Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea „Ştiinţe Economice”

Departamentul „Finante si banci”

Lucru individual

la disciplina ”Finante publice”

STUDIU DE CAZ

Cheltuieli pentru apararea nationala in Republica

Moldova

Conducător ştiinţific:
Rusu Elena ,Drd asis univ
Autorul: Dronov Veronica
Grupa FB211

Chişinău - 2022
Introducere
Apărarea naţională este un serviciu public al cărui beneficiari sunt toţi cetăţenii Republicii Moldova.
În mare parte, prestarea acestui serviciu este asigurată de către stat prin intermediul forţelor armate.
De capacitatea acestora de a asigura prestarea serviciului de apărare depinde integritatea şi existenţa
fizică a statului şi cetăţenilor, deci costurile de finanţare a armatei sunt net inferioare beneficiilor de
securitate şi economice. Totodată, cuantumul banilor publici destinaţi finanţării sectorului de apărare
trebuie să ia în calcul un set de factori importanţi, precum mediul de securitate al ţării, capacităţile
statului de finanţare, eficienţa utilizării banilor publici, dar şi consensul naţional privind acest
subiect. În Republica Moldova, importanţa armatei pentru stabilitatea şi dezvoltarea ţării este
subestimată atât la nivel guvernamental, cât şi la nivel de societate. Faptul dat se manifestă atât prin
lipsa discuţiilor în spaţiul public asupra rolului armatei, cât şi în subfinanţarea cronică a instituţiei
respective pe parcursul mai multor ani. Situaţia a ajuns la o aşa stare că ţara noastră alocă pentru
apărare sub 0,4% din PIB, cu mult mai puţin decât în toate ţările din regiunea Europei Centrale şi de
Est, noi plasându-ne pe ultimul loc. Şi această tendinţă se menţine deja câteva decenii, în pofida
faptului că există un conflict îngheţat pe teritoriul ţării şi a logicii militare de a cheltui pentru apărare
cel puţin acelaşi cuantum cât şi în ţările vecine. De asemenea, rolul armatei în ţara noastră nu a fost
revizuit nici după agravarea situaţiei de securitate din regiune, deşi există o necesitate de a mări
cheltuielile pentru acest domeniu. Majorarea finanţării armatei trebuie să fie însoţită de un proces
comprehensiv de analiză şi planificare a sectorului apărării. Decizia de a creşte finanţarea trebuie să
vină doar după analiza mediului de securitate, studierea capacităţilor militare de a face faţă
provocărilor respective, precum şi posibilităţilor de finanţare ale statului. Republica Moldova, având
deja o balanţă deficitară a finanţelor publice, care se va ciocni în viitorul apropiat cu noi presiuni,
necesită să maximizeze eficienţa cheltuielilor în domeniul apărării, care nu este posibilă fără o
analiză şi transparenţă a domeniului dat. Amânarea în timp a procesului de reformare structurală şi
financiară a armatei doar va mări riscurile de securitate naţională şi va avea, inclusiv, cheltuieli
economice pentru dezvoltarea ulterioară a ţării
Studiul dat vine să contribuie la analiza sectorului apărării prin prisma financiară. De fapt, problema
finanțării este primordială pentru Armata Națională (AN) a Republicii Moldova atât din punct de
vedere cantitativ, cât și calitativ..
Conform datelor statistice pentru analiza cheltuielilor pentru apararea nationala in
RM ,observam ca numarul mediu anual al populatiei este in descrestere, intre anii 2018 si
2021, fiind o diferenta de 0.103 mil pers. In serviciile economice avem o crestere deosebita de
1879.5 mil lei intre anii 2018-2021.Pe perioada anilor analizati din tabela observam ca
cheltuielile au crescut cu 140.3 mil. lei

Tabelul 1. Date statistice pentru analiza cheltuielilor pentru apararea nationala in RM ale BPN
pentru perioada 2018-2021.
Indicatori U.M. 2018 2019 2020 2021
PIB mlrd. lei 189062627 206256239 199733683 241871
Numărul mediu anual al populației mil. pers. 2,729 2,684 2,643 2,626
Cheltuielile PBN mil. lei 59608,9 65975,6 73269,8 82013,5
Cheltuieli pentru apararea nationala mil. lei 643,3 611,2 650,2 783,6
Sursa: Completat de autor în baza datelor Ministerului Finanțelor
(https://mf.gov.md/ro/ministerul-finan%C8%9Belor/catalogul-de-date-deschise-al-ministerului-finan%C8%9Belor ) și
ale Biroului Național de Statistică (https://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=191), accesat 31.08.2022.

Tabelul 2. Analiza nivelului cheltuielilor pentru apararea nationala in RM ale BPN pentru
perioada 2018-2021.
Indicatori U.M. 2018 2019 2020 2021
1. Nivelul absolut mil. lei 2427,72 2688,478 3366,347 3238,546
2. Ponderea în PIB % în PIB 0,340 0,296 0,325 0,323
3. Nivelul indicatorului pe cap de lei/locuitor 235,727 227.719 246,008 298,400
locuitor
4. Ponderea în totalul cheltuielilor % 1.07 0.92 0.88 0.95
BPN
Sursa: Completat de autor în baza calculelor personale a datelor Ministerului Finanțelor (https://mf.gov.md/ro/ministerul-
finan%C8%9Belor/catalogul-de-date-deschise-al-ministerului-finan%C8%9Belor ) și ale Biroului Național de Statistică
(https://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=191), accesat 31.08.2022.
Ponderea în totalul cheltuielilor
Cpt=(Ch.s.e/Ch.p.t)*100%
Cpt 2018(643,3/59608,9)*100%=1,07%
Cpt 2019(611,2/65975,6)*100%=0,92%
Cpt 2020(650,2/73269,5)*100%=0,88%
Cpt 2021(783,6/82013,5)*100%=0,95%

Nivelul indicatorului pe cap de locuitor

CpLoc=ser.d.econm/Nr.med tot
CpLoc 2018=643,3/2,729=235,727 lei/locuitori
CpLoc 2019=611,2/2,684=227.719 lei/locuitori
CpLoc 2020 = 650,2/2,643=246,008 lei/locuitori
CpLoc 2021 = 783,6/2,626=298,400 lei/locuitori
Ponderea în PIB
Cpt PIB = (C.s.de econo./Cpt PIB)*100%
Cpt PIB 2018=(643,3/189062.627)*100%=0,340% în PIB
Cpt PIB 2019=(611,2/206256.239)*100%=0,296% în PIB
Cpt PIB2020=(650,2/199733,683)*100%=0,325% în PIB
Cpt PIB 2021=(783,6/241,871)*100%=0,323% în PIB
Na =Ponderea în PIB+N.indicat pe cap de locuitori
Na2018=0,340+235,727=236 mil.lei
Na2019=0,296+227.719=228,15 mil.lei
Na2020=0,325+246,008=246,333 mil.lei
Na2021=0,323+298,400=298,723mil.lei

In urma rezultatelor obtinute in tabelul 2 observam ca

Tabelul 3. Analiza dinamicii cheltuielilor pentru apararea nationala in RM ale BPN pentru
perioada 2018-2021.
1. Modificarea absolută a 2. Modificarea relativă a
Anii
indicatorului, mil. lei indicatorului, %
2019/2018 -32.1 -50.71
2020/2019 39 6.38
2021/2020 133.4 20.51
2021/2018 140.3 21.80
Sursa: Completat de autor în baza calculelor personale a datelor Ministerului Finanțelor (https://mf.gov.md/ro/ministerul-
finan%C8%9Belor/catalogul-de-date-deschise-al-ministerului-finan%C8%9Belor ), accesat 31.08.2022.
Modificarea absoluta
Cap=Cp1-Cp0
Cap2018= 611.2-643.3=-32.1 mil.lei
Cap2019=650.2-611.2=39 mil.lei
Cap2020=783.6-650.2=133.4 mil.lei
Cap2021=783.6-643.3=140.3 mil.lei
Modificarea relativa
Cpa=(Cp1-Cpo)/Cp0*100%
Cpa2018=(611.2-643.3)/643.3*100%=-50.71%
Cap2019=(650.2-611.2)/611.2*100%=6.38%
Cap2020=(783.6-650.2)/650.2*100%= 20.51%
Cap2021=(783.6-643.3)/643.3*100%=21.80%

Tabelul 4. Analiza structurii cheltuielilor pentru apararea nationala in RM ale BPN pentru
perioada 2018-2021, %.
Indicatori 2018 2019 2020 2021
Cheltuielile publice totale BPN 59608.9 65975.6 73269.8 82013.5
Cheltuieli pentru apararea nationala 643.3 611.2 650.2 783.6
Cheltuieli publice 1.07 0.92 0.88 0.95
Sursa: Completat de autor în baza calculelor personale a datelor Ministerului Finanțelor (https://mf.gov.md/ro/ministerul-
finan%C8%9Belor/catalogul-de-date-deschise-al-ministerului-finan%C8%9Belor ), accesat 31.08.2021.
Structura cheltuielilor publice
Cpt=(Ch.s.e/Ch.p.t)*100%
Cpt 2018(643,3/59608,9)*100%=1,07%
Cpt 2019(611,2/65975,6)*100%=0,92%
Cpt 2020(650,2/73269,5)*100%=0,88%
Cpt 2021(783,6/82013,5)*100%=0,95%
 Concluzii si recomandari
În ultimii ani, finanțarea apărării naționale a devenit un obiectiv cu prioritate redusă pe agenda
națională de dezvoltare. Începând cu anul 2009 sumele alocate pentru acest
sector au scăzut brusc atât în termeni absoluți, cât și relativi. În pofida faptului, că în ultimii ani
finanțarea în termeni nominali a început să crească din nou, în termeni reali și relativi ea a stagnat.
Drept consecință, către anul 2018 Republica Moldova s-a situat pe ultimul loc în regiunea Europei
Centrale și de Est la capitolul ponderii cheltuielilor pentru apărare în PIB. Și tendința respectivă nu a
suferit schimbări radicale după anul 2019 când situația de securitate din regiune s-a înrăutățit brusc.

În constrângerile bugetare existente fondurile alocate pentru construcția AN nu se folosesc în cel mai
optim mod. Astfel, pe parcursul ultimului deceniu nu au fost finalizate procesele de reformare a AN
și finalizate documentele de programare strategică pentru sector, care să ghideze construcția AN pe o
perioadă lungă de timp. De asemenea, lipsa documentelor strategice a dus la faptul că structura AN
este perpetuată în timp fără să se ajusteze noilor realități de securitate și constrângeri de finanțare.
Procesul de analiză nu doar financiară, dar și militară a sectorului dat este inhibată de transparența
redusă a MA. În contextul expus, este greu de analizat sectorul nu doar din punct de vedere financiar,
dar și militar și fiind necesar de întreprins setul următor de măsuri care să redreseze situația din
domeniul apărării naționale
• Elaborare documentelor strategice de apărare. Fără aprobarea SMN, Doctrinei Militare
și Cărții Albe a apărăii alocările publice pentru sector nu dau și nu vor da un efect scontat,
deci nu vor fi cheltuiți eficient. Efectul alocărilor va fi mic, deoarece finanțarea redusă se
alocă pentru o structură a AN, care probabil nu poate face față provocărilor militare și de
securitate moderne, atât din perspectiva dotării cu tehnică uzată, dar și necorespunderii
structurii AN la nivelul actual de finanțare.

• Revizuirea structurii AN conform realităților actuale de finanțare. În contextul

constrângerilor bugetare existente este imperativ de ajustat structura AN în așa mod, ca
componentele cu contribuție minimă la apărarea națională, dar care consumă surse
financiare semnificative să fie reorganizate cardinal. Astfel, trebuie de analizat în cadrul
noilor documente strategice oportunitatea menținerii în componența AN a forțelor aeriene și
celor de apărare antiaeriană. Odată ce uzura echipamentului militar este mare în AN, dar
costul de menținere și reînnoire a celor din forțele aeriene este cu mult mai mare, ar fi
oportun de analizat din punct de vedere cost-beneficiu reducerea semnificativă a
cheltuielilor pentru forțele aeriene și canalizarea surselor eliberate către cele terestre.
• Mărirea investițiilor capitale în AN. La momentul actual AN este dotată cu echipament
uzat moral și fizic din perioada sovietică. Chiar și în anii când au fost înregistrate cele mai
multe investiții capitale în AN, aceste mergeau nu spre infrastructura și dotarea militară, dar
spre construcția caselor și clădirilor administrative. Neinvestirea și nemodernizarea
capacităților de luptă a AN va duce la situația că ea nu va putea să-și îndeplinească eficient
atribuțiile sale, deci banii publici vor fi cheltuiți pentru o armată doar ca un simbol al
suveranității, dar care realmente nu va putea apăra această suveranitate într-o perioadă de
agravare a securității naționale.

• Majorarea transparenței bugetare în sectorul apărării. Nivelul actual de transparență a

instituțiilor cheie din sector nu permite de monitorizat și analizat cât de eficient se utilizează
banii publici în AN. Fără a mări radical transparența, nu doar prin publicarea la timp a
bugetelor și rapoartelor de activitate, dar și prin o mai mare detaliere a acestor documente,
efectul scontat din mărirea ipotetică sau ajustarea structurală a AN va destul de redus. Doar
prin implicarea actorilor terți față de executiv, se va putea de adus contribuții pozitive la
formularea și argumentarea bugetelor pentru apărare spre majorarea acestor și utilizarea cât
mai eficientă a fondurilor publice.