Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, prin buget se înţelege un document prin care
sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie
de sistemul de finanţare a instituţiilor publice .
Bugetul de stat poate fi definit sub două aspecte:
• juridic, este un act în care se înscriu veniturile şi cheltuielile probabile ale statului pe o
perioadă determinate de timp, de obicei un an. Bugetul de stat este un instrument de previziune şi
prevederile conţinute au caracter obligatoriu;
• economic, exprimă relaţiile economice în formă bănească, ce se formează în procesul
repartiţiei PIB, în legătură cu îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor statului.
În statele democratice moderne, elaborarea, execuţia si controlul bugetar sunt realizate în conformitate cu
procedurile de drept bugetar şi în cadrul principiilor contabilităţii publice, asigurându-se, în egală măsura, un
echilibru între puterea legislativă şi cea executivă, în conformitate cu prevederile constituţionale.
Legea bugetului de stat este influenţată de concepţiile politice, economice şi sociale specifice fiecărei perioade,
ca şi de interesele grupurilor care exercită puterea politică.
Bugetul de stat evidenţiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua în viitor şi mărimea veniturilor ce
pot fi mobilizate la dispoziţia statului, ca şi durata de timp pentru care se elaborează.
Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă bănească ce iau naştere în procesul repartiţiei produsului
intern brut, în conformitate cu obiectivele de politică economică, socială şi financiară ale fiecărei perioade.
În ţara noastră, bugetul de stat reprezintă un plan financiar la nivel macroeconomic pe termen scurt. Pentru
termene medii sau lungi, se elaborează bugete-program, în care sunt prevăzute cheltuielile publice mai
îndelungate (investiţiile), concomitent cu prognozarea veniturilor corespunzătoare.
Bugetul de stat este conceput şi elaborat ca un buget consolidat. Caracterul de buget consolidat decurge din
tehnica întocmirii lui, în conformitate cu care se elimina transferurile dintre diferitele categorii de bugete.
Bugetul consolidat reflectă la nivelul unui an dimensiunea efortului financiar public şi starea de echilibru sau
dezechilibru financiar.
2.STRUCTURA BUGETULUI DE STAT
În ceea ce privește veniturile nefiscale o importantă scădere s-a produs în sfera amenzilor,penalitățiilor și
confiscărilor. Un factor care a dus la această scădere este începutul pandemiei de covid-19.O dată cu infectarea
in masă a populației,autoritațile au luat hotărârea carantinării generale.Astfel,circulația s-a restricționat și odată
cu ea s-au micșorat și numărul amenzilor atribuite persoanelor care nu respectă normele impuse de
lege.Deci,din 2019-2021 in sfera amenzilor,penalităților și a confiscărilor s-a produs o scădere de circa 50%.
În 2021 în plină pandemie, atât bugetul Ministerului Sănătății, cât și cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, cresc
în anul 2021 comparativ cu 2020 și sunt semnificativ mai mari comparativ cu 2019. Creștere de 6% pentru medicina
primară (medicina de familie),creștere de 25% pentru ambulatoriile de specialitate,creștere de 8% pentru sectorul
paraclinic (analize medicale),creștere de 1% pentru spitale.
Deficitul bugetar:
Deficitul bugetar este un important indicator macroeconomic în care cheltuielile depășesc veniturile si reflectă
sanătatea financiară a unui stat. Termenul deficit bugetar se referă la deficitele guvernamentale acumulate,
îmbracând de cele mai multe ori forma datoriei naționale.
România a înregistrat un deficit bugetar de 4,6% din PIB, în 2019, conform execuției preliminare prezentate de
Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Practic, este cu 0,2 puncte procentuale peste cel preconizat prin
rectificarea bugetară de anul trecut fiind cel mai mare deficit bugetar din ultimii 9 ani.Dar odată cu pandemia și
cu efectele sale pe plan financiar, România a înregistra un deficit bugetar de 9,79% din PIB în 2020, potrivit
datelor Ministerului Finanțelor, dublu față de 2019. Iar,dupa revenirea din ”șocul” efectului bugetar creat de
pandemia de coronavirus,România a reușit,în 2021,să reducă deficitul bugetar la 6,7 % din P.I.B.
3.CONCLUZIE:
Comparând cheltuielile din anii 2019-2020 ne putem da seama ca a existat o stagnare,care a fost urmată de o
crstere mare a cheltuielilor din anul 2021,rezultat al pierderilor de venituri din T.V.A ,contextul creat de
dinamica evoluției situației epidemiologice din țară dar si din afara ei,determinată de răspândirea
coronavirusului,pentru susținerea financiară a oamenilor care au stat în somaj ethnic.
Astfel,pandemia de covid-19 a adus repercusiuni in toate planurile,inclusiv în cele de ordin financiar,iar anii
2019-2021 au fost unii grei atat pentru economia nationala cat si pentru economia la nivel mondial.
BIBLIOGRAFIE
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/211866
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/221847
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/238965