UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

Tratatul de la Maastricht

(Tratatul privind Uniunea Europeana)

1.Context:

Tratatul de la Maastricht a fost semnat într-o perioadă în care Europa era încă bulversată de
căderea cortinei de fier,de căderea regimurilor politice totalitare în statele post comuniste,dar și
de mari așteptări sociale,Tratatul de la Maastricht reprezintă un moment de cotitură în stabilirea
noii arhitecturi europene.

Politic,războiul rece se încheiase,iar Germania s-a reunit într-un singur stat.Cetățenii tuturor
statelor în tranziție spre democrație aveau așteptări uriașe de la statele dezvoltate,chiar dacă
economia centralizată se prăbusea sub propria-i greutate.Piața CAER se desfiintase cu un an
înainte ,iar tratatul militar comunist fusese denuțat de toate statele.Inflația galopantă,insecuritatea
locurilor de muncă,lipsa unor perspective economice,lipsa rețelelor de transport transeuropean,
lipsa infrastructurii critice reprezentau tot atâtea provocări la care trebuie să se răspunda.

Iar răspunsul a fost dat prin adoptarea ,semnarea si,ulterior intrarea în vigoare a Tratatului care
instituie Uniunea Europeană(Tratatul de la Maastricht),la 1 noiembrie 1993.

Pentru prima dată statele semnatare folosesc conceptual de ”Uniune Europeană”,concept

apropiat de teoria federalist,fără a acorda acesteia personalitate juridică propie.În continuare,
Comunitățile păstrează personalitatea lor juridică.Chiar dacă instituirea și folosirea denumirii de
Uniune Europeană avea mai mult un rol de captare a atenției publice ,de poziționare a
comunităților ca actor important pe scena societații internaționale ,entuziasmul și viața de
progres au fost dublate de o cooperare interguvernamentală in care baza este dată de cele 3
comunități europene,cu accent sporit pe ceilalți doi piloni de dezvoltare.Tratatul reașează relațiile
dintre statele membre si Uniune ,în ansamblul său.

Uniunea Europeană astfel constituită nu înlocuiește însă vechile Comunități Europene, ci le

reunește sub un numitor comun, acela al unei noi “politici și forme de colaborare”. Împreună cu
celelalte elemente Comunitățile Europene alcătuiesc cei trei piloni ai Uniunii Europene:

PROIECT TRATATUL DE LA MAASTRICHT

REALIZAT DE:MUNTEAN BIANCA FLORINA GRUPA 4
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU
FACULTATEA DE DREPT

Comunitățile Europene

Colaborarea în politica externă și de securitate (PESC),

Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală (CPJMP).

Așa cum stabileau semnatarii documentului ,acest tratat marchează o etapă nouă în procesul de
creare a unei uniuni între statele din Europa.

Prin prezentul tratat ,Înaltele Părți Contractante instituie între ele o Uniune Europeană , denumită
în continuare ”Uniune”.Prezentul tratat marchează o nouă etapă in procesul de creare a unei
uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei ,în care deciziile să fie luate cât mai
aproape posibil de catățeni.

Uniunea se întemeiază pe Comunitățile Europene,completate de politicile si formele de

cooperare instituite de prezentul tratat .Acesta are misiunea de a organiza,într-un mod coerent și
solidar,relațiile dintre statele membre si dintre popoarele acestora.

2.Ratificarea:

Tratatul a menționat că ar trebui „ratificat de Înaltele Părți Contractante în conformitate cu

cerințele lor constituționale respective”. În cazurile Danemarcei, Franței și Irlandei, acest lucru a
necesitat referendumuri.

La primul referendum danez , din 2 iunie 1992, tratatul a fost respins cu o marjă de 50,7% la
49,3%. Concesiunile asigurate până la sfârșitul anului la Edinburgh , inclusiv, în mod critic,
aceeași scutire asigurată de Marea Britanie de la moneda unică (Danemarca nu ar trebui să
renunțe la coroană ), au permis un al doilea referendum . La 18 mai 1993, Tratatul de la
Maastricht a fost aprobat cu un vot de 56,7%.

În Irlanda, al unsprezecelea amendament al Constituției , care permite statului să ratifice Tratatul,

a fost aprobat printr-un referendum organizat la 18 iunie 1992, cu sprijinul a 69,1% din voturile
exprimate.

În septembrie 1992, un referendum în Franța a susținut cu strictețe ratificarea tratatului, cu

50,8% pentru. Acest vot restrâns pentru ratificare în Franța, cunoscut la acea vreme sub

PROIECT TRATATUL DE LA MAASTRICHT

REALIZAT DE:MUNTEAN BIANCA FLORINA GRUPA 4
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU
FACULTATEA DE DREPT

denumirea de „ petite oui ”, l-a determinat pe Jacques Delors să comenteze că „Europa a început
ca un proiect elitist în care se credea că tot ce trebuia a fost să convingă factorii de decizie. Acea
fază a despotismului benign s-a încheiat”.

În Regatul Unit , ratificarea parlamentului nu a obținut o majoritate clară. În semn de protest

împotriva renunțării la politicile sociale, laburiștii s-au opus, în timp ce „anti-federaliștii” i-au
împărțit pe conservatorii guvernanți . Prim-ministrul John Major a putut să-și înfrunte „ Rebelii
de la Maastricht ” doar legând ratificarea de supraviețuirea guvernului printr-un vot de încredere.

Ratificarea tratatului a fost finalizată de cei doisprezece membri ai CE până la jumătatea anului
1993 și a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993.

3.Obiectivele tratatului:

Tratatul prevede că Uniunea își stabilește următoaele obiective:

a)promovarea unui progres economic și social echilibrat și durabil,în special prin crearea unui
spatiu fără frontiere interne ,prin întărirea coeziunii economice și sociale și prin stabilirea unei
uniuni economice si monetare incluzând,în perspectivă, o monedă unică,în conformitate cu
dispozițiile prezentului tratat;

b)afirmarea identității sale pe scena internațională,în special prin punerea în aplicare a unei
politici externe si de securitate comune,inclusive prin stabilirea,în perspectivă,a unei politici de
apărare comune,care ar putea conduce,la momentul potrivit,la o apărare comună;

c)întărirea protectiei drepturilor și intereselor resortisanților statelor membre prin instituirea unei
cetațenii a Uniunii;

d)dezvoltarea unei cooperări strânse în domeniul justiției și afacerilor interne

e)menținerea integrală a ”acquis-ului”comunitar si dezvoltarea acestuia cu scopul de a

examina ,în conformitate cu procedura stabilită în tratat,în ce măsură politicile și formele de
cooperare instituite prin prezentul tratat ar trebui revizuite ,în vederea asigurării eficacității
mecanismelor și instituțiilor comunitare

PROIECT TRATATUL DE LA MAASTRICHT

REALIZAT DE:MUNTEAN BIANCA FLORINA GRUPA 4
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU
FACULTATEA DE DREPT

Obiectivele Uniunii sunt îndeplinite în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat,,în condițiile

și la termenele prevăzute de acesta,cu respectarea principiului subsidiarității,așa cum este definit
acesta in art.3b din Tratatul CEE,introdus prin Tratatul de la Maastricht.

Uniunea Europeană respectă identitatea natională a statelor membre ,ale căror sisteme de
guvernare se întemeiază pe principiile democratice.

Uniunea respectă drepturile fundamentale ,așa cum sunt acestea garantate de Convenția
europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertațiilor fundamentale ,semnată la Roma la
4 noiembrie 1950 și așa cu rezultă acestea din tradițiile constituionale commune statelor membre,
ca principii generale de drept comunitar.

Uniunea asigură mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor și pentru realizarea în bune
condiții a politicilor sale.

4.Conținutul tratatului:Elemente inovatoare introduse prin Tratatul de la Maastricht

Uniunea monetară și economică

Principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice și Monetare în trei etape.
Conform tratatului moneda unică europeană urmează să fie introdusă cel mai devreme la 1
ianuarie 1997 și cel mai târziu la 1 ianuarie 1999. Pentru ca o țară să participe la Uniunea
monetară trebuie să îndeplinească anumite criterii economice (criteriile de convergență), prin
care trebuie asigurată stabilitatea monedei unice. Criteriile de convergență sunt următoarele:
politica financiară, nivelul prețurilor, al dobânzilor și al cursului de schimb. În timp ce criteriul
de politică financiară (deficit bugetar < 3% și gradul de îndatorare < 60% din PIB) este un
criteriu permanent, celelalte două au fost valabile numai pentru anul de referință 1997.

Odată cu semnarea tratatului s-a pus în mișcare un automatism, conform căruia țările care
îndeplinesc criteriile de convergență în urma constatărilor făcute de Consiliul de Miniștri pot
participa și la uniunea monetară. Numai Marea Britanie și Danemarca și-au rezervat dreptul de a
decide singure dacă vor introduce moneda unică europeană.

Politica externă și de securitate comună

PROIECT TRATATUL DE LA MAASTRICHT

REALIZAT DE:MUNTEAN BIANCA FLORINA GRUPA 4
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU
FACULTATEA DE DREPT

Vechea Politică Europeană de Colaborare a fost înlocuită prin Tratatul de la Maastricht de

Politica Externă și de Securitate Comună (PESC). Cu toate că PESC este un pilon al UE,
deciziile sunt luate în cele din urmă de statele membre. Pentru cele mai multe din hotărâri este
nevoie de aceea de un vot în unanimitate.

Cetățenia europeană

Nu înlocuiește cetățenia națională, ci o completează. Cetățenia europeană o deține orice persoană

care are cetățenia unuia din statele membre ale UE. Aceasta acordă printre altele dreptul de
ședere pe întreg teritoriul UE, dreptul de vot pasiv și activ la alegerile locale precum și dreptul de
a alege deputații din Parlamentul European, indiferent de domiciliul avut pe teritoriul UE.

Procesul de democratizare

O altă noutate a tratatului a fost introducerea procedeului codecizional. În felul acesta

Parlamentul European are în anumite domenii aceleași drepturi ca și Consiliul de Miniștri. În
afară de aceasta s-a hotărât constituirea Comitetului Regiunilor, cu rolul de a asigura
reprezentarea adecvată a intereselor tuturor regiunilor europene.

Colaborarea în domeniul politicii interne și juridice

În tratat s-a hotărât îmbunătățirea colaborării în domeniul juridic și al afacerilor interne. Pentru o
mai bună coordonare a colaborării polițienești a fost înființat Oficiul European de Poliție
Europol, cu sediul la Haga.

5. Competențele Uniunii

Uniunii instituite prin Tratatul de la Maastricht i s-au atribuit prin acest tratat anumite
competențe, clasificate în trei mari grupe, denumite în mod obișnuit „piloni”: primul pilon era
constituit din Comunitățile Europene și prevedea un cadru care permitea exercitarea de către
instituțiile comunitare a competențelor pentru care statele membre își transferaseră suveranitatea
în domeniile reglementate de tratat; al doilea pilon era format din politica externă și de securitate
comună prevăzută la capitolul V din tratat; al treilea pilon era constituit din cooperarea în
domeniul justiției și al afacerilor interne prevăzută la capitolul VI din tratat. Titlurile V și VI

PROIECT TRATATUL DE LA MAASTRICHT

REALIZAT DE:MUNTEAN BIANCA FLORINA GRUPA 4
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU
FACULTATEA DE DREPT

instituiau cooperarea interguvernamentală utilizând instituțiile comune, cu anumite trăsături

supranaționale, cum ar fi implicarea Comisiei și consultarea Parlamentului.

a. Comunitatea Europeană (primul pilon)

Comunitatea avea misiunea de a asigura buna funcționare a pieței unice și, printre altele, o
dezvoltare armonioasă, echilibrată și durabilă a activităților economice, un nivel ridicat de
ocupare a forței de muncă și de protecție socială și egalitatea între bărbați și femei. Comunitatea
urmărea aceste obiective în limitele competențelor care îi erau încredințate, prin instituirea unei
piețe comune și a unor măsuri conexe menționate la articolul 3 din Tratatul CE, precum și prin
instaurarea unei politici economice și monedei unice menționate la articolul 4. Acțiunea
Comunității trebuia să respecte principiul proporționalității și, în domeniile care nu intrau în
competența sa exclusivă, principiul subsidiarității (articolul 5 din TCE).

b. Politica externă și de securitate comună (PESC) (al doilea pilon)

Misiunea Uniunii era aceea de a defini și de a realiza, conform unei metode de tip
interguvernamental, o politică externă și de securitate. Statele membre trebuiau să sprijine activ
și fără rezerve această politică, într-un spirit de loialitate și de solidaritate reciprocă. Printre
altele, aceasta avea ca obiective: salvgardarea valorilor comune, a intereselor fundamentale, a
independenței și a integrității Uniunii, în conformitate cu principiile Cartei Națiunilor Unite;
consolidarea securității Uniunii sub toate formele; promovarea cooperării internaționale;
dezvoltarea și consolidarea democrației și a statului de drept, precum și respectarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale.

c. Cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor externe (al treilea pilon)

Sarcina Uniunii era de a dezvolta o acțiune comună în aceste domenii, prin metode
interguvernamentale, pentru a oferi cetățenilor un nivel ridicat de protecție, într-un spațiu de
libertate, de securitate și de justiție. Aceasta se referea la următoarele domenii:

reguli de trecere a frontierelor externe ale Comunității și de consolidare a controalelor;

lupta împotriva terorismului, a infracțiunilor grave, a traficului de droguri și a fraudei la nivel

internațional;

PROIECT TRATATUL DE LA MAASTRICHT

REALIZAT DE:MUNTEAN BIANCA FLORINA GRUPA 4
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU
FACULTATEA DE DREPT

cooperarea judiciară în materie penală și civilă;

crearea unui Oficiu European de Poliție (Europol) dotat cu un sistem de schimb de informații
între polițiile naționale;

lupta împotriva imigrației ilegale;

politica comună în domeniul azilului.

6. Tratate de modificare :

La înființarea Uniunii Europene, Tratatul de la Maastricht a modificat tratatele care au înființat

Comunitățile Europene în anii 1950. În urma aderării Austriei, Finlandei și Suediei la UE, a fost
la rândul său modificat prin tratatele de la Amsterdam (1997) și de la Nisa (2001). În urma
aderării a încă douăsprezece state, zece din fostul bloc estic – Bulgaria, Republica Cehă, Estonia,
Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia – plus Cipru și Malta,
precum și un tratat avortat privind un Constituția , Maastricht a fost revizuită mai cuprinzător.
Lisabona din 2007 modifică și încorporează Tratatul de la Maastricht drept Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene .

7.CONCLUZII:

Tratatul de la Maastricht a reprezentat un prim pas important pentru crearea a ceea ce noi numim
azi UNIUNEA EUROPEANĂ.

Acest tratat a reușit să pună bazele unei mai bune cooperări între statele europene.

Tratatul de la Maastricht a modificat tratatele europene precedente și a creat o Uniune Europeană

fondată pe trei piloni: Comunitățile Europene, politica externă și de securitate comună (PESC) și
cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne (JAI). În vederea extinderii Uniunii,
Tratatul de la Amsterdam a introdus adaptările necesare pentru a asigura o funcționare mai
eficace și mai democratică a Uniunii.

PROIECT TRATATUL DE LA MAASTRICHT

REALIZAT DE:MUNTEAN BIANCA FLORINA GRUPA 4
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU
FACULTATEA DE DREPT

8.BIBLIOGRAFIE:

GABRIEL LIVIU ISPAS,DANIELA PANC-Drept instituțional al U.E

SIMON USHERWOOD,JHON PINDER-Uniunea Europeană

https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/

https://en.wikipedia.org/wiki/Maastricht_Treaty#The_Maastricht_criteria

PROIECT TRATATUL DE LA MAASTRICHT

REALIZAT DE:MUNTEAN BIANCA FLORINA GRUPA 4