PROBLEME REZOLVATE – INDICATORII TENDINTEI CENTRALE

2. Se cunosc următoarele date referitoare la distribuţia celor 4465

unităţi de cazare turistică din România pe categorii de confort în anul 2013.

Categorii de neclasificat
1 2 3 4 5 Total
confort xi e
stea stele stele stele stele
Numărul 120 411 1218 2117 494 105 4465
unităţilor
turistice în
2013 ni
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2014, secţiunea Turism
Să se determine indicatorii tendinţei centrale pentru această serie.
Rezolvare:
În tabelul din enunţ avem o serie de distribuţie de frecvenţe absolute pe variante,
variabila analizată – categoria de confort – fiind o variabilă calitativă măsurată pe o scală
ordinală. Pentru a caracteriza tendinţa centrală a acestei serii putem folosi doar mediana şi
modul.
Modul este valoarea variabilei cea mai des întâlnită (căreia îi
corespunde frecvenţa absolută maximă), deci valoarea modală este egală cu „3 stele” deoarece
frecvenţa maximă este 2117.
Pentru calculul medianei se parcurg următoarele etape:
o se calculează frecvenţele absolute cumulate crescător;
o se determină locul medianei (LMe);

1 1
LMe  ( ni  1)   (4465  1)  2233
2 i 1 2
o se determină acea valoare a caracteristicii (variabilei) analizate care corespunde
frecvenţei absolute cumulate crescător imediat mai mare sau egală cu locul
medianei. Valoarea caracteristicii astfel determinată este mediana.

Rezultatele intermediare pentru calculul medianei sunt prezentate în tabelul următor:

xi ni ni cumulate crescător
neclasificate 120 120
1 stea 411 120+411=531
2 stele 1218 531+1218=1749
3 stele 2117 1749+2117=3866
4 stele 494 3866+494=4360
5 stele 105 4360+105=4465
Total 4465

Prima frecvenţă cumulată crescător imediat mai mare decât locul medianei (2233) este 3866 care
corespunde categoriei de confort (variabilei) egală cu „3 stele”. Deci mediana (Me) este
egală cu „3 stele”.
Interpretare: 50% dintre unităţile de cazare turistică din România au mai puţin de trei stele, iar 50% au
mai mult.

PROBLEME CU STRUCTURA DE REZOLVARE

Un auditor bancar a selectat zece conturi şi a înregistrat sumele existente în fiecare dintre
aceste conturi. Sumele sunt date în Euro:
120 170 190 200 210 210 250 260 270 280
Se cere:
a) să se calculeze suma medie de bani existentă într-un cont;
b) să se calculeze mediana şi quartilele;
c) să se calculeze modul seriei.

Rezolvare:
Avem o serie statistică simplă xi , i  1, n
a) Media se calculează ca o medie aritmetică simplă, întrucât avem date negrupate:
n

x i
x i 1

n

n = numărul înregistrărilor =

a) Mediana:
Fiind o serie simplă pentru calculul medianei se parcurg etapele:
- se ordonează crescător termenii seriei:

- deoarece numărul înregistrărilor n = -- este număr ---, mediana va fi egală cu media

aritmetică simplă a celor doi termeni centrali ai seriei ordonate:

Me 

Interpretare:

Quartilele:
- se ordonează crescător termenii seriei:

- se determină locul quartilei 1:

 1
n  1 
LQ1 
4
- deoarece numărul înregistrărilor n = este un număr par, quartila 1 va fi egală cu media
aritmetică simplă a celor doi termeni ai seriei, între a căror poziţii se găseşte LQ1

Q1 

Interpretare:

Quartila 2
- se determină locul quartilei 2:

2
LQ 2  (n  1) 
4

Q2 

Interpretare:

Quartila 3:
- se determină locul quartilei 3:

3
LQ3  (n  1) 
4

Q3 

Interpretare:

b) Modul:

Mo =

Interpretare:

Se cunosc următoarele date referitoare la numărul cărţilor împrumutate de către abonaţii unei
biblioteci în decursul unei luni.
Număr cărţi împrumutate
0 1 2 3 4 5 6 7
Număr abonaţi 1 3 5 6 4 3 2 1
 8 9 7 4 2 3 2 5

Se cere: să se calculeze principalii indicatori ai tendinţei centrale şi anume: media,

mediana şi modul.
Rezolvare:
Media:
Fiind o serie de frecvenţe pe variante, media se va calcula ca o medie aritmetică
ponderată:
k

 x n i i
x i 1
k

n
i 1
i

k = numărul variantelor =
Interpretare:

Mediana:
Fiind o serie de frecvenţe pe variante, pentru calculul medianei se parcurg următoarele
etape:
- se determină locul medianei în cadrul seriei:

1 k 
LMe    ni  1 
2  i 1 

- se cumulează crescător frecvenţele absolute ni :

cumulate
crescător
0 18 18
1 39 +
2 57 ++
3 64
4 42 +
+
5 33
+
6 22
+
7 15 290
Tota 29
__
l 0
 - varianta care corespunde frecvenţei absolute cumulate imediat mai mare sau egală cu
locul medianei (LMe), este mediana:
Me =
Interpretare:

Modul:
Fiind o serie de frecvenţe pe variante, modul este egal cu varianta (valoarea lui xi ) căreia
îi corespunde frecvenţa absolută ni maximă.
Mo =
Interpretare:

Se cunosc următoarele date referitoare la distribuţia locuitorilor unui bloc pe grupe de vârstă:

Varsta 0-10 10-20 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80

Nr. 18 44 68 54 42 36 16 10
locuitori
ni

Se cere:
a) să se reprezinte grafic distribuţia locuitorilor după vârstă;
b) să se calculeze indicatorii tendinţei centrale;
c) să se calculeze media caracteristicii “locuitori cu vârsta mai mică de 30 de ani”.
Rezolvare:
a) Avem o serie de frecvenţe pe intervale care se reprezintă grafic prin histogramă,
poligonul frecvenţelor sau ogiva:
 Scara de reprezentare: 1 cm pe OX = 1 cm pe OY =

b) Media:
Fiind o serie de frecvenţe, media se va calcula ca o medie aritmetică ponderată:
k

 x n i i
x i 1
k

n
i 1
i

k = numărul intervalelor =
xi = centrul (mijlocul) intervalului =
(se va calcula ca:
lim ită inf erioară  lim ită sup erioară
2 pentru fiecare interval)
Interpretare:

Mediana:
Fiind o serie de frecvenţe pe intervale, pentru calculul medianei se parcurg următoarele
etape:
- se determină locul medianei în cadrul seriei:
1 k 
LMe    ni  1 
2  i 1 

- se cumulează crescător frecvenţele absolute (ni):

ni cumulate
vârsta ni
crescător
0 - 10 18 18
10 - 20 44
 20 – 30 68
30 – 40 54
40 – 50 42
50 – 60 36
60 – 70 16
70 – 80 10
Total

- se determină intervalul median, adică intervalul care corespunde frecvenţei absolute

cumulate care este imediat mai mare sau egal cu locul medianei:

- se calculează mediana cu relaţia:

LMe  n pMe
Me  x0  h  
nMe

Interpretare:

Qurtilele se determină printr-un algoritm similar cu cel al medianei:

- se determină locul qauartilei 1 Q1 :

1 k 
LQ1    ni  1 
4  i 1 
- se determină intervalul aferent quartilei 1, pe baza tabelului cu frecvenţe absolute
cumulate crescător:

- se determină quartila 1 ( Q1 ) cu ajutorul relaţiei:

Lq1  n pQ1
Q1  x0  h  
nQ1

Interpretare:

- se determină locul qauartilei 2:

2 k 
LQ 2    ni  1 
4  i 1 

- se determină intervalul aferent quartilei 2, pe baza tabelului cu frecvenţe absolute

cumulate crescător:
 - se determină quartila 2 ( Q2 ) cu ajutorul relaţiei:

Lq2  n pQ2
Q2  M e  x0  h  
nQ2

Interpretare:
- se determină locul qauartilei 3 ( Q3 ):

3 k 
LQ3    ni  1 
4  i 1 

- se determină intervalul aferent quartilei 3, pe baza tabelului cu frecvenţe absolute

cumulate crescător:

- se determină quartila 3 ( Q3 ) pe baza relaţiei:

Lq3  n pQ3
Q3  x0  h  
nQ3

Interpretare:

Modul:
Deoarece avem intervale egale, intervalul modal (intervalul în care se găseşte modul) este
cel căruia îi corespunde frecvenţa absolută ni maximă.
Se determină modul cu relaţia:

1
Mo  x0  h  
1   2

Interpretare:

c) Avem o caracteristică alternativă:

- locuitori cu vârsta sub 30 de ani;
- locuitori cu vârsta mai mare sau egală cu 30 de ani.
Media caracteristicii alternative se determină cu relaţia:

m
w 
n
 m = numărul locuitorilor care îndeplinesc condiţia cerută =
n = numărul total al locuitorilor =
Interpretare:

APLICAȚII PROPUSE SPRE REZOLVARE

1. Pentru următoarele observaţii să se determine media, mediana şi modul:

600 800 800 900 900 900 900 1000 1100

2. Se cunosc următoarele date referitoare la greutatea în kg pentru 200 de sportivi:

6 6 6 6 7 7 7
Greutatea (kg)
0 3 6 9 2 5 8
1 4 6 5 1
Număr sportivi 4 4
2 4 4 6 6
Se cere:
a) să se reprezinte grafic distribuţia sportivilor după greutate;
b) să se calculeze indicatorii tendinţei centrale.

3. Pentru un eşantion de 25 de salariaţi ai unei firme se cunosc datele referitoare la

salariile lunare obţinute:
Salariu Ponderea numărului
(sute RON) de salariaţi (%)
7,5 – 12,5 28
12,5 – 17,5 40
17,5 – 22,5 20
22,5 – 27,5 8
27,5 – 32,5 4
Total 100
Se cere:
a) să se reprezinte grafic distribuţia salariaţilor în funcţie de salariu;
b) să se calculeze indicatorii tendinţei centrale;
c) să se calculeze media caracteristicii “salaraţi cu salariul mai mic de 17,5 sute RON”.

4. Se cunosc următoarele date referitoare la durata de viaţă pentru 100 de aparate

electrocasnice:
Durata de viaţă
Număr aparate
(ore)
0 – 2000 4
2000 – 4000 26
 4000 – 6000 20
6000 – 8000 22
8000 – 10000 18
10000 – 12000 10

Se cere:
a) să se reprezinte grafic distribuţia aparatelor după durata de viaţă;
b) să se calculeze indicatorii tendinţei centrale.

5. Se cunosc următoarele date referitoare la numărul de copii ai familiilor dintr-o mică

localitate.
Număr copii 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Număr familii 286 380 416 258 112 62 47 12 7

Se cere:
a) să se calculeze ponderea familiilor care au mai puţin de 4 copii;
b) să se calculeze numărul mediu de copii al unei familii;
c) să se calculeze modul.

TESTE GRILĂ

1. Valoarea cea mai des întâlnită într-un set de date se numeşte:

a) mediană;
b) medie aritmetică;
c) mod;
d) eşantion.

2. Indicatorul care împarte un set de date ordonat în două părţi egale se

numeşte:
a) mod;
b) medie aritmetică;
c) mediană;
d) tendinţă centrală.

3. Se cunosc următoarele date: 6, 8, 3, 7, 6, 0. Mediana este egală

cu:
a) 5;
b) 6;
c) 6,5;
d) 3.

4. Referitor la setul de date din grila 3. Modul este egal cu:

a) 6;
b) 8;
c) nu are mod;
d) 3.

5. Referitor la setul de date din grila 3. Media este egală cu:

a) 5;
b) 6;
c) 7;
d) 8.

6. Se cunosc următoarele date referitoare la distribuţia timpului în

minute petrecut pe zi de un grup de studenţi în faţa computerului:

Timpul Număr
(minute) studenţi
20-40 2
40-60 4
60-80 6
80-100 4
100-120 2

Timpul mediu petrecut de un student este:

a) 60;
b) 70;
c) 3,6;
d) 80.

7. Referitor la tabelul din grila 6. Mediana este egală cu:

a) 71,66;
b) 9,5;
c) 31,66;
d) 70,5.

8. Referitor la tabelul din grila 6. Modul este egal cu:

a) 6;
b) 70;
c) 60;
d) 80.

9. Graficul pentru a cărui reprezentare se utilizează: valoarea minimă,

quartila 1, mediana, quartila 3 şi valoarea maximă se numeşte:
a) poligonul frecvenţelor;
b) diagrama frecvenţelor cumulate;
c) diagrama Box-Plot;
 d) diagrama radială.

10. Diagrama Box-Plot este:

a) o diagramă asemănătoare ogivei;
b) o distribuţie de frecvenţă;
c) acelaşi lucru cu poligonul frecvenţelor;
d) o reprezentare grafică pe baza indicatorilor medii de poziţie.

11. Calculul grafic al modului pentru o serie de distribuţie pe intervale

de variaţie se face cu ajutorul:
a) poligonului frecvenţelor;
b) ogivei;
c) histogramei;
d) diagramei Box-Plot.

3. Calculul grafic al modului pentru o serie de distribuţie pe variante

se face cu ajutorul:
a) histogramei;
b) diagramei prin bare;
c) diagramei prin coloane;
d) diagramei Box-Plot.

4. Calculul grafic al medianei în cazul unei serii de distribuţie se face

cu ajutorul:
a) histogramei;
b) poligonului frecvenţelor;
c) diagramei frecvenţelor cumulate;
d) ogivei.

5. Mediana are întotdeauna aceeaşi valoare cu:

a) prima quartilă;
b) media;
c) a doua quartilă;
d) a treia quartilă.

15. Nouă şobolani aleargă printr-un labirint. Timpii înregistraţi pentru

fiecare şobolan pentru traversarea labirintului sunt: 1 min; 2,5 min;
3 min; 1,5 min; 2 min; 1,25 min; 1 min; 4 min; 30 min.
Care dintre cei trei indicatori ai tendinţei centrale este cel mai potrivit în
acest caz?
a) media;
b) mediana;
c) modul;
d) nici unul.

16. Media caracteristicii alternative este întotdeauna:

 a) supraunitară;
b) subunitară;
c) egală cu volumul eşantionului;
d) nulă.

17. Dacă la fiecare termen al unei serii se adaugă o constantă “a”,

atunci:
a) media se va micşora cu constanta “a”;
b) media se va mări cu respectiva constantă “a”;
c) media se va multiplica de “a” ori;
d) media nu se va modifica.

18. Dacă fiecare termen al unei serii se va multiplica cu o constantă “a”,

atunci:
a) media se va multiplica şi ea cu constanta “a”;
b) media se va micşora de “a” ori;
c) media nu se va modifica;
d) media se va mări cu respectiva constantă “a”.

19. Intervalul modal în cazul unei serii de frecvenţe pe intervale egale

este:
a) intervalul căruia îi corespunde frecvenţa absolută minimă;
b) intervalul căruia îi corespunde frecvenţa relativă minimă;
c) intervalul median;
intervalul căruia îi corespunde frecvenţa absolută maximă