CURS 3

INDICATORII TENDINȚEI
CENTRALE

1
INDICATORII TENDINTEI
CENTRALE

MEDIILE
QUANTILELE
VALOAREA MODALĂ (DOMINANTA)

2
INDICATORII TENDINTEI CENTRALE

Indicatorii tendinţei centrale redau într-o

singură măsură ceea ce este tipic, esenţial,
caracteristic, obiectiv şi stabil pentru o serie de
date numerice.
Toţi indicatorii tendinţei centrale au unitatea
de măsură a caracteristicii studiate.

3
INDICATORII TENDINTEI CENTRALE

O clasificare a indicatorilor tendinţei centrale

se poate face, în funcţie de modul de determinare
a lor, în:
 - indicatori (mărimi) medii de calcul: media
aritmetică, armonică, pătratică, geometrică
 - indicatori medii de poziţie sau de structură:
mediana,quartilele, decilele, centilele și valoarea
modală

4
INDICATORI MEDII

Media aritmetică a unei serii statistice simple

se calculează însumând toate valorile
individuale şi împărţind la numărul lor, ea
reprezentând acea valoare care înlocuind toţi
termenii unei serii nu modifică nivelul lor
totalizator. n

  x i

x i 1

5
 MEDIA

Exemplu

▪ Vechimea în muncă a fost înregistrată pentru cinci

salariaţi ai unei firme şi anume: 7, 5, 6, 7 şi 8 ani.
Vechimea medie este:

7  5  6  7  8 33
x   6,6
5 5 ani.

6
 MEDIA

Daca datele au fost sistematizate într-o serie de distribuţie de frecvenţe,

 
în care valorile/centrele intervalelor de variaţie x i , i  1, r apar cu
frecvenţele ni, media aritmetică (numită şi medie aritmetică
ponderată) este:
r

xn i i
x  i 1
r

ni 1
i

7
 MEDIA
Exemplu
Datele din tabel se referă la capacitatea de cazare a 75 de hoteluri de categoria 2 stele:

Capacitate de cazare (locuri) Număr de hoteluri (ni) Centre de interval (xi) xi  ni

Mai mică de 170 5 160 800
170-190 9 180 1620
190-210 12 200 2400
210-230 18 220 3960
230-250 22 240 5280
250-270 4 260 1040
270-290 2 280 560
290-310 2 300 600
310 şi peste 1 320 320
Total 75 - 16580

Capacitatea medie de cazare este:

5  160  9  180  ...  1  320 16580
x   221.06  221 locuri
75 75

8
 MEDIA
Calculul mediei aritmetice ponderate, folosind frecvenţele relative
 r

 n   ni 
▪ Dacă n reprezintă volumul total al colectivităţii  i 1  , frecvenţele relative sunt
n
n *i  i , i  1, r şi rezultă, deci:
n
r r

x i
n *
i x i
 ni*%
x i 1
 i 1

1 100

▪ Dacă o serie statistică este alcătuită din mai multe serii componente, pentru care s-au
 
calculat medii parţiale x j , j  1, m , atunci media întregii serii poate fi calculată ca o medie
aritmetică ponderată din mediile parţiale:
m

x
j1
j nj
x 
n
m

j
, unde nj reprezintă volumul seriei componente j j  1, m .  
j1

9
 MEDIA

Exemplu

La nivelul anului 2009, în România s-au înregistrat 35 mii sosiri de

turişti străini pe litoral (cu o durată medie a sejurului de 7,54 zile), 29
mii în turismul balnear (cu o durată medie a sejurului de 6,14 zile), 72
mii în turismul montan (cu o durată medie a sejurului de 3,15 zile) şi 6
mii în Delta Dunării (cu o durată medie a sejurului de 2,33 zile).
Durata medie a sejurului, în toate aceste destinaţii turistice, pentru un
turist străin este:

7,54  35  6,14  29  3,15  72  2,33  6 683 (mii innoptari)

x   4,81
142 142 (mii turisti) zile

10
 MEDIA

Media unei variabile de tip alternativ

În cazul în care variabila studiată este de tip alternativ, atunci celor două variante de
răspuns (afirmativ şi negativ) li se vor acorda, convenţional, valorile numerice 1 şi,
respectiv 0. Pentru calculul mediei aritmetice, datele le putem sistematiza astfel:
*
Varianta de răspuns xi Frecvenţe ni Frecvenţe relative n i
m
Afirmativ 1 m n
w
nm
Negativ 0 n-m n
 1 w

Total – n 1

Determinarea mediei se va face astfel:

2

x n
i 1
i i
1  m  0 n  m  m
x    w.
n n n
Se observă că media aritmetică în cazul variabilei alternative este exact proporţia
răspunsurilor afirmative (care posedă caracteristica studiată), în totalul unităţilor statistice.11
 MEDIA

Exemplu

200 de turişti dintr-o staţiune balneară au fost

întrebaţi dacă sunt mulţumiţi de serviciile de
cazare. Dintre aceştia 160 au răspuns afirmativ
(m) şi 40 negativ. Media variabilei alternative
este: w=m/n=160/200=0,8, adică 80% dintre
persoanele anchetate sunt mulţumite de
serviciile de cazare.

12
INDICATORII TENDINȚEI CENTRALE

Indicatorii medii de poziție denumiți și

indicatori medii de structură sunt:
 Quantilele și

 Valoarea modală

13
INDICATORII MEDII DE STRUCTURĂ

Quantilele sunt valori concrete ale seriei

care o împart în părți egale:
- mediana in două părți,

- quartilele în patru părți,

- decilele în zece părți,

- centilele în 100 de părți.

14
 MEDIANA (Me)
 Mediana (Me) împarte o serie ordonată crescător
sau descrescător în două părți egale, astfel încât
50% din termenii seriei au valori mai mici decât
mediana, iar 50% au valori mai mari.
 Mediana se poate determina pentru o serie de date:
 Calitative, dar care permit ierahizarea valorilor

variabilei;
 Cantitative;

15
 MEDIANA (Me)

Determinarea medianei:
50% din termenii seriei 50% din termenii seriei

xmin Me xmax

16
 Determinarea Me pentru o serie simpla
(date negrupate)
A. Determinarea medianei pentru o serie simpla
(date negrupate):
Se parcurg următorii paşi:
1. Se ordonează crescător termenii seriei.
2. Se determină locul medianei în serie.
n 1
locMe 
2
a) dacă seria are număr impar de termeni, mediana
este egală cu termenul central
( al n  1  lea termen)
2
17
 Determinarea Me pentru o serie simpla
(date negrupate)

b) dacă seria are număr par de termeni,

atunci vom avea doi termeni centrali.
 Dacă seria este numerică, Me este egală cu
media aritmetică simplă a celor doi termeni
centrali.
 Dacă seria este calitativă, atunci se precizează
ambele variante centrale ca valori ale
medianei.

18
 Determinarea Me pentru o distribuţie
de frecvenţe pe variante
B. Determinarea medianei pentru o distribuţie de
frecvenţe pe variante
Se parcurg următorii paşi:
1. Se cumulează crescător frecvenţele (Fci)
2. Se determină locul medianei în serie.

locMe 
 n i 1

n 1
2 2
3. Se determină prima frecvenţă cumulată mai mare decât
locul Me.
4. Varianta corespunzătoare ei va fi egală cu Mediana.

19
 Determinarea Me pentru o distribuţie de
frecvenţe pe variante (variabila numerica)

Exemplul 1. In tabelul de mai jos este redata distributia a 200 de

familii in functie de nr.de copii. Mediana seriei se determina astfel:
200  1
Nr. de copii Număr de familii Frecvenţe locMe   100,5
cumulate (Fci) 2
0 20 20 155>100,5
1 65 85 → Me = 2 copii
2 70 155
3 30 185
4 10 195
5 5 200
Total 200 -

20
 Determinarea Me pentru o distribuţie de
frecvenţe pe variante (variabila nenumerica)

Exemplul 2. Frecvenţa Număr de Fci

In tabelul urmator este redata cumpărăturilor locuitori
distributia a 250 de locuitori ai unui
cartier din oraşul X in functie de Zilnic 32 32
frecventa cu care îşi fac Săptămânal 120 152
cumpărăturile de la un supermarket
din zonă. Mediana seriei se Bilunar 75 227
determina astfel:
Lunar 18 245
Loc Me=251/2=125, Foarte rar sau 5 250
deloc
Fc2=152>locMe=125,5 Total 250 -

Asadar, Me=saptamanal

21
 Determinarea Me pentru o distribuţie de
frecvenţe pe intervale de variaţie
C. Determinarea medianei pentru o distribuţie de frecvenţe
pe intervale de variatie
Se parcurg următorii paşi:
1. Se cumulează crescător frecvenţele (Fci)
2. Se determină locul medianei în serie.

locMe 
 ni  1 n  1

2 2
3. Se determină intervalul median (primul interval a cărui frecvenţă
cumulată este mai mare decât locul medianei în serie).
4. Se determină mediana cu relaţia:
loc Me  Fc( Me1)
Me  x0  K 
nMe
22
Determinarea medianei pentru o distribuţie
de frecvenţe pe intervale de variaţie
unde:
x0 este limita inferioară a intervalului median;
este mărimea intervalului
k median;
este locul (poziţia) medianei în
loc Me serie;

n Me frecvenţa intervalului median.

Fc( Me1) frecvenţa cumulată a intervalului anterior celui

median;

23
 Determinarea medianei pentru o distribuţie
de frecvenţe pe intervale de variaţie

Exemplul 3. In tabelul urmator este prezentata distributia a 200 de agenti

economici in functie de cifra de afaceri. Să se determine cifra de afaceri
mediană:

Intervale de variaţie Număr de Frecvenţe locMe 

n i 1

200  1
 100,5
a cifrei de agenţi cumulate 2 2

Me   25  35
afaceri economici (ni) crescător
(mld. lei) (Fci)
140>100,5 →

5-15 5 5 100,5  20
Me  25  10   31,71
15-25 15 20 120
25-35 120 140
Interpretare: 50% din
35-45 40 180 firme au realizat o cifră de
45-55 20 200 afaceri mai mică de 31,71
Total 200 - mld. lei, 50% mai mare.

24
 VALOAREA MODALĂ (Mo)
 Se mai numeşte dominanta seriei;

 Valoarea modală este valoarea caracteristicii cel mai des întâlnită

(varianta cu frecvenţa de apariţie maximă).

 Este indicatorul cel mai uşor de calculat;

 Se poate determina pentru:
 O serie de date calitative (variabila nenumerică);

 O serie de date cantitative (variabila numerică).

 Dacă într-o serie toate variantele apar o singură dată sau de acelaşi
număr de ori – nu se mai determină valoarea modală.
 Într-o serie de date pot exista: o singură valoare modală (serie
unimodală – a), două valori modale (serie bimodală –b), trei sau mai
multe valori modale (serie multimodală – c).

25
 VALOAREA MODALĂ (Mo)

ni
ni
a) b)

xi
xi
Mo Mo1 Mo2

ni
c)

xi
Mo1 Mo2 Mo3

26
 VALOAREA MODALĂ(Mo)
Pentru o distribuţie de frecvenţe pe intervale, valoarea modală se determină
astfel:
1. Se identifică intervalul modal, ca fiind cel cu frecvenţa maximă.
2. Se calculează valoarea modală prin relaţia: 
Mo  x0  k  1
1   2
unde:
 x0 este limita inferioară a intervalului modal;
 k este mărimea intervalului modal;
1  n Mo  n Mo1
 este diferenţa între frecvenţa intervalului modal şi
frecvenţa intervalului anterior celui modal;


 2  n Mo  nMo 1este diferenţa între frecvenţa intervalului modal şi
frecvenţa intervalului următor celui modal;

27
 VALOAREA MODALĂ (Mo)

 Determinarea valorii modale (Mo) pentru exemplele anterioare

 Exemplul 1. Mo= 2 copii
 Exemplul 2. Mo= saptamanal
 Exemplul 3.
120  15
Mo  25  10   30,67
120  15  120  40
Interpretare: cele mai multe firme au realizat o cifră de afaceri de aproximativ
30,67 mld. lei

28
 Analiza comparativă a celor trei indicatori
fundamentali ai tendinţei centrale

 Dacă seria de date este numerică, se utilizează toţi cei trei indicatori ai
tendinţei centrale, pentru caracterizarea acesteia, deoarece oferă
informaţii complementare;

 Media aritmetică este, în general, indicatorul tendinţei centrale ce trebuie

folosit dacă nu există motive întemeiate pentru a utiliza alţi indicatori din
aceeaşi categorie.
 Cu toate acestea, ea are un dezavantaj: este sensibilă la valorile
extreme. În asemenea cazuri, mediana se consideră a fi un indicator mai
bun al tendinţei centrale.

 În plus, mediana se poate folosi şi în cazul datelor nenumerice, ale caror

valori pot fi ierarhizate.

29
Analiza comparativă a celor trei indicatori
fundamentali ai tendinţei centrale

Pentru repartiţii moderat asimetrice, există o relaţie:


x  M 0  3 x  Me 
30