USAMV Bucuresti

Filiala………CALARASI

Titlu:…………INDICATORII DE IMPRASTIERE

Autor: N si P, ………SOARE ELENA LIDIA….. grupa…I…

REFERAT
INDICATORII DE IMPRASTIERE A PRODUCTIEI MRDII
LA CULTURA GRAULUI IN JUDETUL CALARASI PE
PERIOADA 1990-2010

AN UNIVERSITAR 2019-2020

1
CUPRINS

1.INTRODUCERE
2.SURSA DE DATE SI DE MATERIAL BIBLIOGRAFIC. INDICATORI.
2.1.MATERIALE DE SUDIU FOLOSITE
2.2.INDICATORI UTILIZATI
3.DEFINIREA INDICATORILOR FOLOSITI
3.1.DEFINITII INDICTORI
3.2.DISCUTII
3.2.1.EXTRAGEREA DATELOR
3.2.2.PREZENTAREA DATELOR
3.2.3.CALCULUL INDICATORILOR
3.2.4.COMENTAREA INDICATORILOR CALCULATI
4.CONCLUZII
5.BIBLIOGRAFIE

2
 1 INTRODUCERE
Statistica este o știință care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele și
procesele de tip colectiv (din societate, natură etc.) din punct de vedere cantitativ în scopul
descrierii acestora și al descoperirii legilor care guvernează manifestarea lor.

Acest articol prezintă principalele aspecte privind rezultatul agriculturii din România,
măsurate la nivel de regiuni. Datele reflectă faptul că România are un potenţial agricol
semnificativ, care poate fi valorificat pentru a realiza rezultate majore. România ocupă, ca
potenţial şi rezultate agricole, poziţii medii şi chiar favorabile în ierarhiile Uniunii Europene.

Cuvinte cheie: agricultură, rezultat, suprafaţă, creşterea animalelor,

producţia vegetală

De ce trebuie să cunoaştem statistica?

Statistica este o metodă de cercetare, metodă folosită de multe ştiinţe având o
contribuţie importantă la dezvoltarea acestora.
Statistica este un “numitor comun” al tuturor ştiinţelor, un limbaj comun al acestora,
este un set de instrumente ce poate fi aplicat în toate domeniile cercetării, dar şi “arta”
de mânuire corectă a acestor instrumente.
Ca metodă sau instrument de cercetare, statistica are în vedere în principal
centralizarea, gruparea, sintetizarea şi analiza datelor,precum şi prezentarea
rezultatelor. Ea face ca datele (brute, nesistematizate) să devină informaţii, să comunice
ceva – ceva relevant .
Statistica ajută la caracterizarea realului, la explicarea acestuia şi la realizarea de
predicţii cu privire la evoluţia viitoare a fenomenelor.

CAPITOLUL2. SURSA DE DATE SI DE MATERIAL BIBLIOGRAFIC.

INDICATORI.

INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA DIN ROMANIA - Romanian

National

3
Institute of Statistics
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
Adresa : Bd. Libertății 16, București Sector 5, ROMÂNIA
Fax: +4021 312 4875 / 318 1851 / 318 1873 romstat@insse.ro
Diseminare: Tel. 317 7770; Fax: 318 1874; datestat@insse.ro 38
Baza de date a INS, poate fi accesată la adresa:
http://statistici.insse.ro/shop/

2.1.MATERIALE DE SUDIU FOLOSITE

Prof. Dr. Drăghici Manea, Șef Lucrări Dr. Raluca-Alexandra Necula,

STATISTICĂ AGRICOLĂ SI ECONOMETRIE, (Note de curs), 2019/2020

2.2.INDICATORI UTILIZATI
Indicatorii simpli ai variaţiei : amplitudinea variaţiei (absolută şi relativă); abaterile individuale
(absolute şi relative).

Indicatorii sintetici ai variaţiei: abaterea medie liniară ; dispersia (varianța); abaterea medie patratică
( abaterea standard); coeficientul de variatie : limite de încredere.

CAPITOL3. DEFINIREA INDICATORILOR FOLOSITI

INDICATORI DE ÎMRĂȘTIERE ( Indicatorii variației)1

O medie este reprezentativă numai atunci când se calculează din valori omogene între ele. Cu
cât fenomenele sunt mai complexe (dependente de mai multi factori), cu atât variaţia este mai
mare şi utilizarea mărimilor medii devine insuficientă. De aceea este important de cunoscut
cât de ‘departe’ sunt valorile sumei statistice faţă de medie. Comparaţia se face cu media
seriei, considerată ca fiind valoarea cea mai reprezentativă pentru populaţia statistică.
Analiza statistică a unei repartiţii poate fi aprofundată prin calculul indicatorilor de
variaţie. Acesti indicatori trebuie să servească la :
- verificarea reprezentativităţii mediei ca valoare tipică a unei populaţii statisatice;
- verificarea gradului de omogenitate a seriei;

1
Caracterizarea repartitiilor de frecventa, http://www.scrigroup.com/educatie/fizica/Caracterizarea-repartitiilor-
d54138.php

4
 - caracterizarea statistică a formei şi gradului de variaţie a unui indicator;
- cunoasterea gradului de influenţă a factorilor după care s-a facut gruparea unităţilor
observate.

.INDICATORII SIMPLI AI VARIAŢIEI.

Indicatorii simpli ai variaţiei servesc la caracterizarea gradului de împraştiere a mărimilor
seriei statistice. Se pot exprima atât în mărimi absolute cât şi în mărimi relative2.
Din aceasta grupa fac parte :
- amplitudinea variaţiei (absolută şi relativă);
- abaterile individuale (absolute şi relative).

Amplitudinea absolută se calculeaza ca diferenţa dintre valoarea maximă şi valoarea

minimă al caracteristicii :
Aa = xmax – xmin
Amplitudinea relativa se exprima de regulă în procente şi se calculează ca un raport
între amplitudinea absolută şi media aritmetică :
Aa
⋅100
Ar= x
Abaterile individuale absolute (di) se calculează ca diferenţa între fiecare valoare şi
media aritmetică :
di = xi - x , i = 1,...,n

Abaterile individuale relative (dr) se calculează ca raportul dintre abaterile

individuale absolute şi media aritmetică (se exprima în procente) :
di
⋅100
dr = x , i = 1,...,n
Gradul de variaţie al unei caracteristici depinde de toate abaterile variantelor
înregistrate şi de frecventa lor de apariţie şi prin urmare indicatorii simpli ai variaţiei nu pot
exprima întreaga variaţie a unei populaţii statistice. De aceea a fost necesară introducerea
indicatorilor sintetici ai variaţiei.

.INDICATORII SINTETICI AI VARIAŢIEI.

Indicatorii sintetici ai variaţiei, la fel ca şi indicatorii tendintei centrale trebuie să se
bazeze pe toate observaţiile, sa fie usor de calculat, uşor de înteles şi să fie cât mai puţin
afectaţi de fluctuaţiile de selecţie.
Indicatorii sintetici ai variaţiei sunt :
- abaterea medie liniară ;
- dispersia (varianța)
- abaterea medie patratică ( abaterea standard)
- coeficientul de variatie :

2
Analiza statistică a variabilităţii (împrăştierii) valorilor individuale,
https://analizamatematicampt.files.wordpress.com/2010/09/cap4pdf.pdf

5
 ABATEREA MEDIE LINIARĂ se calculează ca o medie aritmetică simplă sau
ponderată, luate în valoare absolută :
Pentru o serie simplă
n
∑|x i− x̄|
d̄= i =1
n
Abaterea medie liniară prezintă dezavantajul că nu ţine seama de faptul că abaterile
mai mari în valoare absolută influentează în mai mare masură gradul de variaţie a unei
caracteristici, în comparaţie cu abaterile mici. În plus, nu este indicat să se renunţe în mod
arbitrar la semnul valorilor din care se calculează o valoare medie. Din aceste considerente se
foloseşte ca principal indicator sintetic al variaţiei abaterea medie patratică.

DISPERSIA
Abaterii unei variabile aleatoare de la media sa este întotdeauna egala cu zero.
Prin urmare nu putem masura gradul de împrăștiere a variabilei aleatoare utilizând
valoarea medie a abaterii.
Cei mai frecvent folosiți indicatori ai dispersiei sunt varianța, abaterea standard
În unele lucrări această mărime se numeşte varianţă (din l. engl. variance).
Definiţie: Media aritmetică a pătratelor abaterilor individuale faţă de medie
 x  x
2
2 i
 
n
Abaterea medie patratică sau abaterea standard ( deviatia standard) (σ) se calculează
ca o medie patratică din abaterile tuturor elementelor seriei de la media lor aritmetică:

σ= √ ∑ ( xi −x )2
n
Acest indicator este mai concludent decât abaterea medie liniară. Prin ridicarea la
pătrat se dă o importanţă mai mare abaterilor mari în valoare absolută, acestea influenţând
într-o măsura mai mare gradul de variatie al variabilelor analizate.
În literatura de specialitate se apreciază ca pentru o serie de distribuţie normală
abaterea medie liniară este egală cu 4/5 din valoarea abaterii medii pătratice.
Abaterea medie pătratică este un indicator de bază, care se foloseşte la analiza
variaţiei, la estimarea erorilor de selecţie în calculul de corelaţie.
La fel ca abaterea medie liniară, abaterea medie pătratică se exprimă în unitatea de
masură a variabilei a carei variaţie o caracterizează. Prin urmare cei doi indicatori nu se pot
folosi pentru compararea gradului de variaţie şi în aceasta situaţie se recurge la un alt
indicator de variaţie : coeficientul de variaţie.

COEFICIENTUL DE VARIATIE (v) se calculeaza ca un raport între abaterea medie

pătratică şi media aritmetică. De obicei se exprimă sub formă de procente :
σ
⋅100
v= x

6
Semnificaţie. Cu cât valoarea lui v este mai aproape de zero cu atât variaţia este mai slabă,
colectivitatea este mai omogenă, media având un grad ridicat de reprezentativitate. Cu cât
valoarea lui v este mai mare cu atât variaţia este mai intensă, colectivitatea este mai eterogenă,
iar media are un nivel de semnificaţie scăzut.
Se apreciază că la un coeficient de peste 35-40%, media nu mai este reprezentativă şi
datele trebuie separate în serii de componente, pe grupe, în funcţie de variaţia unei alte
caracteristici de grupare.
Se poate afirma că acest indicator poate fi folosit ca un test în aplicarea metodei
grupării. Dacă media aritmetică este aproape de zero, coeficientul de variaţie nu are
semnificaţie.

2
Dispersia ( σ ) este media pătratelor abaterilor de la media aritmetică :
1
σ 2=
n ∑ ( xi −x )2
.
Măsura dispersiei se referă la « împrăştierea » valorilor dintr-un set de date. Media nu
are semnificaţie dacă se aplică pe un set de date foarte dispersate. De exemplu dacă luăm
valoarea medie a oraşelor mari (peste 200.000 locuitori) va da o valoare de peste 400.000
datorită Bucureştiului care are 2.000.000. Însă rezultatul nu are nici o semnificaţie (nici un
oraş nu area această valoare).

Tabel nr 5.3 Calculul valorilor îmrăștieii,pentru productiile medii obtinute la cultura de grau, pe perioda 1991-2014
Abateri individuale
abaterea
SPA
Anii val reale absol relative medie liniară
kg/ha kg/ha %
1 2005 2965 -27,5 -0,9 27,5 753,8
2 2006 2746 -246,5 -8,2 246,5 60739,8
3 2007 1541 -1451,5 -48,5 1451,5 2106720,3
4 2008 3403 410,5 13,7 410,5 168547,6
5 2009 2421 -571,5 -19,1 571,5 326560,3
6 2010 2688 -304,5 -10,2 304,5 92692,6
7 2011 3663 670,5 22,4 670,5 449631,2
8 2012 2652 -340,5 -11,4 340,5 115909,3
9 2013 3468 475,5 15,9 475,5 226143,5
10 2014 3590 597,5 20,0 597,5 357060,6
11 2015 3780 787,5 26,3 787,5 620227,8
Count 11
Sume 32917 5883,5
Media SumX/n 2992,5
xls 2992,5
Val min 1541
Val max 3780
Amplit absolut 2239
Aplit realativ (%) 74,8

7
abaterea medie liniară 534,9
Suma ptrat abaterilor SPA ((x-xmed)^2) 4524986,7
xls sumsq() 4524986,73
Varianța ((x-xmed)^2)/(n-1) 452498,673
xls var() 452498,673
sqrt(((x-xmed)^2)/
Abaterea standard (n-1)) 672,7
xls stdev() 672,7
Coeficientul de variație (stdev/ xmed)*100 22,48
Limite de încredere xmed (+/-)tp*Stdev/sqrt(n)
Risc 5%
limita stanga xmed - TINV(0,05;n-1)*stdev/sqrt(n) 2540,54183
limita dreapta xmed + TINV(0,05;n-1)*stdev/sqrt(n) 3444,36726

Măsurile dispersiei, exprimate sub forma unităţilor de măsură ale fenomenului

cercetat, nu sunt întotdeauna utile atunci când se compară dispersiile a două sau mai multe
serii.

Compararea dispersiilor a două sau mai multe serii dă rezultate în următoarele 2

situaţii:
a) şirurile care se compară pot fi exprimate în aceleaşi unităţi, iar mediile pot fi
aceleaşi sau au dimensiuni aproape egale.
b) şirurile care se compară pot fi exprimate în aceleaşi unităţi, însă mediile diferă.
Dacă seriile se exprimă în unităţi diferite, dispersiile nu pot fi comparate direct. De aceea de
multe ori se foloseşte abaterea medie pătratică în loc de dispersie.

Varianţa este o măsură importantă în special când se studiază variaţia a două sau mai multe
eşantioane. O tehnică statistică foarte puternică este cunoscută sub numele de analiza de
varianţă şi utilizează dispersia pentru a decide dacă un număr de eşantioane diferă
semnificativ unul de altul.

8
3.2.DISCUTII
3.2.1. EXTRAGEREA DATELOR

Datele au fost extrase de la INS. Institutul National de Statistica a luat ființa pe baza
Decretului nr. 27 din 30 decembrie 1989. Funcționarea statisticii în România, se face conform Legii
nr. 226/2009 privind organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale în România, cu modificările şi
completările ulterioare și Regulamentul Comisiei nr. Regulamentul (UE) NR. 557/2013. Baza de
date a INS, poate fi accesată la adresa: http://statistici.insse.ro/shop/

AGR110A Producția medie la hectar, la principalele

culturi, pe forme de proprietate, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare si județe.
Institutul National de Statistica, oferă anumite date statistice gratuit, prin internet pe baza email-ului
personal și a unei parole personalizate.Aceste date sunt în .xls, când este înscrisa adresa și data în
care au fost translatate datele.

Exemplu. Se dorește translatarea productiei medii la cultura de grâu, din judetul Călărași, pe
perioada 2010-2015

9
In partea dreapta apare fișierul încare datele selectate au fost salvate. In cazul nostru Se selectează
aceste date, dupa care se alege Salvarea în format Excel.

TEMPO_AGR110A_23_2_2017.xls

Datele salvate se găsesc în Sheetul, care poartă denumirea fisierului TEMPO_AGR110A_23_2_2017

10
3.2.2. Prezentarea datelor
Tabel 3.1. Datele initiale

Anul 1990 Anul 1991 Anul 1992 Anul 1993 Anul 1994 Anul 1995 Anul 1996 Anul 1997 Anul 1998 Anul 1999 Anul 2000
Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha
TOTAL 3235 2541 2195 2329 2544 3090 1765 2971 2566 2752 2286
Arges 4609 2390 2043 2096 2929 3619 1111 2550 2385 1983 2140
Calarasi 3756 2949 3273 2794 2182 3451 1444 4140 2836 3574 3307
Dambovita 3770 1615 2356 1901 2341 3355 1106 2556 2308 2530 1736
Giurgiu 3658 1785 2648 2738 2209 3095 1350 2778 2409 2726 2457
Ialomita 3523 2934 2898 1864 1403 2892 1832 3954 2644 3301 2888
Prahova 3994 2674 2902 2669 1649 3610 1403 3463 2775 3079 2034
Teleorman 4036 3310 2375 2305 2126 3120 1999 2568 2602 2871 2386

Tabel 3.2.Tabel Calarasi cultura grau 1990-2000 Grafic 3.1.Evolutia culturii pe ani
reprezentata grafic
nr kg/ha
1 1990 3756
2 1991 2949
3 1992 3273
4 1993 2794
5 1994 2182
6 1995 3451
7 1996 1444
8 1997 4140
9 1998 2836
10 1999 3574
11 2000 3307

11
3.2.3. Calculul indicatorilor
Tabel Tabel 3.3. Calcul diferente si abaterea medie liniara si SPA

abaterea
medie SPA
Prod grau Diferente (x- xmed) liniară
Kg/ha relative absolute
1990 3756 691,82 692 692 478612
1991 2949 -115,18 115 115 13267
1992 3273 208,82 209 209 43605
1993 2794 -270,18 270 270 72998
1994 2182 -882,18 882 882 778245
1995 3451 386,82 387 387 149628
1996 1444 -1620,18 1620 1620 2624989
1997 4140 1075,82 1076 1076 1157385
1998 2836 -228,18 228 228 52067
1999 3574 509,82 510 510 259915
2000 3307 242,82 243 243 58961
Sume 33706 0,00 6232 6232 0

Tabel 3.4. Calculul indicatorilor de imprastiere

Numar 11
Media aritm 3064,181818 3064,181818
Val min 1444
Val max 4140
Amplit absolut 2696
Aplit realativ (%) 186,7
abaterea medie liniară 566,5

quartile 2815 3273 3512,5

Suma ptrat abaterilor SPA ((x-xmed)^2) 0,00

xls sumsq() 5689671,64
Varianța ((x-xmed)^2)/(n-1) 568967,164
xls var() 568967,164

Abaterea standard sqrt(((x-xmed)^2)/(n-1)) 754,3

xls stdev() 754,3
Coeficientul de variație (stdev/ xmed)*100 24,62

12
Limite de încredere xmed (+/-)tp*ErrSt
Errst
Eroare standard Errst stdev/sqrt(n) 227,430

tp TINV
Vbaloarea lui t 0,05 2,228
0,01 3,169
0,001 4,587

prob media tp ErrSt tp*Errst

0,05 3064,18 (+/-) 2,23 227 506,7

0,01 3064,18 (+/-) 3,169 227 720,8

0,001 3064,18 (+/-) 4,587 227 1043,2

lim inf(0,05%) media lim sup (0,05%)

2557,44 3064,18 3570,93
lim inf(0,01%) lim sup (0,01%)
2343,39 3064,18 3784,97
lim inf(0,001%) lim sup (0,001%)
2020,99 3064,18 4107,38

Grafic 3.2. Reprezentarea grafica a Limitelor de incredere a productiilor medii de grau, pe perioada
1990-2000, din judetul Calarasi

13
3.2.4. Comentarea indicatorilor calculati

Rezultatele prelucrării datelor obţinute în urma observării se prezintă sub formă

de: tabele, serii şi grafice, în care relaţiile dintre fenomenele studiate apar într-o
succesiune logică corespunzătoare relaţiilor obiective existente între acestea.
Tabelul statistic reprezintă cea mai adecvată formă de sistematizare şi prezentarea a
unui ansamblu de relaţii cantitative despre fenomenele studiate.

Reprezentarea grafica a datelor statistice

Utilizarea metodei grafice de prezentare a datelor statistice are avantajul de a reda într-
o formă simplă, atrăgătoare şi sugestivă trăsăturile esenţiale ale fenomenelor studiate în
anumite condiţii de timp şi spaţiu.

Elementele unui graphic

1. Titlul graficului
2. Reţeaua graficului este formată din linii paralele dispuse orizontal sau vertical, linii
oblice sau cercuri concentrice.
3. Scara de reprezentare se alege ţinând cont de ordinul de mărime al indicatorilor de
reprezentat, de gradul şi forma de variaţie dintre indicatori, precum şi de scopul

14
urmărit. Notele explicative apar atunci când este necesară atenţionarea asupra
aspectelor metodologice de calcul a indicatorilor reprezentaţi.
4. Legendele explică semnele convenţionale, haşurile şi culorile folosite. In general,
legenda se plasează în afara cadrului construcţiei grafice, cel mai des în dreapta reţelei.
5. Sursa de informaţie a datelor reprezentate grafic se specifică în toate cazurile în care
se folosesc date reale.

Principalele tipuri de grafice statistice :

Din punct de vedere teoretic, pentru aceleaşi date statistice există mai multe posibilităţi
de reprezentare grafică. In practică se va opta pentru acel tip de grafic, care permite
evidenţierea relaţiilor obiective dintre indicatorii prezentaţi. Cele mai frecvente tipuri de
grafice sunt:
 grafice prin coloane şi benzi;
 cronogramele;
 diagrame de structură
 diagrame de distribuţie;
 diagrame teritoriale;

CAPITOLUL 4.CONCLUZII

Ideile principale:
-rolul metodelor statistice în prelucrarea datelor economice este de a asigura
comparabilitatea rezultatelor economice obţinute de firme şi de a permite centralizarea
rezultatelor astfel încât să poată fi calculaţi şi interpretaţi
indicatorii macroeconomici;
-cunoaşterea şi prezentarea situaţiei reale a economiei naţionale depinde de
corectitudinea determinării situaţiei microeconomice;
-comparabilitatea rezultatelor naţionale cu cele obţinute la nivel european şi nu numai
depinde de corectitudinea utilizării metodelor statistice la nivelul firmei;

15
-comportamentul producătorului se fundamentează pe utilizarea mai multor metode,
compararea rezultatelor obţinute prin utilizarea acestora şi alegerea variantei optime
ţinându-se seama şi de comportamentul consumatorului;
-combinarea optimă a factorilor de producţie depinde şi de preţul factorilor;
-analizele economice presupun utilizarea unor serii cronologice de date pe perioade cât
mai îndelungate astfel încât, prin prelucrarea lor, să permită obţinerea de informaţii şi
concluzii pertinente.

5.BIBLIOGRAFIE
1. Analiza statistică a variabilităţii (împrăştierii) valorilor individuale,
https://analizamatematicampt.files.wordpress.com/2010/09/cap4pdf.pdf
2. Quartila. https://ro.wikipedia.org/wiki/Quartil%C4%83
3. INSSE - Baze de date statistice - TEMPO-Online serii de timpstatistici.insse.ro › shop
4. insse.ro › cms › tags › ancheta-structurală-în-agricultură
5. Șef Lucrări Dr. Raluca-Alexandra Necula, Prof. Dr. Drăghici Manea STATISTICĂ AGRICOLĂ,
(Note de curs), 2019/2020

16