TEMA 13.

ECONOMIA
DESCHISĂ ŞI BALANŢA
DE PLĂŢI.
 UNITĂŢI DE CONŢINUT:

Comerţul exterior. Modelul economiei

mici deschise.
Balanţa de plăţi şi structura sa.
Echilibrul balanţei de plăţi.
Politici de echilibrare a balanţei de plăţi.
I. Comerţul exterior. Modelul
economiei mici deschise.
 COMERŢUL EXTERIOR. EFICIENŢA
COMERŢULUI EXTERIOR.

Comerţul internaţional cuprinde activităţi de export şi/sau

import de bunuri şi servicii realizate între diferite ţări sau
regiuni în cadrul anumitor segmente ale pieţei mondiale.
Comerțul internațional - totalitatea tranzacţiilor de export şi
de import, ierarhizate pe ţări, pe grupe de ţări, pe zone sau
regiuni, pe categorii de pieţe sau de bunuri materiale şi
servicii.
Comerţul internaţional (mondial) reprezintă ansamblul
comerţului exterior al tuturor ţărilor lumii.

Comerţul exterior contituie exporturile şi importurile de

mărfuri şi servicii ale unei economii naţionale cu străinătatea.
 RM

Conform metodologiei Biroului Naţional de Statistică al Republicii

Moldova, volumul comerţului exterior se estimează în baza valorii
bunurilor materiale care fac obiectul schimbului dintre economia
naţională şi alte ţări, care amplifică sau diminuează resursele materiale
ale ţării ca rezultat al intrării sau ieşirii mărfurilor în/din ţară. Din
comerţul exterior se exclud serviciile ce poartă un caracter material şi
nematerial.
Comerţul exterior de mărfuri cuprinde totalitatea bunurilor materiale
care se adaugă la stocul de resurse materiale ale ţării (importuri) sau se
scad din acesta (exporturi), prin intrarea pe teritoriul ţării sau prin
părăsirea acestuia.

Sursa:
h t t p s : // s t at i s t ic a . g o v. md / p u b l ic / f i le s / p u b l i c a t i i _ e l e c t ro n i c e / A n u a r _ S t a t i s t i c / 2 0 1 8/ 2 0 _ A S . p d f
h t t p s : / / s t a t i s t i c a . g o v. m d / p a g e v i e w. p h p ? l = r o & i d c = 3 5 1 & i d = 2 2 5 1
ELEMENTE
FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ DECIZIA DE A
IMPORTA SAU EXPORTA

EXPORT IMPORT

 Capacitatea firmei de a  Plata preţului stipulat în

contractul de vînzare;
exporta;
 Obţinerea licenţei de
 Bunurile economice import cu cheltuielile şi
destinate exportului; riscurile proprii;
 Îndeplinirea obligaţiunilor
 Mobilitatea de export. vamale de import;
 Preluarea mărfii;
 Transferul riscului.
 EFICIENŢA COMERŢULUI EXTERIOR
(RAPORTUL DE SCHIMB)
 Raportul de schimb brut (RSB ) – rezultă din compararea valorilor globale ale
exportului şi importului exprimate în preţurile anului de bază:
RSB =  q exp *P exp ,
1 0

 q imp *P imp
1 0

unde: q1 exp şi q1 imp – cantitatea exportată şi importată în anul curent;

Po exp şi Po imp – preţurile în valută în anul de bază;
 Indicele gradului de acoperire a importului prin export – arată evoluţia faţă de
anul de bază a raportului dintre încasările în valută realizate pe seama
exportului şi plăţile generate de importul de mărfuri.
IGA=GA1/GA0
GA=Ex/Imp
IGA>1 Ameliorarea balanţei comerciale;
IGA<1 Degradarea balanţei comerciale.
 EFICIENŢA COMERŢULUI EXTERIOR
(RAPORTUL DE SCHIMB)

Irsn > 1 – preţurile la produsele exportate au crescut mai mult ca la cele importate.
unde: Ip exp – indicile valorii medii unitare a exportului;
Ip imp – indicile valorii medii unitare a importului;

 Indicile puterii de cumpărare a exportului (I c – se determină prin

exp)
înmulţirea indicelui raportului de schimb net cu indicele volumului fizic a
exportului:
Ic exp = Irsn * Iq exp
 RM

Sursa: Conturile internaționale ale RM, anuar statistic, 2018 www.bnm.md

 RM

Sursa: Conturile internaționale ale RM, anuar statistic, 2018 www.bnm.md

 RM anul 2018

Sursa: Conturile internaționale ale RM, anuar statistic, 2018 www.bnm.md

 RM anul 2018

Sursa: Conturile internaționale ale RM, anuar statistic, 2018 www.bnm.md

 EXEMPLU

Determinați:
1. Soldul balanței comerciale;
2. Gradul de acoperire a importului prin export;
3. Indicele gradului de acoperire a importului prin export;
4. Formulați concluzii.
Sursa: Conturile internaționale ale RM, anuar statistic, 2018 www.bnm.md
Modelul economiei mici
deschise
 GRADUL DE DESCHIDERE A ECONOMIEI
(GDE)
GDE=(EX+IM)/PIB
GDE depinde de:
 asigurarea cu resur se naturale;
 dezvoltarea factorilor de producție;
 potențialul economic;
 structura ramurală;

Economia deschisă mică: Lituania,

Slovacia, Republica Moldova
Economia deschisă de dimensiuni mari:
SUA, China, Japonia, Germania, Rusia
Sur s a : Fi l ip N . , So ro c e a n O. Te o ri e e c o n omic ă, vo l I I , Ch i șinău, 2 01 1 ( p . 310 - 31 2 )
 IPOTEZE

Volumul produs (PIB = Y) este funcţie de factorii de producţie:

Y = f (K, L)
Consumul este funcţie de venitul disponibil (Y – T);
C = C (Y – T)
(Y – T)↑ => C↑
Investiţiile sunt funcţie de rata dobînzii
I = I (r);
r↑=> I↓
Economia este mică şi nu influenţează asupra ratei mondiale a
dobînzii. Rata internă a dobînzii (r d ) este egală cu rata mondială a
dobînzii (r*)
r d = r*
 Identitatea macroeconomică de bază:
Y =C (Y - T) +I(r) + G +Nx =>
N x = Y – C (Y –T) – G – I(r*) (1)

Economiile totale (S) – includ economiile private ( S p ) şi

economiile statului (S g )
S p = Y –T – C
Sg = T – G
S = Y – C – G (2)
Din ecuaţiile (1) şi (2) rezultă ecuaţia balanţei de plăţi:
N x = S – I(r)
Identitatea macroeconomică în economia deschisă:
S – I = Nx
(S – I) – contul mişcărilor de capital al balanţei de plăţi;
N x – contul curent al balanţei de plăţi.
 REPREZENTARE GRAFICĂ

A. r A.
S

rd = r* E
●

I
S, I

în punctul de echilibru E (grafic A), economiile totale

sunt egale cu investiţiile, balanţa de plăţi este
echilibrată,
Nx = 0, Export = Import
B. C.
r
S

Nx >0
r*

rd
I

S, I

 dacă rata mondială depăşeşte rata internă a dobînzii (r* > rd), ţara are
resurse financiare disponibile, ce sunt oferite pe piaţa externă. Ţara este
creditor pe piaţa externă, există excedent al contului curent şi deficit al
contului de capital: I < S; Nx > 0 (graficul B);
 dacă r* < rd, atunci ţara necesită resurse financiare suplimentare şi este
debitor pe piaţa externă. Contul curent este deficitar, contul de capital este
excedentar: I > S; Nx < 0 (graficul C).
INFLUENŢA POLITICILOR MACROECONOMICE
ÎN MODELUL ECONOMIEI MICI DESCHISE

Politica bugetară – fiscală (graficul A):

 Creşterea cheltuielilor publice va determina diminuarea economiilor:
G↑ => S↓
 Reducerea taxelor şi impozitelor va determina reducerea economiilor:
T↓ => S↓
grafic
r
S2 S1
A.

r*
Nx<0 I(r)
S, I

Rata dobînzii nu se modifică, rămînînd la nivelul celei mondiale. Ca rezultat,

S < I – contul de capital este excedentar; Nx < 0 – contul curent este deficitar.
INFLUENŢA POLITICILOR MACROECONOMICE
ÎN MODELUL ECONOMIEI MICI DESCHISE

Politica fiscală după hotare poate determina creşterea ratei mondiale a

dobînzii (r*↑). Vom obţine în rezultat S > I, iar Nx > 0 (graficul B )

Schimbarea cererii investiţionale: Creşterea investiţiilor determină Nx < 0 şi

S < I; Descreşterea investiţiilor determină Nx > 0 şi S > I (graficul C).

B. r S C. r S

Nx > 0

r1 * Nx>0

r*
r2 * r* I1(r)
I(r)
I2(r)
S, I S, I
III. Balanţa de plăţi şi structura sa.
Echilibrul balanţei de plăţi.
 BALANŢA DE PLĂŢI (BP)

Definiție: BP - un document statistic de analiză

macroeconomică, în care se descriu şi se compară plăţile şi
încasările în valută străină, care rezultă din tranzacţiile
economico-financiare ale economiei date cu alte state.
Balanta de plati (BP) – set de conturi macroeconomice care
reflecta într-o forma generalizata tranzactiile economice ale
unei tari cu restul lumii într-o perioada definita de timp (an,
trimestru, luna).
Forme de prezentare
 forma standard – cuprinde date statistice pe capitole;
 forma de bilanţ – care cuprinde activ şi pasiv:
 activul – în care se înscriu sumele încasate în valută
străină;
 pasivul – în care se înscriu sumele plătite în valută străină.
 INTRĂRI –IEȘIRI

balanţă excedentară (activă) – valoarea intrărilor în

valută străină este mai mare decît valoarea ieşirilor în
valută străină; se recomandă ţărilor care au datorii
externe şi celor care doresc să treacă la
convertibilitatea monedei;
balanţă deficitară (pasivă) – valoarea intrărilor de
valută este mai mică decît valoarea ieşirilor de valută;
echilibrarea acestei balanţe se face prin folosirea
rezervelor valutare proprii sau prin credite externe
rambursabile;
balanţa echilibrată – valoarea intrărilor de valută =
valoarea ieşirilor de valută, se poate realiza în fiecare
an, sau în mod cumulativ pe mai mulţi ani.
 PRINCIPII DE ÎNREGISTRARE A
OPERAȚIUNILOR
 principiul dublei înregistrări – fiecare furnizare de resurse reale
sau financiare este compensată de o încasare; orice intrare de
resurse reale sau financiare este compensată de o plată;
 intrările de resurse sunt înregistrate în creditul balanţei şi
ieşirile sunt înregistrate în debitul balanţei;
 fiecare tranzacţie care dă naştere unei intrări de devize este
înregistrată în activul (creditul) BP şi orice tranzacţie care
generează o ieşire de devize este înregistrată în pasivul (debitul)
balanţei;
 în noua accepţiune a FMI balanţa de plăţi înregistrează nu numai
fluxurile de încasări/plăţi aferente tranzacţiilor economice
internaţionale însoţite de contrapartidă, ci şi operaţiuni derulate
cu străinătatea ce nu presupun o contraprestaţie sau o plată în
bani din partea rezidenţilor/nerezidenţilor: donaţii, asistenţă
financiară nerambursabilă, ajutoare, compensaţii , etc.
 ÎNREGISTRAREA OPERAȚIUNILOR
Intrări – Credit Ieşiri – Debit

Exporturi; Importuri;
Servicii prestate; Servicii plătite;
Dividende, dobînzi, Dividende, dobînzi,
salarii încasate; salarii plătite;
Transferuri din Transferuri unilaterale
străinătate; în străinătate;
Capitaluri investite din Capitaluri investite în
străinătate; străinătate;
Creşterea activelor de Diminuarea activelor de
rezervă. rezervă.
 STRUCTURA BP

A. Contul curent
1 . balanta comerțului cu bunuri,
2. balanța serviciilor,
3. balanța veniturilor primare,
4. balanța veniturilor secundare .
B. Contul de capital
1 .achizitionarea / cesiunea bruta a activelor nefinanciare
neproduse,
2. transferurile de capital.
C. Contul financiar
1 .investitii directe,
2. investitii de portofoliu,
3. derivate financiare,
4. alte investitii,
5. active de rezervă.
Sursa: Conturile internaționale ale RM, anuar statistic, 2018 www.bnm.md
C o nt u l c ur e nt cup r i nd e t r a nz ac ţ i i l e c u v al o r i ec o no m ic e (c u exc ep ţ i a c el o r c u i ns t r um e nte
fi n a nc i ar e ) c a r e a u l o c î nt r e r e z i d e nţ i ş i n er e z i d e nţ i . D e a s em e n e a , ai c i s u nt î ns c r i s e
c o nt r ap ar t i d el e v al o r i l o r ec o no m i c e p r i m i te s au o f er i te f ăr ă a i m p l ic a s c hi m b ul c u val o r i
e c o n o m i ce e c h i va l e n te .
B u nur i . Ac e s t ar t i c o l i nc l ud e t r an z ac ţ i i l e c u b u nur i p e nt r u c ar e a r e l o c t r a ns f er ul d r ep t ul ui
d e p ro p r i et a te d e l a r e z i d e nţ i l a n er e z i d e nţ i ş i i nve r s , i nd i f er e nt d e f ap t ul d ac ă b unul
t r av e r s e a z ă h ot a r u l ţ ăr i i s a u nu ( c e l d i n ur m ă c a z s e r e f e r ă l a b u nur i l e p ro c ur a te î n p o r t ur i
d e c ăt r e c ăr ău ş i ş i m ăr f ur i l e n eg o c i a te p es te hot ar e ) , c u exc ep ţ i a b u nur i l o r c e s e i nc l ud î n
a l te c ateg o r i i (c ăl ăto r i i , c o n s t r uc ţ i i ş i b u nur i l e ş i s e r v i c ii l e g u v er n am e n t ale ) . B u nur i l e
p e nt r u ş i d up ă p r el uc r ar e , p r ec um s i b u nur i l e t r i m i s e l a r ep ar aţ i i nu s e i nc l ud a i c i , p e nt r u
c ă nu a r e l o c t r a n s f er ul d r ep t ul ui d e p ro r i et ate, i ar v al o ar e a s e r v i c i i lo r d e p r el uc r ar e ş i d e
r e p a r a ţ i i s e i n c l u d e î n a r t i c o l ul s e r v i c i i .
S er v ic i i . Ac es t a r t i c o l c up r i nd e s er v i c ii l e p r es t a te î nt r e r e z i d en ţ i ş i n er e z i d e nţ i : s er v i c ii d e
p r el u c r ar e a m a te r i e i p r i m e , s er v i c i i d e r ep ar aţ i i , s er v i c ii d e t r an s p o r t , c ăl ăto r i i, c o ns t r uc ţ ii ,
s er v i c i i d e a s i g u r ăr i , s er v i c ii fi n a nc i ar e, s er v i c i i d e tel ec o m u ni c aţ i i , d e i n fo r m at i c ă ş i
i nfo r m aţ i o n al e , a l te s er v i c i i (t axe p e nt r u ut i li z a r e a p ro p r i et ăţ ii i ntel ec t u al e ; cul t ur al e ş i d e
a g r e m e n t ; g u v e r n a m e n t a l e ; a l te s e r v i c ii d e a f a c e r i ) .
Ve n i t ur i p r i m a r e . A c e s t a r t i c o l e s te d i v i z a t î n 2 c o m p o n e n te p r i n c ip a l e .
Re m u n er ar e a s a l a r i aț i lo r r ep r ez i nt ă r em u n er ăr i l e ( s ub o r i c e fo r m ă) p l ăt i te d e a ng aj ato r i
a n g aj aţ i l o r (i nc lu s i v d e f ro nt i er ă ş i s e z o ni er i ), a t u nc i c â nd at r i b uţ i a r ez i d e nţ i al ă a p ăr ţ i l o r
e s te d i fe r i t ă .
Ve n i t ur il e d i n inv e s t iţ i i r ep r e z in t ă î nc a s ăr i ş i p l ăţ i af er e nte c r e a nţ el o r ş i a ng aj am e ntel o r
ex ter n e . Ac e a s t ă c ateg o r i e c up ri nd e v e ni t ur i l e d i n i nv e s t i ţ i i d i r e c te , i nv e s t i ţ i i d e p o r to fo l i u,
a l te i nv e s t i ţ ii ş i d i n a c t i v e d e r e z e r v ă .
Ve n i t ur i s ec u nd a r e . L a ac es t a r t i c o l s u nt ef ec t u ate î nr eg i s t r ă r i l e c o m p e n s ato r i i t r ec er i i
d r ept ul ui d e pro pr i et ate asupr a r e s u r s el o r m a ter i al e ş i fi n an c i ar e d e l a ne r ez i d e nţ i l a
r ez i d e nţ i ş i i nv e r s , f ăr ă î nc as ar e a u no r v al o r i ec o no m ic e ec hi va l e nte . E xem p l e d e v eni t ur i
s ec u nd ar e d e s în t âl ni te î n p r ac t i c ă s u nt : aj uto ar e l e um a ni t ar e, a s i s te nţ a te h ni c ă , c ot i z aţ i i l e
î n o r g a ni z aţ i i i n ter n aţ i o n al e, t r a n s f er ur i l e p er s o n al e , b e n efi ci i l e s o c i al e , i mp o z i tel e ş i
t a x e l e et c .
Contul de capital cuprinde comercializarea activelor nefinanciare neproduse
(de exemplu: brevete, contracte de arendă şi alte contracte transferabile,
mărci etc.) şi transferurile de capital (ier tarea datoriei de către creditor,
transferurile voluminoase pentru proiecte cu caracter investiţional).
Contul financiar cuprinde tranzacţiile cu active şi pasive financiare ce au loc
între rezidenţi şi nerezidenţi şi este divizat în următoarele categorii
funcţionale: investiţii directe, investiţii de por tofoliu, derivate financiare, alte
investiţii, active de rezer vă. Toate categoriile funcţionale se înregistrează în
BP conform principiului active (creanţe – cerinţe către nerezidenţi) și pasive
(angajamente faţă de nerezidenţi) în bază netă ca achiziții nete de active şi
acumulări nete de angajamente.
Investiţii directe. Investitor direct într-o întreprindere se consideră acel
investitor care deţine cel puţin 10 la sută din capitalul social sau din voturi
într-o întreprindere situată în afara propriei ţări de rezidenţă . Ca părţi
componente se evidenţiază par ticipațiile și acțiunile, reinvestirea profiturilor
şi instrumentele de datorie (cum ar fi împrumuturile între întreprinderi
afiliate) . Investiţiile directe se înregistrează în balanţa de plăţi după
principiul active (creanţele investitorilor direcţi rezidenţi faţă de
întreprinderile afiliate nerezidente şi creanţele întreprinderilor rezidente cu
capital străin faţă de investitorii lor direcţi din străinătate) şi pasive
(angajamentele întreprinderilor rezidente cu capital străin faţă de investitorii
lor direcţi din străinătate şi angajamentele investitorilor direcţi rezidenţi faţă
de întreprinderile afiliate nerezidente.
Investiţiile de por tofoliu sunt sub formă de: titluri de par ticipare (în cazul în
care investitorul deţine mai puţin de 10% din capitalul social sau din voturi) ;
titluri de creanţă / angajamente, care cuprind obligaţiuni şi instrumente ale
pieţei monetare.
Derivatele financiare sunt instrumentele financiare corelate cu alte
instrumente financiare sau indicatori, sau anumite mărfuri care pot
fi procurate sau vândute la o dată viitoare, prin intermediul cărora
riscurile financiare pot fi comercializate pe pieţele financiare. Ele
cuprind operaţiunile cu swap-uri, opţiuni, depozite de garanţie ş.a.
Alte investiţii includ operaţiunile cu active şi pasive financiare care
nu sunt incluse în capitolele precedente.
Alte investiţii cuprind: alte participații la capital, numerar şi
depozite, împrumuturi, credite comerciale şi avansuri, alte active /
pasive.
Activele de rezervă reprezintă activele externe ale statului,
gestionate de autorităţile monetare. În activele de rezervă sunt
incluse: aurul monetar, drepturile speciale de tragere, poziţia de
rezervă la FMI, activele în devize liber convertibile şi în titluri de
valoare.

Sursa:https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/
Anuar_Statistic/2018/23_AS.pdf
 BALANȚA DE PLĂȚI A RM

În anul 2018, soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova a

înregistrat un deficit de 1 211,37 mil. USD, contul de capital a înregistrat un sold
negativ de 35,94 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital
în valoare de 1 185,40 mil. USD.
 BALANȚA DE PLĂȚI A RM

Sursa: https://www.bnm.md/ro/content/balanta-de-plati-pentru-anul-2018-date-finale
 ECHILIBRUL BALANȚEI DE PLĂȚI

balanţa de plăţi este întotdeauna şi în mod

necesar echilibrată, respectîndu-se principiul
dublei înregistrări;
în mod uzual se utilizează termeni de balanţă
de plăţi excedentară (activă) sau deficitară
(pasivă);
dezechilibrul există la nivelul unor părţi din
balanţa de plăţi (balanţa comercială, cont
curent, cont de capital şi financiar).
 FACTORI DE DEZECHILIBRARE A BP
ENDOGENI EXOGENI

 reducerea semnificativă a expor turilor,  dereglarea preţurilor

cauzată de calamităţile naturale sau de mondiale la produsele cu
evenimente excepţionale (revoluţii, pondere mare în structura
războaie civile);
 creşterea impor turilor ca rezultat al comerţului exterior;
intensificării cererii interne;  politica comercială a altor
 insuficienta acoperire a cererii interne state (tarifară şi
(reducerea expor turilor);
 diminuarea competitivităţii externe a netarifară);
produselor autohtone;  lipsa avantajelor
 scăderea gradului de prelucrare a competitive (comparative)
expor turilor ;
 deteriorarea climatului de afaceri reale;
intern;  dereglarea fluxurilor
 insuficienta promovare (stimulare) a comerciale zonale ca
expor turilor;
 politica comercială ineficientă; urmare a unor
 structura pe ramuri a economiei conflicte/dispute
naţionale. comerciale internaţionale.
 TEHNICI DE ECHILIBRARE A BALANŢEI DE
PLĂŢI
A . A JUSTARE AUTOMATĂ:
 prin mecanismul preţurilor;
1. un deficit în balanţa comercială atrage după sine o scădere a masei
monetare aflate în circulaţie (banii se vor localiza în bancă în urma
cumpărării de devize de pe piaţă, necesare plăţii excedentului de impor turi,
operaţiune care a avut ca efect diminuarea activelor de rezer vă);
2. o scădere a masei monetare va produce implicit o scădere a preţurilor.
Această scădere a preţurilor va constitui un stimulent pentru expor turi şi ca
o frînă în calea impor turilor;
 pin f inanţarea compensatorie:
1. deflaţia generată de scăderea masei monetare aflate în circulaţie va atrage
după sine o creştere a nevoii de fonduri în economie, care implicit va duce
la o creştere a dobînzilor;
2. investitorii străini îşi vor orienta capitalurile către această piaţă, fapt ce va
duce la o reechilibrare a balanţei de plăţi.
3. dezechilibrul din balanţa comercială este compensat de un apor t
suplimentar de fluxuri financiare externe.
B. PROMOVAREA POLITICILOR MACROECONOMICE.
POLITICI DE ECHILIBRARE A BALANŢEI
DE PLĂŢI

Politici  creşterea ratei dobînzii are o influenţă directă asupra

monetare fluxurilor de capital în sensul atragerii lor;
 stabilitatea preţurilor pe piaţa locală pot avea un efect
benefic asupra BP.
 parte integrantă a politicii monetare are ca efect
Devalorizarea încurajarea exporturilor şi descurajarea importurilor
cursului de (care devin mai scumpe în moneda naţională);
schimb  poate, însă, inhiba importurile de tehnologie şi reduce
astfel procesele de retehnologizare ale companiilor
care doresc să exporte mai mult.

 creşterea veniturilor din impozite şi taxe;

 reducerea cheltuielilor bugetare.
Politici
Au rolul de a limita dimensiunea deficitului bugetar, ce
bugetare
poate fi finanţat extern prin fonduri împrumutate.
Aceste deficite sunt finanţate şi prin emisiunea de
monedă, ceea ce poate fi dăunător exporturilor.
 POLITICI DE ECHILIBRARE A BALANŢEI
DE PLĂŢI

Instituirea de
bariere  au rol de a limita cantitativ importurile;
tarifare şi  constitue, însă una din piedicile majore în calea
netarifare la fluxurilor comerciale internaţionale.
import
 stimularea: subvenţii de export, facilităţi fiscale,
credite de export subveţionate;
Stimularea şi
 promovarea: susţinerea financiară sau logistică a
promovarea
participării la expoziţii internaţionale, încheierea de
exporturilor
tratate comerciale, acorduri de navigaţie sau comerţ,
crearea de zone de liber schimb, uniuni vamale, etc.
 POLITICI DE ECHILIBRARE A BALANŢEI
DE PLĂŢI

Finanţarea  acoperirea deficitului comercial prin credit extern

deficitelor din acordat din diferite surse (FMI, BERD, etc.);
BPE  are avantaj pe termen scurt; pe termen lung creditele
doar amînă rezolvarea cauzelor reale ce au dus la
acest deficit comercial.

Atragerea de  contribuie la reechilibrarea BP prin capitalul injectat

investiţii în economie; reduce din presiunile asupra cursului de
străine directe schimb generat de o balanţă comercială deficitară;
şi de  atragerea investitorilor străini se face prin acordarea
portofoliu de facilităţi sau stimulente fiscale şi prin promovarea
imaginii ţării în străinătate.
Schema 13.13. Politici de echilibrare a balanţei de plăţi.
Problema. Dispunem de următoarele date ce caracterizeză relaţiiile economice externe ale unei ţări.
Presupunem că nu există modificări în rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale.
Elaboraţi balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent, balanţa contului de capital şi balanţa de
plăţi a unei ţări.
Indicatori Suma, u.m.
Exportul de mărfuri 9 825
Importul de mărfuri 10 879
Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 1 810, 5
Venitul din dobînzi plătit străinilor 697
Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării 959,5
Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară 875
Transferurile unilaterale ale ţării 1 194
Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 2 087
Fluxurile întrărilor de capital în ţară 3 306
Balanţa comerţului exterior cu bunuri (balanţa comercială):
Export de mărfuri + 9825
Import de mărfuri - 10879
Soldul balanţei comerciale (SBC) = - 1054 u.m.
Balanţa contului curent include:
- balanţa comercială: - 1 054 u.m.
- balanţa venituilor: 1810,5 – 697 = 1113,5 u.m.
- balanţa serviciilor: 875 – 959,5 = - 84,5 u.m.
- balanţa transferurilor: 0- 1194 = -1194 u.m.
Soldul contului current (SCC) = - 1054 +1113,5 - 84,5 - 1194 = - 1219 u.m.

Balanţa contului de capital cuprinde fluxul de intrare de capital şi fluxurile de ieşire de capital.
Soldul contului de capital (SCCap) = 3306 – 2087 = 1219 u.m.

Soldul balanţei de plăţi (SBP) = SCC + SCCap

SBP = - 1219 +1219 = 0 (balanţa de plăţi este echilibrată).