TC1 Notiuni introductive privind calculul dobanzilor si rentabilitatilor activelor financiare de pe piata monetara

Ratele dobanzilor pe piata interbancara reprezinta un element de referinta, cu atat mai mult cu cat principalele operatiuni de pe aceasta piata sunt de regula pe
termene foarte scurte de timp, incepand de la o zi (overnight loan) pana la un an. Ele sunt cel mai adesea influentate de: oferta si cererea de bani disponibila pe
piata, interventii guvernamentale, respectiv interventii ale bancilor centrale ce utilizeaza o rata a scontului (discount rate) sau rata de referinta, pentru a controla
oferta de bani pe termen scurt catre economie. In general, ratele dobanzilor depind de nivelul inflatiei, bonitatea imprumutatului, scadeta imprumutului, valoarea
capitalului de baza si activele aduse ca si colateral (gaj, ipoteci). Rata dobanzii este exprimata sub forma unor puncte de baza (1 punct procentual = 100 puncte de
baza (basis points). Prin termenul YTM – „Yield to Maturity” se intelege randamentul la scadenta pe care il ofera un instrument de credit.

Curba randamentului - relatia intre scadenta unui imprumut si rata dobanzii, se exprima sub forma grafica asemenea unei curbe, si reprezinta un instrument foarte
utilizat de actorii pietei monetare, pentru a prezenta atat situatia pietei intr-un anumit moment, cat si asteptarile de piata cu privire la evolutia viitoare ale ratelor
dobanzii. Astfel, o curba ascendenta a randamentului, indica randamente crescatoare, adica randamentele sunt mai mari pentru scadentele mai indepartate decat
pentru scadentele apropiate. Curbele randamentului sunt, in mod normal pozitive (ascendente), deoarece investitorii pretind rate ale rentabilitatii mai mari in
compensatie pentru faptul ca isi imobilizeaza capitalul pe o perioade mai lunga de timp. In mod similar, o curba negativa (descendenta) a randamentului indica
randamente descrescatoare, adica randamentele sunt mai mici pentru scadentele indepartete decat pentru scadentele mai apropiata. In cazul unei curbe orizontale a
randamentului, instrumentele de credit pe termen lung si cele pe termen scurt nu difera in mod consistent din prisma randamentelor promise. Exista si o varianta
„neregulata” a curbei randamentului, in sensul ca pe o perioada scurta de timp, curba randamentului poate fi crescatoare si pe alta perioada descrescatoare – astfel
de comportament manifestandu-se in cazul perioadelor din apropierea termenului limita de raportare a rezervelor minime obligatorii sau in cazul unor evenimente
neobisnuite (Black-Swan, Fat Tail, Sep 11, etc).

Derularea tranzactiilor pe pietele monetare se fac prin telefon sau prin sisteme electronice de tranzactionare sub forma „Over the Counter‖ OTC. Cele mai intalnite
platforme de tranzactionare sunt Reuters 3000 Xtra, EBS dezvoltata de compania ICAP sau platforma Bloomberg.1 Nu exista o cladire anume, un spatiu in care
actorii pietei monetare se intalnesc. Piata monetara este delocalizata. Majoritatea participantilor la piata sunt jucatori de talie internationala si opereaza in mai multe
piete concomitent. Actorii pietei monetare, pot fi: banci centrale, banci comerciale, case de scontare, banci de investitii, autoritati locale, brokeri, corporatii.

Principalele tipuri de riscuri intalnite in tranzactionarea instrumentelor de datorie sunt: riscul de credit (de contrapartida), riscul de piata, riscul de lichiditate, riscul
strategic si riscul operational – include si alte riscuri cum ar fi: riscul juridic, riscul de reglementare, riscul de impozitare, riscul contabil si riscul sistemic.
Managementul riscului este o activitate complexa, multidirectionala si presupune parcurgerea unor etape, de regula in orice proces de conducere. Aceste etape pot fi
succesive sau simultane, ele reprezentand urmatoarele demersuri specifice: intelegerea fiecarui tip de risc, identificarea tuturor tipurilor de risc, evaluarea anticipata
a riscurilor, definirea politicii de management a riscurilor, determinarea limitelor de risc, stabilirea si implementarea procedurilor de management al riscurilor, controlul
riscurilor.

Clasificarea instrumentelor pietei monetare fie ele negociabile sau nu:

 Instrumente purtatoare de cupon: depozite pe piata monetara, certificate de depozit si aranjamente de rascumparare (Repo) (negociabile)
 Instrumente fara cupon sau cu discount: bonuri de tezaur, cambii / accepte bancare/ efecte de comert.
 Produse derivate2:
o Aranjamente pe rata forward a dobanzii (FRA)
o Futures pe rata dobanzii
o Swap-uri pe rata dobanzii (IRS)
o Optiuni pe rata dobanzii
o Optiuni pe futures pe rata dobanzii
o Optiuni pe FRA-uri (IRG – Interest rate guarantee)
o Optiuni pe IRS-uri (Swaptions)

Prin instrumente purtatoare de cupon3 ale pietei monetare, se intelege acele instrumente care confera detinatorilor, incasarea de dobanda pe o baza regulata
(predefinita), pe toata perioada de viata a instrumentului respectiv. Depozitele interbancare si certificatele de depozit sunt cele mai cunoscute instrumente purtatoare
de cupon ale pietei monetare, cu mentiunea ca exista si certificate de depozit emise cu discount.
 Depozitul interbancar reprezinta un imprumut negarantat, nenegociabil, oferit la o rata fixa a dobanzii, convenita intre doua institutii financiare (banci) si
care este perfectat la ghiseu (OTC – „Over the counter”). Depozitele interbancare pot fi la randul lor: depozite cu scadenta fixa sau Depozite cu preaviz /
cerere sau notificare. Aceste instrumente se emit la valoarea nominala, la care se adauga cuponul sau dobanda.
 Certificatele de depozit (CDs) sunt instrumente usor negociabile si privesc acele fonduri depozitate la o banca sau la o institutie financiara, cu scopul
primii unei dobanzi la o perioada si rata a dobanzii prestabilite. Detinatorul il poate pastra pana la scadenta, primind astfel intreaga dobanda impreuna cu

1 Mai multe detalii despre programele de tranzactionare intalnite in majoritatea trezoreriilor de banci, vor putea fi intalnite in cursul seminarului nr 3.
2 Detalii la: http://www.brd.ro/&files/forward-swap.pdf http://www.brd.ro/&files/optiuni-fx.pdf http://www.brd.ro/&files/irs-fra.pdf http://www.brd.ro/&files/optiuni-ir.pdf
3 Reuters, „Introducere in studiul pietelor monetare si valutare‖, Seria Reuters pentru educatie financiara, Editura Economica 2000, pg 169-188

1
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
principalul, sau il poate vinde inainte de scadenta pe piata monetara in cazul vanzarii inainte de scadenta, valoarea de piata a CD-ului, se calculeaza pe
baza valorii finanle a acestuia si rata dobanzii pe piata la momentul respectiv.
 Aranjamentele de rascumparare (Repos) reprezinta o intelegere pentru vanzarea unui instrument si totodata cu angajamentul vanzatorului de a
rascumpara respectivul instrument la o data viitoare si un pret prestabilit. Cu ajutorul acestui instrument, bancile comerciale se finanteaza. Aranjamentele
de rascumparare inversata (Reverse Repo) reprezinta o intelegere pentru cumpararea unui instrument, insotita de angajamentul din partea
cumparatorului ca va revinde instrumentul la o data ulterioare si la un pret convenit. In cazul perfectarii unui depozit interbancar, o atentie sporita trebuie
acordata termenilor in care se realizeaza tranzactia de catre partile implicate.

Instrumente cu discount - caracteristica principala a acestor instrumente, o reprezinta faptul ca sunt tranzactioante cu un discount fata de valoarea nominala,
discount ce reprezinta in fapt, castigul investitorului. Valoarea nominala reprezinta si valoarea finala de rambursare a principalului la scadenta. Discountul unui astfel
de instrument, reflecta rata curenta a dobanzii pe termen scurt. Investitorul primeste dobanda sub forma unei aprecieri a pertului instrumentului cu discount
cumparat. Principalele titluri cu discount sunt:
 Bonurile de tezaur (Treasury Bill, T-bill)- reprezinta un instrument financiar de credit, pe termen scurt, emis de guvernul Statelor Unite, cu discont si numai
in forma dematerializata. Valorea de piata a unui bon de tezaur, este data de valoarea actualizata a sumei de rascumparare platibile la scadenta, adica
valoarea scontata a sumei de rascumparare, la rata curenta a scontului.
 Cambiile / acceptele bancare (BA-urile) – Cambia este un titlu de credit sub semnatura privata, ce pune in legatura trei persoane: tragatorul, trasul si
beneficiarul. Titlul este emis de tragator, in calitate de creditor, care da ordin debitorului sau numit tras, sa plateasca o suma fixata la o data determinata in
timp, fie unui benficiar, fie la ordinul acestuia din urma. Cambia de-a lungul timpului, a avut un rol deosebit in dezvoltarea comertului international. Prin
accept bancar (BA – Banker‘s Acceptance), sau polita bancara (Banker‘s Bill), reprezinta o cambie trasa sau acceptata de o banca comerciala. Cambiile
eligibile – reprezinta acele cambii pe care o banca centrala este dispusa sa le cumpere, respectiv sa le vanda si care de regula nu impun restrictii.
 Efectele de comert (Commercial Papers = CP) – reprezinta promisiuni pe termen scurt, negarantate, de a plati o anumita sumala o anumita data viitoare.
Efectul de comert este de regula emis in forma materializata, la purtator si este liber negociabil. Euroefectele de comert (EUROCP, ECP) – reprezinta
bilete la ordin pe baza unei eurovalute. Diferenta fata de celelalte, o reprezinta conditiile de reglementare ce se aplica.
 Forward Forward reprezinta un instrument (depozit sau imprumut) ce incepe la o data in viitor si se termina la o alta data in viitor. Atat termenele, sumele
cat si ratele dobanzii sunt fixate in avans. Sunt utilizate cu precadere de cei care stiu au nevoie / doresc sa plaseze o anumita la o anumita data si nu vor
sa-si asume riscuri suplimentare privind ratele dobanzilor. Aranjamente pe rata forward a dobanzii (FRA) este un instrument financiar extrabilantier ce are
efecte similare cu un contract Forward Forward, doar ca in acest caz primeste / plateste diferentele intre ratele dobanzilor din piata si cele stipulate in
contractul FRA.
 Contracte futures pe rata dobanzii sunt tot instrumente financiare extrabilantiere ce pot ajuta partile sa se protejeze (sau sa speculeze) de evolutia ratelor
dobanzilor. Diferenta o intre celelalte doua il reperzinta faptulca sunt contracte standardizate si tranzactionate intr-un cadru bine organizat si reglementat.

Mai jos se poate observa o scurta descriere comparativa a instrumentelor ale pietei monetare 4:

Instrumente Tip de instrument Randamentul Scadenta Motivatia celui ce Motivatia celui ce

acceseaza banii ofera banii
Depozite interbancare Purtator de dobanda Randament la depozit Overnight 12 luni Acoperirea nevoilor Plasarea fondurilor
pe termen scurt excedentare pe
termen scurt
Certificate de depozit Purtator de dobanda Randament sau ≥ 7 zile De regula 1 Randament mai mare Sursa de finantare
(CD) dobanda la CD 12 luni decat la bonuri de pentru banci
trez, instrumente
lichide si sigure
Bonuri de trezorerie Emis cu discount Valoarea nominala ≤ 1 an Sigure si lichide Cost redus / volum
minus pretul platit mare
Cambii Emis cu discount Valoarea nominala Pana la 6 luni Randament mai mare Dobanzi si
minus pretul platit comparat cu bonuri comisioane percepute
de trezorerie si sunt reduse
relativ sigure
Hartii de valoarea Emis cu discount Valoarea la maturitate 1 luna ≤ 9 luni Randament mai bun Costuri mai mici de
(Commercial Paper ) minus pretul la comparativ cu finantare comparativ
achizitie bonurile de trezorerie cu ofertele de la banci
Repo Discount sau purtator Randamentul la Overnight 12 luni Randament mai bun, Costuri reduse de a
de dobanda imprumut sau achizita siguranta si lichiditate acoperi deficitele
la pretul mai mic comerciale
decat se face
rascumpararea

Principalele formule utilizate in calculul dobanzilor

Calculul dobânzii simple

Total sume de primit la scadenţă = principal x (1 + (rata dobânzii x
Dobânda = total sume de primit la scadenţă – principal = Suma initiala x rata dobanzii x perioada de fructificare

4 Phoon Chiong Tuck, ACI Board of Education – „ACI Dealing Certificate – A study guide” ,The Financial Markets Association and ACI Singapore, 2010, pp 40
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
Observaţie! Numărul de zile în an se socoteşte 360 sau 365 zile după caz.

Dobânda compus
Total sume de primit la scadenţă = principal x (1+rata dobânzii)numărul de ani

Dobânda efectiv „i*”

i* = [ în cazul a „n” plăţi în decursul unui an, iar calcularea dobânzii nominale când ştim dobânda efectivă se face cu ajutorul relaţiei: i =
[ -1] x n
în cazul în care ştim numărul exact de zile (nu doar „n” plăţi în decursul unui an), se poate utiliza formula: i* =[
-1

Dobânda compus continu

Rata dobânzii in cazul compunerii continue continue = x Ln [1+(i x

Sau echivalent = logaritm natural (1+i) = Sau echivalent = er x t

Respectiv rata dobânzii simple poate fi calculată când ştim rata dobânzii compuse continue:
i= - 1)

Valoarea prezent , Valoarea viitoare, valoarea timp a banilor pe

Investiţii pe termen scurt:

Valoarea viitoare = Valoarea prezentă x [1+(i x )]
Valoarea prezentă =
( )
Rata nominală a dobânzii
i=( - 1) x

Randamentul efectiv (echiv. anual) = ( -1

Investiţii pe termen lung:

Valoarea viitoare = Valoarea prezentă x (1+i)număr de ani

Valoarea prezentă = Valoarea viitoare x

Rata nominală a dobânzii = -1
ă

Factori de discount
Factor de discount pentru dobânda simplă =
Discountul ca si suma = valoarea nominala x (1-factorul de discount de mai sus)
Factor de discount pentru dobânda compusă =
Factor de discount pentru dobânda compusă continuă =

Conversii ntre dobânzi ale pieţei monetare şi ale pieţei de instrumente cu venit fix
Rata dobânzii instrumentelor cu venit fix = rata dobânzii pieţei monetare x (
Rata dobânzii pieţei monetare = rata dobânzii instrumentelor cu venit fix x (

Conversii ntre dobânzi anuale şi semianuale

Rata anuală compusă = ( -1
Rata semianuală compusă = (√ 2

Calcularea ratei dobanzii pentru o perioada „non-standard” cu ajutorul interpolarii ratelor dobanzilor:
Rdob interpolata = i1 + (i2-i1)x

Rata de rentabilitate nominal și real

Rata de rentabilitate reală ține cont și de factori ce nu tin de insusirile unui activ, cum ar fi inflația. Dacă rata inflației nu este semnificativă (doar câteva procente),
rata rentabilității se poate calcula direct, deducând din rata nominală, procentul de inflație, în schimb dacă se dorește obținerea unui rezultat mai riguros,
rentabilitatea reală se poate obține pe baza binecunoscutei formulei de calcul a lui Fischer:
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015

Rnominala = (1+Rreala)x(1+Rinflatiei) -1; Rnominala = √ - 1 pentru T ani., de unde putem deduce că

Rreala =

Media ratei de rentabilitate

În cazul în care rentabilitatea trebuie socotită ca o performanță medie înregistrată pe parcursul unei perioade mai lungă de timp, ea poate fi calculată ca o medie
aritmetică sau geometrică. În cazul mediei aritmetice: ̅ = ∑ .
Rata anuală de rentabilitate exprimată ca medie geometrică: Rgeom = √∏

În cazul previziunii unor rentabilități posibile de obținut în viitor, pe baza unor scenarii, atunci putem calcula “speranța de rentabilitate” E(R), sau rentabilitatea
așteptată, pe baza următoarei relații de calcul: E(R) = ∑ ; unde: E(R) = rentabilitatea estimată; pi= probabilitatea scenariului I luat în considerare; n=
numărul curent de stări economice luate în considerare; N = suma totală a stărilor și Ri= rata de rentabilitate pentru fiecare scenariu în parte luat în considerare.
Dispersia = ∑ ̅ , unde = rentabilitatea obținută în momentul i ̅ = rentabilitatea medie

n = numărul de perioade Abaterea medie pătratică este rădăcină pătrată a dispersiei: =√ =√ ∑ ̅ .

Notiuni de baza privind evaluarea instrumentelor pieței monetare5:

Evaluarea certificatelor de depozit:

ă ă
Sumele rambursate la scadență = valoarea nominală x (1+ rata cuponului x
ă î

Valoarea de piață a instrumentului =

Randamentul deținerii unui certificat de depozit =

( ( ))
=[ – ]
( ( ))

Evaluarea instrumentelor cu discount:

Suma primită la scadență = valoarea nominală

Valoarea pe piața secundară UNITEDKINGDOM =

( )

Rata randamentului real =

( )

Ratadiscountului =

ă ăț
Discountul ca sumă absolută = valoarea nominală x rata discountului x
ă î

In cazul efectelor de comert emise in SUA, valoarea acestora se determina cu ajutorul discountului PUR
ă ă
Valoarea pe piata secundara S.U.A. = valoarea nominală x (1- (rata discountului x
ă î

Rate forward:
( )
Rata Forward -forward = [ ] x[
( )

Valoarea contractuală a unui FRA = principal x (

( )

Pret contract futures pe rata dobanzii = 100 – (rata implicita fwd-fwd x 100)

Profitul sau pierderea pe un contract futures scadent la 3 luni = valoarea noționala a unui contract x x

.
Cashflow-ul in cazul unui Repo clasic:
Suma plătită la început = suma nominală a obligațiunii x (prețul curat + cuponul neonorat)/100

5 Steiner, Robert, „Mastering financial calculations – A step by step guide to mathematics of financial market instruments”, Prentice Hall, Financial Times, Pearson Education, 1998
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
ă
Suma rambursată la sfârșit = suma platită la început x (1+ rata repo x )
ă î

APLICATII
Aplicatia 1:

O suma de 5000 lei este plasata in regim de dobanda simpla pe o perioada de 70 de zile. Sa se determine procentul anual, daca suma finala este de 5020 lei.

Rezolvare:

Suma finala = suma initiala + Dobanda simpla

Dobanda simpla = Suma finala – suma initiala = 5020 – 5000 = 20 lei
Dobanda simpla = Suma initiala x rata dobanzii x perioada de timp
Rata doanzii = = x = 2,05% pe an

Aplicatia 2:

Un investitor deţine suma de 10.000 lei în martie 20XX şi doreşte realizarea unui depozit. În acest scop se adresează unei bănci comerciale care practică
următoarele rate ale dobânzii la depozite:

Termen La vedere 1 lun 3 luni 6 luni 1 an

Rata dobânzii (% pe an) 0,5 11,50 11,75 11,85 12,5

Ştiind că banca nu percepe comision de retragere, se cere:

a) Considerând că investitorul alege un depozit la termen pe 3 luni, determinaţi suma de bani şi dobânda obţinută de acesta. Precizaţi care este dobânda pe
care o va primi investitorul, dacă realizează un depozit la termen pe 6 luni şi retrage banii după 120 de zile.
b) Considerând că investitorul realizează un depozit la o rată a dobânzii fixă pe 1 lună/ 3 luni/ 6 luni/ 12 luni cu capitalizarea dobânzii pe care îl retrage după
un an, determinaţi suma finală şi dobânda obţinută. În care din cele 4 cazuri dobânda este mai mare?
c) Considerând că investitorul realizează un depozit la o rată fixă pe 6 luni, pe care îl retrage după doi ani, care este dobânda câştigată de acesta?
d) Determinaţi suma de care va dispune investitorul, dacă el constituie un depozit pe 3 luni cu capitalizarea dobânzii, pe care îl retrage după 6 luni şi 20 de
zile?

Rezolvare:

a) Pentru determinarea sumei finale şi a dobânzii obţinute de investitor în cazul unui depozit la termen fără capitalizarea dobânzii se aplică formula 3.2:
 3 D  S f  S0  10.293,75  10.000  293,75 lei
S f  10.000  1  11,75%    10.293,75 lei
 12 
Toate depozitele care sunt retrase înainte de scadenţă sunt bonificate doar cu rata dobânzii la vedere. Dacă investitorul va alege constituirea un depozit pe 6 luni dar
îl retrage după 120 de zile (3 luni), atunci nu primeşte decât 0,5%, rata dobânzii la vedere aferentă celor 120 de zile, adică:

S f  10.000   1  0 ,5% 
120  D  S f  S0  16,67 lei
  10.016,67 lei
 360 

b) Pentru determinarea sumei finale şi a dobânzii obţinute de investitor în cazul unui depozit la o rată fixă a dobânzii, cu capitalizarea dobânzii, retras după un an, se
aplică formula 3.4:
b.1. maturitate 1 lună
Perioada de reinvestire este o lună, iar în 12 luni se includ 12 perioade de fructificare ( n  12, m  12 ). Deci, suma finală şi dobânda vor fi:
12
S f  10.000   1  11,5%   D  S f  S0  1212,59 lei
1
 11.212,59 lei
 12 

b.2. maturitate 3 luni ( n  4, m  4 )

4
S f  10.000   1  11,75%    11.227,79 lei
3 D  S f  S  ,lei
 12 

b.3. maturitate 6 luni ( n  2, m  2 )

Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015

  D  S f  S  ,lei
S f  .    ,%    .,lei
  

b.4. maturitate 12 luni ( n  1, m  1 )

S f  .   ,%  . lei D  S f  S   lei

Se observă că dobânda cea mai mare este obţinută în cazul depozitului cu maturitatea cea mai mare. Aceasta se poate explica prin faptul că depozitele pe maturităţi
mai mari reprezintă resurse mai stabile atrase de bancă și de aceea banca le remunerează mai bine. De altfel, investitorii care optează pentru depozite cu maturităţi
mai mici doresc să aibă o investiţie realizată cu lichiditate mai mare în detrimentul unui câştig mai mic.

c) Un depozit cu capitalizarea dobânzii pe 6 luni retras după doi ani cuprinde 4 perioade de fructificare ( n  2, m  4 ).
4
S f  10.000   1  11,85%    12.589,07 lei
6 D  S f  S  ,lei
 12 
d) Investitorul va primi dobânda la 3 luni pe cele 6 luni:

 
S f  .    ,%    ., lei
  
Pentru următoarele 20 de zile, investitorul va primi la retragere doar dobânda la vedere, deoarece nu a menţinut banii în cont pentru încă 3 luni, aşa cum se specifica
în contractul de depozit. Primirea doar a ratei dobânzii la vedere reprezintă penalizarea pe care trebuie să o suporte investitorul pentru retragerea banilor înainte de
expirarea contractului de depozit.

S f  10.596,12   1  0 ,5% 
20  D  S f  S  ,lei
  10.599,06 lei
 360 

Aplicatia 3:

O persoana fizica realizează la 1 ianuarie 20XX un depozit cu capitalizare în valoare de 30.000 lei pe o perioadă de trei luni, pe care îl retrage după un an.
Cunoscând că rata dobânzii a avut evoluţia conform tabelului de mai jos, aflati:

a) Câştigul persoanei fizice ştiind că banca comisioneaza retragerea de numerar cu 0,5%.

b) Randamentul plasamentului sau.

Data 1.01.12 1.04.12 1.07.12 1.10.12

Rata dobânzii la 3 luni (% pe an) 6,52% 7,8% 9,1% 10,75%

Rezolvare:
a) Capitalizarea dobânzii presupune, aşa cum s-a menţionat, plasarea succesivă a sumei depuse pe 3 luni. În tabelul de mai jos se au în vedere dobânda şi suma
reinvestită:

Perioada Dobânda Suma la sfârşitul perioadei

Ian-Mar D1  S0  r1  t S1  S0  S0  r1  t  S0  1  r1  t 

Apr-Iun D2  S1  r2  t  S0  1  r1  t   r2  t S1  S0  1  r1  t   1  r2  t 

Iul-Sep D3  S2  r3  t  S0  1  r1  t   1  r2  t   r3  t S1  S0  1  r1  t   1  r2  t   1  r3  t 

Oct-Dec D4  S3  r4  t  S0  1  r1  t   1  r2  t   1  r3  t   r4  t S4  S0  (1  r1  t)  (1  r2  t)  (1  r3  t)  (1  r4  t)

Dobânda reprezentând câştigul persoanei fizice va fi:

D  S4  S0  S0  1  r1  t   1  r2  t   1  r3  t   1  r4  t   S0
 1  1  1  1
D  30.000  1  6,52%    1  7,8%    1  9,1%    1  10,75%    30.000
 4   4   4   4
D  2645,06 lei
Comisionul de retragere a banilor (notat cu c) se aplică la toată suma finală care se doreşte a fi retrasă:
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
Comision  S4  c  32.645,06  0,5%  163,23 lei
Câştigul net al persoanei fizice este:
Dneta  D  Comision  2481,83 lei
b) Randamentul investiţiei realizate este:
Dneta 2481,83
R  100   100  8,27%
Investitieinitiala 30.000

Aplicatia 4:
Dobanda aplicata unui plasament pe piata monetara cu o scadenta de 5 luni (153 zile cu baza de 360 zile) este de 7.42% pe an. Care este rata efectiva a dobanzii?
Rezolvare

Rata efectiva = -1 = -1 = = 7.5788%

Aplicatia 5:
Care este valoarea factorului de discount a unei rate a dobanzii anuale de 5.7%, pe o perioada de 92 zile (socotind baza de 360 zile)? Care este valoarea prezenta a
unei sume de 1000 RON peste 92 zile?
Dar factorul de discount de 3 ani, tinand seama de capitalizarea anuala (dobanda compusa)? Cat valoreaa azi echivalentul a 1000 RON peste 3 ani?

Rezolvare:

Factorul de discount 92 zile =

1000 RON92 zile x 0.98564274= 985.64 AZI RON

Factorul de discount 3 ANI = 0.846788669

1000 RON 3 ANI = 846.79 RON AZI

Aplicatia 6:

Rata dobanzii pentru 2 luni (61 zile) este de 5.45% iar pentru 3 luni (92 zile) este de 5.55%. Care este echivalentul ratei dobanzii pentru un plasament efectuat pe 69
zile?
Rezolvare:

R69 = R61+ (R92-R61) x =0.0545+(0.0555-0.0545)x( ) = 5.4758 %

Aplicatia 7:

Care este valoarea actualizata neta a unui flux de numerar dupa cum urmeaza, luand in calcul o rata a discontului de 8,15%:
An 1: +150 RON, An 2: +96 RON An 3: -72 RON An 4: +251 RON An 5: +179 RON
Rezolvare:

+ - + =: + - + +

= 138.6963+ 82.0764 – 56.9184 + 183.4711 + 120.9819 = 468.31 RON

Aplicatia 8:
Sa se determine capitalul pe cre trebuie sa il detina un investitor, astfel incat efectuand un plasament in regim de dobanda simpla, cu procentual anual de 5%, pe o
perioadade 8 luni, sa obtina un capital valorificat de 15.500 lei.
Rezolvare:

Suma finala = suma initiala x (1+ rata dobanzii x perioada de timp)

Suma initiala = = 15000 lei

Aplicatia 9:
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
Se efectueaza un plasament in regim de dobanda simpla in urmatoarele conditii:
 Capitalul valorificat: 7420 lei
 Dobanda simpla: 420 lei
 Procentul anual: 9%
Sa se determine durata pe care a fost efectuat plasamentul.
Rezolvare:

Dobanda simpla = Suma finala – Suma initiala

Suma initiala = Suma finala – Dobanda simpla = 7420 – 420 = 7000 lei
Dobanda simpla = Suma initiala x rata dobanzii x t

= = = 8 luni

Aplicatia 10:
Un investitor detine un capital de 4862,025 lei a urmare a efectuarii unui plasament realizat in urma cu 4 ani. Sa se determine capitalul initial daca procentul anual a
fost de 5%.
Rezolvare:

Suma finala = suma initiala x (1+ rata dobanzii)perioada

Suma initiala = = = 4000 lei

Aplicatia 11:
O persoana detine un capita de 1000 lei pe care il imprumuta pe o perioada de 6 ani, obtinand un capital final de 1586.87 lei. Sa se determine procentul cu care a
fost efectuat imprumutul.
Rezolvare:
Suma finala = suma initiala x (1+ rata dobanzii)perioada
(1+ rata dobanzii)perioada =

(rata dobanzii) = √ √ -1 = 8%

Aplicatia 12:
Posesorul unui capital de 2000 lei il plaseaza cu un procent anual de 4% obtinand un capital alorificat de 2433,30 lei. Sa se determine durata pentru care a fost
efectuat plasamentul.
Rezolvare:
Suma finala = suma initiala x (1+ rata dobanzii)perioada
(1+ rata dobanzii)perioada =

n= = = = 5 ani

Aplicatia 13:
O persoana a investit un capital de 5000 lei pe o durata de 3 ani, obtinand o dobanda de 1652,8 lei. Procentele anuale de dobanda au fost de 8% in primul an si 10%
in al doilea an. Sa se determine procentul anual de dobanda utilizat in anul 3.
Rezolvare:
Suma finala = suma initiala + dobanda compusa
Suma finala = 5000 + 16528 = 6652,8 lei
Suma finala = suma initiala x (1+rata dob1)x(1+rata dob2)x(1+rata dob3)

Rata dob3 = -1

Rata dob3 = -1 = 12%

Aplicatia 14:
Un investitor a efetuat un plasament pe o perioada de 5 ani, cu procentul anual de dobanda de 10%, obtinand o dobanda de 2136,785 lei. Sa se determine capitalul
initial.
Rezolvare:
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
Suma finala = suma initiala + dobanda compusa
Suma finala = suma initiala x (1+ rata dobanzii)perioada
Dobanda compusa = suma initiala x [(1+ rata dobanzii)perioada] – suma initiala
Dobanda compusa = suma initiala x [(1+ rata dobanzii)perioada -1]
Suma initiala = = = 3500 lei

Aplicatia 15:
Un investitor a plasat suma de 5000 lei cu capitalizare trimestriala, pe o perioada de 3 ani, obtinand un capital valorificat de 6067,01 lei. Sa se etermine rata
capitaliata a dobanzii.
Rezolvare:
Suma finala = suma initiala x (1+ rata capitalizata a dobanzii sau „effective rate”) perioada de timp

(1+ rata capitalizata a dobanzii sau „effective rate”)perioada de timp =

Rata capitalizata a dobanzii sau „effective rate” = √ -1

Rata capitalizata a dobanzii sau „effective rate” =( √ -1 ) x = 6,50%

Bibliografie:
- Bojesteanu Elena, Ciurila Nicoleta, Dumitrescu Bogdan, Sima Alina, Trifa Alina,- “Moneda”, Editura Did. si Pedagogica, 2011
- Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, „Produse si servicii bancare: corporate si retail bancar – principii si tehnici de analiza, creditare, monitorizare,
trezorerie si plati electronice”, Editura ASE, 2008
- Danila, Nicolae, Anghel Lucian, Radu Alina, Boitan Iustina, Bistriceanu Gabriel, Sinca Florin, „Corporate Banking. Produse si servicii bancare corporate”,
Editura Economica 2010
- Phoon Chiong Tuck, ACI Board of Education – „ACI Dealing Certificate – A study guide” and ACI Singapore, 2010
- Steiner, Robert, „Mastering financial calculations – A step by step guide to mathematics of financial market instruments”, Prentice Hall, Financial Times,
Pearson Education, 1998
- Untaru Florin, Penu Daniela, “Moneda si management bancar”¸Editura ProUniversitaria, 2012

TC2 - Produse bancare pentru finantare – Aplicatii – Acordarea si rambursarea creditelor

1.Un client se prezinta la BetaBank in vederea obtinerii unui imprumut, avand urmatoarea situatie:
- salariul incasat prin cont de card deschis la BetaBank de 6 luni;
- vechime la ultimul loc de munca: 7 luni
- vechime totala de munca: 12 ani
- domeniu de activitate: companie de aviatie – personal non-navigant
- profesie: contabil – economist
- situatie locativa: apartament – locuinta proprietate personala – de cca 2 an
- studii: superioare economice si post-universitare
- situatie familiala: casatorit – un copil
- venit lunar propriu (media ultimelor 3 luni): 2.600 lei
- venit lunar sotie (media ultimelor 3 luni): 1100 lei + 230 lei drepturi de autor (veniturile pentru drepturi de autor fiind luate in calcul in proportie de
60%)
- cheltuieli minime de subzistenta: 1.400 lei
- nu are alte credite contractate
- proprietati: locuinta proprietate personala achizitionata in urma cu 2 ani
- garantii: nu este cazul decat angajamentul de plata ce va fi semnat in cazul acordarii creditului
- avans: nu este cazul
- Caz 1: rambursarea creditului e va face prin rate de principal egale (sume lunare de plata descrescatoare)
- Caz 2: rambursarea creditului e va face prin rate de principal crescatoare (sume lunare de plata egale)
Cerinte:
a) Conform exemplului de mai sus, sa se intocmeasca fisa de evaluare a clientului (credit scorting), si sa se stabileasca ratingul de credit si daca se
incadreaza la contractarea unui credit de 15000 RON pe o perioada de 3 ani (36 luni).
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
b) Stabiliti gradul maxim de indatorare si aprobarea / sau nu a socilitarii sumei totale a creditului
c) Calculati suma lunara de plata ce urmeaza a fi platita lunar pe toata perioada de rambursare a creditului, daca ultima cotatie ROBOR 6M
considerata de banca este de 4,5% - atat in cazul in care opteaza pentru sume lunara de plata egale cat si pentru sume lunare de plata
descrescatoare.

Rating de credit Marja de risc de credit Grad maxim de indatorare Categorie de performanta
financiara
Intre 2,30 si 3,00 3,25 puncte procentuale 60% A
Intre 1,32 si 2,30 3,75 puncte procentuale 50% B
Intre 0,91 si 1,31 4,50 puncte procentuale 40% C
Intre 0,65 si 0,90 N/A N/A D
Sub 0,65 N/A N/A E

Rezolvare
Nr.crt Pondere Denumire indicator Punctaj Nr Punctaj
puncte obtinut
1 7% Locuinta clientului Vila / casa proprietate personala, 3 2
inclusiv mai multe locuinte
Apartament proprietate personala 2
Locuieste cu parintii 1
Locuinta cu chirie, alte situatii 0
2 3% Durata rezidentei la aceeasi adresa Peste 5 ani 3 2
Intre 1 si 5 ani 2
Mai putin de 1 an 0
3 5% Situatie familiala Casatorit 1 1
Necasatorit / vaduv / divortat 0
4 3% Numarul de persoane aflate in Nici o persoana 2 1
intretinere 1-2 persoane 1
Peste 2 persoane 0
5 5% Durata lucrata la ultimul loc de munca Mai mare de 5 ani 3 0
Intre 3 si 5 ani 2
Intre 1 si 3 ani 1
Pana la un an 0
6 20% Studii Doctorale, certificari profesionale 3 2
prestigioase
Studii superioare si post universitare 2
Studii medii 1
Studii gimnaziale 0
7 10% Vechimea cumulata in munca Peste 10 ani 3 3
Intre 3 si 10 ani 2
Intre 1 si 3 ani 1
Mai putin de un an 0
8 12% Referinte bancare (experiente avute cu Istoric de credit bun, depozite plasate, 3 3
banca pana in acest moment) domicilierea veniturilor
Cont curent / card de debit 2
Nici o referinta 0
9 25% Venit net al solictantului (debitor + Peste 4000 lei 3
codebitor) Intre 2000 si 4000 lei 2 2
Intre 1100 si 1999,99 lei 1
Sub 1099,99 lei 0
10 10% Garantii aduse Depozite colateral / garantii ale 3 0
administratiei publice centrale / locale
Garantii personale acceptate de 2
banca
Garantii reale 1
Fara garantii sau alte garantii 0
neagreate de banca
TOTAL 1,84

a) RATING-UL CLIENTULUI ESTE DE 1,84 puncte din maxim 3,00, adica se incadreaza in categoria de performanta B:
o Rata dobanzii practicate: ROBOR 6M + 3,75pp Adica: 4,5% + 3,75% = 8,25%
b) Gradul maxim de indatorare = (venituri eligibile – cheltuieli de subzistenta) x 50% = (3.838 -1.400)x 50% = 1.219 lei
 Venituri eligibile totale = 3.838 lei
 Venituri eligibile debitor = 2.600 lei
 Venituri eligibile codebitor = 1.100 + (60% x 230 lei) = 1.238 lei
 Cheltuieli de subzistenta = 1.400 lei
 suma maxima lunara ce poate fi achitata = 1.219 lei
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015

c) Var 1: sume lunare de plata descrescatoare (rate egale si dobanzi descrescatoare)

o Rata principal = Principal / Perioada = 15.000 / 36 = 416,17 lei
o Dobanda aferenta primei luni: 15.000 x 8,25% x = 103,125
o Suma lunara de plata prima luna (presupunand a fi 30 de zile lucratoare in prima luna) = 103,125+416,17 = 519,30 lei
Var2: sume lunare de plata constante (rate de principal crescatoare si dobanzi lunare descrescatoare)

o Anuitatea = = = = 471,78 lei

2. Presupunem ca pentru amortizarea unui anumit imprumut, s-au rambursat timp de 5 ani sumele 200.000, 300.000, 400.000, 150.000 si 250.000 RON, cu
un procent anual de 10%. Ce valoare initiala avea imprumutul?

Rezolvare:
Valoarea initiala = ∑ =( )=
( ) = (181.818,1818 + 247.933,8843 + 300.525,9204 +102.452,0183+ 155.230,3308) Valoarea initiala =

987.960,34 RON

3. Să se întocmească scadenţarul pentru un credit de 30.000 de RON , rambursabil în 6 rate de principal lunare constante , ştiind ca rata dobânzii este
egală cu 7% şi este constantă pe perioada rambursării.
a) rate de principal constante (sume lunare de plata descrescatoare)
b) rambursarea integrala a principalului la scadenta
c) anuitati constante

a) rate de principal constante (sume lunare de plata descrescatoare)

Suma
Luna Valoare rămasă Dobânda Rata de principal lunara
1 25.000 175 5.000 5175
2 20.000 145,83 5.000 5.145,83
3 15.000 116,67 5.000 5.116,67
4 10.000 87,5 5.000 5.087,5
5 5.000 58,33 5.000 5.058,33
6 0 29,17 5.000 5.029,17
Total 612,5 30.000 30.612,5

b) rambursarea integrala a principalului la scadenta

Suma
Luna Valoare ramasă Dobânda Rata de principal lunara
1 30.000 175 0 175
2 30.000 175 0 175
3 30.000 175 0 175
4 30.000 175 0 175
5 30.000 175 0 175
6 0 175 30.000 30. 175
Total 1.050 30.000 31.050

c) anuitati constante

 = = 5.102,58 lei
( )

Luna Valoare ramasa Dobanda Rata de principal Anuitate

1 25.072,42 175 4.927,58 5.102,58
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015

2 20.116,1 146,26 4.956,32 5.102,58

3 15.130,86 117,34 4.985,24 5.102,58
4 10.116,54 88,26 5.014,32 5.102,58
5 5.072,99 59,01 5.043,57 5.102,58
6 0 29,59 5.072,99 5.102,58
Total 615,46 30.000 30.615,48

4.Un client ce beneficiaza de un venit net de 5000 RON doreşte sǎ acceseze un credit imobiliar (anuitǎţi lunare constante) în vederea cumpararii unui imobil
la un pret de 200.000 RON. Avansul cerut de creditor este de 20% din valoarea imobilului.

a)Care este suma maximǎ a creditului ce poate fi accesat pe o perioada de 25 de ani tinand cont de o rata a dobanzii de 7% dacă prin norme banca impune
suma maxima lunara la 50% din veniturile clientului?
b)Care ar trebui sǎ fie venitul net al clientului pentru a împrumuta suma necesarǎ cumpararii imobilului pe o perioadǎ de 12 ani?

Rezolvare :

Suma lunara maximǎ în condiţiile unui venit lunar de 5.000 de RON este 5.000 * 0,50 = 2.500 RON.
r  300
1  (1  )
12
Creditul maxim = Suma lunara maxima* =2.500 x 
r
12
Creditul maxim= 2.500 * =2.500 * 141,487717= 2.500 * 96,88154869 = 353.719 RON

b) Suma necesarǎ cumpararii imobilului este egalǎ cu valoarea acestuia din care scǎdem avansul de 20%.Deci, creditul solicitat va fi in suma maxima de
200.000-20%*200.000 = 160.000 RON
r 144
1  (1  )
Creditul = Suma lunara maxima* 12 
r
12
Suma lunara maxima = 160.000 x 160.000 x = 1.645,41 RON

 Venitul minim al clientului trebuie sa fie minim = 3.290,82 RON.

5. O persoana fizica a contractat un credit de consum pe 6 luni in urmatoarele conditii: suma imprumutata 10.000 RON, rata dobanzii 11% variabila,
comision de acordare 3%. Dupa 2 luni, datorita evolutiilor de pe piata monetara, banca majoreaza dobanda la 12% iar incepand cu luna a 5 a rata dobanzii
scade la 9%. Rambursarea se face in anuitati lunare constante.
a) Intocmiti graficul de rambursare
b) Calculati DAE.
c) In cazul perceperii unui comision de rambursare anticipata de 3% (la sold), care este suma pe care trebuie sa o ramburseze anticipat dupa luna a 4 a?

Rezolvare:

Anuitatea = = = 1.720,545476 primele 2 luni

( )
Dupa 2 luni soldul ramas = 6.727,310992 lei
 Noua anuitate = = = 1724,082422 lei
( )
Dupa 4 luni soldul ramas = 3.397.124275 lei
 Noua anuitate = = = 1717.6947542 lei
( )

Valoare Rata de
Luna Dobanda Anuitatea
ramasa principal
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
1 8.371,121191 91,66666667 1.628,878809 1.720,545476
2 6.727,310992 76,73527758 1.643,810198 1.720,545476
3 5.070,50168 67,27310992 1.656,809312 1.724,082422
4 3.397,12428 50,70501680 1.673,377405 1.724,082422
5 1.704,90796 25,47843206 1.692,216322 1.717,694754
6 - 12,78680970 1.704,90796 1.717,694754

DAE = ?
Suma neta primita de client = 10000 x (1 – 3%) = 9.700 lei

9.700 = + + + + +
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

DAE este solutia unei ecuatii de gradul 6. Pentru a gasi valoarea DAE, putem apela la interpolare:
1) Cautam un DAEm pentru care VAm > 9700
2) Cautam un DAEM pentru care VAM < 9700

Astfel: Ex: DAEm = 10%  VAm = lei

DAEM = 30%  VAM = lei

+ + + + + = 10.030,16
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

+ + + + + = 9.478,49
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

165,501 – 551,67DAE = 44,302

DAE = 21,9694745% aprox 21,97%

c) Sold la finalul celei de-a 4 luni (sold initial aferent lunii a 5 a): 3.397,12428
 comision rambursare anticipata: 3% x 3.397,12428 = 101,9137
Suma de plata pentru rambursarea anticipata = sold + comision rambursare anticipata = 3.499,04 lei

6. O persoana fizica a contractat un credit in urmtoarele conditii: suma imprumutata 100.000 lei, rata dobanzii 7%, scadenta 12 ani, modalitatea de
rambursare in sume lunare constante (anuitati constante). Determinati dobanda platita in luna 100, respectiv suma totala de achitat in cazul rambursarii
integrale inainte de scadenta – dupa achitarea sumei (dobanda si principal) aferenta lunii 127.

Rezolvare:

( )
Anuitatea = = = 1.028,3811 lei
( )

Valoare dobanda la in luna 100= ?

Valoarea dobanzii se calculeaza la soldul final aferent lunii 99

Ak= =  1.028,3811 =
( ) ( ) ( )

Credit ramas99 = 1.028,3811 x 0,230286830 x = 40.598,16 lei.

Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
Deci dobanda platita la sold = 40.598,16 x = 236,8226 lei

Obs! Datorita rotunjirilor, rezultatul poate sa difere cu cativa lei fata de rezultatul obtinut in MsExcel.

TC3 + TC4 Produse si servicii de trezorerie

Plasamente:

- Depozite cu dobanzi negociate

- Depozite cu randament indexat sau depozite structurate
- Depozite Forward – Forward
- Plasamente in titluri de stat
- Plasamente in titluri de datorie pe termene scurte, medii si lungi emise de institutii private (titluri corporative)
- Produse - Note structurate:
- Achizitionarea de unitati ale fondurilor de investitii locale sau globale
- Tranzactionarea de metale pretioase – in cont sau cu livrare fizica:

Schimb valutar si protejarea fata de riscul de schimb valutar si riscul de rata a dobanzii:

- Tranzactii valutare spot si pre-spot negociate

- Tranzactii valutare SPOT sau TODAY
- Tranzactii forward pe cursul de schimb
- Tranzactii de tip swap valutar
- Tranzactii valutare in marja
- Tranzactii swap pe rata dobanzii (Interest Rate Swap – IRS)
- Tranzactii forward pe rata dobanzii (Forward Rate Agreement – FRA)
- Optiuni pe rata dobanzii:
o Cap – in baza unei prime, ofera protective impotriva cresterii dobanzii peste un anumit nivel permitand detinatorului unei astfel de
optiuni sa beneficieze de scaderile de dobanda
o Floor – in baza unei prime, permite beneficierea de cresterea nivelului ratelor de dobanda concomitant cu protejarea impotriva oricarei
scaderi a cotatiilor pietei sub nivelul de exercitare a optiunii Floor.
o Optiuni Call sau Put inclusiv urmarirea unor strategii complexe cu optiuni valutare.

Tranzactii directe in piata instrumentelor cu venit variabil, marfuri si alte instrumente derivate:
- Tranzactii directe (discretionare sau „execution only”) cu actiuni, indici, CFD-uri pe actiuni si indici, marfuri:
- Optiuni si structuri pentru protectia impotriva riscurilor aferente ratelor de dobanzi, pietelor de actiuni respectiv pietelor de marfuri (petrol &
produse petroliere, gaz & energie, metale pretioase & metale industrial, carbuni, fier, emisii de carbon si agricultura & soft commodities)

Servicii de custodie si depozitare:

- cercetare pentru investitii si analiza financiara si alte forme de recomandare generala referitoare la tranzactiile cu instrumente financiare;
- servicii in legatura cu subscrierea in baza unui angajament ferm
- pastrarea in conditii de siguranta a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) prin deschiderea, in numele fiecarui OPC, de conturi de
valori mobiliare si conturi bancare pentru decontarea tranzactiilor;
- controlul permanent, din punct de vedere al respectarii legalitatii, asupra operatiunilor societatilor de administrare a investitiilor;
- inregistrarea, verificarea, monitorizarea activelor pe care le detine un OPC; efectuarea platilor din contul OPC si disponibilizarea instrumentelor
financiare, numai la primirea instructiunilor corespunzatoare de la societatea de administrare a investitiilor;
- certificarea valorii activelor totale si a activelor nete in baza documentelor specifice; certificarea numarului de investitori si a valorii unitare nete,
pentru fiecare zi lucratoare.

Servicii emitenti
- servicii de decontare piaţa spot şi derivate pentru intermediari, subscriere oferte publice, distribuire dividende pentru emitenţi, distribuţie unităţi
de fond inclusiv distribuţie fonduri

Analize si rapoarte de piata (FX, MM, FI, Equities, Commodities, Structured Products):
- Rapoarte zilnice de trezorerie
- Rapoarte saptamanale de trezorerie
- Rapoarte lunare si semestriale de trezorerie (Romanian Economic Outlook)
- Sinteze macroeconomice
- Rapoarte de companie (servicii de brokeraj
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
Partea a II a: - Instrumente ale pietelor valutare – Concepte de baza

Prin notiunea de piata valutara se intelege ansamblul relatiilor dintre cumparatorii si vanzatoriii de devize alaturi de intermediarii acestor tranzactii. Sunt
patru mari evenimente care au marcat evolutia pietei valutare: anul 1880 – etalonul international aur, 1944 – Acordul de la Bretton Woods, 1973 – cursurile
flotante si aparitia monedei unice europene la inceputul anilor 2000. Conversia intre valute se realizeaza pe baza cursului de schimb valutar (curs FX) iar
legatura dintre cursurile FX si instrumentele pietei monetare este data de ratele dobanzilor, dobanzi ce reprezinta prin definitie pretul banilor exprimat in
moneda respectiva. Principalii factori care au contribuit la dezvoltarea pietei FX au fost: tendinta de liberalizare a comertului mondial, cresterea ponderii
finantarii internationale in tranzactiile comerciale, cresterea ponderii anumitor monede nationale in schimburile mondiale (moneda unica europeana, dolarul
canadian, dolarul australian, yuan-ul chinez sau realul brazilian. Factorii care influenteaza cursurile de schimb valutare, sunt de natura economici
(paritatea puterii de cumparare, ratele relative ale dobanzii, conditiile economice, cererea si oferta de capital), politici – conjuncturali si de natura umana
(psihologica – asteptarile pietei explicati cu ajutorul teoriei reflexivitatii si analizei tehnice).

Cotatiile pentru valute constau intr-o moneda de baza (“base currency”) si o moneda cotata (“counter currency”). Cotatiile pot fi directe (cand o unitate
de moneda straina poate fi schimbata contra unei sume variabile a monedei interne), respectiv indirecte (cand o unitate de moneda interna poate fi
schimbata contra unei sume variabile de moneda straina). Cotatia indirecta = (1/cotatia directa). Principalii actori ai pietelor valutare sunt in principal bancile
comerciale si de investitii care pot face trading in nume personal (trading proprietar), pot actiona in numele clientilor sau ca si formatori de piata (market
makeri). Alaturi de institutiile financiare, in pietele valutare pot fi deasemenea fonduri de investitii sau hedging, fonduri de pensii, case de brokeraj, companii
ce nu au ca obiect de activitate realizarea de tranzactii valutare (operatiuni de acoperire a riscurilor – hedging sau operatiuni comerciale) respectiv chiar
investitori / traderi individuali sau simple case independente de schimb valutar.

Principalele instrumente ale pietelor valutare sunt:

 Tranzactiile valutare: tranzactii spot respectiv tranzactii forward (directe sau prin swapuri valutare)
 Produse derivate : aranjamente sintetice pe schimburi valutare (SAFE), contracte futures pe valute, swapuri pe valute, optiuni

Prin tranzactii spot se inteleg tranzactiile are caror livrari sau reglementari se realizeaza de regula la 2 zile lucratoare dupa data tranzactiei (sunt si exceptii)
iar prin tranzactii forward livrarea se face la o data viitoare (definita in momentul tranzactiei).

Termeni specifici tranzactiilor valutare:

Exemplu de cotatie – EUR / USD: 1.3250 - 1.3255
 Big figure – de regula cursul valutar este exprimat in 4, uneori 5 zecimale. Big figure se refera doar la primele doua zecimale. De pilda in cazul
acesta este 1.32
 Valuta cotata – in acest caz este USD
 Valuta de baza – in acest caz este EUR
 Pips – cea mai mica modificare de pret (0.0001) – “percentage in point”
 Spread – diferenta intre cotatiile “bid” si “ask”.
 Bid – pretul la care market-maker-ul (formatorul de piata) este dispus sa cumpere valuta de baza ex: EURUSD 1,3250
 Offer – pretul la care market – marker-ul este dispus sa vanda valuta de baza
 “Flat” sau “Square” – descrie situatia in care nu exista pozitii deschize (active) in piata. Ex: EURUSD 1.3255
 “Mine” / “Yours” – tranzactie perfectata – “Cumpar” / “Vand”
 “Given / Paid” se utilizeaza pentru raportarea activitatii
 “choice” – este utilizat cand un participant la piata doreste sa cumpere sau sa vanda valuta de baza la acelasi curs.

Tranzactii valuare de tip “cross” se refera la perechile valutare in care niciuna din valutele implicate nu reprezinta dolarul american (USD).
Exista cateva reguli de calcul a tranzactiilor cross in functie de perechile valutare in discutie, si anume:
Cazul 1: o pereche valutara cotata direct (moneda de baza USD) si o pereche valutara cotata indirect (moneda de baza non-USD) cotata fata de USD: se
inmultesc partea stanga cu stanga iar partea dreapta cu dreapta.
Ex: USD/CHF 0.9075 – 0.9080 GBP/USD 1.62.33 – 1.6240  GBP/CHF 1.4731 – 1.4746

Cazul 2: ambele valute sunt cotate fata de USD (moneda de baza este USD): se impart partile opuse
Ex: USD/JPY 79.83 – 79.85 USD/CHF 0.9076 – 0.9078  CHF/JPY 87.94 – 87.96

Cazul 3: ambele valute sunt cotate indirect fata de USD (fata de o baza non-USD): se impart partile opuse.
Ex: GBP/USD 1.6233 – 1.6240 AUD/USD 1.0420 – 1.0425  GBP/AUD 1.5571 – 1.5585

Tranzactii forward (outright) directe se refera la tranzactiile intre doua partide de a schimba intre ele doua valute diferite la un curs convenit astazi, cu
livrare la o data viitoare predefinita.
( )
Cursul forward outright = cotatia spot x =
( )
( )
Cursul forward outright perioade lungi > 1 an = cotatia spot x
( )

Punctele forward reprezinta diferentialul ratei dobanzii dintre cele doua valute implicate in tranzactie si cu ajutorul carora se stabileste cotatia forward
(adunandu-se / scazandu-se dupa caz din cotatia spot). Daca punctele forward se adauga la cursul spot, atunci valuta de baza se tranzactioneaza cu o
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
prima pe piata forward (adica rata dobanzii pentru valuta de baza este mai scazuta decat cea a valutei cotate). In situatia inversa, cand punctele forward
se scad, atunci putem spune ca valuta de baza se tranzactioneaza cu un discount pe piata forward (rata dobanzii pentru valuta de baza este mai
ridicata decat cea pe pentru valuta cotata). Exista si situatia cand aceste puncte se tranzactioneaza in jurul paritatii (atat cu prima cat si cu discount) – de
pilda -2/+2. In functie de cotatiile punctelor swap – bid si ask, avem trei cazuri:
 Bid < Offer  punctele swap sunt pozitive si se tranzactioneaza cu prima
 Bid > Offer  punctele swap sunt neegative si se tranzactioneaza cu discount.
 -3 / 1 sau 3/1 sau A/P  punctele swap se tranzactioneaza astfel: in partea stanga cu discount si in partea dreapta cu prima.

Cursul forward outright = cotatia spot + punctele forward

Punctele forward swap =
( )–( )
=cotatia spot x
( )

Aproximarea punctelor forward swap spot x diferentialul de dobanzi x

Aproximarea diferentialului de dobanzi
Prin swap FX se intelege o pereche de tranzactii valuare (o cumparare si o vanzare) pentru doua date ale valute diferite, dintre care una este spot. Short
dates (tranzactii swap cu termene mai putin de o luna):
 O/N – “Overnight” – incepand de azi pana in prima zi bancara dupa ziua de azi
 T/N – “Tommorow Next” – incepand cu prima zi bancara dupa ziua de azi pana a doua zi bancara dupa ziua de azi, adica Spot
 S/N - Spot Next – incepand cu data Spot pana la prima zi bancara dupa Spot
 S/W – Spot – One Week – incepand cu data Spot pana la o saptamana dupa Spot.

“Broken dates” sau “cock dates” sau “odd dates” se refera la perioade intermediare intre termenele fixe (comune). In cazul datelor anterioare spotului,
regula de calcul a cursurilor forward este inversata: practic in loc de adunare a punctelor se scad punctele (si viceversa), totodata inversandu-se bidul cu
askul. Logica se inverseaza deoarece practic in acest caz si cotatia spot este de data aceasta ce-a de-a doua cotatie ca timp iar cotatia forward prima.

Arbitrajul pe cursul forward si rata dobanzii (“Covered interest arbitrage”) se poate calcula exprima cu ajutorul formulelor:
Calcularea dobanzii pt moneda cotata =
[ (1+ rata dobanzii monedei de baza x -1]x

Calcularea dobanzii pt moneda de baza =

[ (1+ rata dobanzii monedei cotate x -1]x

Notiuni de baza privind produsele financiare derivate

Printr-un instrument derivat se intelege un contract financiar intre doua sau mai multe parti, care deriva din valoarea viitoare a unui activ de referinta.
Exista in principal, 4 mari categorii de produse derivate tranzactionate in prezent: Contracte Forward, Contracte Futures, Optiuni si Tranzactii swap.

Contractul forward6, reprezinta un acord intre doua parti, prin care acestea accepta sa cumpere, respectiv sa vanda o anumita cantitate din activul de baza
(o marfa, un instrument financiar guvernamental, o valuta sau un alt instrument financiar) la un anumit pret, cu livrarea la o data viitoare, avand toate
condiitile convenite in prezent: pret, cantitate, calitate, data reglementarii, obiectul livrarii si orice alte conditii se impun. Pretul forward este compus din pretul
spot si un anumit cost de derulare a contractului („cost of carry”).

Contractul futures reprezinta un acord de a cumpara sau de a vinde o cantitate specificata dintr-un activ denumit activ suport, sau activ de baza (de
exemplu, o marga sau un instrument financiar), la o data viitoare, la un pret predeterminat. Cand pretul futures este mai mare decat cel spot, se spune ca
intre cele doua preturi exista o relatie de tip „contango” (pretul futures se tranzactioneaza cu prima fata de spot), daca pretul futures este sub pretul spot,
atunci ele se spune ca exista o relatie de tip „backwardation” (pretul futures se tranzactioneaza cu discount fata de spot), iar diferenta intre cele doua preturi
(futures si spot) se numeste „baza”.
„Open interest” este un indicator important in previziunea evolutiilor bursiere, in special in anumite momente cheie: spre sfarsitul unui trend major, dupa
inregistrarea unei cotatii maxime (cand odata cu scaderea pretului se inregistreaza si scaderea brusca a open-interest-ului), in timpul range-ului
(consolidarilor de pret) sau in timpul momentelor de inversiune (top sau bottom). Exista in principal cateva situatii ce modifica sau nu nivelul open-interest,
astfel7:
 daca si cumparatorul si vanzatorul initiaza noi pozitii, „Open Interest” creste
 daca si cumparatorul si vanzatorul isi lichideaza vechile pozitii, „Open Interest” scade
 daca doar unul dintre ei lichideaza, in timp ce altul initiaza o noua pozitie, „Open Interest” ramane neschimbat.

Astfel, avem patru categorii de trenduri in functie mixul evolutiilor pretului, volumului si a „Open Interest-ului”:
Pret Volum Open interest Semnificatie
Creste Creste Creste Trend puternic ascendent
Creste Scade Scade Trend slab – este posibila o corectie in curand
Scade Creste Creste Trend puternic descendent
Scade Scade Scade Trend slab – este posibila o corectie in curand

6 Baroga, C., Boboc, St., Popescu, V. – „Dictionar Englez Roman, Piata de capital, Termenii Esentiali”, Editura Hrema, Bucuresti, 2003.
7 Sursa: http://bursier.ro/dea10/2009/02/18/volumul-si-open-interest/
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015

Optiunea reprezinta un contract care confera detinatorului sau dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara (in cazul unei optiuni de tip „call”), sau de a vinde
(in cazul unei optiuni de tip „put”), un anmit activ denumit activ de baza, la un pret prestabilit, intr-o anumita perioada de timp. Daca acest drept nu este
exercitat in perioada de timp specificata, optiunea expira.
Contract Swap8 – reprezinta un instrument financiar derivat inchis, prin care participantii schimba riscul si avantajele aferente unor obligatii contractuale de
plata variabile sau fixe, cu riscul si avantajele aferente unor obligatii contractuale de plata fixe sau variabile. Participantii sunt numai persoane juridice
angajate in contracte de emisiune a instrumentelor financiare transferabile, cu grad de rating diferit, contracte comerciale, plati in moneda nationala sau alte
valute, precum si in activitati de arbitraj, hedging si speculatie. Contractele swap nu au loc intre partenerii contractelor economice principale de vanzare /
cumparare, ci separat, intre acestia si un intermediar specializat care isi asuma separata riscul variatiei de pret. Deoarece asemenea contracte nu sunt
standardizate, ele nu se pot tranzactiona pe o piata organizata si reglementata, ci se negociaza individual (pe o piata OTC).

Principalele diferente intre produsele derivate tranzactionate la bursa si cele tranzactionate OTC, pot fi sintetizate in tabelul urmator9:
Derivative tranzactionate la bursa
 Produse derivate disponibile: futures, optiuni si swap
 Produse derivate tranzactionate intr-un ring
competitiv, prin strigare directa
 Specificatii contractuale standardizate si publicate
 Preturile sunt transparente si usor accesibile
 Jucatorii de pe piata nu se cunosc intre ei
 Orele de tranzactionare sunt publicate, iar regulile
bursei trebuiesc respectate.
 Existenta unor case de clearing
 Pozitiile se pot inchide si tranzactiona cu usurinta
 Sunt putin contractele finalizate prin expirare sau
livrare fizica
 Contractele pot fi tranzactionare de investitori
particulari.
Derivative tranzactionate OTC
 Produse derivate disponibile: futures si optiuni
 Produse derivate tranzactionata pe o baza privata si
negociate individual
 Nu exista specificatii standard desi intrumentele cele
mai simple sunt curent intalnite (instrumente tip „plain
vanilla”)
 Preturile nu sunt foarte vizibile
 Jucatorii de pe piata trebuie sa se cunoasca intre ei
 Piete 24/24h, 5 zile din 7, care sunt mai putin bine
reglementate
 Pozitiile nu se pot inchide sau transfera cu usurinta
 Majoritatea contractelor se finalizeaza prin expirare
sau prin livrare fizica
 Utilizate de regula de marile corporatii, banci,

Tipuri de operatiuni

Operatiunile de acoperire – „Hedging”  presupun angajarea unei pozitii pe piata futures opusa fata de pozitia detinuta pe piata cash (spot) pentru a
inlocui temporar o tranzactie care urmeaza sa fie facuta pe piata cash spot) ca protectie impotriva riscului ca pretul sa aiba o evolutie nefavorabila pe piata
cash.

Operatiuni speculative  speculatorii accepta sa preia riscurile celorlalti, riscuri peste medie, in speranta obtinerii unor rentabilitati peste medie, in general
intr-o perioada de timp relativ scurta.

Operatiuni de arbitraj  consta in profitarea de diferentele dintre preturile existente pe piete diferite pentru aceeasi valoare mobiliara prin vanzarea ei pe
piata care are pretul mai mare si cumpararea simultana a acesteia de pe piata care are pretul mai mic. Arbitrajorii indeplinesc functia economica de
eficientizare a tranzactiilor cu instrumente financiare listate in cadrul mai multor burse sau piete organizate in acelasi timp. Exemple: cumpararea unui
contract pe un anumit produs, simultan cu vanzarea unui contract pe acelasi produs, la aceeiasi bursa, dar cu luni de livrare diferite; cumpararea si vanzarea
simultana a cate unui contract pe acelasi produs cu livrarea in aceeasi luna, dar la burse diferite.

Utilitatea, limitele si riscurilor produselor financiare derivate

Chiar daca menirea lor este sa redistribuie riscurile pietei, utilizarea instrumentelor financiare derivate intr-un mod necorespunzator, poate fi un factor de
instabilitate atat la nivel individual cati si la nivel sistemic. In mod paradoxal, instrumentele derivate, in anumite circumstante pot accelera volatilitatea,
datorita speculatiilor intensive practicate de unii jucatori din paita. Speculatia „pura” este inlesnita pe piata produselor derivate si datorita efectului ridicat de
levier pe care le caracterizeaza. Dupa cum profiturile se pot multiplica intr-un ritm spectaculos, la fel si pierderile. Perturbatiile si volatilitatea excesiva a
activelui suport pot duce la riscuri sau variatii brutale ale randamentelor in portofoliile celor ce le tranzactioneaza. Liberalizarea miscarii capitalurilor,
progresul stiintific si al comunicatiilor, lichiditatea la toate orele si accesul liber incepand de la cateva sute de dolari la piete in timp real, sunt principalii factori
ce fac ca lichiditatea, incertitudinea si volatifitatea sa creasca pe pietele financiare. Chiar daca riscurile asociate tranzactionarii produselor derivate nu difera
foarte mult cu cele ale tranzactionarii produselor financiare simple (actiuni / obligatiuni), ele totusi necesita unele metode mai speciale pentru evaluarea,
stabilitrea si controlarea riscurilor implicate. Trei mari factori pot genera sau creste aceste riscuri: lipsa transparentei din punct de vedere informational, lipsa
educatiei actorilor din piata financiara cu privire la utilizarea acestora, si folosirea inadecvata a acestor instrumente datorita masurarii incorecte a riscurilor.

Principalele tipuri de riscuri intalnite in tranzactionarea instrumentelor financiare derivate sunt: riscul de credit (de contrapartida), riscul de piata, riscul de
lichiditate, riscul operational (include si alte riscuri cum ar fi: riscul juridic, riscul de reglementare, riscul de impozitare, riscul contabil si riscul sistemic), riscul
strategic (ce se refera la tranzactionarea cu parteneri inadecvati, costuri scapate de sub control, interpretarea incorecta a solicitarilor clientilor, conduita
antreprenoriala a traderilor din institutiile financiare). Managementul riscului este o activitate complexa, multidirectionala si presupune parcurgerea unor
etape, de regula in orice proces de conducere. Aceste etape pot fi succesive sau simultane, ele reprezentand urmatoarele demersuri specifice 10: intelegerea
fiecarui tip de risc, identificarea tuturor tipurilor de risc, evaluarea anticipata a riscurilor, definirea politicii de management a riscurilor, determinarea limitelor
de risc, stabilirea si implementarea procedurilor de management al riscurilor si controlul riscurilor.

8 Sursa: http://contabilitateafirmei.manager.ro/dictionar/contract_swat.htm
9 Reuters – „Introducere in studiul pietelor de obligatiuni”, Seria Reuters pentru educatie financiara, Ed. Economica 2001. Pg 178
10 Paraipan, L., Stanciu, C. – “Managementul financiar al riscului”, Bursa Romana de Marfuri, Editura Adevarul, Bucuresti 2002
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
Tranzacţiile FX Swap sunt operaţiuni ce implică cumpărarea şi vânzarea simultană a unei sume într-o valută contra altei valute, cu decontare însă la date
diferite (spot vs forward) şi la cursuri prestabilite (spot vs forward). Companiile apelează la astfel de tranzacţii pentru acoperirea necesarului de lichidităţi pe
termen scurt în valută pe care nu o are în prezent şi pentru avantajul pe care îl oferă în privinţa eliminării riscului de curs de schimb respectiv rată a dobânzii.
Alternativele utilizării unui astfel de contract pentru o companie ce are de încasat la scadenţă o anumită sumă în valuta, sunt fie efectuarea schimburilor
valutare la data exigibilităţii creanţelor/datoriilor, expunându-se astfel la riscul de curs de schimb, fie prin utilizarea unei linii de credit în valuta concomitent
cu realizarea unui depozit cu aceiași sumă şi scadență în RON. Avantajele tranzacţiilor FX Swap rezidă în faptul că acoperă compania atât de riscul de curs
de schimb cât şi de riscul de rată a dobânzii, permiţând astfel realizarea unei gestiuni optime a lichidităţilor cu costuri reduse.

Contractele IRS (“Interest Rate Swap”) sunt utilizate de către companii în vederea gestionarii riscului de rată a dobânzii pentru activele şi pasivele
purtătoare de dobânzi fixe/variabile. Aceste tranzacţii presupun un acord între companie şi o contrapartidă (de regulă o instituţie de credit) în cadrul căreia
fiecare parte plăteşte sumele de plată aferente ratelor de dobânzi prestabilite, periodic pe toată perioada contractuală. Pentru a se evita riscul de credit,
părţile pot conveni ca plăţile să nu fie realizate la valorile nominale ci doar la nivelul sumele nete. Avantajele utilizării unui astfel de contract rezidă în
reducerea costurilor de finanţare cât şi o mai bună protecţie faţă de riscul de rată a dobânzii. Exista mai multe categorii de instrumente swap:Swap-uri pe
rate ale dobanzii – Interest Rate Swap, Swap-uri pe valute - currency swap si Swap-uri pe marfuri – commodity swaps.

Contracte Swap pe rata dobanzii (Interest Rate Swaps – IRSs) reprezinta o intelegere intre doua parti, prin care o parte este de acord sa plateasca
celeilalte o rata variabila a dobanzii (care depinde de nivelul ratelor dobanzii de pe piata), iar cealalta este de acord sa plateasca primei parti o rata fixa a
dobanzii. Fiecare plata a dobanzii se calculeaza in functie de aceeasi suma fixa de bani care este denumita suma valoarea imprumutului suport (notional
principal/ amount) al contractului swap. Aceasta este folosita doar la efectuarea calculelor, nici o astfel de suma nu este platita de una din parti, celeilalte.
Fiecare parte datoreaza celeilalte o anumita suma de bani, asa incat, pentru a regla conturile, partea care datoreaza suma mai mare plateste celeilalte doar
diferenta. Nici un imprumut sau depozit de baza nu este afectat de swap, deoarece swap-ul este o tranzactie separata. Cel mai simplu tip de IRS, este
cunoscut sub denumirea de swap „plain vanilla” si implica plati de dobanzi fixe pentru plati de dobanzi flotante (fixed for floating). Swap-urile floating –
floating mai sunt cunoscute si sub denumirea de basis swaps sau diff swaps.
Forward Rate Agreement (FRA) reprezintă o întelegere între două părți, prin care se fixează rata dobânzii ce urmează a se aplica unui împrumut
(principalul) sau al unui depozit ce începe și se termină la o dată viitoare bine determinată. FRA nu presupune un schimb de principal, decât diferența netă
între dobânda FRA și dobânda pieței la momentul expirării contractului FRA. Când se cumpăra un FRA, este stabilită o rată a dobânzii pentru un credit iar
când se vinde, se stabilește o rată a dobânzii pentru un depozit.

Opțiuni pe rata dobânzii:

Opțiuni Cap: reprezintă un contract pe rata dobânzii ce permite cumpărătorului în schimbul unei prime plătite, să se protejeze împotriva unei creșteri ale
ratelor dobânzii peste un anumit nivel (așa numit nivel de exercitare Cap). Avantajele rezidă în existența unui singur cost (prima opțiunii, fixă și cunoscută de
la începutul tranzacției) și pot acoperi o gamă largă de scadențe, valori și prețuri de exercitare.
Opțiuni Floor: asemănătoare opțiunilor Cap, cu excepția că permite cumpărătorului protejarea împotriva unei scăderi ale ratelor dobânzii peste un anumit
nivel (așa numit nivel de exercitare Floor).
Optiuni Collar: reprezintă o combinație între contractele Cap și Floor astfel că, în cazul unui împrumut, o opțiune Collar oferă o rată minimă și maximă a
dobânzii de plătit, iar în cazul unui plasament, opțiunea oferă o rată minimă și maximă a dobânzii de primit. În general, prețurile de exercitare sunt astfel
concepute încat să nu fie necesară plata unei prime.

Aplicatii

Aplicatia 1: Fie urmatoarele cotatii pentru urmatoarele perechi valutare:

EUR/USD 1.3387-1.3388
USD/JPY 93.36- 93.37
GBP/USD 1.5419-1.5421
USD/CHF 0.9228-0.9230
USD/RUB 30.0669-30.0845
AUD/USD 1.0366-1.0368
NZD/USD 0.8487-0.8488
Calculati urmatoarele crossuri valutare: EUR/JPY, GBP/CHF, GBP/RUB, CHF/JPY, GBP/AUD ...

Rezolvare:

Reguli de calcul a tranzactiilor cross in functie de perechile valutare in discutie, si anume:

Cazul 1: o pereche valutara cotata direct (moneda de baza USD) si o pereche valutara cotata indirect (moneda de baza non-USD) cotata fata de USD: se
inmultesc partea stanga cu stanga iar partea dreapta cu dreapta.
Cazul 2: ambele valute sunt cotate fata de USD (moneda de baza este USD): se impart partile opuse
Cazul 3: ambele valute sunt cotate indirect fata de USD (fata de o baza non-USD): se impart partile opuse.

EUR / JPY  si  Cazul 1: Bid: 1.3387 x 93.36 = 124.98 Ask: 1.3388 X 93.37 = 125.00
GBP/CHF  si  Cazul 1: Bid: 1.5419 x 0.9228= 1.42286 Ask: 1.5421X 0.9230 = 1.42336
GBP/RUB   si  Cazul 1: Bid: 1.5419 x 30.0669 = 46.3602 Ask: 1.5421 x 30.0845 = 46.3933
CHF/JPY   si  Cazul 2: Bid: 93.36 : 0.9230 = 101.15 Ask: 93.37 :0.9228 = 101.18
GBP/AUD   si  Cazul 3: Bid: 1.5419 : 1.0368 = 1.4872 Ask: 1.5421 : 1.0366 = 1.48765
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015

Aplicatia 2: Calculati cursul forward outright EURUSD avand in vedere ca rata dobanzii la 31 zile la EUR este de 3.25% iar la USD (31 zile) este de 2.75.
Cursul Spot este de 1.3218.
Rezolvare:
Forward outright = spot x = 1.3218 x = 1.3218 x
Forward outright = 1.32123

Aplicatia 3: Pentru exemplul de mai sus, calculati punctele swap:

Rezolvare: Punctele forward swap = cotatia forward outright – spot = 1.3212-1.3218 = - 6 puncte
( ) ( – )
Sau: Punctele forward swap = spot x = 1.3218 x 1.3218 x
( ) ( )

=
= -5.6752 puncte = aprox minus 6 puncte

Aplicatia 4:
Calculati pozitia dealerului, rata medie de schimb valutar si rezultatul urmatoarelor tranzactii:
Vanzarea a 4 milioane USD contra CHF la cotatia de 1.6723 (Short 4.000.000 USDCHF @ 1.6723)
Cumpararea a 1 milion USD contra CHF la cotatia de 1.6732 (Long 1.000.000 USDCHF @ 1.6732)
Cumpararea a 5 milioane USD contra CHF la cotatia de 1.6729 (Long 5.000.000 USDCHF @ 1.6729)
Cotatia de inchidere USDCHF la finalul zieli este de 1.6730 (sau cursul de reevaluare)
Rezolvare:
-4.000.000 USD @ 1.6723  + 6.689.200 CHF
+1.000.000 USD @ 1.6732  - 1.673.200 CHF
+5.000.000 USD @ 1.6729  - 8.364.500 CHF
Pozitia: +2.000.000 -3.348.500 CHF
Rata medie = = 1,67425
Pierdere: pozitie long 2.000.000 @ diferenta negativa de 12,5 pipsi (1,6730 – 1,67425) = - 100 CHF x 2 x 12,5p = - 2500 CHF.

Aplicatia 5:
Sunteti trezorierul unei companii farmaceutice si doriti sa va protejati compania de o eventuala crestere a ratelor dobanzii in cazul unui credit deja contractat
la o alta banca (cu o rata a dobanzii variabile EURIBOR + 0.75 puncte). In acest sens, ati contactat o banca care va poate oferi protectia printr-un
aranjament pe rata dobanzii (FRA) pe 6 luni (180 zile), cu rata contractuala de 4.44% p.a. la suma de 8.000.000 EUR. In ipoteza ca la data reglementarii
(fixing date) contractului FRA, EURIBOR-ul ar fi 5.55%, care va fi valoarea contractuala a FRA-ului? Datorati sau veti avea de primit o suma de bani din
partea bancii care va este contrapartida? Dar in ipoteza in care EURIBOR ar fi 3.33%?
Rezolvare:
Varianta A: EURIBOR = 5.55% p.a.

Valoarea contractuală a unui FRA = principal x (

( )

Valoarea contractuală a unui FRA = 8.000.000 x ( = 8.000.000 x = - 43.201,18 EUR

( )
Rezultatul fiind negativ, inseamna ca trezorierul corporatiei va incasa de la banca suma de 43.201,18 EUR
Varianta B: EURIBOR = 3.33% p.a.

Valoarea contractuală a unui FRA = principal x (

( )

Valoarea contractuală a unui FRA = 8.000.000 x ( = 8.000.000 x = 43.672,85 EUR

( )
Rezultatul fiind pozitiv, inseamna ca trezorierul corporatiei datoreaza suma de 43.672,85 EUR bancii sale care ii este contrapartida

Aplicatia 5:
O bancă comercială încheie un contract swap din poziţia de cumpărător cu un dealer care are afişată cotaţia 2,75%-3%. Contractul swap este incheiat pe 2
ani, rata variabilă este EURIBOR6M, decontările se fac semestrial, iar valoarea noţională este egală cu 10 mil EUR. Precizaţi ce sume se decontează la
fiecare scadenţă, dacă EURIBOR6M la cele 4 date de fixing a fost egal cu: 3,25%, 3%, 2,75%, respectiv 2,5%.

Rezolvare:
Dacă banca comercială este cumpărătoare de swap, atunci dealer-ul este vânzător de swap la cotaţia ask (offer) de 3% - aceasta este rata fixă din swap.
Rata variabilă este EURIBOR6M.

Prima scadenţă – dupa 6 luni de la încheierea contractului: banca plăteşte rata fixă (3%) şi primeşte rata variabilă (care la data fixing-ului este egală cu
6
(3, 25%  3%) 10.000.000   12.500 EUR
3,25%). Deci banca primeşte (implicit dealer-ul plăteşte) o sumă egală cu 12 .

A doua scadenţă – dupa 1 an de la încheierea contractului: banca plăteşte rata fixă (3%) şi primeşte rata variabilă (care la data fixing-ului este egală cu
3%). Nu se schimbă nici un flux de numerar.
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
A treia scadenţă – dupa 1 an şi jumătate de la încheierea contractului: banca plăteşte rata fixă (3%) şi primeşte rata variabilă (care la data fixing-ului este
6
(3%  2, 75%) 10.000.000   12.500 EUR
egală cu 2,75%). Deci banca plăteşte (dealer-ul primeşte) o sumă egală cu 12 .

A patra scadenţă – dupa 2 ani de la încheierea contractului: banca plăteşte rata fixă (3%) şi primeşte rata variabilă (care la data fixing-ului este egală cu
6
(3%  2,5%) 10.000.000   25.000 EUR
2,5%). Deci banca plăteşte (dealer-ul primeşte) o sumă egală cu 12

Aplicatia 6:
Banca A se finanţează de la banca X prin împrumuturi la o rată variabilă a dobânzii pe termen de 5 ani cu dobânda LIBOR6M+0,15%. Banca anticipează o
creştere a ratelor dobânzii în următorii ani şi doreşte transformarea dobânzii variabile în dobândă fixă. Acest lucru îl poate face plătind anticipat datoria şi
contractând simultan un împrumut la rată fixă. Plata anticipată a datoriei cu rată variabilă se poate dovedi foarte costisitoare. O soluţie alternativă este
acoperirea împotriva riscului de rată a dobânzii utilizând un swap cu rata variabilă LIBOR6M. Un dealer de swap îi oferă următoarele cotaţii: 4,25%/4,5%. Ce
poziţie va lua banca A în contract şi ce rată fixă va obţine?
Rezolvare:Deoarece banca A plăteşte o rată variabilă de dobândă în contractul de împrumut, va alege să primească din swap o rată variabilă de dobândă
şi să plătească o rată fixă, deci va fi cumpărătoare de swap. În consecinţă, dealer-ul de swap va fi vânzător la o rată a dobânzii de 4,5%.

4,5%
Banca A Dealer de swap

LIBOR6M

LIBOR6M+0,15%

Banca X, creditorul
lui A

Costul strategiei împrumut+swap pentru banca A va fi:

-4,5%+LIBOR6M-(LIBOR6M+0,15%)=-4,65%, adică va plăti o rată fixă de 4,65% indiferent de ceea ce se va intâmpla cu LIBOR6M

Aplicatia 7:
Gamma Bank solicita o finantare pe o durata de 4 ani, la rata dobanzii LIBOR. Pentru a se proteja evolutiei nefavorabile a ratei dobanzii, banca ia o pozitie
long pe o optiune CAP (rata dobanzii plafon fiind de 5%) platind o prima anuala de 0,2%. Concomitent se ia o pozitie short pe 1 optiune FLOOR (rata
dobanzii FLOOR fiind de 3,75%) incasandu-se o prima anuala de 0,2%. Determinati rezultatul final al bancii (rezultat imprumut LIBOR + rezultat CAP +
rezultat FLOOR) daca ratele de referinta in piata pentru LIBOR pentru primii 4 ani sunt urmatoarele: 4%, 5%, 6% si 2%.

AN 1 AN2 AN3 AN4

Cost finantare LIBOR -4% -5% -6% -2%
existent in piata
Rata negociata CAP 5% 5% 5% 5%
Se exercita optiunea CAP? NU NU DA NU
Rezultat CAP -0,2% -0,2% +6% - 5% - 0,2% = -0,2%
0,8%
Rata negociata FLOOR 3,75% 3,75% 3,75% 3,75%
Se exercita optiunea NU NU NU DA
FLOOR?
Rezultat FLOOR +0,2% +0,2% +0,2% -3,75%+2% +
0,2% = -1,55%
Rezultat total (imprumut + -4%-0,2%+0,2% =- -5%-0,2%+0,2% = -5% -6% +0,8% + 0,2% = - -2 -0,2% - 1,55%=
cele doua optiuni) 4% 5% -3,75%

Deci costul finantarii ramane intre 3,75% si 5% cu ajutorul COLLAR.

Aplicatia 8:

Un fond mutual incheie un contract de tip equity swap cu un dealer. Valoarea principalului in cazul contractului swap este de 100.000.000 USD iar platile se
realizeaza semestrial. Fondul mutual convine sa plateasca dealerului randamentul unui indice reprezentativ de tip “small cap”iar dealerul convine sa
plateasca una din cele doua variante de mai jos. Valoarea indicelui de tip “small-caps” la initierea contractului equity swap este de 1.805,20 puncte iar sase
luni mai tarziu valoarea indicelui ajunge la 1.796,15 puncte.
a) Dealerul plateste o rata fixa de 6,75% pe an cu platile facute la fiecare 182 zile (365 de zile in an). Determinati prima suma neta de platit / primit de catre
partile contractuale.
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
b) Dealerul plateste o rata calculata pe baza evolutiei unui indice reprezentativ de tip “Large Cap”. La initierea contractului swap valoarea indicelui este de
1.155,14 iar 6 luni mai tarziu este de 1.148,91. Determinati prima suma neta de platit / primit de catre partile contractuale.
Rezolvare:
a) Valoarea fixa de primit de fond = 100.000.000 x (6,75%)*(182/365) = 3.365.753 USD
Valoarea de platit de fond = ( ) = -501.329 USD
Datorita faptului ca de platit de fond este “negativa” dealerul trebuie sa plateasca fondului suma de 3.365.753 + 501.329 = 3.867.082 USD
b) Suma aferenta platii bazate pe indicelui de tip “large-cap” este de( -1) x 100.000.000 = -539.329 USD
Valoarea de platit de fond = ( ) = -501.329 USD
Dealerul datoreaza fondului suma de 501.329 USD iar fondul datoreaza dealerului suma de 539.329, asadar fondul va plati dealerului suma neta
dintre cele doua valori- adica: 539.329-501.329 = 38.000 USD

Aplicatia 9:

Un investitor european are la dispozitie o suma de 100.000 euro, iar rata dobanzii pe piata zonei euro este de 2,5%. De asemenea, se cunosc ratele
dobanzii, cursurile prezente si asteptate fata de euro pe urmatoarele pietei

Piata Rata dobanzii la 3 luni Curs actual Curs asteptat peste 3 luni
Romania 8% 3,5670 3,5000
SUA 3% 1,2020 1,2100
Elvetia 2,75% 1,5550 1,5400

a) Stiind ca perioada de investire este de 3 luni, sa se determine varianta optima de plasare a banilor pentru investitor.
b) Cat ar trebuie sa fie cursul EURRON astepta, astfel incat investitorul sa fie indiferent intre plasamentul pe piata zonei euro si cel pe piata
romaneasca?
Rezolvare:

a) Romania suma finala in EUR dupa 3 luni  Suma initiala = 100.000 x 3,567 = 356.700 RON
Suma finala in RON dupa 3 luni = 1x (1+0.08*(3/12) = 356.700 x 1.02 = 363.834 RON,
adica echiv cu 103.952,5714 EUR (la un curs EURRON = 3,5000)

SUA  120.200 USD  peste 3 luni = 1x (1+0.03*(3/12) = 120.200 x 1.0075 = 121.101,5 USD
Adica 100.083,88 USD (la un curs EURUSD de 1,2100)

Elvetia  100.000 x 1,5550 = 155.500 CHF  peste 3 luni = 1x (1+0.0275*(3/12) = 155.500 x 1.006875 = 156.569,0625 CHF, adica
101.668,2224 USD (la un curs USDCHF de 1,5400)

Zona EURO  100.000 x (1+0.025*(3/12) = 100.625 EUR

 Romania ofera cel mai bun plasament

b) Pentru zona EUR  356.700 : Curs EURRON= 100.500  Curs de 363.834/100.625 = 3,615741615

Aplicatia 10:

Un investitor are doua posibilitati de a plasa fondurile disponibile: un depozit in lei pe trei luni cu capitalizarea dobanzii (Rata dobazii rRON = 9,5%
sau un depozit in dolari pe sase luni cu capitalizarea dobanzii r USD = 3%. Stiind ca investitorul doreste sa plaseze banii pe un an, iar la momentul
initial 1 USD = 3,0405, in ce conditii depozitul in dolari ar fi mai avantajos?

Rezolvare:

Depozit in lei  Suma finala = Suma initiala x (1+9,5% )4 = 1,09843827 Suma initiala in RON
Depozit in USD  Suma finala = Suma initiala x (1+3,0% )2 = 1,030225 Suma initiala in RON

 Depozitul in dolari ar fi mai avantajos doar daca cursul USDRON ar creste cu diferente de randament, adica cu 6,818827%  la
3,247828128 USDRON
Ex: 1000 USD depusi in lei in momentul zero ar insemna dupa un an: 1,09843827 x 3.040,5 lei = 3.339,80156 lei
Seminar 1 – S1+S2, sem 2, 2015
1000 USD depusi in depozit in USD dupa un an ar insemna 1,030225 x 1000 = 1030,225 USD ceea ce la un curs de 3,247828128 x 1030,225
= 3.345,993733

Deci randamentul depozitului in dolari va depasi pe cel in lei doar de la un curs de cel putin 3,2478 USDRON.

Bibliografie

- Parker, Phillip, “Mastering ACI Dealing Certificate”, ACI Financial Markets Association, Prentice Hall, Pearson Education, 2003
- Phoon Chiong Tuck, ACI Board of Education – „ACI Dealing Certificate – A study guide” and ACI Singapore, 2010
- Radut, Radu, „Principii de creditare. Analiza clientului”, Institutul Bancar Roman, 2006
- Reuters – „Introducere in studiul pietelor de obligatiuni”, Seria Reuters pentru educatie financiara, Ed. Economica 2001.
- Reuters – „Introducere in studiul pietelor monetare si valutare”, Ed. Economica 2000
- Reuters – „Introducere in studiul produselor financiare derivate”, Seria Reuters pentru educatie financiara, Ed. Econ.2001.
- Stancu, I. “Finante”, , Ed a III a, Editura Economica 2002 Pg 507
- Steiner, Robert, „Mastering Financial Calculations”, ACI Institute, Prentice Hall, Pearson Education, 1998
- Turcu, Ion, „Operatiuni si contracte bancare”, Editura Lumina Lex, 1994
- Ungurean, Pavel, „Banking – Produse si operatiuni bancare”, Editura Dacia 2001

*** „Certificatul Bancar European EFCB – Modulul B – Clienti si produse bancare”¸Institutul Bancar Roman, 2006
*** The Financial Markets Association, (2009), “Eonia Swap Index – The derivatives market reference rate for the Euro”, source:
http://www.aciforex.org/d\ocs/misc/20091112_EoniaSwapIndexbrochure.pdf
*** youtube.com – diverse videoclipuri – prezentate pe parcursul seminarului