Politica fiscală și bugetară a României în perioada 2022 -2025

Autor:Lodroman Diana-Alexandra 2023

CUPRINS
CONCEPTII TEORETICE 2
POLITICA FISCALA SI BUGETARA IN PERIOADA 2022-2025 3
Principalele obiective pe perioada 2022-2025 3
Reducerea deficitului bugetar 4
Estimarea veniturilor bugetare pentru perioada 2022-
2025.......................................................................5
CONCLUZII………………………………………………………………………………………5
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………..…6

Introducere
Acest proiect surprinde politica fiscală si bugetară în perioada 2022-2025 , cu principalele
obiective cheie pentru a relansa economia naționala în urma pandemiei de Covid-19, impactul
crizelor suprapuse(criza sanitară, criza energetică), schimbările structurale profunde în curs de
desfășurare în economie, inflația în creștere și tensiunile geopolitice.Descrie pentru început
conceptiile teoretice de politică fiscală si bugetară , strategia fiscal-bugetară emisa de autorități
iar ulterior concretizează aspectele definitive puse in aplicare de către stat.

1
 CONCEPTII TEORETICE
Politica fiscală si bugetară sunt principalele componente ale politicii financiare care
vizează atingerea obiectivelor economice precum constituirea si utilizarea fondurilor
publice ,stabilizarea economică si relansarea economică.Politica fiscal se concentrează pe
colecatarea resurselor financiare publice sub forma de impozite si taxe , astfel reprezintă deciziile
de natură fiscală luate de factorul decident public , în scopul asigurării resurselor financiare ,
destinate finantarii nevoilor publice .
Politica bugetara este axata pe constituirea si distribuirea principalului fond public,
fondul bugetar.Vizeaza formarea , repartizarea si utilizarea surselor sub forma veniturilor si
cheltuielilor bugetare , inclusive finantarea deficitului bugetar , fie prin imprumut de stat sau prin
emisiune de moneda.Astfel politica bugetara indeplineste un rol specific , dar care se integreaza
in ansamblul politicii financiare .
Politica financiar-bugetara indeplineste 3 functii:
 Functia de alocare
 Functia de distribuire reakizata prin impozite si cheltuieli publice
 Functia de stabilizare
In practica politica fiscala si bugetara se completeaza reciproc si actiunile lor au caracter
unitar ,reflectat intr-un mix al instrumentelor si tehnicilor fiscal-bugetare , aflate la dispozitia
statului . Mai mult,in fundamentarea ambelor forme de politica financiara , un rol important il are
necesitatea anticiparii evolutiei situatiei economice generale , care se realizeaza cu ajutorul
factorilor de previziune
Atat politica fiscala , cat si cea bugetara urmaresc ,prin actiunile lor realizarea unei utilitati
sociale maxime , care consta in obtinerea maxima de satisfactie sociala,la costul cel mai
bun,implicit a bunastrarii sociale. In centrul rolului politicii fiscal-bugetare se afla bugetul
(alcatuit din venituri si cheltuieli publice) care este un instrument cheie in realizarea echilibrului
economic , pe baza acestuia fiind luate deciziile publice de catre guvern si parlament
Strategia fiscal-bugetara reprezinta elaborarea documentelor publice ce stabilesc
obiectivele si prioritatile in domeniul fiscal bugetar pe baza carora urmeaza sa se actioneze
pentru realizarea veniturilor publice si efectuarea cheltuielilor , precum si reglementarile si
prognozele financiare pe o perioada de timp.Atfel a fost publicata Strategia fiscal-bugetara pe
perioada 2022-2025 prin care au fost expuse obiectivele viitoare pentru remedierea situatiei
economice , care in urma evenimentelor neprevazute precum pandemia Covid-19 si pericolul dat
de razboiul aflat la granitele Romaniei ,a fost surprinsa intr-un moment de cumpana . Cele mai
recente date ne arată că pandemia de Covid-19 a declanșat o criză fără precedent, cauzând
stoparea creșterii economice și a nivelului de trai.

POLITICA FISCALA SI BUGETARA IN PERIOADA 2022-2025

Principalele obiective pe perioada 2022-2025 vizeaza urmatoarele aspecte :

 Continuarea măsurilor pentru o redresare economică robustă

2
  Continuarea realizării graduale a consolidării fiscale prin măsuri care să permită
atingerea țintei de deficit prevăzută de regulamentele europene, contribuind, în acest fel
la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al
balanței de plăți, precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului;
 Creșterea aportului fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027 și cele
aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență ce finanțează reformele și investițiile
stabilite prin Programul Național de Redresare și Reziliență, cel mai mare pachet de
stimulare din resursele europene alocate României;
 Consolidarea unei politici fiscale predictibile ferm angajate pe panta de reducere a
deficitului bugetar, pentru susținerea și adaptarea mediului de afaceri la provocările
ridicate de suita de crize cu care se confruntă societatea, simplificarea fiscalității și
fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri economice sănătoase și
durabile;
 Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice pentru
menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil;
Avand in vedere cadrul contemporan in care se afla economia Romaniei si obiectivele stabilite,
indicatori macroecnomici sunt surprinsi sub această formă :

Reducerea deficitului bugetar

Deficite bugetare în perioada 2020-2025
2020 2021 2022 2023 2024 2025
Sold buget general -9,54 -6,76 -5,74 -4,4 -2,95 -2,90
consolidat ( cash)
Sold buget general -9,24 -7,11 -6,20 -4,4 -2,95 -2,90

3
 consolidat ( ESA)
Sold -7,70 -6,14 -5,66 -3,79 -2,71 -3,00
buget( structural)
Reducerea deficitului cash din anul 2023, cu 1,34 pp față de anul anterior, este proiectata
a avea loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,9% din PIB, coroborată cu diminuarea
cheltuielilor bugetare cu 0,44% din PIB. În structura veniturilor bugetare, majorări mai
însemnate au loc la nivelul veniturilor fiscale , contribuțiilor de asigurări și sumelor atrase de la
UE ,în timp ce veniturile nefiscale sunt proiectate să se diminueze cu 0,11 pp din PIB. În cadrul
veniturilor fiscale, majorări semnificative sunt estimate la nivelul încasărilor din TVA, din
impozitul pe profit și din impozite și taxe pe proprietate ,contrabalansate parțial de diminuarea
altor categorii de venituri, reduceri mai însemnate fiind proiectate la nivelul altor impozite și taxe
pe bunuri și servicii . În structura cheltuielilor bugetare, reduceri mai importante sunt proiectate
sa aibă loc la nivelul cheltuielilor de asistență socială , subvenții , bunuri și servicii, personal și
dobânzi , în timp ce majorări semnificative sunt estimate pentru proiectele finanțate din fonduri
UE , respectiv pentru cheltuielile de capital . În esență, dincolo de o accelerare anticipată a
veniturilor și cheltuielilor legate de fondurile UE (în special cele aferente PNRR), bugetul are în
vedere – considerând valori exprimate ca procent în PIB –, pe partea de venituri, o creștere
ușoară a veniturilor fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) simultan cu o reducere, pe partea de
cheltuieli, în special la nivelul cheltuielilor de asistență socială, a celor cu bunuri și servicii și a
celor de personal.
2020 2021 2022 2023 2024 2025
Venituri buget 30,25 32,13 33,88 34,78 33,14 33,09
general consolidat
( cash)
Cheltuieli buget 39,79 38,89 39,62 39,18 36,09 35,99
general consolidat
(cash)

Principalele obiective ale politicii fiscale avute în vedere pe termen mediu vizează în
principal următoarele aspecte:
 Asigurarea stabilității macroeconomice, a investițiilor publice și menținerea unei datorii
guvernamentale la un nivel sustenabil
 Continuarea perfecționării legislației pentru a corespunde criteriilor de armonizare cu
legislația comunitară, precum și simplificarea prevederilor legislative și a obligațiilor de
înregistrare și raportare în domeniul TVA;
 Îmbunătățirea și simplificarea legislației fiscale, ca urmare a dialogului cu mediul de
afaceri;

4
  Perfecționarea legislației în funcție de fenomenele evazioniste
Estimarea veniturilor bugetare pentru perioada 2022-2025 s-au avut în vedere:
 reducerea plafonului microîntreprinderilor de la 1.000.000 euro la 500.000 euro,
instituirea condiției pentru microîntreprinderi de a avea cel puțin 1 salariat, eliminarea
cotei de impozitare de 3%;
 majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru activitățile de cazare hotelieră,
servicii de restaurant și catering, majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 19% la
băuturile nealcoolice ce conțin adaos de zahăr, aplicarea cotei reduse de TVA de 5%
pentru achiziția unei singure locuințe a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei;
 extinderea facilităților acordate salariaților din domeniul construcțiilor pentru salariații
din domeniul agroalimentar ,stabilirea salariului de încadrare minim al salariaților din
domeniul agroalimentar la 3.000 lei;
 majorarea nivelului accizelor la țigarete, tutun încălzit și lichide cu conținut de nicotine
destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic;
 majorarea impozitului pe veniturile din dividende de la 5% la 8%
 abrogarea prevederilor privind impozitul asupra venitului suplimentar realizat de
producătorii de energie electrică;
 aplicarea impozitului pe monopolul din sectorul energiei electrice și al gazului natural
 modificarea modului de calcul a impozitelor și taxelor pe proprietate;

CONCLUZII
 Bugetul pe 2023 și Strategia Fiscal-Bugetară 2023-2025 sunt construite într-un context
internațional extrem de complicat și complex
 România este de mai mulți ani în procedura de deficit excesiv și s-a angajat să ajungă cu
deficitul bugetar la circa 3% din PIB în 2024. Este o misiune foarte grea în condițiile
presiunilor pe buget și deteriorării severe a mediului internațional.
 Factorii principali care influențează dinamica programată a veniturilor bugetare sunt
reprezentați de cadrul macroeconomic, măsurile de politică fiscală adoptate, cuantumul
sumelor luate în considerare având drept sursă îmbunătățirea eficienței
colectării/reducerea evaziunii fiscale.

BIBLIOGRAGIE
1. Văcărel I.,Finanțe Publice, Didactica Si Pedagogica,2004
2. Onofrei M, Impactul politicilor financiare asupra societatii,Economica,2000
3. Florișteanu E,Finanțe publice ,Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu Sibiu,2008
4. Anghelache G,Politica fiscal-bugetară,Economica,2018
5. https://mfinante.gov.ro/ro/domenii/bugetul-de-stat-/startegia-fiscal-bugetara
6. Planul Național de Redresare si Reziliență a României
7. Institutul National de Statistică