EXAMEN Modelarea deciziei nanciar-monetare.

Subiecte
iunie 2007
Timp de lucru: 2h. Calculele se fac cu pastrarea primelor 4 zecimale, rotunjite.
1. Economia unei t ari este descris a prin urm atorul model IS-LM:
1 = C +1 +G+`A.
C = c (1 1) .
1 = 1 q :.
`A = 1 A.
A = : 1.
`
1
= |
1
1 |
2
:
1. G. 1.
`
1
exogene,
unde 1 reprezint a productia agregat a (PIB), C consumul privat, 1 veniturile bugetare,
1 investitiile, : rata de dobnd a, 1 exportul, A importul,
M
P
oferta real a de moned a,
G cheltuielile guvernamentale. Statul respectiv are la dispozitie urm atoarele tipuri de
politic a economic a:
scal a, prin care modic a cheltuielile guvernamentale (G) sau veniturile bugetare
(1),
monetar a, prin care modic a oferta real a de moned a

M
P

sau
comercial a, prin care poate stimula exporturile (1).
(a) S a se deduc a expresia la echilibru pentru PIB (1 ), rata de dobnd a (:) si pentru
economii (o), n functie de parametrii modelului si de variabilele exogene.
(b) Guvernul doreste s a echilibreze contul curent prin m asuri de stimulare a expor-
turilor. S a se exprime modicarea procentual a a exporturilor
E
E
necesar a pentru
echilibrarea contului curent n functie de parametrii modelului si de ponderea
actual a a exporturilor n PIB,
E
Y
.
(c) Guvernul creste cheltuielile guvernamentale, acoperind integral aceast a crestere
din cresterea taxelor (G = 1). S a se deduc a efectul acestei m asuri asupra
PIB (1 ), a ratei de dobnd a (:) si a economiilor (o) si s a se interpreteze
rezultatele.
1
(d) S a se calculeze numeric valorile de la punctul (a) pentru: c = 0. 82, = 0. 3,
q = 60, : = 0. 45, |
1
= 0. 3, |
2
= 100, 1 = 55. 4, G = 68. 5, 1 = 110. 9,
M
P
= 108. 4.
2. O rm a de monopol si poate vinde produsele pe dou a piete separate, pe care aplic a
preturi diferite, j
1
6= j
2
. Functia de cerere pe prima piat a este Q
1
= 200 10 j
1
,
iar pe cea de a doua Q
2
= 400 40 j
2
, unde Q
1
si Q
2
sunt cantit atile vndute pe
ecare piat a. Costurile de productie ale rmei sunt C (Q) = 7 +3 Q+0. 01 Q
2
, unde
Q = Q
1
+Q
2
este cantitatea total a produs a.
(a) S a se calculeze protul acestei rme n cazul n care practic a preturile j
1
= 10 si
j
2
= 5.
(b) S a se calculeze preturile si cantit atile care maximizeaz a protul rmei de monopol,
precum si protul maxim.
(c) S a se arate c a rma de monopol poate s a stabileasc a un pret mai mare pe piata
care este mai putin elastic a.
3. Se consider a un consumator ce dispune de venitul \ pentru a cump ara dou a bunuri,
ale c aror preturi sunt notate cu j
1
si j
2
. Functia de utilitate a consumatorului este:
l (
1
.
2
) =
1
(
2
1), unde
1
si
2
sunt cantit atile consumate din ecare bun.
(a) S a se deduc a functiile de cerere de tip Marshall, ,
1
(j
1
. j
2
. \ ) si ,
2
(j
1
. j
2
. \ ),
precum si functiile de cerere de tip Hicks, /
1
(j
1
. j
2
. n) si /
2
(j
1
. j
2
. n). Cu n a fost
notat a utilitatea pe care doreste s a o obtin a consumatorul.
(b) Se consider a o situatie initial a, caracterizat a prin j
1
= 1, j
2
= 2 si \ = 3 si o stare
nal a, caracterizat a prin cresterea pretului la cel de al doilea bun la j
2
= 2. Pretul
pentru primul bun si venitul nu se modic a. S a se calculeze cantit atile cerute din
ecare bun si utilitatea obtinut a de c atre consumator n cele dou a situatii.
(c) S a se descompun a efectul total al modic arii pretului celui de al doilea bun n
efect de substitutie si efect de venit.
4. Functia de utilitate a unui investitor pe piata de capital este:
l = (1 [1] c 1
f
)

o
2

.
unde 1 [1] este rentabilitatea asteptat a activului cu risc, 1
f
rentabilitatea activului
f ar a risc, o riscul, iar c si , cuantic a atitudinea fat a de risc a investitorului.
(a) S a se arate c a pentru c = 1 si , = 1 si n ipotezele modelului CAPM investitorul
este indiferent ntre portofoliul pietei ` si portofoliul cu cel mai mic risc posibil
\ ,
(b) S a se arate c a pentru c = 0 si , = 1 investitorul este indiferent ntre portofoliul
\ si portofoliul \;
(c) S a se arate c a pentru c = 1 si , =
1
2
investitorul este indiferent ntre oricare dou a
portofolii 1 si Q de pe CML.
2
EXAMEN Modelarea deciziei nanciar-monetare. Subiecte
3 iulie 2007
Timp de lucru: 2h. Calculele se fac cu pastrarea primelor 4 zecimale, rotunjite.
1. Functia de utilitate intertemporal a a unui consumator dinamic este
l (C
0
. C
1
) = ln C
0
+
1
1 +o
ln C
1
. (1)
unde C
0
si C
1
sunt cantit atile consumate n momentele 0, respectiv 1, iar o 0 este
factorul de actualizare subiectiv a. Pretul bunului consumat este acelasi n ambele
momente, 1
0
= 1
1
= 1. Se noteaz a cu 1 economiile pe care le face consumatorul n
momentul 0, cu : rata de dobnd a la care sunt fructicate aceste economii si cu \
0
,
respectiv \
1
, veniturile n cele dou a momente.
(a) S a se exprime rata de crestere a consumului c =
C
1
C
0
1 si semnul economiilor n
functie de o, : si de rata de crestere a venitului, =
W
1
W
0
1.
(b) S a se calculeze C
0
, C
1
si 1.
(c) Se consider a doi consumatori, denumiti n continuare si 1, care difer a numai
prin rata de dobnd a la care si pot fructica economiile: :
A
:
B
, avnd aceleasi
venituri si aceleasi preferinte descrise prin functia de utilitate (1). Se noteaz a
cu C
A
0
, C
A
1
, 1
A
, respectiv C
B
0
, C
B
1
, 1
B
, consumurile si economiile ec arui con-
sumator. S a se precizeze semnele urm atoarelor expresii: C
A
0
C
B
0
, C
A
1
C
B
1
si
1
A
1
B
. S a se interpreteze economic rezultatele obtinute. S a se calculeze C
A
0
,
C
A
1
, 1
A
si utilitatea maxim a pentru :
A
= 5%, \
0
= 100, = 10% si o = 2%.
2. Pe o piat a coteaz a 1001 active cu risc. Se noteaz a cu \ portofoliul cu cel mai mic
risc posibil ce se poate forma cu aceste active si cu \ portofoliul care maximizeaz a
utilitatea unui investitor care, desi si poate p astra o parte din avere sub form a de
numerar, alege s a o investeasc a pe toat a pe piata de capital. Se noteaz a cu j
V
, j
W
rentabilit atile medii ale celor dou a portofolii si cu o
V
si o
W
riscurile acestora. Se
noteaz a cu , activul f ar a risc si cu ` portofoliul pietei. Pentru piata de capital
respectiv a se cunosc urm atoarele informatii:
= 437. 4847; 1 = 36. 9752; C = 3. 2674.
unde = c
T

1
c, 1 = c
T

1
j si C = j
T

1
j.
1
(a) S a se calculeze j
V
, j
W
, o
V
si o
W
.
(b) Un investitor doreste s a obtin a o rentabilitate medie de 10% investind ntr-un
portofoliu optim notat cu 1, care s a includ a numai active cu risc. Cum se poate
forma acest portofoliu si care este riscul pe care si-l asum a investitorul?
(c) Alt investitor doreste s a obtin a aceeasi rentabilitate medie de 10% investind ntr-
un portofoliu optim notat cu Q, care s a includ a si activul f ar a risc. S a se pre-
cizeze structura si riscul portofoliului Q si s a se compare o
2
P
cu o
2
Q
, stiind c a
1
f
= 6%. S a se interpreteze economic rezultatul obtinut. S a se calculeze co-
varianta Co [1
P
. 1
Q
] dintre rentabilitatea portofoliului 1 de la punctul (b) si
rentabilitatea portofoliului Q.
3. Economia unei t ari este descris a prin urm atorul model IS-LM:
1 = C +1 +G+`A; C = c (1 1) ; 1 = 1 q :;
`A = 1 A; A = : 1 ;
`
1
= |
1
1 |
2
:; 1. G. 1.
`
1
exogene;
unde 1 reprezint a productia agregat a (PIB), C consumul privat, 1 veniturile bugetare,
1 investitiile, : rata de dobnd a, 1 exportul, A importul,
M
P
oferta real a de moned a,
G cheltuielile guvernamentale. Se noteaz a cu

1 productia agregat a corespunz atoare
ocup arii depline a factorilor de productie (PIB potential).
(a) S a se deduc a expresia la echilibru pentru PIB (1 ) si pentru rata de dobnd a
(:), n functie de parametrii modelului si de variabilele exogene. S a se calculeze
numeric valorile PIB si a ratei de dobnd a pentru: c = 0. 82; = 0. 3; q = 60;
: = 0. 45; |
1
= 0. 3; |
2
= 100; 1 = 55. 4; G = 68. 5; 1 = 110. 9;
M
P
= 108. 4.
(b) Pentru a stabili impactul actiunilor de politic a scal a asupra economiei, guvernul
calculeaz a urm atoarea functie:
1 = (1)
2
+c

1

1

2
.
unde 1 este modicarea decitului bugetar, iar

1

1

este abaterea PIB de

la nivelul potential, dup a adoptarea m asurii de politic a scal a. c este un para-
metru ce caracterizeaz a importanta relativ a a abaterii PIB de la nivelul potential
n fundamentarea deciziilor de politic a scal a. Guvernul doreste s a creasc a chel-
tuielile guvernamentale cu o sum a determinat a, acoperind aceast a crestere prin
cresterea taxelor si prin modicarea datoriei publice: G = 1 + 1, unde cu
1 s-a notat modicarea stocului de datorie public a. Se noteaz a cu r proportia
n care cresterea cheltuielilor guvernamentale este nantat a prin mprumuturi de
stat, r =
B
G
. Presupunnd c a guvernul doreste s a creasc a cheltuielile guverna-
mentale cu o sum a G = 1, s a se exprime n functie de r modicarea decitului
bugetar (1) si noul nivel al PIB.
(c) S a se g aseasc a nivelul optim al lui r, care face ca impactul cresterii cheltuielilor
guvernamentale asupra economiei s a e minim. S a se studieze si s a se interpreteze
economic cazurile c = 0 si c !1.
2
EXAMEN Modelarea deciziei nanciar-monetare. Subiecte
30 mai 2008
Timp de lucru: 2h. Calculele se fac cu pastrarea primelor 4 zecimale, rotunjite.
1. H.T. este un consumator care prefer a s a p astreze o parte din venitul disponibil ca
numerar. Utilitatea sa depinde, prin urmare, de consum (c) si de suma de bani pe care
o p astreaz a sub form a de numerar (:): n(c. :). Pentru simplicare presupunem c a
H.T. consum a un singur bun.
Functia cheltuielilor minime (c (j. n)) a lui H.T. este dat a de relatia:
ln c (j. n) = cln j + ln n (1 c) ln (1 c) cln c. (1)
unde j este pretul bunului de consum, n este un nivel xat al utilit atii, iar c este un
parametru estimat, c 2 (0. 1).
(a) S a se determine functiile de cerere de tip Hicks pentru bunul de consum (/(j. n))
si pentru numerar (:(j. n)).
(b) S a se determine functia de utilitate indirect a (j(j. \ )), unde \ este venitul
disponibil.
(c) S a se determine functiile de cerere de tip Marshall pentru bunul de consum
(c (j. \ )) si pentru numerar (:(j. \ )).
(d) S a se determine functia de utilitate a lui H.T. (n(c. :)).
(e) Pornind de la functia de utilitate determinat a anterior, s a se schiteze pentru
consumul lui H.T. un model dinamic cu dou a perioade, precizndu-se functia de
utilitate intertemporal a si restrictiile de buget.
2. Economia unei t ari este descris a prin urm atorul model IS-LM:
1 = C +1 +G+`A; C = c (1 1) ; 1 = 1 q :;
`A = 1 A; 1 = : 1
f
; A = : 1 ;
`
1
= |
1
1 |
2
:; 1. G.
`
1
. 1
f
exogene;
unde 1 reprezint a productia agregat a (PIB) intern a, 1
f
PIB extern, C consumul
privat, G consumul guvernamental, 1 veniturile bugetare, 1 investitiile, : rata de
dobnd a, 1 exportul, A importul,
M
P
oferta real a de moned a.
1
(a) S a se deduc a expresia la echilibru pentru PIB (1 ), rata de dobnd a (:) si economii
(o) n functie de parametrii modelului si de variabilele exogene. S a se calculeze
numeric valorile PIB, a ratei de dobnd a si a economiilor pentru: c = 0. 82; =
0. 3; q = 60; : = 0. 45; |
1
= 0. 3; |
2
= 100; 1 = 55. 4; G = 68. 5;
M
P
= 108. 4; 1
f
=
60000; : = 0. 0024.
(b) Se consider a un soc negativ 1
f
< 0 n PIB extern. S a se calculeze impactul
acestui soc extern asupra PIB intern, asupra ratei de dobnd a si asupra contului
curent. S a se dea exemplu de o m asur a de politic a scal a sau monetar a care
s a atenueze sau s a anuleze efectele socului extern asupra PIB. S a se precizeze
instrumentul utilizat, m arimea si sensul modic arii acestuia.
(c) Pentru a evalua impactul actiunilor de politic a economic a asupra economiei, au-
toritatea scal a si cea monetar a denesc urm atoarea func tie de pierdere combi-
nata:
L = (1)
2
+c (:)
2
.
unde 1 este modicarea decitului bugetar si : modicarea ratei de dobnd a,
n urma adopt arii unei m asuri de politic a economic a. Guvernul intentioneaz a
s a creasc a PIB cu o unitate (1 = 1) prin cresterea consumului guvernamental,
nantnd aceast a crestere partial prin cresterea taxelor si impozitelor, partial prin
emisiune monetar a: G = 1 +

M
P

. Se noteaz a cu r cresterea consumului

guvernamental nantat a prin emisiunea monetar a

r =

M
P

. S a se exprime
L n functie de r.
(d) S a se g aseasc a nivelul optim al lui r, care face ca impactul asupra economiei al
m asurilor de politic a economic a descrise anterior, m asurat cu functia L, s a e
minim. S a se determine valorile lui r atunci cnd c ! 0 si c ! 1.
3. Pe o piat a de capital exist a dou a active: unul cu risc si unul f ar a risc. Rentabilitatea
anticipat a a activului cu risc este 1 (1), iar riscul acestuia o. Rentabilitatea activului
f ar a risc este 1
f
. Un investitor pe o astfel de piat a are o functie de utilitate de forma:
l

1 (1
P
) . o
2
P

= o 1 (1
P
)
1
2
o
2
P
.
unde 1 (1
P
) este rentabilitatea anticipat a si o
2
P
este riscul unui portofoliu format cu
cele dou a active. Parametrul o caracterizeaz a investitorul n sensul c a descrie atitudinea
relativ a a acestuia fat a de risc.
(a) Se noteaz a cu r (o) structura portofoliului care maximizeaz a utilitatea investi-
torului. S a se deduc a expresia lui r (o). S a se determine o pentru investitorul
care investeste numai n activul cu risc.
(b) Se noteaz a cu o

covarianta dintre rentabilit atile portofoliilor cu structurile r (o)

si r (). S a se deduc a expresia lui o

.
(c) S a de determine o pentru un investitor care doreste s a si formeze un portofoliu
1 cu rentabilitatea anticipat a 1 (1
P
). Aplicatie numeric a pentru 1
f
= 5%,
1 (1) = 10%, o = 20% si 1 (1
P
) = 8%.
2
EXAMEN Modelarea deciziei nanciar-monetare. Subiecte
2 iulie 2008
Timp de lucru: 2h. Calculele se fac cu pastrarea primelor 4 zecimale, rotunjite.
1. Functia de utilitate a d-lui H.T. este
n(
1
.
2
.
3
) = c ln
1
+, ln
2
+ (1 c ,)
3
.
unde
i
este cantitatea consumat a din bunul i, iar c si , sunt doi parametri strict
pozitivi si subunitari.
(a) S a se determine:
1. functiile de cerere de tip Marshall: ,
i
(j
1
. j
2
. j
3
. \ ) cu i = 1. 2. 3 si \ venitul
disponibil al acestui consumator;
2. functia de utilitate indirect a: j(j
1
. j
2
. j
3
. \ );
3. functiile de cerere de tip Hicks: /
i
(j
1
. j
2
. j
3
. n) cu i = 1. 2. 3 si n un nivel
xat al utilit atii;
4. functia cheltuielilor minime c (j
1
. j
2
. j
3
. n).
(b) Se consider a cazul n care primul bun este unul de consum, al doilea bun este
timpul liber, iar cel de al treilea este numerarul.
1. S a se determine cererea din bunul de consum: c, oferta de fort a de munc a:
(1 |) si cererea pentru numerar: :, n functie de pretul bunului de consum,
j si de salariul brut pe care l primeste consumatorul pe unitatea de timp, n.
2. Statul impoziteaz a salariul cu rata t. S a se calculeze nivelul impozitului pe
salariu: t

. care maximizeaz a ncasarea bugetar a.

2. Economia unei t ari este descris a prin urm atorul model Mundell-Fleming:
1 = C +1 +G+`A;
C = c (1 1) ; 1 exogen;
1 = 1 q :;
G exogen;
`A = 1 A; 1 = : 1
f
+c ; A = : 1 / ; 1
f
exogen;
1
`
1
= |
1
1 |
2
:; .
`
1
exogen;
C1 = C1
0
+o

: :
f

.
unde 1 reprezint a productia agregat a (PIB) intern a, 1
f
PIB extern, C consumul
privat, 1 investitiile, G consumul guvernamental, 1 exportul, A importul, 1 veniturile
bugetare,
M
P
oferta real a de moned a, : rata de dobnd a intern a, :
f
rata de dobnd a
international a, C1 uxurile de capital, C1
0
uxurile de capital care nu depind de
diferenta dintre ratele de dobnd a, cursul de schimb nominal. Cursul de schimb
este otant, iar contul de capital este restrictionat.
(a) S a se deduc a expresia la echilibru pentru PIB (1 ), rata de dobnd a (:) si cursul
de schimb () n functie de parametrii modelului si de variabilele exogene.
(b) S a se exprime cresterea procentual a a cursului de schimb

"
"

necesar a pentru a
echilibra contul curent n functie de nivelul actual al contului curent (`A). Masa
monetar a nu se modic a. S a se determine n acest caz modicarea PIB si a ratei
de dobnd a.
(c) S a se calculeze numeric valorile PIB, a ratei de dobnd a si a cursului de schimb
pentru: c = 0. 82; = 0. 3; q = 60; : = 0. 45; |
1
= 0. 3; |
2
= 100; 1 = 55. 4; G =
68. 5;
M
P
= 108. 4; 1
f
= 6000; : = 0. 0024; c = 12; / = 15; :
f
= 5%; o = 100 si
C1
0
= 60.
3. Pe o piat a de capital exist a trei active, notate cu , 1 si ,. Activele si 1 sunt active
cu risc si au rentabilit atile asteptate: 1 [1
A
], 1 [1
B
] si riscurile o
A
si o
B
. Coecientul
de corelatie dintre rentabilit atile celor dou a active cu risc este j
AB
. Rentabilitatea
activului f ar a risc este 1
f
.
(a) S a se deduc a structura, rentabilitatea si riscul portofoliului cu cel mai mic risc
posibil ce se poate forma cu activele cu risc si 1. Aplicatie numeric a pentru
1 [1
A
] = 10%, 1 [1
B
] = 20%, o
A
= 5%. o
B
= 15%, j
AB
= 0. 6 si 1
f
= 6%.
(b) Un investitor doreste s a si formeze un portofoliu 1 cu riscul o
P
. n cte moduri
se poate forma acest portofoliu si care dintre acestea este optim pentru investitor?
Aplicatie numeric a pentru o
P
= 3. 5%.
(c) Un investitor doreste s a si formeze un portofoliu Q cu rentabilitatea asteptat a
1 [1
Q
]. n cte moduri se poate forma acest portofoliu si care dintre acestea este
optim pentru investitor? Aplicatie numeric a pentru 1 [1
Q
] = 15%.
2
EXAMEN Modelarea deciziei nanciar-monetare. Solutii
2 iulie 2008
1. Presupunem c a pentru functia de utilitate dat a este aplicabil a metoda prezentat a la
curs.
(a) 1. Relatia de optim este
@u
@q
1
j
1
=
@u
@q
2
j
2
@u
@q
3
j
3
.
Jn
J
1
=
c

1
;
Jn
J
2
=
,

2
;
Jn
J
3
= 1 c ,.
c
j
1

1
=
,
j
2

2
=
1 c ,
j
3
)
,
1
(j
1
. j
2
. j
3
. \ ) =
1
=
c
1 c ,
j
3
j
1
;
,
2
(j
1
. j
2
. j
3
. \ ) =
2
=
,
1 c ,
j
3
j
2
;
j
1

1
+j
2

2
+j
3

3
= \ )

3
=
1
j
3
(\ j
1

1
j
2

2
)
=
1
j
3
_
\
cj
3
1 c ,

,j
3
1 c ,
_
=
\
j
3

c +,
1 c ,
.
Deci,
,
3
(j
1
. j
2
. j
3
. \ ) =
3
=
\
j
3

c +,
1 c ,
.
2.
j(j
1
. j
2
. j
3
. \ ) = cln
_
c
j
1
_
+cln
_
j
3
1 c ,
_
+, ln
_
,
j
2
_
+, ln
_
j
3
1 c ,
_
+(1 c ,)
_
\
j
3

c +,
1 c ,
_
.
1
j(j
1
. j
2
. j
3
. \ ) = cln
_
c
j
1
_
+, ln
_
,
j
2
_
+(c +,) ln
_
j
3
1 c ,
_
+
\
j
3
(1 c ,) (c +,) .
3. Conditia de optim este aceeasi, de unde rezult a:
/
1
(j
1
. j
2
. j
3
. n) = ,
1
(j
1
. j
2
. j
3
. \ ) ;
/
2
(j
1
. j
2
. j
3
. n) = ,
2
(j
1
. j
2
. j
3
. \ ) ;
cln /
1
+, ln /
2
+ (1 c ,) /
3
= n )
/
3
= ( n cln /
1
, ln /
2
)
1
1 c ,
/
3
(j
1
. j
2
. j
3
. n) =
_
n cln
_
c
j
1
_
, ln
_
,
j
2
_
(c +,) ln
_
j
3
1 c ,
__
1
1 c ,
.
4. Functia cheltuielilor minime se obtine prin inversarea functiei de utilitate
indirect a:
j(j. c (j. \ )) = n )
n = cln
_
c
j
1
_
+, ln
_
,
j
2
_
+ (c +,) ln
_
j
3
1 c ,
_
(c +,) +
c (j. n)
j
3
(1 c ,) )
c (j. n) =
j
3
1 c ,
_
n cln
_
c
j
1
_
, ln
_
,
j
2
_
(c +,) ln
_
j
3
1 c ,
_
+ (c +,)
_
.
(b)
1
= c;
2
= |;
3
= :. Restrictia de buget este n acest caz
j c +: = (1 |) n
sau
j c +n | + 1 : = n.
adic a j
1
= j. j
2
= n si j
3
= 1.
1. nlocuind n relatiile determinate la punctul (a), obtinem
c =
c
1 c ,
1
j
;
| =
,
1 c ,
1
n
;
: = n
c +,
1 c ,
.
2
2. n se nlocuieste cu n(1 t), adic a salariul net. Oferta de fort a de munc a
este
1 | = 1
,
1 c ,
1
n(1 t)
.
ncasarea bugetar a este
(1 |) n t = 1(t) .
1(t) = nt
,
1 c ,
/ nt
/ n(1 t)
1(t) = nt +
,
1 c ,
_
1
1
1 t
_
1
0
(t) = n
,
1 c ,
1
(1 t)
2
1
00
(t) = 2
,
1 c ,
1
(1 t)
3
< 0.
de unde rezult a c a 1(t) are maxim.
1
0
(t) = 0 ) n =
,
1 c ,
1
(1 t)
2
.
(1 t)
2
=
,
1 c ,
1
n
1 t =
_
,
1 c ,
1
n
) t

= 1
_
,
1 c ,
1
n
.
2. IS: 1 = C +1 +G+`A;
LM:
M
P
= |
1
1 |
2
:;
BP: 11 = C1 +`A.
Deoarece cursul este otant, 11 = 0 ) `A = C1.
(a)
`A = C1
0
o
_
: :
f
_
1 = c (1 1) +1 q: +GC1
0
o
_
: :
f
_
1 = c (1 1) +1 (q +o) : +GC1
0
+o:
f
.
Din LM: : =
l
1
l
2
1
1
l
2
M
P
.
1 = c (1 1) +1 (q +o)
_
|
1
|
2
1
1
|
2
`
1
_
+GC1
0
+o:
f
.
1 = / .
3
unde
/ =
_
1 c + (q +o)
|
1
|
2
_
1
= c1 +
q +o
|
2
`
1
+GC1
0
+o:
f
.
`A = 1 A
= :1
f
+c :1 +/
= :1
f
+ (c +/) :1
`A = C1
0
o
_
: :
f
_
)
:1
f
+ (c +/) :1 = C1
0
o
_
: :
f
_
)
=
1
c +/
_
:1 C1
0
o
_
: :
f
_
:1
f

.
(b) `A
0
= 0 ) `A + `A = 0 ) `A = `A.
11 = C1 +`A )
11 = C1 + `A.
C1 = o: ) o: = `A.
`
1
= |
1
1 |
2
: )

`
1
= |
1
1 |
2
: )
1 =
1
|
1
_

`
1
+|
2
:
_
=
1
c +/
(:1 o:)
=
1
c +/
_
:
|
1

`
1
+:
|
2
|
1
: o:
_
=
1
c +/
_
:
|
1

`
1
+
_
1 :
|
2
|
1
_
`A
_
.
Dac a
M
P
= 0,
=
1
c +/
_
1 :
|
2
|
1
_
`A.
(c) Efectund calculele, obtinem
/ = 2. 7778;
= 141. 512;
1 = 393. 0889;
: = 0. 0953;
= 3. 6283.
4
3. ...
(a)
o
2
P
= r
2
_
o
2
A
+o
2
B
2o
AB
_
+r
_
2o
2
B
+ 2o
AB
_
+o
2
B
.
pentru r = r
A
si (1 r) = r
B
. Structura portofoliului de risc minim ce se poate
forma cu cele dou a active cu risc este:
r
A
=
o
2
B
o
AB
o
2
A
+o
2
B
2o
AB
;
r
B
=
o
2
A
o
AB
o
2
A
+o
2
B
2o
AB
.
= 4
_
o
2
AB
o
2
A
o
2
B
_
o
2
Pmin
=

4c
=
o
2
A
o
2
B
o
2
AB
o
2
A
+o
2
B
2o
AB
.
1 [1
P
] =
1
o
2
A
+o
2
B
2o
AB
__
o
2
B
o
AB
_
1 [1
A
] +
_
o
2
A
o
AB
_
1 [1
B
]

.
Din calcule rezult a r
A
= 0. 7941; r
B
= 0. 2059; 1 [1
P
] = 0. 12059 si o
Pmin
=
0. 0325.
(b) 1. Numai din active cu risc:
dac a o
P
< o
Pmin
, nu exist a niciun astfel de portofoliu;
dac a o
P
= o
Pmin
, exist a un singur portofoliu;
dac a o
P
o
Pmin
, exist a dou a portofolii, dintre care este optim cel care
are rentabilitatea medie mai mare.
2. Dac a se include n portofoliu si activul f ar a risc exist a o innitate de portofolii
care s a aib a un risc dat, deoarece avem o singur a restrictie: riscul si dou a
variabile: r
A
= r, r
B
= si r
f
= 1 r . Optim este portofoliul de pe
CML, adic a cel format din portofoliul pietei si din activul f ar a risc.
=
_
o
2
A
o
AB
o
AB
o
2
B
_
;
=
_
0. 05
2
4. 5 10
3
4. 5 10
3
0. 15
2
_
;
1
=
_
625 125
125 69. 44
_
.
= c
T

1
c. unde c = (1. 1)
T
.
1 = j
T

1
c; j = (0. 1; 0. 2)
T
.
C = j
T

1
j si 1 = C 1
2
.
Din calcule: = 944. 44; 1 = 113. 888; C = 14. 0276 si 1 = 277. 75. Porto-
foliul pietei, notat cu ` are rentabilitatea medie si riscul:
1 [1
M
] =
C 11
f
1 1
f
; 1 [1
M
] = 0. 1257.
5
o
M
=
_
1
2
f
211
f
+C
_1
2
1 1
f
; o
M
= 0. 0683.
Pentru a determina structura portofoliului pietei pe cele dou a active cu risc
putem utiliza restrictia de rentabilitate:
1 [1
M
] = r
M
A
1 [1
A
] +
_
1 r
M
A
_
1 [1
B
] .
de unde rezult a
r
M
A
=
1 [1
M
] 1 [1
B
]
1 [1
A
] 1 [1
B
]
.
Obtinem r
M
A
= 0. 743 si r
M
B
= 0. 257. Pentru a forma portofoliul 1 cu riscul
o
P
= 3. 5% trebuie s a se investeasc a r
M
=

P

M
= 0. 5123 n portofoliul pietei
si r
f
= 0. 4877 n activul f ar a risc. Rezult a c a structura portofoliului 1 este
_
1 ,
0. 3806 0. 1317 0. 4877
_
.
(c) 1. Exist a un singur portofoliu format din cele dou a active cu risc care s a aib a
rentabilitatea 1 [1
Q
]. Acesta se determin a din relatia
1 [1
Q
] = r
Q
A
1 [1
A
] +
_
1 r
Q
A
_
1 [1
B
] .
de unde rezult a
r
Q
A
=
1 [1
Q
] 1 [1
B
]
1 [1
A
] 1 [1
B
]
.
2. Dac a se include n portofoliu si activul f ar a risc exist a o innitate de portofolii
care s a aib a rentabilitatea dat a, deoarece avem o singur a restrictie: rentabil-
itatea medie si dou a variabile: r
A
= r, r
B
= si r
f
= 1 r . Optim este,
din nou, portofoliul de pe CML:
1 [1
Q
] = r
M
1 [1
M
] + (1 r
M
) 1
f
.
de unde rezult a: r
M
= 1. 3699 si (1 r
M
) = 0. 3699. Structura portofoliu-
lui Q este
_
1 ,
1. 0178 0. 3521 0. 3699
_
.
6
Academia de Studii Economice - Catedra de Moned a
EXAMEN - Modelarea Deciziei Financiar-Monetare
1 iunie 2009
1. Hansel si Gretel consum a numai turt a dulce (bunul 1) si ciocolat a (bunul 2), avnd
functiile de utilitate:
n
i

i
1
.
i
2

= c
i
ln
i
1
+

1 c
i

ln
i
2
.
unde i = 1 pentru Hansel si i = 2 pentru Gretel. Cele dou a bunuri au preturile j
1
si
j
2
, iar cei doi au la dispozitie pentru consum sumele de bani \
1
si \
2
.
(a) S a se deduc a functiile de cerere de tip Marshall:
i
j
= ,
i
j
(j
1
. j
2
. \
i
) . cu i = 1. 2.
, = 1. 2 si functiile indirecte de utilitate j
i
(j
1
. j
2
. \
i
) . i = 1. 2. S a se calculeze
cantitatea total a de turt a dulce consumat a:
1
=
1
1
+
2
1
.
(b) S a se deduc a functiile cheltuielilor minime: c
i
(j
1
. j
2
. n
i
), cu i = 1. 2. unde n
i
este
nivelul xat al utilit atii.
(c) Cei doi si agreg a preferintele, alegnd s a maximizeze mpreun a o functie de util-
itate l (n
1
. n
2
) . care combin a utilit atile individuale, cu restrictia de buget dat a
de venitul total \ = \
1
+ \
2
. S a se deduc a functiile de cerere de tip Marshall

i
j
= ,
i
j
(j
1
. j
2
. \ ) . cu i = 1. 2. , = 1. 2. pentru ecare din urm atoarele cazuri:
1.
l

n
1
. n
2

= n
1
+n
2
;
2.
l

n
1
. n
2

= min

n
1
. n
2

.
(d) S a se interpreteze rezultatele obtinute la punctul (c), comparndu-le cu cele
obtinute la punctul (a). n ce conditii cantitatea total a de turt a dulce consumat a
la punctul (c) este mai mare dect cea de la punctul (a)?
2. Economia unei t ari la momentul t este descris a prin urm atoarele ecuatii:
1
t
= C
t
+1
t
+G
t
+`A
t
; (1)
C
t
= c (1
t
1
t
) ; 1
t
= 1
t
q :
t
; `A
t
= 1
t
: 1
t
; (2)
1
t
. G
t
. 1
t
exogene.
`
t
1
t
= |
1
1
t
|
2
:
t
. (3)
1 reprezint a PIB, 1 veniturile bugetare, 1 investitiile, : rata de dobnd a, G cheltuielile
bugetare, 1 exportul,
M
P
oferta de moned a real a.
1
(a) S a se deduc a expresia de echilibru, la momentul t, pentru PIB si rata de dobnd a
(1
t
. :
t
).
(b) S a se calculeze PIB, rata de dobnd a si economiile, pentru c = 0. 85. = 0. 20.
q = 1.200. : = 0. 25. |
1
= 0. 18. |
2
= 1.970. 1
t
= 1.560. G
t
= 3.300. 1
t
= 1.870.
M
t
P
t
= 3.200.
(c) Presupunem c a relatia (3) nu se mai veric a, aceasta ind nlocuit a cu functia de
reactie a B ancii Centrale:
:
t+1
= j :
t
+ (1 j)

c +, :
e
t+1

. j 2 (0. 1) .
Relatia dintre PIB si rata inatiei este descris a prin relatia Phillips-Lucas
:
t
:
e
t
= o

1
t


1

. o 0.
unde

1 este valoarea pe termen lung a PIB. Anticip arile se formeaz a adaptiv,
dup a regula
:
e
t+1
= :
e
t
+o (:
t
:
e
t
) . o 2 (0. 1) .
S a se scrie ecuatiile care descriu dinamica acestei economii.
Presupunem c a 1
t
= 1, G
t
= G si 1
t
= 1, 8t. Pentru usurinta calculelor, se pot
utiliza notatiile:
c =
c 1 +G+1
1 c +:
. / =
q
1 c +:
. / = o o

c

1

si o = o o /.
(d) S a se deduc a valorile pe termen lung pentru rata de dobnd a, rata inatiei si rata
anticipat a a inatiei.
(e) n ce conditii PIB si rata de dobnd a converg c atre valorile pe termen lung?
3. Pe o piat a coteaz a 1001 active cu risc. Se cunosc: = 714. 2857. 1 = 96. 1429.
C = 13. 0658. Rentabilitatea activului f ar a risc este 1
f
= 6%.
(a) S a se calculeze riscurile si rentabilit atile medii pentru portofoliile \ , \ si `.
(b) Un investitor doreste s a si formeze un portofoliu 1, format numai din active
cu risc, avnd rentabilitatea medie 1 [1
T
] = 20%. Stiind c a ponderea activului
individual 573 n portofoliul \ este de 1%, iar n portofoliul \ este de 10%, s a
se calculeze ponderea acestui activ n portofoliul 1.
(c) Se consider a portofoliul Q situat pe frontiera Markowitz, dar inecient: 1 [1
Q
] <
B
A
. S a se arate c a portofoliul 1 situat pe frontiera Markowitz care maximizeaz a
indicatorul
1 [1
P
] 1 [1
Q
]
o
P
este portofoliul ecient, conjugat n raport cu portofoliul Q.
2
Academia de Studii Economice - Catedra de Moned a
EXAMEN - Modelarea Deciziei Financiar-Monetare
17 iunie 2009
1. Se consider a urm atorul model:
max
C
0
;C
1
;H
1
;L
0
;L
1
l
1
0
C
0
+1
0
= 1
0
\
0
1
1
C
1
= 1
1
\
1
+1
0
(1 +:)
H
1
= C

0
. 0 1.
unde
l = ln C
0
+ ln (1 1
0
) +,

ln

C
1
H
1

+ ln (1 1
1
)

, 0 , < 1.
C
t
reprezint a consumul, 1
t
reprezint a timpul lucrat, 1
t
pretul, 1
t
economiile, \
t
salariul nominal, iar t indic a momentul de timp.
(a) S a se deduc a relatiile care guverneaz a evolutiile consumului si a ofertei de fort a
de munc a.
(b) S a se exprime semnul economiilor n functie de parametrii modelului.
(c) S a se interpreteze economic H
1
.
(d) S a se determine consumul si oferta de fort a de munc a optime n ecare moment
de timp: C
0
, C
1
, 1
0
, 1
1
.
(e) S a se determine C
0
, C
1
, 1
0
, 1
1
n ipoteza = 0. S a se interpreteze rezultatele.
2. Economia unei t ari este descris a prin urm atoarele ecuatii:
1 = C +1 +G+`A;
C = c (1 1) ; 1 = 1 q :; `A = : 1 +: 1
f
+c j;
`
1
= |
1
1 |
2
:;
11 = C1 +`A; C1 = o

: :
f

;
1. G. 1
f
. :
f
.
`
1
exogene.
1 reprezint a PIB intern, 1
f
PIB extern, C consumul, 1 veniturile bugetare, 1 in-
vestitiile, : rata de dobnd a intern a, :
f
rata de dobnd a extern a, j cursul de schimb
real, G cheltuielile bugetare,
M
P
oferta de moned a real a, C1 uxurile de capital.
Fluxurile de capital sunt restrictionate, iar cursul de schimb este otant.
1
(a) S a se deduc a expresiile pentru 1 , : si j la echilibru.
(b) S a se calculeze 1 , : si j stiind c a c = 0. 78, = 0. 20, q = 1.800, : = 0. 27,
: = 0. 0001, 1
f
= 100.000, c = 320, |
1
= 0. 28, |
2
= 1.500, 1 = 1.600, o = 950,
G = 1.717. 17, :
f
= 5%,
M
P
= 1.300.
(c) Rata de dobnd a de pe piata international a variaz a n medie cu 1

:
f

= 1,
dispersia (varianta) acestei modic ari ind \ c:

:
f

= o
2
f
. Stiind c a Banca
Central a intervine pentru a anula orice efect al modic arii ratei de dobnd a ex-
tern a asupra PIB intern, s a se calculeze varianta modic arii PIB intern \ c: [1 ],
precum si varianta modic arii ratei interne a dobnzii \ c: [:].
3. Pe o piat a coteaz a 1001 active cu risc. Se cunosc: = 80. 2919. 1 = 11. 7949.
C = 1. 7456. Rentabilitatea activului f ar a risc este 1
f
= 6%.
(a) S a se calculeze riscurile si rentabilit atile medii pentru portofoliile \ , \ si `.
(b) Un investitor doreste s a si formeze un portofoliu 1, format numai din active cu
risc, avnd rentabilitatea medie 1 [1
T
] = 16%. S a se calculeze structura acestui
portofoliu n functie de portofoliile fundamentale \ si \.
(c) Un alt investitor doreste s a si formeze un portofoliu Q, situat pe C`1, avnd
riscul o
Q
= 7%. S a se calculeze structura acestui portofoliu n functie de porto-
foliile fundamentale \ si \.
(d) Presupunem c a pe aceast a piat a de capital apare cel de al 1002-lea activ cu risc,
avnd rentabilitatea medie 1 [1
1002
] = j
1002
si riscul o
1002
. Despre acest activ se
stie c a nu este corelat cu niciunul din celelalte 1001. S a se deduc a n ce conditii
rentabilitatea medie a noului portofoliu
~
\ cu cel mai mic risc posibil (considernd
1002 active cu risc) este mai mare dect cea a celui anterior (considernd numai
primele 1001 active cu risc).
2
Modelarea deciziei nanciar-monetare. Test
Timp de lucru: 1h20min.
1. Pe o piat a, functiile de cerere, respectiv de ofert a, la momentul t sunt
1 : Q
t
= c
ob1
t
.
o : Q
t
= c
c+o1
t1
1
t
.
unde c, /, c, , 2 R
+
, iar 1
t1
1
t
este anticiparea privitoare la pretul de la momentul
t, format a pe baza informatiilor de la momentul t 1.
(a) S a se determine valoarea pe termen lung a pretului (1

) si conditiile pe care
trebuie s a le ndeplineasc a parametrii modelului a.. 1

= lim
t!1
1
t
, pentru
ecare din urm atoarele cazuri:
1. 1
t1
1
t
= (1 +j) 1
t1
; j 2 R
+
;
2. 1
t1
1
t
= 1
t1
+`(1
t1
1
t2
) .
(b) S a determine cantitatea tranzactionat a pe termen lung Q

= lim
t!1
Q
t
n cazul
n care guvernul decide s a introduc a o acciz a unitar a de tip Laer.
2. Se consider a urm atorul model Mundell-Fleming:
1 = C +1 +G+`A; C = C
0
+c (1 1) ;
1 = 1
0
q :; `A = 1 A;
1 = 1
0
+: 1
)
+c j; A = A
0
+: 1 / j;
`
1
= |
1
1 |
2
:; j = j
0
/

: :
)

; 1 = t1 ;
G.
`
1
croqc:c;
unde 1 reprezint a productia agregat a intern a (PIB), C consumul privat, 1 veniturile
bugetare, 1 investitiile, : rata de dobnd a intern a, G cheltuielile guvernamentale, 1
exportul, A importul, 1
)
PIB global, j cursul real de schimb,
A
1
oferta real a de
moned a.
(a) S a se deduc a expresiile la echilibru pentru PIB, rata de dobnd a si cursul de
schimb.
1
(b) Se determine r aspunsul PIB, al ratei de dobnd a si al cursului de schimb la mod-
icarea cu o unitate a PIB global.
(c) S a se calculeze numeric valorile de la punctele (a) si (b) pentru 1 = 1. C
0
= 1.564,
c = 80%, t = 34%, 1
0
= 4.000, G = 8.820, |
1
= 0. 2, |
2
= 5.580, q = 4.650,
: = 0. 25, / = 7, c = 300, / = 120, :
)
= 4%, 1
0
= 2.900, 1
)
= 100.000,
: = 0. 001, A
0
= 1.000, ` = 4.400 si j
0
= 4. 5.
3. Se consider a urm atorul model al consumatorului cu orizont de timp innit:
max
(C
t
)
t2N
,(1
t
)
t2N
,(|
t
)
t2N
,(n
t
)
t2N
l =
1
X
t=0

1
1 +o

t
n
t
(C
t
. 1
t
. 1 |
t
. :
t
) .
n
t
(C
t
. 1
t
. 1 |
t
. :
t
) =
1
1 i
C
1i
t
+ln 1
t
+c
1
1 j
(1 |
t
)
1j
+,
1
1
:
1
t
. c. , 0.
C
t
reprezint a cantitatea consumat a la momentul t din bunul perisabil, 1
t
cantitatea
consumat a la momentul t din bunul durabil, |
t
timpul lucrat, iar :
t
detinerea real a de
numerar. Restrictia de buget la momentul t are forma:
1
t
C
t
+1
t
(1
t
1
t1
) +1
t
+`
t
= \
t
|
t
+ (1 +:
t1
) 1
t1
+`
t1
.
unde 1
t
este pretul la momentul t al bunurilor de consum, 1
t
economiile, `
t
detinerea
nominal a de numerar si \
t
salariul nominal.
(a) S a se scrie relatiile de dinamic a pe care le urmeaz a consumul de bunuri perisabile,
consumul de bunuri durabile, oferta de fort a de munc a si detinerea de numerar.
(b) S a se scrie expresiile ofertei de fort a de munc a si a cererii de moned a n functie
de consumul de bunuri perisabile.
2
Modelarea deciziei nanciar-monetare. Test
Solutii
1. (a) Pe termen lung 1
t2
= 1
t1
= 1
t
= 1

.
1. Dac a 1
t1
1
t
= (1 + j) 1
t1
, din egalitatea ntre cerere si ofert a rezult a
c / 1

= c + , (1 + j) 1

. deci 1

=
c c
/ + , (1 + j)
.
Not am cu .
t
1
t
1

abaterea pretului la momentul t de la valoarea sa pe

termen lung. nlocuind n relatia de egalitate ntre cerere si ofert a 1
t
= .
t
+1

,
obtinem ecuatia de dinamic a
.
t
=
,
/
(1 + j) .
t1
.
Evident c a 1

= lim
t!1
1
t
dac a si numai dac a lim
t!1
.
t
= 0, adic a

o
b
(1 + j)

<
1 sau , (1 + j) < /.
2. Dac a 1
t1
1
t
= 1
t1
+ `(1
t1
1
t2
),
c / 1

= c + , 1

. deci 1

=
c c
/ + ,
.
Ecuatia de dinamic a a abaterii pretului de la nivelul pe terme lung este
.
t
=
,
/
(1 + `) .
t1
+
,
/
.
t2
. (1)
Pentru a rezolva ecuatia cu diferente (1), o scriem sub forma urm atorului
sistem
_
.
t
=
o
b
(1 + `) .
t1
+
o
b
.
t2
.
t1
= 1 .
t1
+ 0 .
t2
.
care se poate scrie ca

t
=
t1
.
unde =
o
b
_
1 + ` 1

b
o
0
_
si
t
=
_
.
t
.
t1
_
T
. Deoarece
t
=
t

0
, 1

= lim
t!1
1
t
dac a si numai dac a lim
t!1

t
= 0 , lim
t!1

t
= 0.
Conditiile necesare si suciente pentru aceasta sunt
jdet j < 1 si jt:j < 1 +jdet j . (2)
unde det este determinantul matricei , iar t: este suma elementelor de
pe diagonala principal a. Conditiile (2) sunt echivalente cu , < / si ` , < /.
1
(b) Pe termen lung 11 = 1, deci problema se poate pune astfel
1 : Q = c
ob1
.
o : Q = c
c+o1
.
Functiile de cerere, respectiv de ofert a, inverse sunt
1
1
(Q) =
c ln Q
/
si
o
1
() =
ln Qc
,
.
M arimea accizei unitare este 1 = 1
1
(Q) o
1
(Q) =
_
o
b
+
c
o
_

_
1
b
+
1
o
_
ln Q.
(a)
1 = / .
unde
/ =
_
1 c (1 t) + : + [(c + /) / + q]
|
1
|
2
_
1
si
= C
0
+ G + `A
0
+ : 1
)
+ (c + /) j
0
+(c + /) / :
)
+ 1
0
+ [(c + /) / + q]
1
|
2

`
1
.
: =
|
1
|
2
1
1
|
2

`
1
.
j = j
0
/
_
: :
)
_
.
(b)
= : 1
)
;
1 = / : 1
)
;
: = / :
|
1
|
2
1
)
;
j = / / :
|
1
|
2
1
)
.
(c)
/ = 1. 0060; = 24.376. 5462; 1 = 24.522. 81.
: = 0. 0904.
j = 4. 1472.
2
2. Scriem restrictia de buget de la momentul t n termeni reali, mp artind prin 1
t
:
C
t
+ 1
t
1
t1
+
1
t
1
t
+
`
t
1
t
=
\
t
1
t
|
t
+ (1 + :
t1
)
1
t1
1
t
+
`
t1
1
t
.
Not am:
1
t
1
t
= /
t
;
A
t
1
t
= :
t
si
W
t
1
t
= n
t
.
1
t1
1
t
=
1
t1
1
t1

1
t1
1
t
= /
t1

1
1 + :
t1
.
`
t1
1
t
= :
t1

1
1 + :
t1
.
Restrictia n termeni reali se scrie:
C
t
+ 1
t
1
t1
+ /
t
+ :
t
= n
t
|
t
+
1 + :
t1
1 + :
t1
/
t1
+
1
1 + :
t1
:
t1
.
Notnd 1 + d
t
=
1+v
t
1+
t
, restrictia la momentul t devine:
C
t
+ 1
t
1
t1
+ /
t
+ :
t
= n
t
|
t
+ (1 + d
t1
) /
t1
+
1
1 + :
t1
:
t1
.
respectiv, la momentul t + 1
C
t+1
+ 1
t+1
1
t
+ /
t+1
+ :
t+1
= n
t+1
|
t+1
+ (1 + d
t
) /
t
+
1
1 + :
t
:
t
.
Functia Lagrange are forma
L =
1

t=0
_
_
1
1 + o
_
t
n
t
`
t
:c:t:ictic
t
_
.
Conditiile de ordinul I sunt
JL
JC
t
= 0;
JL
J1
t
= 0;
JL
J|
t
= 0;
JL
J:
t
= 0;
JL
J/
t
= 0
plus conditiile pentru `
t
.
L = ... +
_
1
1 + o
_
t
n
t
`
t
_
C
t
+ 1
t
1
t1
+ /
t
+ :
t
n
t
|
t
(1 + :
t1
) /
t1
1
1+
t1
:
t1
1
1+
t1
_
+
_
1
1 + o
_
t+1
n
t+1
`
t+1
_
C
t+1
+ 1
t+1
1
t
+ /
t+1
+ :
t+1
n
t+1
|
t+1
(1 + :
t
) /
t
1
1+
t
:
t
1
1+
t
_
+ ...
JL
JC
t
= 0 )
1
(1 + o)
t
Jn
t
JC
t
`
t
= 0. (3)
3
JL
J1
t
= 0 )
1
(1 + o)
t
Jn
t
J1
t
`
t
+ `
t+1
= 0. (4)
JL
J|
t
= 0 )
1
(1 + o)
t
Jn
t
J|
t
+ `
t
n
t
= 0. (5)
JL
J:
t
= 0 )
1
(1 + o)
t
Jn
t
J:
t
`
t
+ `
t+1
1
1 + :
t
= 0. (6)
JL
J/
t
= 0 ) `
t
+ `
t+1
1 + :
t
1 + :
t
= 0.
de unde rezult a
`
t+1
`
t
=
1
1 + d
t
.
unde cu d
t
s-a notat rata real a a dobnzii.
Pentru relatia de dinamic a a consumului se scrie (3) la momentele t + 1 si t:
Jn
t+1
JC
t+1
= `
t+1
(1 + o)
t+1
si
Jn
t
JC
t
= `
t
(1 + o)
t
.
Rezult a
0&
t+1
0C
t+1
0&
t
0C
t
=
`
t+1
`
t
(1 + o) =
1 + o
1 + d
t
.
Cum
0&
t
0C
t
= C
i
t
, obtinem pentru consumul de bunuri perisabile dinamica
C
t+1
=
_
1 + d
t
1 + o
_1

C
t
.
Dac a not am: 1 + c
t
=
_
1+o
t
1+c
_1

,
C
t
=
t

I=1
(1 + c
I
) C
0
.
Pentru c
t
= c. 8t:
C
t
= (1 + c)
t
C
0
.
n mod similar obtinem relatiile de dinamic a pentru 1
t
, |
t
si :
t
.
Jn
t
J1
t
= (`
t
`
t+1
) (1 + o)
t
Jn
t+1
J1
t+1
= (`
t+1
`
t+2
) (1 + o)
t+1
0&
t+1
01
t+1
0&
t
01
t
=
`
t+1
`
t+2
`
t
`
t+1
(1 + o) .
`
t+1
`
t+2
`
t
`
t+1
=
`
t+1
_
1
A
t+2
A
t+1
_
`
t+1
_
A
t
A
t+1
1
_ =
d
t+1
d
t
1
1 + d
t+1
.
4
Relatia de dinamic a a consumului de bunuri durabile este
1
t+1
=
d
t
d
t+1
1 + d
t+1
1 + o
1
t
.
Jn
t
J|
t
= `
t
n
t
(1 + o)
t
.
0&
t+1
0|
t+1
0&
t
0|
t
=
`
t+1
`
t
n
t+1
n
t
(1 + o) .
Jn
t
J|
t
=
Jn
t
J (1 |
t
)
= c(1 |
t
)
j
.
_
1 |
t+1
1 |
t
_
j
=
n
t+1
n
t
1 + o
1 + d
t
)
1 |
t+1
=
_
n
t
n
t+1
1 + d
t
1 + o
_1

(1 |
t
) )
|
t+1
= 1
_
n
t
n
t+1
1 + d
t
1 + o
_1

(1 |
t
) .
Jn
t
J:
t
=
_
`
t
`
t+1
1
1 + :
t
_
(1 + o)
t
= `
t
_
1
`
t+1
`
t
1
1 + :
t
_
(1 + o)
t
.
0&
t+1
0n
t+1
0&
t
0n
t
=
`
t+1
_
1
A
t+2
A
t+1
1
1+
t+1
_
`
t
_
1
A
t+1
A
t
1
1+
t
_ (1 + o)
=
1
1 + d
t
:
t+1
:
t
1 + :
t
1 + :
t+1
(1 + o) .
Cum
0&
t
0n
t
= ,:

t
.
:
t+1
=
_
:
t
:
t+1
1 + :
t+1
1 + :
t
1 + d
t
1 + o
_1

:
t
.
Din
0&
t
0C
t
= `
t
(1 + o)
t
si
0&
t
0|
t
= `
t
n
t
(1 + o)
t
rezult a
0&
t
0|
t
0&
t
0C
t
= n
t
.
ns a
0&
t
0|
t
= c(1 |
t
)
j
si
0&
t
0C
t
= C
i
t
, de unde rezult a relatia dintre oferta de fort a de
munc a si consumul de bunuri perisabile:
|
t
= 1
_
cC
i
t
n
t
_1

.
5
n mod similar se obtine relatia dintre cererea de moned a si consumul de bunuri perisabile:
:
t
=
_
,
1 + :
t
:
t
C
i
t
_1

.
6
Modelarea deciziei nanciar-monetare. Test
Timp de lucru: 1h20min.
1. Utilitatea unui consumator depinde de cantitatea consumat a dintr-un bun de consum
(C), de timpul liber pe care l are la dispozitie (1 |), unde cu | s-a notat timpul
lucrat si de numerarul pe care l detine (:). Acest consumator are functia cheltuielilor
minime:
c (j. n. n) = c j

n
unde j este pretul bunului de consum, n este salariul nominal pe unitatea de timp
lucrat, iar n este nivelul xat al utilit atii.
(a) S a se determine functiile Hicks pentru bunul de consum, timpul liber si numerar.
(b) S a se deduc a functia indirect a de utilitate j(j. n).
(c) S a se determine functiile cererea pentru bunul de consum, oferta de fort a de munc a
si cererea de numerar.
2. O rm a de monopol si poate vinde produsul pe dou a piete separate, pe care aplic a
preturi diferite: j
1
6= j
2
. Functiile de cerere pe cele dou a piete sunt Q
1
= 1
1
(j
1
),
respectiv Q
2
= 1
2
(j
2
), iar valorile absolute ale elasticit atilor cererilor n functie de pret
sunt
1
, respectiv
2
. Functia de costuri totale a rmei este ,(Q), unde Q = Q
1
+Q
2
.
(a) S a se arate c a rma de monopol poate s a stabileasc a un pret mai mare pe piata
care este mai putin elastic a:
1

2
)j
1
j
2
.
(b) S a se calculeze pretul de monopol pe ecare piat a, precum si valoarea protului
de monopol, pentru 1
1
(j
1
) = 200 10 j
1
, 1
2
(j
2
) = 400 40 j
2
si ,(Q) =
7 + 3 Q+ 0. 01 Q
2
.
3. Se consider a urm atorul model Mundell-Fleming:
1 = C +1 +G+`A; C = c (1 1) ;
1 = 1 q :; `A = 1 A;
1 = : 1
f
+c j; A = : 1 / j;
`
1
= |
1
1 |
2
:; C1 = o

: :
f

;
G. 1.
`
1
croqc:c;
1
unde 1 reprezint a productia agregat a intern a (PIB), C consumul privat, 1 investitiile,
G cheltuielile guvernamentale, 1 exportul, A importul, 1
f
PIB global, j cursul real
de schimb,
M
P
oferta real a de moned a, C1 uxurile de capital. Contul de capital este
restrictionat, iar cursul de schimb otant.
(a) S a se deduc a expresiile la echilibru pentru PIB, rata de dobnd a si cursul de
schimb.
(b) Se determine r aspunsul PIB, al ratei de dobnd a si al cursului de schimb la mod-
icarea cu 1% a PIB global.
(c) Rata de dobnd a de pe piata international a scade cu un procent. S a se dea
exemplu de o m asur a de politic a economic a prin care s a se contracareze impactul
acestei modic ari asupra PIB, a ratei de dobnd a intern a si a cursului real de
schimb.
(d) S a se calculeze numeric valorile de la punctul (a) pentru 1 = 1. c = 80%, = 18%,
G = 1 = 8.820, |
1
= 0. 2, |
2
= 5.580, q = 4.650, : = 0. 25, o = 7000, c = 300,
/ = 120, :
f
= 4%, 1
f
= 100.000, : = 0. 001, ` = 4.400.
2
Modelarea deciziei nanciar-monetare. Partial
Subiecte Nr. 1
Timp de lucru: 1h20min.
1. Functia de utilitate a unui consumator este
n(
1
.
2
) = c
1
ln (
1
j
1
) +c
2
ln (
2
j
2
) .
unde
1
si
2
reprezint a cantit atile consumate din bunurile 1, respectiv 2, j
1
. j
2
> 0
reprezint a cantit atile minime din ecare bun, necesare pentru subzistent a, c
1
> 0,
c
2
> 0 si c
1
+ c
2
= 1. Se noteaz a cu \ venitul disponibil pentru consum si cu \

venitul minim, necesar pentru subzistent a.

(a) S a se prezinte interpretarea economic a a parametrilor c
1
si c
2
.
(b) S a se deduc a functiile de cerere de tip Marshall si functia indirect a de utilitate.
(c) S a se arate c a dac a j
1
0 si j
2
0, cele dou a bunuri sunt complementare,
normale si reactioneaz a inelastic la modicarea preturilor.
(d) Se noteaz a cu , elasticitatea multiplicatorului Lagrange din problema primal a a
consumatorului (`) n raport cu venitul disponibil pentru consum. S a exprime
, n functie de \ si \

si s a se interpreteze economic rezultatul. Care credeti

c a este relatia dintre ,
RO
si ,
US
, parametrii , corespunz atori consumatorilor
reprezentativi din Romnia, respectiv din Statele Unite?
2. Functiile de cerere, respectiv de ofert a pe o piat a cu concurent a perfect a sunt urm a-
toarele:
1 : Q = 1(1) = 1
2
+ 4 1 + 8400;
o : Q = o (1) = 1
2
20 1 300.
Introducerea unei accize unitare determin a sc aderea volumului cantitativ al vnz arilor
cu 20% relativ la situatia initial a. S a se determine:
(a) m arimea accizei;
(b) pierderea consumatorului, a produc atorului si a societ atii;
(c) functia de cost a produc atorului.
1
Modelarea deciziei nanciar-monetare. Partial
Subiecte Nr. 2
Timp de lucru: 1h20min.
1. O rm a de monopol si vinde produsul pe dou a piete separate, pe care aplic a preturi
diferite: j
1
6= j
2
. Functiile de cerere pe cele dou a piete sunt Q
1
= 1
1
(j
1
), respectiv
Q
2
= 1
2
(j
2
), iar valorile absolute ale elasticit atilor cererilor n functie de pret sunt
1
,
respectiv
2
. Functia de costuri totale a rmei este ,(Q), unde Q = Q
1
+Q
2
.
(a) S a se arate c a rma de monopol poate s a stabileasc a un pret mai mare pe piata
care este mai putin elastic a:
1
6
2
) j
1
> j
2
. Explicati din punct de vedere
economic.
(b) S a se calculeze pretul de monopol pe ecare piat a, precum si valoarea protului
de monopol, pentru 1
1
(j
1
) = 200 10j
1
, 1
2
(j
2
) = 400 40j
2
si ,(Q) =
7 + 3Q+ 0. 01Q
2
.
(c) Pentru datele de la punctul (b), se stie c a statul aplic a o acciz a unitar a 1, n
valoare de 0,1 u.m. S a se calculeze pierderea produc atorului, a consumatorilor si
a societ atii pentru ecare piat a n parte si s a se reprezinte grac aceste pierderi.
Explicati care este factorul determinant pentru diferentele care apar pe cele dou a
piete n termeni de pierderi de surplus.
2. Functia indirect a de utilitate a unui consumator este
j(j
1
. j
2
. \) =
\
c
1
j
1
+c
2
j
2
.
unde j
1
si j
2
sunt preturile celor dou a bunuri de consum, \ este venitul disponibil
pentru consum, c
1
. c
2
0 si c
1
+c
2
= 1.
(a) S a se determine functiile de cerere de tip Marshall pentru cele dou a bunuri.
(b) S a se deduc a functia cheltuielilor minime.
(c) S a se determine functiile de cerere de tip Hicks.
(d) S a se arate c a cele dou a bunuri sunt complementare, normale si reactioneaz a
inelastic la modicarea preturilor.
1