avem:
   
f1 x1  X a  f 2 x2  X a  ....  f n xn  X a   
f1 x1  f 2 x2  ....  f n xn   f1  f 2  .... f n X a  X a  X a  0.

Definitie.
 x x . . xn1 xn 
Fiind data seria statistica cantitativa X   1 2  ,
 f1 f 2 . . f n1 f n 
unde f1 , f 2 ,..., f n sunt frecvente absolute si X este valoarea medie a seriei,

f1 x1  X a  f 2 x1  X a  ....  f n x1  X a
numarul Aml  se numeste
f1  f 2  ....  f n
abatere medie liniara sau abaterere medie absoluta (fata de medie) a seriei.

Definitie.
 x x . . xn1 xn 
Fiind data seria statistica cantitativa X   1 2  ,
 1 2
f f . . f n1 f n
unde f1, f 2 ,..., f n sunt frecvente absolute si X a este valoarea medie a seriei,
se numeste:
a. Dispersie sau varianta (a seriei) numarul:

D2 ( X ) 

f1 x1  X a 2  f 2 x2  X a 2  ....  f n xn  X a 2 .
f1  f 2  ....  f n
b. Abatere medie patratica (abatere standard, abatere tip) numarul

  D2 ( X ) 

f1 x1  X a 2  f 2 x2  X a 2  ....  f n xn  X a 2 .
f1  f 2  ....  f n

9
 Academia de matematica Statistica si probabilitati – clasa X
http://robeauty.ro Interpretarea datelor statistice – Notiuni teoretice

INTERPRETAREA DATELOR STATISTICE PRIN PARAMETRII DE

POZITIE:MEDII, DISPERSIA, ABATERI DE LA MEDIE

c. Coeficient de variatie (sau de omogenitate) raportul CV  100
Xa
(exprimat in procente).

Observatii:
1. Abaterea medie patratica este media patratica a abaterilor individuale ale
valurilor variabilei de la medie.
2. La serii cu valori medii aproximativ egale este mai imprastiata seria cu
dispersia mai mare.
3. La serii cu dispersii aproximativ egale este mai imprastiata seria cu medie mai
mica.
4. Coeficientul de variatie exprima intensitatea variatiei si valoarea sa apreciaza
in ce masura media este reprezentativa pentru serie. Se considera
urmatoarele praguri de semnificatie:
CV<17% media este strict reprezentativa
17%<CV<35% media este moderat reprezentativa
35%<CV<50% media este reprezentativa in sens larg
50%<CV media nu este reprezentativa

10
 Academia de matematica Statistica si probabilitati – clasa X
http://robeauty.ro Interpretarea datelor statistice – Notiuni teoretice

INTERPRETAREA DATELOR STATISTICE PRIN PARAMETRII DE

POZITIE:MEDII, DISPERSIA, ABATERI DE LA MEDIE
Exemplu.

11