GUVERNUL ROMÂNIEI

STRATEGIA FISCAL-BUGETARĂ PENTRU PERIOADA

2023 – 2025

DECEMBRIE
2022

CUPRINS
Cuvânt înainte

1. Obiectivele politicii fiscale şi bugetare pe orizontul 2023-2025

2. Obiectivul bugetar pe termen mediu

2.1 PIB potențial și output – gap
2.2 Evoluţia deficitului structural în perioada 2020-2025

3. Cadrul macroeconomic
3.1 Evoluţii macroeconomice recente ale economiei româneşti
3.2 Execuţia bugetară pe perioada 1.01 – 31.10.2022
3.3 Prognoze macroeconomice pe termen mediu (2023-2025)

4. Cadrul fiscal-bugetar pe orizontul 2023-2025

4.1 Realizările estimate în anul 2022 față de măsurile asumate prin Strategia fiscal-
bugetară din perioada 2022-2024
4.2 Scurtă caracterizare a politicii fiscale pe perioada 2023-2025, principalele
obiective pe termen mediu
4.3 Politica de cheltuieli
4.4 Politica de administrare fiscală
4.5 Buget general consolidat
4.5.1 Evoluții recente și tendințe ale veniturilor bugetare
4.5.2 Evoluții recente și tendințe ale cheltuielilor bugetare
4.5.3 Diferenţe faţă de strategia anterioară
4.6 Politici publice
4.7 Investiţiile publice semnificative prioritizate
4.8 Politica în domeniul Fondurilor Europene
4.9 Datoria publică și finanţarea deficitului bugetar
4.10 Plafoane privind principalii indicatori bugetari în perioada 2023-2025
4.11 Potenţiale riscuri fiscal-bugetare asociate Strategiei fiscal-bugetare 2023-2025

5. Cadrul de cheltuieli pe termen mediu 2023-2025

6. Declaraţie de răspundere

CUVÂNT ÎNAINTE
Lecturarea paginilor Strategiei fiscal bugetare pentru anul 2023 și orizontul 2024-
2025, documentul strategic de bază al politicii fiscal bugetare, surprinde în mod obiectiv
şi realist tabloul sintetic previzibil al evoluţiei economiei româneşti în perspectiva
orizontului 2023-2025, ce are ca fundament evoluțiile înregistrate până în prezent ale
indicatorilor macroeconomici și bugetari, măsurile de politică fiscal bugetară și monetară
combinate cu măsurile de reglementare și prudențiale întreprinse de autorități pentru
sectorul financiar, care au atenuat impactul crizei sanitare, generată de pandemia
COVID-19, care a impus cel mai mare lockdown, fără precedent în istoria modernă, cu
implicații severe și foarte specifice pe aproape toate palierele economice și sociale.
Măsurile întreprinse au reușit să asigure redresarea economiei care a înregistrat în anul
2021 o creștere de 5,9 %( provizoriu), 4,6 % în anul 2022, precum şi menținerea unei
creșteri sustenabile cu un ritm mediu anual de 4,2% pe întreg orizontul 2023-2025, mai
mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE cât și al Zonei Euro
de 3,3 % și respectiv 3,2 %,( în anul 2022) economia românească dovedind o rezilienţă
peste aşteptări la şocurile asupra ofertei, realizând în anul curent o creştere
economică robustă.
Prognoza de toamnă a Uniunii Europene pe anul 2022 estimează o încetinire a
creșterii în anul 2023 la nivelul UE și al Zonei Euro, creșterea PIB ajungând la 0,3 % în
2023 în ansamblu, atât în UE, cât și în zona euro, tendință care se reflectă și la nivelul
economiei românești pentru care se estimează o decelerare a creșterii la 1,8%,
pentru anul 2023, însă mai mare ca media europeană, datorită evenimentelor
extreme care au marcat economia mondială: suita de crize suprapuse, agresiunii ruse
împotriva Ucrainei, inflația în creștere.
De remarcat schimbarea de paradigmă a evoluţiei economiei pentru perioada 2023-2025,
formarea brută de capital fix va reprezenta principalul factor al creșterii economice, cu
un ritm anual de 7,9%, scenariul luând în calcul impactul absorbției atât a fondurilor
alocate prin PNRR, cât și a celor din cadrul financiar multianual şi o maximă eficienţă în
folosirea acestora în domeniile prioritare ale economiei.
Coordonata de bază a formulării politicii fiscale stabilite prin acest document strategic
într-o viziune coerentă, responsabilă şi onestă este continuarea consolidării fiscale
graduale ce va permite atingerea țintei de deficit prevăzută de regulamentele
europene până la sfârșitul orizontului de prognoză, respectiv anul 2024, tendință
care va continua și dincolo de anul 2024, realizată în condițiile unui echilibru între
necesitatea de ajustare fiscală și nevoia de sprijinire a recuperării economice, a
sistemului de sănătate, a infrastructurii, schimbări climatice, digitalizarea, tranziția
verde care rămân prioritare în circumstanțele dificile actuale.
România se află în fața unei oportunități excepționale, întrucât beneficiază de alocări
în valoare de 31,35 mld. de euro (prețuri curente, inclusiv cooperarea teritorială
europeană) din cadrul politicii de coeziune aferente cadrului financiar multianual al UE
pe perioada 2021-2027, adăugându-li-se 29,2 mld. euro (14,2 mld. euro granturi și 14,9
mld. euro sub formă de împrumuturi) prin facilitatea Mecanismului de Redresare și
Reziliență (MRR).
Acest pachet financiar european poate conduce, la atenuarea impactului contracționist
al corecției macroeconomice, la implementarea reformelor structurale, având ca
rezultat creșterea robusteții economiei românești, atragerea resurselor europene fiind
o condiție sine-qua-non a unei politici fiscal-bugetare și economice sustenabile, care
să amelioreze bonitatea financiară a României.
Punctul forte al Strategiei fiscal bugetare este evidențierea politicilor publice care
constituie un răspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale, care se
adresează dezvoltării economice, domeniului social, protecției sociale, capitatului uman,
domeniul fondurilor europene, politici formulate în contextul angajamentelor asumate în
cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Strategia de față evidențiază preocuparea Guvernului pentru sprijinirea populației
afectată de evenimentele extreme care au avut loc în ultima perioadă, prin măsuri de
creștere a pensiilor, salariilor, pentru un nivel de trai decent, în condițiile resurselor
limitate și a constrângerilor privind necesitatea ajustării bugetare până în anul 2024, dar
și a nevoilor de direcționare a resurselor spre necesități stringente impuse de dificultatea
perioadei pe care o parcurgem și de nevoia alinierii la agenda europeană.
Următoarele coordonate majore merită atenție :
 Reconsiderările de priorități (finanțări pentru economia verde și digitală,
infrastructura, politicile de mediu), țintele și indicatorii bugetari pe orizontul de
referință, sunt prezentate în perspectivă multianuală, care denotă transparență,
claritate, stabilitate, fiind capabile să transmită un mesaj de încredere, să
demonstreze o viziune politică puternică față de agenda europeană, pentru ca
toate statele membre să acționeze pentru o Uniune prosperă și sigură.
 România acordă o atenție deosebită performanței și modernității bugetului, prin
faptul ca o nouă filozofie bugetară, respectiv abordarea bugetară pe programe, care
înseamnă PERFORMANȚA – esența cheltuirii banilor publici, se conturează pentru a
pune în evidență într-o manieră mult mai transparentă finanțările bugetare pe
sectoare de activitate.
 Construcția bugetară a anului 2023 a evidențiat și anumite aspecte calitative de
restructurare a cheltuielilor: creșterea ponderii în total cheltuieli a cheltuielilor de
investiții și diminuarea ponderii cheltuielilor cu bunurile și serviciile, a cheltuielilor
de personal, dar și creșterea ponderii finanțării investițiilor din surse europene
față de surse naționale, aspecte și tendințe care reflectă preocuparea pentru
eficientizarea alocărilor bugetare, evitarea risipei banului public. Cu adevărat
bugetul pe anul 2023 este un buget modern structurat pe prioritățile perioadei
actuale.
 Creșterea veniturilor populației își găsește concretizarea în creșterea salariului de
bază minim brut pe țară garantat în plată, majorarea punctului de pensie și a
indemnizației sociale pentru pensionari garantată, acordarea unei indemnizații
compensatorii persoanelor cu dizabilități, a unui ajutor financiar pensionarilor
sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi
beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele
teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici
 sau egale cu 3.000 de lei, în funcție de veniturile lunare realizate. Măsurile asumate
de Guvern vor avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor
față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene.
 În condițiile contextului dificil cu care se confruntă societatea, care a creat o
situație fără precedent, nemaiîntâlnită, a încetinirii economiei mondiale, a unor
rigidități și încordări cu care se confruntă încă bugetul național, cu obiectivul de
aderare la moneda Euro, cu nevoia de susținere a grupurilor defavorizate afectate
de evenimentele extreme, construcția bugetară pe anul 2023 a fost un proces foarte
responsabil și dificil, pentru ca România trebuie să meargă înainte, să devină un stat
care va participa la deciziile comunitare, într-o manieră deschisă, pozitivă, orientată
spre construirea consensului la nivelul uniunii al cărui moto este „unitate în
diversitate”.

Considerațiile de mai sus reprezintă doar câteva elemente care caracterizează

construcția bugetului pe anul 2023. Ele reprezintă, totodată, argumente de necombătut
în susținerea ideii potrivit căreia vremurile pe care le trăim, crizele cu care ne
confruntăm impun o implicare mai puternică a statului în economie. Cu alte cuvinte,
este timpul pentru abordări pragmatice, profesioniste, cum este și strategia de față,
care, în loc să reducă funcțiile teoriilor economice, permit îmbogățirea lor, le
racordează, în timp și spațiu, la realitățile în mișcare, în consonanță cu evoluțiile
prezente și viitoare la scară planetară. Această prefață, la un document strategic atât
de important, trebuie încheiată în mod optimist. Să nu uităm că prin toate suișurile și
coborâșurile anterioare, progresul a continuat. Tendințele actuale reflectate pe
scurt în documentul de față cer acțiune, răbdare, perseverență pentru că istoria ne
dă speranță.
1. OBIECTIVELE POLITICII FISCALE ȘI BUGETARE PE ORIZONTUL 2023-2025

Mesajul capitolului Economia mondială a cunoscut transformări majore care conduc la

schimbări de paradigmă în ceea ce privește modelul de creștere și
prioritățile de finanțare.
Obiectivele majore ale politicii fiscal bugetare au în vedere continuarea
redresării economice, consolidarea fiscală, susținerea investițiilor, o
datorie publică sustenabilă, o politică fiscală țintită pe reducerea
deficitului bugetar, dar și construcția unor finanțe publice sănătoase
ce vor contribui la reziliența economică și îndepărtarea vulnerabilităților
din economie.
Susținerea mediului de afaceri prin finanțarea schemelor de ajutor de
stat, a politicii de investiții cu vârfuri de peste 7% din PIB în anii 2023-
2025, reforme în domeniul muncii, sistemului de pensii, asistenței sociale,
îmbunătățirea cadrului bugetar pe baza de performanță, reprezintă
instrumente ce vor fi folosite în construcția bugetară a perioadei 2023-
2025.

Oportunitatea banilor europeni din cadrul financiar 2021-2027 și PNRR

care se bazează pe ținte și jaloane concrete capătă o nouă dimensiune, pe
fondul mizei ridicate privind atât redresarea economică, cât și
posibilitatea unor efecte benefice procesului de consolidare fiscală.

Planificarea bugetară pe anul 2023 și estimările pe perioada 2024-

2025 stabilește un deficit bugetar cash 4,4% din PIB în anul 2023 și de
2,90 % din PIB în anul 2025 , respectiv o reducere de1,5 puncte
procentuale față de anul 2023, încadrându-se începând cu anul 2024 în
prevederile regulamentelor europene, tendință care continuă și în
perioada următoare.
În termeni structurali, se estimează că deviația înregistrată în anul 2016
de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB), se va menține
pe tot orizontul de referință, dar continuă să se ajusteze și în anul
2023, cu 1,87 puncte procentuale fată de 2022, pentru ca în anul 2025 să
înregistreze 3,0% din PIB, respectiv o ajustare de 0,80 puncte
procentuale față de anul 2023.
Având în vedere nivelul prognozat al deficitelor bugetare pentru
perioada 2022 – 2025, dar și cel al prognozelor curente a indicatorilor
macroeconomici, estimăm că ponderea datoriei guvernamentale brute
se va situa sub 49,8% din PIB la finalul orizontului de prognoză. Dacă se
au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale
nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele
financiare lichide) nu va depăși 42% din PIB în perioada analizată.
Economia verde va fi marea provocare a finanțărilor viitoare.
Economia și sistemul financiar din întreaga lume au cunoscut transformări majore în
ultimele decenii, impulsionate de globalizare și digitalizare sau remodelate de puncte
cheie de inflexiune, cum ar fi criza financiară din 2008, pandemiile de Covid-19, impactul
crizelor suprapuse(criza sanitară, criza energetică), schimbările structurale profunde în
curs de desfășurare în economie, inflația în creștere și tensiunile geopolitice. Aceste
evenimente au condus la schimbări de paradigmă, de standarde și reguli, reînnoirea
instrumentelor de intervenție, adaptarea politicilor la noile realități.
Impactul combinat al acestor evenimente excepționale au necesitat un răspuns
substanțial, fără precedent din partea autorităților de pe tot globul pentru a atenua
consecințele lor economice și sociale, precum și o cooperare strategică consolidată.

În aceste condiții dezvoltarea vizionară și durabilă devine o provocare, iar finanțarea

responsabilă joacă un rol cheie în reconcilierea dezvoltării solide cu valorile de mediu,
etice și sociale.
În acest context, al marilor provocări cu care se confruntă omenirea, al efortului comun
pentru o Europă puternică și sănătoasă, România stabilește următoarele obiective ale
construcției bugetare pentru pe anul 2023 și orizontul 2024-2025:

Continuarea măsurilor pentru o redresare economică robustă, menținerea și

susținerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă și intruzivă care să
asigure o tranziție eficientă economic, suportabilă social și axată pe
competitivitate, inovație și decarbonizare care să conducă la eliminarea
vulnerabilităților din economie și să asigure un nivel de trai decent;
Continuarea realizării graduale a consolidării fiscale prin măsuri care să permită
atingerea țintei de deficit prevăzută de regulamentele europene până la sfârșitul
anului 2024 și anii următori, contribuind, în acest fel la scăderea inflației, a
ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți,
precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului;
Reforma, prioritizarea și programarea multianuală a investițiilor publice într-o
manieră eficientă, profesionistă și transparentă cu efect multiplicator şi aport direct
la formarea brută de capital fix, prin creșterea aportului fondurilor europene
aferente cadrului financiar 2021-2027 și cele aferente Mecanismului de Redresare
și Reziliență ce finanțează reformele și investițiile stabilite prin Programul
Național de Redresare și Reziliență, cel mai mare pachet de stimulare din
resursele europene alocate României;
Consolidarea unei politici fiscale predictibile ferm angajate pe panta de reducere a
deficitului bugetar, pentru susținerea și adaptarea mediului de afaceri la provocările
ridicate de suita de crize cu care se confruntă societatea, simplificarea fiscalității și
fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri economice sănătoase și
durabile;
Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice
pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil;
Măsuri consistente pentru crearea și consolidarea unor finanțe publice sănătoase,
prin eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice cu focalizare pe :
 Finanțarea unor măsuri active economice pentru sprijinirea grupurilor celor
mai vulnerabile, reforme în domeniul muncii, al pensiilor, al sprijinirii IMM al
căror lanț de aprovizionare a fost puternic afectat de agresiunea ruse
împotriva Ucrainei;
 Consolidarea bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate
nivelurile administrației publice centrale și locale care să permită transparența
deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de
bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și asigurarea unei competiții reale
între proiectele propuse spre finanțare și susținerea performanței;
 Întărirea guvernanței corporative la companiile de stat în vederea
îmbunătățirii performanței acestora, prin utilizarea celor mai bune practici la
nivel european.
 Obiectivele politicii fiscal bugetare 2023 și orizontul 2024-2025 -Sinteză-
Măsuri pentru o redresare economică
robustă, menținerea și susținerea unui nou
cadru de dezvoltare durabilă, justă şi
intruzivă
Crestere economica pentru 2023 -2,8 %
Finantarea Schemelor de ajutor de stat prin
finanțarea unor programe:
 IMM INVEST ROMANIA
 IMM LEASING
 Programe de garantare
 IMM PROD
 RURAL INVEST
 GARANT CONSTRUCT INNOVATION
Cererea internă va reprezenta motorul
creşterii economice în special prin
componenta investiţională reprezentată de
formarea brută de capital fix (+ 6,2%), efect
al utilizării fondurilor europene în proiecte
noi de investiţii publice şi private,
concomitent cu o majorare prudentă a
consumului final, sub cea a produsului
intern brut, respectiv 2,4%.
Consolidarea graduală a deficitului bugetar
prin măsuri care să permită atingerea țintei
de deficit prevazută de regulamentele
europene până la sfârșitul anului 2024
 In anul 2023 deficitul bugetar este estimat la
4,4%din PIB
 In anul 2025 deficitul bugetar cash este
estimat la 2,90%, ajustare fata de 2023 cu
1,5 pp față de 2023.
 Consolidare graduală, necesară prin prisma
deficitelor gemene, sustinută de fondurile
europene 2021-2027 și PNR, necesară din
punct de vedere al ratingului suveran, strict
monitorizată prin prisma faptului ca Romania
este în procedura de defivit excesiv.
În termeni structurali, se estimează că deviația
înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru
România (respectiv 1% din PIB), se va menține pe tot
orizontul de referință, dar continuă să se ajusteze
și în anul 2023, cu 1,87 puncte procentuale fată de
2022.
Reforma, prioritizarea și programarea
multianuală a investițiilor prin creșterea
aportului fondurilor europene aferente
cadrului financiar 2021-2027 și cele
aferente Mecanismului de Redresare și
Reziliență
 În anul 2023 cheltuielile destinate investițiilor
sunt de aprox.112,1 miliarde lei, reprezentând
aproximativ 7,22 % în PIB, iar în anul 2025
acestea însumează aprox.133,2 miliarde lei ,
deci se constată o crestere de 21,1 miliarde lei
în valoare absolută față de anul 2023.
 În anii 2022, 2023 și 2025 se constată o
crestere a fondurilor primite din PNRR și
finanțari europene fata de sursele naționale
care vor degreva efortul bugetar.
 Investitiile vor fi susținute din CFM 2021-2027 și
PNRR. iar suma aferentă implementării PNRR
este de 29,2 mil. euro. România a solicitat
sprijin financiar nerambursabil în valoare de
14,2 mil. euro EUR și împrumuturi în valoare
de 14,9 mil. EUR în cadrul Mecanismului de
redresare și reziliență.
Investitiile vor fi sustinute din CF
 Obiectivele politicii fiscal bugetare 2023 - Sinteza-
Crearea unei politici fiscale predictibile
pentru susținerea și adaptarea mediului de
afaceri la provocările ridicate de crizele
actuale , simplificarea fiscalității
Obiective:
Asigurarea stabilităţii macroeconomice, a
investiţiilor publice cu efecte de
multiplicare şi menţinerea unei datorii
guvernamentale la un nivel sustenabil vor
permite reintrarea României în grupul
ţărilor cu finanţe publice "sănătoase"
până la sfârşitul anului 2024.
Implementarea măsurilor cuprinse în
Programul de guvernare 2021-2024, pe
măsură ce spațiul fiscal-bugetar va
permite, precum și a celor din Planul
Naţional de Redresare şi Rezilienţă
Continuarea perfecționării legislației
pentru a corespunde criteriilor de
armonizare cu legislația comunitară
Îmbunătățirea și simplificarea legislației
fiscale, ca urmare a dialogului cu mediul de
afaceri;
Implementarea unui sistem obligatoriu de
facturare electronică.
Dezvoltarea şi diversificarea
instrumentelor de management ale
datoriei publice pentru menținerea
datoriei publice la un nivel sustenabil;
 Ministerul Finantelor va continua să mențină o
abordare flexibila și transparentă în
realizarea procesului de finanțare,
reacționând cu promptitudine la modificările
contextului de piață și la comportamentul
investitorilor.
 Având în vedere nivelul prognozat al
deficitelor bugetare pentru perioada 2022 –
2025, dar și cel al prognozelor curente a
indicatorilor macroeconomici, estimăm că
ponderea datoriei guvernamentale brute se
va situa sub 49,8% din PIB la finalul
orizontului de prognoză. Dacă se au în
vedere activele financiare lichide, nivelul
datoriei guvernamentale nete (reprezentând
datoria guvernamentală brută minus activele
financiare lichide) nu va depăși 42% din PIB în
perioada analizată.
.
Crearea și consolidarea unor finanțe publice
sănătoase ( reforme în domeniul muncii,
pensiilor, asistenței sociale cu țintire pe
grupurile vulnerabile)
 Finanțarea unor măsuri active economice
pentru sprijinirea grupurilor celor mai
vulnerabile, reforme în domeniul muncii,
al pensiilor, al sprijinirii IMM al căror lanț
de aprovizionare a fost puternic afectat de
agresiunea rusă împotriva Ucrainei;
 Consolidarea bugetării pe programe pe
bază de indicatori de rezultat la toate
nivelurile administraţiei publice centrale şi
locale care să permită transparenţa deplină
a cheltuielilor publice, îmbunătăţirea
clarităţii şi coerenţei procesului de
bugetare:
 Intărirea guvernanţei corporative la
companiile de stat în vederea
îmbunătăţirii performanţei acestora, prin
utilizarea celor mai bune practici la nivel
european.
Particularitățile perioadei 2022-2023 care își găsesc expresia în evoluțiile destul de
volatile la nivel european, noile priorități ale bugetelor publice ca urmare a crizei
sanitare și tensiunilor geopolitice, provocările ce stau în fața economiei românești ca
urmare a unor vulnerabilități structurale încă existente, dar și unele oportunități ale
apartenenței la marea familie europeană, vor influența construcția bugetară pe anul
2023 și orizontul următor, motiv pentru care le prezentăm pe scurt în cele ce urmează:

 Persistă încă un grad de tensionare la nivel european

Gradul de incertitudine și nivelul restricțiilor asociate pandemiei COVID-19 sunt în
scădere, însă posibile blocaje la nivelul comerțului global pot reapărea în contextul
sancțiunilor impuse Rusiei și diminuării capacității de transport a Ucrainei, în condițiile în
care aceste state ocupă un loc important în exportul global de cereale și materii prime,
inclusiv de gaze naturale și petrol în cazul Rusiei.
Agresiunea rusă împotriva Ucrainei continuă să reprezinte un risc semnificativ
în sensul scăderii la adresa creșterii economice, iar în cazul unei escaladări
sentimental economic s-ar deteriora, costurile produselor energetice și ale
alimentelor s-ar putea menține peste așteptări, necesitând măsuri pentru
sprijinirea categoriilor vulnerabile, într-un context marcat deja de creșterea
datoriilor publice și private.
Toate aceste evenimente a obligat la o gamă extinsă de răspunsuri la nivelul UE
și al statelor membre – de amortizare a șocurilor și de distribuire a poverii, care să
limiteze daune economice și sociale, dar și regândire a priorităților de finanțare
a bugetelor publice naționale care trebuie să susțină cheltuieli precum tranziția
energetică, apărarea, schimbările climatice, sistemele de sănătate, securitatea
alimentară și cibernetică, digitalizarea, domenii care capătă proeminență în
contextul actual.
Riscurile pentru economia românească sunt în primul rând legate de spațiul fiscal
limitat, în condițiile necesității adoptării de măsuri pentru susținerea categoriilor
vulnerabile, ale așteptărilor în scădere privind creșterea economică, ale înăspririi
condițiilor de finanțare a datoriei publice, care ar putea constitui un risc privind
traiectoria de consolidare asumată.

 Comisia Europeană a recomandat prelungirea clauzei derogatorii generale a

pactului de stabilitate și creștere până la finele anului 2023 1
Aceasta recomandare vine în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, al creșterii
prețurilor de energie și persistența perturbărilor în lanțurile de aprovizionare, ceea ce
ar permite ajustarea politicilor fiscale în funcție de modificarea situație după caz.
Activarea în continuare a clauzei derogatorii generale în 2023 va oferi posibilitatea ca
politica bugetară națională să reacționeze prompt atunci când este necesar, asigurând, în
același timp, o tranziție lină de la sprijinul economic general din perioada pandemiei
către concentrarea din ce în ce mai mult pe măsuri temporare și specifice și pe prudența
bugetară necesară pentru a asigura sustenabilitatea pe termen mediu. 2
Când deficitele bugetare mari sunt cauza principală a deficitelor externe (de cont
curent), cum este cazul României, ajustarea bugetară este inevitabilă pentru
echilibrarea balanței externe și pentru evitarea unei crize a balanței de plăți,
motiv pentru care România trebuie să respecte parcursul asumat al consolidării
bugetare.

1
BCE , Buletin economic nr. 4/2022
2
Semestrul European pachetul de primavera
11
 România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv ca urmare a înregistrării
unui deficit bugetar semnificativ peste pragul de 3 % admis de regulamentele
europene, Consiliul UE adoptând o recomandare adresată României privind încheierea
situației de deficit excesiv până în anul 2024.Deficitele gemene cu care se
confruntă Romania, tot mai vizibile în ultimii ani, tensionează și amplifică
vulnerabilitățile economice, aspect care pune problema costurilor de finanțare.
Consolidarea bugetară trebuie să reducă din deficitele externe, însă trebuie
totodată ca rigori macro prudențiale să nu permită o expansiune a creditării
care, în loc să favorizeze investiții productive, ar susține o cerere de import ce ar
întreține deficite externe periculoase.

 Politica fiscală are un rol important în remedierea dezechilibrului extern.

Orientarea fiscală ar trebui să fie în continuare caracterizată de agilitate în răspunsul
său la evoluția pandemiei și având în vedere situația geopolitică, fiind esențiale măsuri
eficiente și bine orientate, precum și politici fiscale prudente și favorabile creșterii, în
conformitate cu prevederile Pactului de stabilitate și creștere, pentru a asigura
sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.
Direcțiile de acțiune vor viza implementarea unui regim fiscal care să asigure
motivații adecvate în economie, asigurarea disciplinei fiscale, predictibilitate
legislativă, și respectarea angajamentelor asumate, aspecte ce vor conduce în
ultimă instanță la decizii favorabile de rating, scăderea sustenabilă a dobânzilor și
catalizarea investițiilor.
Politica fiscală trebuie să rămână ferm angajată pe panta programată de reducere
a deficitelor bugetare și a cheltuielilor publice, cu efect asupra diminuării
anticipațiilor inflaționiste. Efectele contracționiste asociate cu reducerea inflației
vor putea fi atenuate dacă se va urmări cu diligență și responsabilitate
îndeplinirea criteriilor, țintelor și jaloanelor care condiționează accesul la
resursele din PNRR.
politica fiscală trebuie să fie din ce în ce mai selectivă și țintită, astfel încât să nu
potențeze presiunile inflaționiste pe termen mediu, asigurând totodată
sustenabilitatea fiscală pe termen mediu.

 România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, însă în prezent

eforturile Guvernului se axează pe revenirea economică și socială post-pandemie
COVID-19 și pe diminuarea efectelor negative generate de agresiunea rusă împotriva
Ucrainei.
Adoptarea euro face parte din procesul de integrare europeană a României și
presupune îndeplinirea sustenabilă a criteriilor de convergență nominală.
Îndeplinirea în manieră sustenabilă a criteriilor de convergență nominală este
condiționată de realizarea unui grad ridicat de aliniere structurală, proces care
poate fi evaluat în principal prin monitorizarea nivelului PIB pe locuitor, a
structurii pe sectoare a economiei, a gradului de deschidere a acesteia și a
ponderii comerțului cu UE în totalul comerțului exterior, o politică fiscală
sustenabilă, un trend de creștere economică puternică și sustenabilă.

 România beneficiază și de o serie de oportunități în sensul că se află sub scutul

NATO și sub umbrela Uniunii Europene
Apartenența la NATO este o garanție a integrității teritoriale și a faptului că
o posibilă invazie a altui stat este puțin probabilă. Acest lucru creste
sentimentul de încredere al investitorilor interni și străini și s-ar putea
vedea chiar o relocare a unor investiții din tarile beligerante la noi în țară
în perioada următoare.

12
 Statutul de membru al Uniunii Europene facilitează libera circulație a
persoanelor, a mărfurilor și a capitalurilor, precum și posibilitatea de a
participa la mecanisme de sprijin economic și financiar. Începând cu finalul
anului trecut, România, ca membră a Uniunii Europene, beneficiază de
Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care va aduce
reforme și resurse financiare europene în anii următori menite să
dezvoltate și să transforme în mod sustenabil economia tarii noastre.
Evenimentele care au marcat economia mondială respectiv criza generată de pandemia
COVID-19 care a adus cel mai mare lockdown, fără precedent în istoria modernă, cu
implicații severe și foarte specifice pe aproape toate palierele economice și sociale , criza
energetică, a materiilor prime, presiunile inflaționiste, agresiunea rusă împotriva
Ucrainei, deși au adus daune economice și sociale pentru toate statele lumii au creat și
oportunități demne de explorat și exploatat, necesitatea unei abordări responsabile,
chibzuite și vizionare a problemelor economice și sociale cu care se confruntă
omenirea, a adus transformări și realinieri asupra tuturor economiilor lumii cu
influențe semnificative în privința viitorului lor, și nu în ultimul rând al României.
Economia viitorului va fi o economie verde și a digitalizării care trebuie să fie
reziliență la șocuri adverse și neprevăzute.

Prezentarea pe scurt a obiectivelor:

Continuarea măsurilor pentru o redresare economică robustă, crearea premiselor
pentru menținerea și susținerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă și
intruzivă care să asigure o tranziție eficientă economic, suportabilă social și axată
pe competitivitate, inovație și decarbonizare mai care să conducă la eliminarea
vulnerabilităților din economie și sa asigure un nivel de trai decent;
În anul 2020 și 2021 și chiar în anul 2022 politica fiscal-bugetară a țintit în special
stoparea efectelor negative ale crizei pandemice, consolidarea capacității sistemului de
sănătate și oferirea de ajutor persoanelor și sectoarelor cele mai afectate. În pofida
spațiului fiscal limitat, România înregistrând una dintre cele mai scăzute contracții
economice din UE, pe fondul investițiilor sporite, în special a investițiilor publice, și al
măsurilor active de susținere a economiei.
Guvernul a aprobat o serie de masuri în contextul economic actual dificil, cuprinse în
pachetul "Sprijin pentru România".
Susținerea nivelului de trai pentru cetățenii cu venituri mici se va realiza prin
acordarea de vouchere de 50 euro (circa 250 de lei), la fiecare 2 luni până la
finalul acestui an.
Susținerea elevilor care provin din familii cu venituri mici. O măsură de sprijin
propusă vizează elevii care provin din familii cu venituri mici și presupune
acordarea de vouchere de 30 euro lunar (în jur de 150 de lei), până la finalul
acestui an. Voucherele se vor acorda pentru 7 luni (aprilie - iunie și septembrie -
decembrie 2022) și nu vor fi acordate și în perioada vacanței școlare (lunile iulie și
august). Banii vor putea fi folosiți de circa 156.000 de elevi care primesc acum
burse sociale pentru achiziționarea de alimente, haine și rechizite.
Susținerea salariaților cu venituri reduse. Creșterea voluntară a salariului minim
cu 200 de lei, scutiți de taxe.
Dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale de la 11 lei la 22 de
lei/zi. - Majorarea valorii tichetelor de masă de la 20,17 lei la 30 de lei de la 1
iunie 2022.
Extinderea aplicării măsurilor de șomaj tehnic și Kurzarbeit până la 31
decembrie 2022. În cazul reducerii cu cel mult 80% a timpului de muncă din
13
 durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de
muncă, salariații afectați beneficiază de o indemnizație de 75% din salariul de bază
brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru. Sursa de finanțare o
constituie instrumentul european pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o
situație de urgență (SURE).
Ajustarea contractelor în derulare care vizează investițiile publice. Se
suplimentează sumele aferente contractelor de investiții în derulare având în
vedere creșterile globale de prețuri la materialele de construcții, manoperă,
transport, utilaje și la cele din domeniul energetic.
Reluarea schemei de ajutor de stat, stabilită prin HG 807/2014, ce are ca
obiectiv dezvoltarea regională prin realizarea de investiții în toate sectoarele
de activitate. Începând cu luna mai, se începe sesiunea pe schema de ajutor de
stat, cu o anvelopă estimată de 1 miliard de lei.
Program de sprijin pentru transportatori și distribuitori în cuantum de 300 de
milioane de lei (cu posibilitatea suplimentării). Programul se referă la decontarea
a 0,50 lei/ litru de carburant pentru sprijinirea operatorilor economici care
efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane,
precum și transport de persoane ocazional sau regulat și pentru companiile
implicate în activitățile de distribuție. Schema de ajutor de stat se acordă doar
pentru alimentarea făcută pe teritoriul României, pentru circa 4.000 de
beneficiari.
Acordarea unor granturi de până la 400.000 de euro/companie pentru capital
de lucru IMM-urilor al căror lanț de aprovizionare a fost afectat de agresiunea
rusă împotriva Ucrainei și care au cheltuieli mai mari cu cel puțin 15% la
utilități. Măsura poate fi finanțată din fonduri europene, prin Programul
Operațional Capital Uman (POCU), un program destinat măsurilor sociale.
Sprijin pentru procesarea producției agricole. Fermierii care procesează produse
agricole în țară vor beneficia de o primă de 10% din valoarea produselor procesate.
acordarea unui sfert din diferența de salariu în conformitate cu legea salarizării
unitare cuvenită salariaților din sistemul public.
acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toți pensionarii cu pensii sub 2.000
de lei.
suspendarea angajărilor la stat începând cu 1 iulie.

Măsuri întreprinse pentru anul 2023

Cadrul macroeconomic pe care se bazează previziunile bugetare pentru perioada

2023-2025 a avut în vedere următoarele aspecte:
 evoluțiile economice peste așteptări din prima parte a anului 2022;
 o creștere economică susținută în principal de investiții, alături de consum, într-
un mediu intern favorizat de stabilitatea și predictibilitatea politicilor
macroeconomice.
 o absorbție cât mai bună a fondurilor UE pe cele două axe: cadrul financiar multi-
anual și PNRR și utilizarea eficientă a acestora în domeniile prioritare ale
economiei;

14
 contextul geopolitic actual, evoluțiile economice și anticipațiile inflaționiste
internaționale;
 contextul european și global anticipat de prognozele instituțiilor internaționale
care iau în considerare încetinirea creșterii economice și chiar recesiune în unele
state europene în anul 2023, pe seama persistenței crizei energetice, a inflației
ridicate și a înăspririi condițiilor financiare, într-un context marcat de continuarea
agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Astfel, în cazul celei mai recente prognoze a
Fondului Monetar Internațional, se estimează o creștere economică la nivel global
de 3,2% pentru 2022, urmată de o decelerare până la 2,7% în 2023. Estimările de
creștere ale economiilor zonei Euro indică un ușor avans de 0,5%, pe seama
decelerării prognozelor pentru majoritatea statelor, fiind așteptate scăderi ale
economiilor Germaniei (-0,3%) și Italiei (-0,2%). Similar, prognoza Organizației
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică prevede o încetinire a creșterii
globale de la 3% în 2022 la 2,3% în 2023, sub ritmul prevăzut înainte de agresiunii
ruse împotriva Ucrainei. Pentru economia SUA se așteaptă un avans de numai 0,5%
anul următor, iar pentru zona Euro 0,3%.
 măsurile întreprinse de Guvernul României în anii 2020 și 2021 și 2022 în diverse
domenii afectate de criză precum cel economic, al asistenței sociale, al sănătății și
educației, al mediului de afaceri, în vederea stopării efectelor negative ale
pandemiei și suitei de crize care se prefigurează, care vor influenta cadrul
macroeconomic și indicatorii bugetari pe orizontul 2023-2025, dar și prioritățile de
finanțare din bugetul național.
 obiectivele și măsurile prevăzute în Programul de Guvernare adoptat prin
Hotărârea Parlamentului nr.42/2021 privind acordarea încrederii Guvernului,
întărite prin operaționalizarea Planului de Redresare și Reziliență care conține
reforme în domeniile reglementate care să stimuleze competitivitatea economiei
românești și să accelereze convergența reală a României cu economiile dezvoltate
din Uniunea Europeană;
 Având în vedere contextul intern și internațional dificil ce influențează evoluția
indicatorilor macroeconomici și bugetari pe orizontul analizat construcția
bugetară a avut în vedere crearea de spațiul fiscal, vital în economii emergente
în vremuri cu incertitudini mari și piețe financiare ușor schimbătoare, argumente
pentru evitarea deteriorării stabilității financiare, a evaluării riscului suveran,
pentru susținerea mediului de afaceri.

Proiecția indicatorilor bugetari pentru perioada 2020- 2025

2020 2021 2022 2023 2024 2025
Venituri buget general 30,25 32,13 33,88 34,77 33,14 33,09
consolidat ( cash)
Cheltuieli buget 39,79 38,89 39,62 39,17 36,09 35,99
general consolidat
(cash)
Sold buget general -9,54 -6,76 -5,74 -4,4 -2,95 -2,90
consolidat ( cash)
Sold buget general -9,24 -7,11 -6,20 -4,4 -2,95 -2,90
consolidat ( ESA)
Sold -7,70 -6,14 -5,66 -3,79 -2,71 -3,00
buget( structural)

15
În aceste condiții veniturile bugetare proiectate pentru anul 2023 reprezintă 34,77% din
PIB, 33,14% din PIB în anul 2024, urmând ca în anul 2025 să reprezinte 33,09% din PIB,
evoluție determinată de evoluția indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referință,
de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative, care fac ca
acestea să își mărească valoarea nominală, iar cheltuielile bugetare proiectate pentru
anul 2023 reprezintă 39,17% din PIB, ajungând la 35,99% în 2025, în scădere pentru a
reduce deficitul bugetar.
Principalele măsuri ale anului 2023
Având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod
prudent care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung, la
estimarea cheltuielilor vor fi avute în vedere, în principal, următoarele măsuri:
La estimarea veniturilor bugetare pentru perioada 2023-2026 s-au avut în vedere:
 indicatorii macroeconomici publicați de Comisia Națională de Strategie și Prognoză
(varianta de toamnă 2022);
 îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor de către ANAF;
 reducerea plafonului microîntreprinderilor de la 1.000.000 euro la 500.000 euro,
instituirea condiției pentru microîntreprinderi de a avea cel puțin 1 salariat,
eliminarea cotei de impozitare de 3%;
 majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru activitățile de cazare hotelieră,
servicii de restaurant și catering, majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 19% la
băuturile nealcoolice ce conțin adaos de zahăr, aplicarea cotei reduse de TVA de 5%
pentru achiziția unei singure locuințe a cărei valoare nu depășește suma de 600.000
lei;
 extinderea facilităților acordate salariaților din domeniul construcțiilor pentru
salariații din domeniul agroalimentar ce obțin un venit brut lunar din salarii de până
la 10.000 lei, stabilirea salariului de încadrare minim al salariaților din domeniul
agroalimentar la 3.000 lei, stabilirea bazei de calcul lunar a contribuției de asigurări
sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate la salariul minim brut pe
țară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de
muncă cu timp parțial al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară
garantat în plată;
 majorarea nivelului accizelor la țigarete, tutun încălzit și lichide cu conținut de
nicotine destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic;
 majorarea impozitului pe veniturile din dividende de la 5% la 8%, revizuirea
sistemului de acordare a deducerilor personale pentru salariați, modificarea
reglementărilor privind impozitarea veniturilor realizate de către persoanele fizice
din cedarea folosinței bunurilor, precum și a celor din jocuri de noroc, modificarea
prevederilor privind impozitarea în cazul transferului dreptului de proprietate și al
dezmembrămintelor acestuia, în sensul eliminării plafonului neimpozabil și
introducerii unor cote de impozitare diferențiate în funcție de perioada de deținere;
 abrogarea prevederilor privind impozitul asupra venitului suplimentar realizat de
producătorii de energie electrică;
 aplicarea impozitului pe monopolul din sectorul energiei electrice și al gazului
natural (O.G. nr.5/2013) și a impozitului asupra sumelor rezultate din diferențe de
preț la vânzarea gazelor natural (O.G. nr.6/2013) până 31 decembrie 2025, inclusiv;
 modificarea modului de calcul a impozitelor și taxelor pe proprietate;

16
  repartizarea anuală a unei cote de 90% din profitul net realizat sub formă de
dividende/vărsăminte la bugetul de stat pentru societățile naționale, companiile
naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile
autonome.
 Neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a
unei sume de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, în
cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de
muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, al căror
salariu de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a
include sporuri și alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe țară
garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt
aferente veniturile, pentru care venitul brut realizat din salarii și asimilate
salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în baza aceluiași
contract de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.000 lei, inclusiv.
Reglementarea regimului fiscal derogatoriu pentru suma de 200lei/lună în cazul
salariaților încadrați cu salariul minim brut pe țară garantat în plată, fără a include
sporuri și alte adaosuri, pentru care venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor
în baza aceluiași contract de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.000
lei, inclusiv are în vedere implementarea unor măsuri fiscale cu scopul de a sprijinii
această categorie de persoane, considerată vulnerabilă, având în vedere nivelul ridicat al
ratei inflației generat de creșterile prețurilor la energie electrică, gaze naturale și
combustibili.

La estimarea cheltuielilor bugetare, principalele măsuri avute în vedere :

 în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de
bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de
care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% față de
nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală
pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu
modificările și completările ulterioare, respectiv prin înmulțirea coeficienților de
ierarhizare cu 2.500 lei.
 În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor,
compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care
fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază
personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului
acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași
funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
 Menținerea cuantumului indemnizației de hrană la nivelul din anul 2022
 munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către
personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere,
precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în
celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează
în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber
corespunzător acestora cu anumite excepții prevăzute de lege.
 În anul 2023 nu se acorda personalului bugetar bilete de valoare, cu excepția
tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor
de valoare, cu modificările și completările ulterioare, precum și premii.

17
 în anul 2023 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au
obținut performante deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale
oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții
la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe
discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu
încadrarea în alocarea bugetară.
- În anul 2023, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru
drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare și valoarea
financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul acordat pentru
luna decembrie 2022.
- În anul 2023 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la
pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.
- la data de 1 ianuarie 2023 se stabilește punctul de pensie la 1785 lei în creștere cu
12,5 % față de anul 2022. Începând cu anul 2024 aceasta valoare se majorează cu
rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului
salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul
calendaristic anterior, comunicați de Institutul Naţional de Statistică. Majorarea şi
data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat."
- începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile militare de stat ale căror cuantumuri brute
recalculate, stabilite și/sau actualizate, după caz, potrivit prevederilor Legii nr.
223/2015, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 31.12.2017, și
indexate ulterior, în conformitate cu legislația în vigoare, aflate în plată la 31
decembrie 2022, se indexează din oficiu, astfel:
a) până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 12,5%, fără să depășească 3.256 lei;
b) între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 8,5%, fără să depășească
4.687 lei;
c) între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 6,5%, fără să depășească
6.103 lei;
d) între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 5,2%, fără să depășească
7.518 lei;
e) între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 4,4%, fără să depășească 8.902 lei;
f) între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 3,5%, fără să depășească 10.000 lei .
- începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile militare de stat stabilite potrivit prevederilor
Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de
01.01.2018, și indexate ulterior, în conformitate cu legislația în vigoare, aflate în
plată la 31 decembrie 2022, se indexează din oficiu, astfel:
- a) până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 3,8%, fără să depășească 3.076 lei;
- b) între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 2,5%, fără să depășească
4.485 lei;
- c) între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 1,9%, fără să depășească
5.888 lei;
- d) între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 1,5%, fără să depășească
7.295 lei;
- e) între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 1,3%, fără să depășească 8.687 lei;
- f) între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 1%, fără să depășească 10.000 lei.

18
 - începând cu data de 1 ianuarie 2023 indemnizația socială pentru pensionari este de
1.125 lei.
 În anul 2023 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de
pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de
drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de
pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale
cu 3.000 de lei, în funcție de veniturile lunare realizate. Ajutorul financiar se
plătește, din oficiu, în luna ianuarie 2023 respectiv, octombrie 2023.
 a) în cuantum de 1.000 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500
lei, inclusiv;
 b) în cuantum de 800 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și
2.000 lei, inclusiv;
 c) în cuantum de 600 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și
3.000 lei, inclusiv.
 (2) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se plătește în două tranșe, în lunile
ianuarie 2023 respectiv, octombrie 2023, astfel:
 a) în cuantum de 500 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei,
inclusiv;
 b) în cuantum de 400 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și
2.000 lei, inclusiv;
 c) în cuantum de 300 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și
3.000 lei, inclusiv.
 Plata eșalonată a hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de drepturi
salariale personalului din sectorul bugetar;
 În anul 2023 se mențin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie
2022:
a) indemnizațiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor
drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere
de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri,
republicat;
b) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și
sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările
ulterioare, cu excepția indemnizațiilor prevăzute la art. 1 alin.(1);
c) drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și
unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și
completările ulterioare;
d) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu
modificările și completările ulterioare;
e) indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind
acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în
România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
f) indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și
acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției
Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961, cu modificările și completările
ulterioare;
19
 g) indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației
pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România,
republicată;
h) indemnizația președintelui Consiliului National al Organizațiilor de Pensionari și
al Persoanelor Vârstnice, prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind organizarea și
funcționarea Consiliului National al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor
Vârstnice, republicată;
i) indemnizațiile acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei
Oamenilor de Știință din România, membrilor Academiei de Științe Medicale din România,
membrilor Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și membrilor
Academiei de Științe Tehnice din România;
j) sprijinul material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor
membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România;
k) ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004
privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare;
l) indemnizațiile reparatorii lunare, potrivit art. 4 alin. (2) și art. 7 din Legea nr.
226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active,
îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961, cu
modificările și completările ulterioare;
m) drepturile prevăzute de Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor
personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara
teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și
urmașilor celui decedat, cu modificările și completările ulterioare.
(2) În anul 2023 indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria
Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la
Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului
- Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă
în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2022.
- Neactualizarea în anul 2023 a pensiilor de serviciu cu rata medie anuala a
inflației pentru anumite categorii de personal stabilite de lege.
 Începând cu data de 1 ianuarie 2023, invalizilor de război, veteranilor de război
și văduvelor de război li se acordă o indemnizație după cum urmează:
a) invalizilor de război:
 1.950 de lei lunar, pentru marii mutilați și cei încadrați în gradul I de
invaliditate;
 1.300 de lei lunar, pentru cei încadrați în gradul II de invaliditate;
 1.170 de lei lunar, pentru cei încadrați în gradul III de invaliditate;
b) veteranilor de război:
 780 de lei lunar;
c) văduvelor de război, dacă nu s-au recăsătorit:
 780 de lei lunar."
- în luna ianuarie 2023 persoanele cu dizabilități beneficiază în mod excepțional de
o indemnizație compensatorie. De indemnizația compensatorie vor beneficia
persoanele cu handicap existente în plată în luna decembrie 2022 pentru

20
 prestațiile sociale prevăzute de art. 58 alin.(4) și (5) din Legea nr.448/2006,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
- Indemnizația compensatorie se stabilește pentru adultul cu handicap la nivelurile
menționate reprezentând valoarea în lei a indemnizației lunare acordată în baza
art. 58 alin.(4) lit. a), respectiv la art. 58 alin.(4) lit.b) (iii) din Legea
nr.448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare , iar pentru
copilul cu handicap la nivelul reprezentând valoarea în lei a prestației sociale
acordată în baza art. 58 alin.(5) din același act normativ.
- numărul maxim de posturi finanțat în anul 2023 din fonduri publice de către
instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare
să fie stabilit astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură
salarială acordate în condițiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal.
Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanțează, cu
respectarea acestei condiționalități;
- Menținerea nivelului rentelor viagere în cuantumul aflat în plată în luna
decembrie 2022 prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr.
69/2000, cu modificările și completările ulterioare;
 Menținerea cuantumului lunar al indemnizației de merit acordată în baza Legii
nr. 118/2002 la nivelul din luna decembrie 2022, de 6.240 lei.
 Prorogarea prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011, cu privire la
alocarea de la bugetul de stat și bugetele locale a echivalentului a 6% din
produsul intern brut și acordarea din fonduri publice a 1% din produsul intern brut
pentru cercetare – măsură prevăzută și în Ordonanța Guvernului nr.57/2002
privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică;
 În anul 2023 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuități, numai în
limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilitățile de transport
prevăzute în o serie de acte normative.
a) art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările
ulterioare;
b) art. 210 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și
procurorilor.
 Cupoanele sociale și sprijinul pentru învățare prevăzute la art. 27 alin. (6) și
art.356 din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, nu se
acordă până la data de 31 decembrie 2023.
 Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în
plată, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000
lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună,
reprezentând 18,145 lei/oră", se precizează în proiect.
Se estimează că majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată va
avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creșterii
puterii de cumpărare a salariaților și reducerii muncii la negru, dar va avea impact și
asupra creșterii consumului.

Continuarea realizării graduale a consolidării fiscale prin măsuri care să permită

atingerea țintei de deficit prevăzută de regulamentele europene până la sfârșitul
anului 2024, contribuind, în acest fel la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a

21
 deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăti, precum și la stabilitatea
cursului valutar al leului;

Deficite bugetare în perioada 2020-2025

2020 2021 2022 2023 2024 2025
Sold buget general -9,54 -6,76 -5,74 -4,4 -2,95 -2,90
consolidat ( cash)
Sold buget general -9,24 -7,11 -6,20 -4,4 -2,95 -2,90
consolidat ( ESA)
Sold -7,70 -6,14 -5,66 -3,79 -2,71 -3,00
buget( structural)

Scurte considerații privind indicatorii bugetari pe anul 2021 și 2022, evoluții și riscuri
 Pe plan intern, creșterea economică pentru anul 2021 situată la 5,9% precum și
diminuarea presiunii generate de pandemia COVID-19, inclusiv ca urmare a eliminării
restricțiilor la începutului lunii martie 2022, au contribuit la reducerea presiunilor
asupra bugetului public, dar se observă o tendință de temperare a creșterii în anul
2022 la 4,6%, iar pentru 2023 se prevede 2,8%, în scădere fată de anul 2021 și 2022.
 Creșterea economică la nivel național s-a temperat pe finalul anului 2021,pe fondul
persistenței blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, al reacutizării
situației medicale și al accelerării ratei inflației, în special în contextul presiunilor
generate de criza energetică.
 Deși legăturile economice și financiare directe ale României cu Rusia și Ucraina nu
sunt substanțiale, este de așteptat ca efectele conflictului să se reflecte și asupra
României, prin creșterea inflației, deteriorarea încrederii investitorilor și creșterea
economică mai redusă a principalilor parteneri comerciali.
 Ajustarea poziției fiscale de mare magnitudine în cursul anului 2021 a evidențiat
un deficit cash de 6,8% din PIB (inferior celui programat inițial de 7,2%), în principal
datorită creșterii PIB nominal peste estimările luate în calcul la elaborarea proiectului
de buget. Potrivit metodologiei europene, deficitul în anul 2021 a fost de 7,1% din
PIB, semnificativ sub nivelul de 8,2% proiectat în bugetul inițial. Deși deficitul bugetar
ESA s-a diminuat cu 2,1 pp din PIB comparativ cu anul anterior 2020, deficitul
structural s-a redus cu doar 1,6 pp. Această situație rezultă din faptul că o parte din
veniturile suplimentare încasate în anul 2021 sunt temporare sau se datorează
dinamicii ciclice favorabile a economiei, în timp ce o parte și mai însemnată din sporul
de cheltuieli este generată de creșteri de cheltuieli permanente care afectează soldul
bugetar structural.3
 Deficitul cash stabilit pentru anul 2022 este de 5,74% din PIB. Atenția trebuie
direcționată pentru ca deficitul bugetar să nu depășească această țintă, pe fondul
unei creșteri economice mai reduse, inclusiv în contextul agresiunii ruse împotriva

3
Raport pe anul 2021 al Consiliului fiscal
22
 Ucrainei, dar și a implicațiilor măsurilor de extindere a schemei de plafonare a
prețurilor la energie până în martie 2023, prin Ordonanța de Urgență nr. 27 din 18
martie 2023. La acestea se adaugă pachetul de măsuri propus “Sprijin pentru
România“ care va fi acoperit și prin fonduri europene. În absența investițiilor
structurale, aceste dificultăți vor persista, punând presiune asupra bugetului de stat și
reducând competitivitatea companiilor românești. La aceasta se adaugă efectele
agresiunii ruse împotriva Ucrainei, care implică, printre altele, cheltuieli bugetare
sporite cu apărarea, cu asigurarea securității energetice și alimentare, cu protejarea
gospodăriilor vulnerabile în raport cu creșterea prețurilor la energie, cu primirea și
găzduirea refugiaților ucraineni.
Procedura de deficit excesiv a fost inițiată în luna aprilie a anului 2020 ca urmare a
încălcării limitei de 3% prevăzută în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (Tratat),
cât și lipsa introducerii unei consolidări fiscale în urma avertismentelor primite de la
Comisia Europeană. Potrivit recomandării Consiliului UE procedura de deficit excesiv
trebuie încheiată până în anul 2024.
Planificarea bugetară pe anul 2023 și estimările pe perioada 2024-2025 își menține
angajamentul ferm de ajustare a deficitul bugetar printr-un efort de consolidare
sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de
promovare a investițiilor, vizând o creștere mai limitată a cheltuielilor curente și o
continuare a eforturilor de îmbunătățire a colectării veniturilor. În acest context,
deficitul bugetar ESA în anul 2023 este estimat la 4,4% din PIB, urmând ca acesta să
ajungă în anul 2025 la 2,9% din PIB, respectiv o reducere de1,5 puncte procentuale
față de anul 2023, încadrându-se la sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2024) în
prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,95% din PIB în anul 2024.Deficitul
bugetar cash atinge în anul 2024 valoarea de 2,95% din PIB, cu care se încadrează în
regulamentele europene.
În termeni structurali, se estimează că deviația înregistrată în anul 2016 de la OTM
stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB), se va menține pe tot orizontul de
referință, dar continuă să se ajusteze și în anul 2023, cu 1,87 puncte procentuale fată
de 2022, pentru ca în anul 2025 să înregistreze 3,0% din PIB, respectiv o ajustare de 0,80
puncte procentuale față de anul 2023.
Având în vedere nivelul prognozat al deficitelor bugetare pentru perioada 2022 –
2025, dar și cel al prognozelor curente a indicatorilor macroeconomici 4, estimăm că
ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa sub 49,8% 5 din PIB la finalul
orizontului de prognoză. Dacă se au în vedere activele financiare lichide 6, nivelul
datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele
financiare lichide) nu va depăși 42% din PIB în perioada analizată.
Scurte considerații privind consolidarea fiscală, marea provocare a orizontului de
referință 2023-2025
Corecția bugetară de care are nevoie România trebuie judecată și prin prisma
deficitelor gemene–existența unor deficite externe (de cont curent și bugetar ) în
creștere în ultimii ani, care au cauze preponderent fiscale și de natura (lipsei)
reformelor structurale. Persistența acestor deficite au potențial de a fragiliza
capacitatea de răspuns pe termen mediu a economiei românești în fața unor șocuri
4
CNSP – Proiectia principalilor indicatori macroeconomici 2022-2026, prognoza de toamna – octombrie 2022
5
Estimările indicatorului sunt pentru sfârșitul fiecărui an. Pe parcursul anului datoria publică poate fluctua în concordanță cu politica
de finanțare a Ministerului Finanțelor privind atragerea în avans a resurselor necesare pentru implementarea planului de finanțare.
6
Activele financiare lichide se referă la următoarele instrumente : AF1 – aur şi DST, AF2 – depozite şi numerar, AF3- titluri de valoare,
altele decât acţiuni, AF5 – acţiuni şi alte participaţii la capital, dacă sunt cotate la bursă, inclusiv acţiunile fondurilor mutuale,
conform metodologiei pentru Programul de Convergență.

23
 adverse, iar în perspectivă imediată de a greva asupra asigurării la costuri
rezonabile a fluxurilor necesare finanțării acestor deficite.
Ajustarea bugetară nu poate fi decât graduală, concretizată prin măsuri credibile,
realiste care să țină cont de nevoia de sprijinire a recuperării economice, prin
intervenții punctuale ale statului în economie inevitabile în contextul
internațional actual unde prioritare sunt domenii precum industria energetică,
sectorul agro-industrial, sectorul apărării, modificările climatice, posibila
reapariție a unor valuri pandemice, gestionarea problemei refugiaților ucraineni
etc..
consolidarea mai lentă decât cea optimă crește riscurile în ceea ce privește
condițiile de finanțare și trebuie avut în vedere ca realizarea ajustării într-un
climat de politici contracționiste este mult mai dificilă.
Utilizarea finanțării puse la dispoziție de UE, care să înlocuiască pe cât posibil
folosirea resurselor bugetare proprii, este esențială pentru un parcurs favorabil al
economiei românești pe un orizont de timp mediu și lung. Astfel PNRR, alături
de resursele disponibile prin CFM 2021-2027, poate fi un instrument vital pentru
facilitarea ajustării fiscale (consolidării bugetare) necesare, prin susținerea unui
nivel mai ridicat al activității economice decât cel indus de un impuls fiscal negativ
și înăsprirea politicii monetare –pentru evitarea intrării într-o zonă de echilibrare
precară sau chiar de instabilitate a economiei, reprezentând o forță anticiclică în
condițiile stagflaționiste actuale.
Procesul de consolidare bugetară are o importanță foarte mare în evaluarea
ratingului suveran realizată de principalele agenții de profil.
Se apreciază că o creștere economică bazată pe investiții, inclusiv prin
contribuția fondurilor europene, în special a celor din PNRR, ajută atingerea
țintelor de deficit bugetar prevăzute în calendarul ajustării fiscal.

Estimările pentru anul 2023 referitoare la indicatorii macroeconomici și bugetari sunt:

PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI - SINTEZĂ
Indicatori Anul 2023
PIB - milioane lei 1.552.141
Creştere economică % 2,8
Inflaţia medie anuală % 9,6
-
Venituri BGC - milioane lei 539.631
Ponderea veniturilor totale în PIB 34,77

Cheltuieli BGC - milioane lei 607.924

Ponderea cheltuielilor totale în PIB 39,17
Deficit - milioane lei 68.292
Deficit - pondere în PIB 4,40
Șomeri (număr total persoane) 215.000
Câștig salarial mediu net lei lunar 4.235

24
 Contribuția componentelor de utilizare la creșterea reală a PIB
- procente -
  2022 2023
PRODUSUL INTERN BRUT 4,6 2,8
Cererea internă 4,6 3,6
Consum final 3,5 1,9
- Cheltuielile cu consumul privat 3,4 1,7
- Cheltuielile cu consumul guvernamental* 0,1 0,2
Formarea brută de capital 1,1 1,6
- Formarea brută de capital fix 1,0 1,6
- Modificarea stocurilor 0,0 0,0
Exportul net 0,0 -0,8
Exportul de bunuri și servicii 3,8 2,0
Importul de bunuri și servicii 3,8 2,7
*) Consumul guvernamental include consumul individual și consumul colectiv al administrației publice
Notă: Eventuale neconcordanțe la însumare sunt ca urmare a rotunjirilor.

Contribuția ramurilor la creșterea reală a PIB

- procente -
2022 2023
Industrie -0,3 0,1
Agricultură, silvicultură, pescuit -0,6 0,4
Construcții 0,4 0,4
Total servicii 4,5 1,7
Impozite nete pe produs 0,5 0,3
PRODUS INTERN BRUT 4,6 2,8
Notă: Eventuale neconcordanțe la însumare sunt ca urmare a rotunjirilor.
Contribuția Notă: Eventuale neconcordanțe la însumare sunt ca urmare a rotunjirilor.

Creșterea economică pentru anul 2023 este estimată la 2,8% cu contribuția următorilor
factori:
 Cererea internă va reprezenta elementul principal al creșterii economice, în
principal, prin componenta investițională reprezentată de formarea brută de
capital fix (+6,2%), efect al utilizării fondurilor europene în proiecte noi de
investiții publice și private, concomitent cu o majorare prudentă a consumului
final, sub cea a produsului intern brut, respectiv 2,4%.
 Pe latura ofertei, construcțiile vor juca un rol important cu o dinamică a VAB de
5,9%, bazată în principal pe atragerea fondurilor din PNRR. Pentru sectorul agricol
se prevede recuperarea, în mare parte, a declinului din anul anterior, estimându-
se o majorare cu 9,8%. Sectorul terțiar va avea la rândul său un aport pozitiv la
avansul economic cu o creștere de 3%.
 Finanțarea schemelor de ajutor de stat
25
Susținerea mediului de afaceri este o altă coordonată a construcției bugetare
responsabile și credibile pentru anul 2023 prin sprijinirea sectorului IMM,
caracterizat prin dinamism și diversitate, prin finanțarea unor programe
importante:
A. Programul ”Ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor de investiții”, include
scheme de ajutor de stat care se aplică atât întreprinderilor mari cât și IMM-urilor, având
ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiții, creării de noi
locuri de muncă, precum și modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor.
Programul cumulează:
a) scheme de ajutor de stat administrate de M.F., instituite prin:
- H.G. nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea
investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de noi locuri de muncă,
cu modificările și completările ulterioare - schemă deschisă pentru emiterea de acorduri
pentru finanțare până la data de 31.12.2023, cu posibilitatea efectuării plății ajutorului
de stat până în anul 2028;
- H.G. nr. 807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv
stimularea investițiilor cu impact major în economie, cu modificările și completările
ulterioare - schemă deschisă pentru emiterea de acorduri pentru finanțare până la data
de 31.12.2023, cu posibilitatea efectuării plății ajutorului de stat până în anul 2028.
b) scheme de ajutor de stat administrate de alte autorități, instituite prin:
- O.U.G. 42/2020 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 110/2017 privind
Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii - IMM INVEST ROMANIA,
precum și pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-
urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-1;
- O.U.G. nr. 118/2020 privind aprobarea Programului de susținere a întreprinderilor mici
și mijlocii "IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE", cu modificările și completările
ulterioare;
- O.U.G. nr. 24 din 16 martie 2022 privind aprobarea și finanțarea unor programe de
garantare în domenii prioritare pentru economia românească, cu modificările și
completările ulterioare;
- O.U.G. nr. 99 din 29 iunie 2022 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST
PLUS și a componentelor acesteia - IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD,
GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST, cu modificările și completările
ulterioare.
1. Scheme de ajutor de stat care vor fi derulate în perioada 2023-2025
1.1. H.G. nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru
sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri
de muncă, cu modificările și completările ulterioare;
Schema de ajutor de stat are în vedere finanțarea sub formă de sume nerambursabile, în
limita intensității maxime admise, a costurilor salariale, înregistrate pe o perioadă de 2
ani consecutivi, ca urmare a creării de minimum 100 de locuri de muncă determinate de
realizarea unei investiții inițiale.
Prin această schemă se intenționează încurajarea participării active a întreprinderilor la
reducerea decalajelor economice dintre regiuni și redresarea economiei românești, prin
realizarea de investiții și crearea a peste 35.000 de noi locuri de muncă.

26
Bugetul maxim al schemei este de 2.700 milioane lei, respectiv echivalentul a
aproximativ 600 milioane euro. Bugetul mediu anual al schemei este de 450 milioane lei,
respectiv echivalentul a aproximativ 100 milioane euro, cu posibilitatea suplimentării.
Numărul total estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în
baza schemei este de 1.700.
Se vor emite acorduri pentru finanțare în baza prezentei scheme până la data de 31
decembrie 2023, cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat. Totodată, până
la data de 31 decembrie 2028 se va efectua plata ajutorului de stat în baza acordurilor
emise, derulându-se în paralel și acțiuni de monitorizare a menținerii locurilor de muncă.
Până la 30.09.2022, în baza acestei scheme de ajutor de stat, au fost aprobate spre
finanțare 54 proiecte de investiții, care vor genera 10.642 noi locuri de muncă, pentru
care a fost aprobat un ajutor de stat în valoare de 880,71 milioane lei, din care s-au
plătit deja 133,95 milioane lei (din care 15,39 milioane lei în perioada ianuarie –
septembrie 2022) pentru cheltuielile salariale aferente locurilor de muncă nou create.
Precizăm că această schema a fost închisă în anul 2017 și a fost redeschisă în 03.12.2020,
data de la care se pot depune cereri de acord pentru finanțare, sesiunea de depunere a
cererilor de acord pentru finanțare fiind continuă.
1.2. H.G. nr. 807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca
obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, cu modificările și
completările ulterioare;
Schema de ajutor de stat are în vedere finanțarea investițiilor realizate de întreprinderi în
active corporale și necorporale de înaltă tehnologie în valoare de minimum 4,5 milioane
lei.
Bugetul maxim al schemei este de 7.379,95 milioane lei, respectiv echivalentul a 1.499,99
milioane euro. Bugetul mediu anual al schemei este de 737,995 milioane lei, respectiv
echivalentul a 149,99 milioane euro, iar bugetul maxim anual care poate fi angajat
cuprinde bugetul mediu anual și sumele stabilite cu această destinație dar neutilizate în
anii anteriori, în limita creditelor de angajament și bugetare aprobate prin legile
bugetare anuale.
Numărul total estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în
baza schemei este de 300.
Proiectele de investiții aflate în proces de implementare vor avea un impact semnificativ
în economie prin crearea a 21.369 locuri de muncă și plata unor contribuții la bugetul de
stat în valoare de 6.221,67 milioane lei.
1.3. O.U.G. 42/2020 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 110/2017 privind
Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii - IMM INVEST ROMANIA,
precum și pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității
IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19
Schema are ca obiectiv acordarea de facilități de garantare de către stat pentru creditele
acordate întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinderilor mici cu capitalizare de piață
medie, de către instituțiile de credit.
O.U.G. nr. 16/2021 a modificat și completat, schema de ajutor de stat a fost cu
Subprogramul AGRO IMM INVEST.
Prin O.U.G. nr. 142/2021 s-a aprobat prelungirea programului IMM INVEST ROMÂNIA
până la data de 30 iunie 2022, iar perioada în care se poate efectua plata grantului a
fost prelungită până la 30 iunie 2023, inclusiv.

27
 De asemenea, în calitate de mandatar al statului a fost numit și Fondul de Garantare a
Creditului Rural IFN - S.A., denumit în continuare F.G.C.R., alături de FNCGIMM, pentru
administrarea Subprogramului AGRO INVEST.
Ca urmare a introducerii Subprogramului AGRO INVEST, Bugetul schemei de ajutor de
stat a fost majorat la 2.345,64 milioane lei, echivalentul a aproximativ 473,90 mil
euro pentru măsurile de finanțare prevăzute la capitolul II.2 - Ajutorul de stat sub
forma de grant.
Prin implementarea schemei modificată cu Subprogramului AGRO INVEST se estimează
acordarea de ajutor de stat unui număr de maximum 48.726 de beneficiari.
1.4. O.U.G. nr. 118/2020 privind aprobarea Programului de susținere a
întreprinderilor mici și mijlocii "IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE", cu
modificările și completările ulterioare
Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii "IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ŞI
UTILAJE" care are ca obiectiv acordarea de facilități de garantare de către stat sub forma
punerii la dispoziția instituțiilor nebancare a unor plafoane anuale de garantare pentru
finanțările de tip leasing financiar pentru achiziționarea de bunuri mobile noi sau second –
hand necesare realizării activităților IMM-urilor, precum și întreprinderilor afiliate care au
un număr egal sau mai mare de 250 de angajați.
În aplicarea O.U.G. nr. 118/2020 a fost adoptată H.G. nr. 766/2020 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2020
privind aprobarea Programului de susţinere a întreprinderilor mici și mijlocii "IMM
LEASING DE ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE", precum și a Schemei de ajutor de minimis
aferente Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii "IMM LEASING DE
ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE", modificată și completată prin H.G. nr. 421/2021, prin care
prevede:
- plățile în cadrul schemei se vor efectua până la data de 31 octombrie 2022;
- credite bugetare pentru plata ajutorului de minimis aferente perioadei 2020-2022 în
sumă de 119,505 milioane lei;
- se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de 1.600 de beneficiari.
În anul 2021, în baza acestei scheme de ajutor de stat, conform solicitării FNGCNIMM au
fost plătite 12 decizii de plată care însumează 60,12 mii lei, iar în anul 2022 până la
30.09.2022 au mai fost plătite încă 9 decizii însumând 272,58 mii lei.
1.5. O.U.G. nr. 24 din 16 martie 2022 privind aprobarea și finanțarea unor
programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească
în condițiile în care sectorul întreprinderilor mici și mijlocii reprezintă un contributor de
importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă, este necesar
ca acest sector să beneficieze din partea statului de politici publice care vizează printre
altele, creșterea accesului la finanțare și totodată necesitatea luării unor măsuri
urgente care să asigure un climat investițional atractiv. În acest sens au fost aprobate
programe de garantare în domeniile prioritare sub formă de scheme de garantare cu
componentă de ajutor de stat.
Administratori pentru programele IMM PROD, RURAL INVEST, GARANT CONSTRUCT și
INNOVATION au fost desemnate Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru
Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A. - IFN (FNGCIMM) respectiv, Fondul Român de
Contragarantare - S.A. (FRC) și Fondul de Garantare a Creditului Rural S.A. IFN (FGCR) iar
furnizor de ajutor de stat este Ministerul Finanțelor.
Prezentăm, în continuare, programele prevăzute de O.U.G. nr. 24/2022:

28
 1. Conform prevederilor art. 2, alin. (1) a fost aprobat programul IMM PROD
pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor realizate de către IMM-uri,
inclusiv start-upuri, din zona urbană. Schema de ajutor de stat are ca obiectiv
deblocarea accesului la finanțare al beneficiarilor care se confruntă cu dificultăți
generate de pandemia de COVID-19.
Bugetul schemei de ajutor de stat aferente Programului IMM PROD este 268,545 mil.
lei pentru un număr de 2.550 de beneficiari.
2. Conform prevederilor art. 4, alin. (1) a fost aprobat programul RURAL INVEST
pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor realizate de către beneficiarii
eligibili care își localizează producția în mediul rural și urban mic, pentru încurajarea
dezvoltării afacerilor în aceste zone.
Bugetul schemei de ajutor de stat aferente Programului RURAL INVEST este 530,583
mil. Lei pentru un număr estimate de 4.286 de beneficiari.
3. Conform prevederilor art. 6, alin. (1) a fost aprobat programul GARANT
CONSTRUCT destinat proiectelor privind îmbunătățirea eficienței energetice, investiții în
domeniul energiei verzi și aliniere la obiectivele de mediu implementate de IMM-uri din
sectorul construcțiilor și unități administrativ teritoriale.
Programul cuprinde 2 Subprograme: pentru susținere a proiectelor de investiții
pentru IMM-uri din sectorul construcțiilor și al doilea, Subprogramul de susținere
a proiectelor de investiții de scară mică pentru unitățile administrativ
teritoriale. Bugetul schemei de ajutor de stat aferente Programului RURAL INVEST
este 495,573 mil. Lei pentru un număr estimat de 4.165 de beneficiari.
4. Conform prevederilor art. 8, alin. (1) a fost aprobat programul INNOVATION în
vederea sprijinirii capacității de inovare, susținerii activităților la export ale IMM-urilor cu
activitate în domenii de comerț și servicii, cu cifra de afaceri mai mică de 1 milion de
euro, care activează în industria exportatoare, nepoluantă.
Bugetul schemei de ajutor de stat aferente Programului INNOVATION este 214,55 mil. Lei
pentru un număr de 1.835 de beneficiari.
1.6. O.U.G. nr. 99/2022 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST
PLUS și a componentelor acesteia - IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM
PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST, cu completări ulterioare
Prin implementarea schemei de ajutor de stat se estimează acordarea de ajutor de stat
unui număr de maximum 24.786 de beneficiari.
1.7. H.G. nr. 667/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru
compensarea creșterii prețului la combustibil pentru alimentarea motoarelor, ca
urmare a conflictului armat din Ucraina, precum și modificarea anexei nr. 2 la H.G.
nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii
Pentru atenuarea efectelor economice generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei,
pentru susținerea întreprinderilor afectate de criză din domeniul transporturilor,
Ministerul Finanțelor a elaborat împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii o
schemă nouă de ajutor de stat pentru compensarea creșterii prețului la combustibil
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 667/2022.
Valoarea ajutorului de stat acordat operatorilor economici pentru compensarea
creșterii prețului pentru combustibil este de 50 de bani pe litrul de combustibil
achiziționat, dar nu mai mult de 400.000 de euro per întreprindere.

29
Numărul estimat de operatori economici care urmează să beneficieze de ajutor de
stat în baza schemei este de 3.000.
Bugetul total maxim estimat al schemei este de 300 milioane lei, cu posibilitatea
suplimentării.
2. Măsuri întreprinse în contextul pandemiei COVID 19 și a evenimentelor din zona
Ucraina
În actualul context economic, ca răspuns la criza cauzată de pandemia COVID-19 și la
efectele economice generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, M.F. a întreprins
următoarele măsuri:
M.F. a contribuit la elaborarea modificării și completării schemelor de ajutor de
stat/de minimis destinate atenuării efectelor generate de pandemia COVID – 19, și le-a
implementat conform atribuțiilor ce îi revin, respectiv:
Schemele de ajutor de stat asociate programelor IMM PROD, RURAL INVEST, GARANT
CONSTRUCT, INNOVATION, adoptate prin O.U.G. nr. 24/2022;
Schema de ajutor de stat IMM INVEST PLUS și a componentelor acesteia - IMM
INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și
RURAL INVEST, adoptată prin O.U.G. nr. 99/2022;
A formulat puncte de vedere la proiectele de ordine de ministru întocmite în
aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 24/2022 și respectiv, O.U.G. nr. 99/2022 pentru fiecare
program și componentă din actele normative;
A modificat și completat Ordinul Ministrului Finanțelor nr.1958/2021 ca urmarea a
modificării legislației privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii -
IMM INVEST ROMÂNIA,
M.F. a elaborat schema de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 667/2022 și a formulat
propuneri și observații pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 667/2022 în
colaborare cu Ministerul Transporturilor.
Ministerul Finanțelor va continua susținerea mediului de afaceri prin intermediul
măsurilor de sprijin de natura ajutorului de stat, cu respectarea reglementărilor
comunitare în domeniu, urmărind cu predilecție:
• selectarea investițiilor cu real impact asupra dezvoltării regionale prin crearea de noi
locuri de muncă și, implicit, creșterea contribuțiilor întreprinderilor finanțate prin plata
de taxe și impozite la bugetul general consolidat al statului, precum și la bugetele locale;
• alocarea eficientă și transparentă a resurselor bugetare prin politica ajutorului de stat,
conform prevederilor comunitare și naționale în domeniu;
• asigurarea, prin bugetul de stat, a resurselor financiare necesare pentru plata
ajutorului de stat, în vederea susținerii proiectelor de investiții aprobate spre finanțare;
• monitorizarea permanentă a investițiilor finanțate în vederea respectării condițiilor în
baza cărora au fost emise acordurile de finanțare.

Reforma, prioritizarea și programarea multianuală a investițiilor publice într-o

manieră eficientă, profesionistă și transparentă cu efect multiplicator și aport direct
la formarea brută de capital fix, prin creșterea aportului fondurilor europene
aferente cadrului financiar 2021-2027 și cele aferente Mecanismului de Redresare
și Reziliență ce finanțează reformele și investițiile stabilite prin Programul Național
de Redresare și Reziliență, cel mai mare pachet de stimulare din resursele
europene alocate României;
30
Cheltuieli de investiții 2020-2025
2020 2021 2022 2023 2024 2025
realizări realizări execuție propuneri estimări estimări
preliminată
Cheltuieli totale BGC 424.455 459.627 553.157 607.924 618.547 668.714
(mil. lei)
- % din PIB 39,79 38.89 39,62 39,17 36,09 35,99
Cheltuieli de investiții 53.165,7 59.259,8 87.147,1 112.053 109.251,0 133.236
BGC (mil. lei)

- % în PIB 4,98 5,01 6.24 7,22 6.38 7,17

Notă: Cheltuielile de investiții cuprind cheltuielile aferente programelor cu finanțare din fonduri externe
nerambursabile postaderare (FEN postaderare), cheltuieli de capital și cheltuieli aferente programelor cu
finanțare rambursabilă

Structura cheltuielilor de investiții în perioada 2020-2025 - miliarde lei

160.0

140.0

120.0
65.6
100.0
50.8
59.4
80.0
39.7
60.0
30.1
40.0 30.8 67.6
61.3
47.4 49.9
20.0 29.2
22.4
0.0 1 2 3 4 5 6 7
2020 2021 2022 2023 2024 2025

Proiecte cu finantare din fonduri externe si PNRR

Investiții finanțate din fonduri naționale

Programarea multianuală și prioritizarea investițiilor publice, pe baza unor criterii de

prioritizare a proiectelor în funcție de relevanță (compatibilitate cu strategiile
sectoriale), rezultate așteptate (impact), capacitate de realizare a proiectului în
termenul prevăzut și sustenabilitatea financiară vor conduce la creșterea absorbției
fondurilor europene, în vederea descongestionării spațiului fiscal și a susținerii
creșterii economice.
În anul 2023 cheltuielile destinate investițiilor însumează aprox. 112,1 miliarde lei,
reprezentând aproximativ 7,22% în PIB, iar în anul 2025 acestea însumează aprox. 133,2
miliarde lei, constatându-se o creștere în valoare nominală față de anul 2023. În anul
2023 se remarcă un vârf de investiții, datorat finalizării cadrului de programare financiar
2014-2020, fiind ultimul an de eligibilitate, precum și continuarea proiectelor pe PNRR și
demararea noului cadru de programare 2021-2027.
În anii 2022, 2023 si 2025 se constată o îmbunătățire a structurii cheltuielilor de
investiții în sensul creșterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din
31
fonduri externe și PNRR din cadrul surselor de finanțare.
Efectuarea unui volum mare de cheltuieli investiționale din partea sectorului public, cu
vârfuri de peste 7% din PIB în perioada 2023-2025, fiind susținută de fondurile
europene aferente cadrului financiar 2021-2027 și fondurile ce provin din Mecanismul de
Redresare și Reziliență, care finanțează reformele din PNRR, fonduri ce degrevează
efortul național. Deși în anul 2024 se constată o scădere a ponderii investițiilor la 6,38%
din PIB, acest aspect este unul conjunctural, fiind determinat de faptul că anul 2023
reprezintă sfârșitul cadrului de programare al fondurilor ESI și ultimul an eligibil de plăți
pe proiecte.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este un instrument inovator care prevede un

sprijin financiar direct corelat cu obținerea de rezultate măsurate prin raportare la
jaloanele și țintele indicate în planurile de redresare și reziliență aprobat, motiv
pentru care reformele finanțate prin acest mecanism trebuie monitorizate cu mare
atenție.
Acest mecanism atenuează impactul economic și social al pandemiei de COVID-19
și are scopul de a spori durabilitatea și reziliența economiilor și societăților
europene, precum și de a le pregăti mai bine pentru provocările și oportunitățile
generate de tranziția verde și cea digitală.
MRR va ajuta UE să își atingă până în 2050 obiectivul în materie de neutralitate
climatică și să avanseze pe calea tranziției digitale, creând totodată locuri de
muncă și stimulând creșterea economică.
MRR este esențial și pentru aplicarea planului REPowerEU (răspunsul Comisiei la
dificultățile socioeconomice și la perturbarea pieței mondiale a energiei cauzate
de agresiunea rusă împotriva Ucrainei).
Planul național de redresare și reziliență al României (PNRR) reprezintă documentul
strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de
investiții pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență - MRR la nivel național.
Sustenabilitatea financiară bugetară este o măsură transversală susținută de PNRR
care crește capacitatea de răspuns, atât la realitățile actuale cât și viitoare,
propunând o serie de măsuri care oferă mai multă predictibilitate asupra bugetului
de stat și control asupra mecanismului de stabilitate bugetară. În acest sens, sunt
propuse măsuri de control, de stimulare și simplificare a colectării la bugetul de
stat, prin raportare la principiul conformării voluntare, la îmbunătățirea proceselor
de administrare a impozitelor și taxelor, reorientând modul de administrare pe
baza managementului riscului fiscal integrat pentru reducerea neconformării
fiscale și a decalajelor fiscale, inclusiv prin raportare la îmbunătățirea
mecanismului de programare bugetară în vederea eficientizării și prioritizării
cheltuielilor publice. Cele menționate anterior sunt complementare cu reformele și
investițiile privind consolidarea capacității de prognoză a cheltuielilor și de limitare a
impactul reformelor sistemului de pensii pe termen mediu și lung și a stabilirii
salariului minim și cu măsurile de eliminare a distorsiunilor și lacunelor din sistemul
fiscal, care permit contribuabililor devieri de la respectarea principiului conformării
voluntare privind plata taxelor fiscale (subminând corectitudinea sistemului) în
materia impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale.

În plus, planul prevede și unele măsuri sectoriale de reformare a modului de

distribuire sau utilizare a fondurilor pe criterii de eficiență și performanță (de
exemplu în sănătate și în salarizarea personalului bugetar), toate acestea contribuind
incremental la creșterea predictibilității legislative și bugetare.

32
România se află în fața unei oportunități istorice. România are alocate fonduri europene
în valoare de 31,35 miliarde de euro (prețuri curente, inclusiv cooperarea teritorială
europeană). Prin aceste investiții, se așteaptă un impact pozitiv asupra indicatorilor
macroeconomici, generând o creștere economică suplimentară semnificativă pe tot
intervalul, față de scenariul de bază fără PNR, iar suma aferentă implementării PNRR
este de 29,2 mil. euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de
14,2 mil. euro EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 mil. EUR în cadrul Mecanismului
de redresare și reziliență.

Alocarea granturilor în cadrul Mecanismului de redresare și rezilienta pe

tari - preturi curente- miliarde Euro
80
69.5 68.9
70

60

50
39.4
40

30 25.6 23.9
20 17.8
14.2 13.9
10 7.2 7.1 6.3

0
Spania Italia Franta Germania Polonia Grecia RomaniaPortugalia Ungaria Cehia Bulgaria

 Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea și adaptarea mediului de

afaceri la provocările ridicate de suita de crize cu care se confruntă societatea,
simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei
creșteri economice durabile
Principalele obiective ale politicii fiscale avute în vedere pe termen mediu vizează în
principal următoarele aspecte:
 Asigurarea stabilității macroeconomice, a investițiilor publice cu efecte de
multiplicare și menținerea unei datorii guvernamentale la un nivel sustenabil vor
permite reintrarea României în grupul țârilor cu finanțe publice "sănătoase" până la
sfârșitul anului 2024.
 Implementarea măsurilor cuprinse în Programul de guvernare 2021-2024, pe măsură
ce spațiul fiscal-bugetar va permite, precum și a celor din PNRR;
 Continuarea perfecționării legislației pentru a corespunde criteriilor de armonizare
cu legislația comunitară, prin transpunerea în legislația națională a măsurilor
adoptate la nivel european, inclusiv din domeniul de impozitare a întreprinderilor.
Sunt avute în vedere și inițiativele propuse de Comisia Europeană în cadrul
„Planului de acțiune pentru o fiscalitate echitabilă și simplificată în sprijinul
strategiei de redresare” care au ca scop reducerea sarcinilor administrative la
nivelul statelor membre și al contribuabililor, precum și simplificarea prevederilor
legislative și a obligațiilor de înregistrare și raportare în domeniul TVA;
 Îmbunătățirea și simplificarea legislației fiscale, ca urmare a dialogului cu mediul
de afaceri;

33
  Perfecționarea legislației în funcție de fenomenele evazioniste, în vederea
contracarării acestora, prin instituirea de măsuri de combatere a practicilor de
evitare a obligațiilor fiscale, în funcție de practicile identificate.
 Implementarea unui sistem obligatoriu de facturare electronică care să asigure
creșterea eficienței și eficacității în colectarea impozitelor și taxelor, precum și
prevenirea și combaterea fraudei/a evaziunii în domeniul TVA, cu obținerea în
prealabil a unei măsuri speciale de derogare de la prevederile Directivei
2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

Principalele măsuri fiscal pe perioada 2020-2024 sunt prezentate în Capitolul 4 al

strategiei.

 Dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice

pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil
În perioada 2023-2025, Ministerul Finanțelor va urmări îndeplinirea obiectivelor prevăzute
în Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2022-
2024.
Politica Ministerului Finanțelor este de a asigura finanțarea preponderent în moneda
națională, cu obiectivul de asigurare a finanțării nete (acoperirea deficitului bugetar)
preponderent din surse interne începând cu anul 2024. Emisiunile în EUR pe piața internă
vor fi avute în vedere în contextul cererii specifice exprimate de investitorii locali, în
funcție de condițiile de piață și de apetitul manifestat de către mediul investițional, în
condițiile unui raport maturitate/cost avantajos.
Ministerul Finanțelor va continua să mențină o abordare flexibila și transparentă în
realizarea procesului de finanțare, reacționând cu promptitudine la modificările
contextului de piață și la comportamentul investitorilor.
În scopul diversificării bazei de investitori și creșterii accesibilității persoanelor fizice la
cumpărarea titlurilor de stat, se vor continua emisiunile de titluri de stat pentru
populație în cadrul celor două programe dedicate, TEZAUR (titluri de stat emise prin
unități ale Trezoreriei Statului și oficii poștale ale Companiei Naționale “Posta Română”
S.A.) și FIDELIS (titluri de stat emise prin intermediul sistemului bancar), în limita unui
plafon anual indicativ.
În funcție de cererea specifică exprimată de mediile investiționale, Ministerul Finanțelor
intenționează să utilizeze operațiuni specifice de administrare a pasivelor, de tipul
răscumpărărilor anticipate sau preschimbărilor de titluri de stat atât pe piața internă, cât
și pe piețele externe, în scopul limitării riscului de refinanțare.
În procesul de finanțare externă se va avea în vedere contractarea de datorie
preponderent în EUR și USD nefiind excluse și alte monede, ținând cont de oportunitățile
de diversificare a bazei investiționale. Pentru reducerea expunerii la riscul valutar și de
rată de dobândă asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale, Ministerul
Finanțelor are în vedere utilizarea instrumentelor financiare derivate (îndeosebi swap
valutar ținând cont de expunerile portofoliului de datorie actual), după finalizarea
cadrului operațional necesar. În acest scop, au fost încheiate acorduri-cadru ISDA Master
Agreement cu 6 contrapartide.
Pe termen mediu, se are în vedere diversificarea instrumentelor de finanțare, prin
finanțarea proiectelor/cheltuielilor care sunt destinate protejării mediului înconjurător și
combaterii schimbărilor climatice și/sau a celor din domeniul social și de dezvoltare
durabilă, în baza unui cadru dedicat aprobat prin hotărâre a Guvernului, în acest sens
fiind necesară într-o primă etapă crearea cadrului general de emisiuni de obligațiuni verzi
34
la nivel suveran, urmând să fie identificate criteriile de eligibilitate și proiectele de
investiții/cheltuieli “verzi” cu sprijinul ministerelor de linie și a Ministerului Investițiilor și
Proiectelor Europene, în calitate de autoritate coordonatoare a Planului Național de
Redresare și Reziliență, urmărindu-se în același timp și evitarea dublei finanțări a
proiectelor “verzi”.
Totodată, împrumuturile contractate de la instituțiile financiare internaționale și sumele
aferente tranșelor din componenta de împrumut în cadrul Planului National de Redresare
și Reziliență reprezintă o parte importantă din finanțarea externă care sprijină obiectivul
de minimizare a costurilor finanțării pe termen lung.
Totodată, pentru îmbunătățirea managementului datoriei publice și evitarea presiunilor
sezoniere în asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a
datoriei publice guvernamentale, în vederea reducerii riscului de refinanțare și de
lichiditate, Ministerul Finanțelor are în vedere menținerea rezervei financiare (buffer) în
valută la dispoziția Trezoreriei Statului, în valoare echivalentă acoperirii necesităților de
finanțare a deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice care să acopere până la 4
luni din necesarul brut de finanțare.

 Măsuri consistente pentru crearea și consolidarea unor finanțe publice sănătoase,

prin eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice cu focalizare pe :
finanțarea unor reforme în domeniul muncii, al pensiilor, unor masuri active
economice pentru sprijinirea grupurilor celor mai vulnerabile, al sprijinirii IMM al
căror lanț de aprovizionare a fost puternic afectat de agresiunea rusă împotriva
Ucrainei;
Consolidarea bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate
nivelurile administrației publice centrale și locale care să permită transparența
deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de
bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și asigurarea unei competiții reale între
proiectele propuse spre finanțare și susținerea performanței;
întărirea guvernanței corporative la companiile de stat în vederea îmbunătățirii
performanței acestora, prin utilizarea celor mai bune practici la nivel european.

La nivelul pieței muncii

Modernizarea sistemului de salarizare
În contextul Programului de Guvernare 2021-2024, se are în vedere modernizarea
sistemului de salarizare în sectorul public, care va avea drept scop instituirea unui sistem
de stimulare a performanței prin demararea unei ample evaluări a criteriilor care stau la
baza salarizării în sistem, ca o condiție esențială a îmbunătățirii cadrului legislativ
(Legea nr. 153/2017)
 în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de
bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de
care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% față de
nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală
pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu
modificările și completările ulterioare, respectiv prin înmulțirea coeficienților de
ierarhizare cu 2.500 lei.
 În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor,
compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care
35
 fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază
personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului
acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași
funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
 Menținerea cuantumului indemnizației de hrană la nivelul din anul 2022.
 Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în
plată, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000
lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună,
reprezentând 18,145 lei/oră", se precizează în proiect.
Se estimează că majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată va
avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creșterii
puterii de cumpărare a salariaților și reducerii muncii la negru, dar va avea impact și
asupra creșterii consumului.
Politici active de ocupare și stimulare a muncii
Masurile au în vedere în vedere eficientizarea politicii de ocupare și stimulare a muncii,
astfel încât sa se ofere servicii competitive și adaptate realităților din piața muncii, atât
pentru angajatori, cat și pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și
masuri active și pasive destinate șomerilor și persoanelor în căutarea unui loc de
muncă, acordarea de subvenții angajatorilor în vederea activării și încurajării ocupării
categoriilor de persoane cu acces mai dificil pe piața muncii, precum și alte masuri de
sprijin financiar.

Modernizarea sistemului de pensii

Reforma propusă de Guvernul României și asumată prin Planul Național de Redresare și
Reziliență va avea în vedere întărirea principiului contributivității, precum și asigurarea
pe termen mediu și lung a sustenabilității și a predictibilității sistemului public de
pensii.
Legislația va avea în vedere o nouă formulă de calcul a pensiei care își propune
să accelereze reforma în domeniu. De asemenea, va include un mecanism de
indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice, care să genereze
încredere în sistem. În cadrul reformei sistemului public de pensii va fi abordată și
problematica pensiilor de serviciu.
- la data de 1 ianuarie 2023 se stabilește punctul de pensie la 1785 lei in crestere cu
12,5 % fata de anul 2022. Începând cu anul 2024 aceasta valoare se majorează cu
rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului
salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul
calendaristic anterior, comunicați de Institutul Naţional de Statistică. Majorarea şi
data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat."
- începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile militare de stat ale căror cuantumuri brute
recalculate, stabilite și/sau actualizate, după caz, potrivit prevederilor Legii nr.
223/2015, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 31.12.2017, și
indexate ulterior, în conformitate cu legislația în vigoare, aflate în plată la 31
decembrie 2022, se indexează din oficiu, astfel:
a) până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 12,5%, fără să depășească 3.256 lei;
b) între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 8,5%, fără să depășească
4.687 lei;
c) între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 6,5%, fără să depășească
36
 6.103 lei;
d) între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 5,2%, fără să depășească
7.518 lei;
e) între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 4,4%, fără să depășească 8.902 lei;
f) între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 3,5%, fără să depășească 10.000 lei .
- începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile militare de stat stabilite potrivit prevederilor
Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de
01.01.2018, și indexate ulterior, în conformitate cu legislația în vigoare, aflate în
plată la 31 decembrie 2022, se indexează din oficiu, astfel:
- a) până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 3,8%, fără să depășească 3.076 lei;
- b) între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 2,5%, fără să depășească
4.485 lei;
- c) între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 1,9%, fără să depășească
5.888 lei;
- d) între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 1,5%, fără să depășească
7.295 lei;
- e) între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 1,3%, fără să depășească 8.687 lei;
- f) între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 1%, fără să depășească 10.000 lei.
- începând cu data de 1 ianuarie 2023 indemnizația socială pentru pensionari este de
1.125 lei.
 În anul 2023 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de
pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de
drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de
pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale
cu 3.000 de lei, în funcție de veniturile lunare realizate. Ajutorul financiar se
plătește, din oficiu, în luna ianuarie 2023 respectiv, octombrie 2023.
 a) în cuantum de 1.000 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500
lei, inclusiv;
 b) în cuantum de 800 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și
2.000 lei, inclusiv;
 c) în cuantum de 600 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și
3.000 lei, inclusiv.
 (2) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se plătește în două tranșe, în lunile
ianuarie 2023 respectiv, octombrie 2023, astfel:
 a) în cuantum de 500 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei,
inclusiv;
 b) în cuantum de 400 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și
2.000 lei, inclusiv;
 c) în cuantum de 300 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și
3.000 lei, inclusiv.
Modernizarea sistemului de asistență socială
În noua abordare, beneficiile de asistența socială și serviciile sociale vor constitui un
pachet unitar de măsuri corelate și complementare care să contribuie la asigurarea
nevoilor sociale și creșterea calității vieții .
37
Măsuri active de protecție și sprijin privind grupurile defavorizate și cele vulnerabile,
în principal :
 Măsurilor de sprijin pentru acordarea de beneficii persoanelor vulnerabile din punct
de vedere economic, în scopul scoaterii din starea de deprivare materiala severa;
 Implementarea măsurilor de protecție sociala pentru consumatorul vulnerabil din
sistemul energetic;
 Începând cu data de 1 ianuarie 2023, invalizilor de război, veteranilor de război
și văduvelor de război li se acordă o indemnizație după cum urmează:
a) invalizilor de război:
 1.950 de lei lunar, pentru marii mutilați și cei încadrați în gradul I de
invaliditate;
 1.300 de lei lunar, pentru cei încadrați în gradul II de invaliditate;
 1.170 de lei lunar, pentru cei încadrați în gradul III de invaliditate;
b) veteranilor de război:
 780 de lei lunar;
c) văduvelor de război, dacă nu s-au recăsătorit:
 780 de lei lunar."
- în luna ianuarie 2023 persoanele cu dizabilități beneficiază în mod excepțional
de o indemnizație compensatorie. De indemnizația compensatorie vor beneficia
persoanele cu handicap existente în plată în luna decembrie 2022 pentru
prestațiile sociale prevăzute de art. 58 alin.(4) și (5) din Legea nr.448/2006,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
- Indemnizația compensatorie se stabilește pentru adultul cu handicap la nivelurile
menționate reprezentând valoarea în lei a indemnizației lunare acordată în baza
art. 58 alin.(4) lit. a), respectiv la art. 58 alin.(4) lit.b) (iii) din Legea
nr.448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare , iar pentru
copilul cu handicap la nivelul reprezentând valoarea în lei a prestației sociale
acordată în baza art. 58 alin.(5) din același act normativ.
Consolidarea bugetării pe programe prin adoptarea Hotărârii nr. 467/2022 din 6 aprilie
2022 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare și execuție a programelor bugetare care
contribuie la performanta alocărilor bugetare, a transparentei și predictibilității
politicilor finanțate.

Noua abordare bugetară pe programe va permite trecerea de la un buget de resurse la

un buget al performantei imperative al perioadei dificile pe care o traversăm.
Întărirea guvernanței corporative la companiile de stat în vederea îmbunătățirii
performanței acestora, prin utilizarea celor mai bune practice la nivel european.
 creșterea competitivității acestora prin îmbunătățirea cadrului în care
aceștia operează, prin reforme structurale ample și susținute, care să stimuleze
competitivitatea economiei românești și să accelereze convergența reală a
României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană.
 elaborarea unei strategii naționale de descentralizare a deciziilor limitative
impuse întreprinderilor publice în vederea dezvoltării companiilor de stat
profitabile, pentru a oferi servicii de bună calitate, la un preț competitiv,
concomitent cu modernizarea serviciilor ofertate pe o piață concurențială.
38
  prioritizarea descentralizării deciziei de stabilire a cheltuielilor pentru
companiile cu capital de stat profitabile, prin mutarea deciziei la ministerul de
resort, în vederea evitării birocrației și pentru dezvoltarea acestora în mod
sustenabil și accelerat.

Economia postpandemie – o economie cu o nouă paradigmă de creștere și noi

priorități de finanțare pentru rezilientă sporită la șocurile adverse.

Noile provocări ale perioadei actuale reprezentate de criza sanitară, ale cărei efecte au
fost mult diminuate prin derularea campaniilor de vaccinare și măsuri rapide luate de
statele membre pe plan economic și social pentru susținerea grupurilor defavorizate și a
companiilor afectate de efectele crizei, dar și agresiunea rusă împotriva Ucrainei aduc
necesitatea unei noi paradigme de creștere economică, mai reziliență la șocuri externe
și un moment propice pentru implementarea de reforme structurale care să modifice
fundamental modelul de creștere economică al României, printr-o mai bună aliniere la
agenda europeană.
Deja se observă o schimbare a paradigmei de creștere în sensul că în anul 2023
cererea internă va reprezenta elementul principal al creșterii economice, în principal,
prin componenta investițională reprezentată de formarea brută de capital fix (+6,2%),
efect al utilizării fondurilor europene în proiecte noi de investiții publice și private,
concomitent cu o majorare prudentă a consumului final, sub cea a produsului intern
brut, respectiv 2,4%.
Apartenența României la Comunitatea Europeană aduce avantajul ca aceasta să
beneficieze de resurse europene considerabile prin PNRR care are ca piesă de rezistență
Programul Next Generatioan și noul cadru financiar 2021-2027, care dau șansa unei
alte abordări a politicii naționale de investiții, prin integrarea într-o viziune holistică,
globală, de context european care să crească participarea la proiecte comune regionale,
transeuropene.
Programul „Next Generation EU“ (NGEU) este una dintre soluțiile autorităților
europene în vederea facilitării unei reveniri economice alerte și sustenabile ca
urmare a efectelor socio-economice adverse induse de pandemia COVID-19, dar și cu
scopul creșterii rezilienței economiilor UE la șocuri externe. Pentru a maximiza
potențialele efecte de antrenare, este esențial ca statele membre să adopte măsuri de
stimulare a economiei în același timp. Atragerea acestor fonduri din NGEU trebuie să fie o
prioritate ce ar conduce la îmbunătățirea coordonatelor cadrului macroeconomic, ceea ce
ar implica și un volum mai amplu de încasări bugetare.
În acest context, respectarea cu strictețe a țintelor și a jaloanelor din cadrul
Mecanismului de redresare și reziliență capătă o nouă dimensiune, pe fondul mizei
ridicate privind atât redresarea economică, cât și posibilitatea unor efecte benefice
procesului de consolidare fiscală.
Prin accesarea fondurilor europene vor fi finanțate priorități ca sănătatea, tranziția
verde și digitală, politicile privind schimbările climatice, politicile privind noile
tehnologii care vor pune presiuni pe bugetele publice. De aceea este nevoie de
aplicarea unei conduite fiscale responsabile, prudente și vizionare.

Finanțarea verde marea provocare a bugetelor viitoare

39
PNRR propune proiecte în toate cele șase domenii emblematice ale UE și este menit
să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziției verzi și a celei
digitale, precum și să consolideze reziliența economică și socială și coeziunea pieței
unice. în urma implementării proiectelor, economia ar trebui să devină mai reziliență la
șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.
Pilonul 1 din PNRR „Tranziția verde” include reforme și investiții în tehnologii și
capacități verzi, inclusiv în biodiversitate, eficiență energetică, renovarea clădirilor și
economia circulară, contribuind în același timp la obiectivele Uniunii privind clima,
promovând creșterea sustenabilă, creând locuri de muncă și menținând securitatea
energetică.
Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă două dintre cele mai grave
amenințări ale lumii, iar Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă promovează echilibrul
între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile –economică, socială și de mediu.
Agenda 2030 este corelată cu Pactul Verde european (European Green Deal) care va
defini strategia de dezvoltarea UE ca primul continent neutru din punct de vedere
climatic până în 2050. Astfel, Pactul Verde European transformă provocările climatice
și de mediu în oportunități, prin demersul de reducere a emisiilor nete de gaze cu
efect de seră la zero până în 2050, prin reducerea poluării și restaurarea
biodiversității. Aceste provocări necesită politici coerente pentru a asigura o dezvoltare
durabilă atât la nivel european cât și în țara noastră.
Finanțarea verde e un instrument important pe care România îl poate folosi pentru a
răspunde cu succes provocării schimbărilor climatice prezintă numeroase oportunități:
 schimbarea structurii economiei către una cu valoare adăugată mai mare.
 posibilitatea poziționării României ca țară atractivă pentru investițiile străine
directe în sectoarele verzi.
 fonduri ce vor fi oferite statelor membre, vor facilita tranziția spre un model mai
sustenabil de creștere economică.

2. OBIECTIVUL BUGETAR PE TERMEN MEDIU

40
 Se estimează că dinamica PIB potențial va încetini cu 0,2
puncte procentuale în 2022, la 3,1%, de la 3,3% în anul
precedent, urmând o uşoară coborâre în 2023 la 3%, dar superior
creşterii reale.
Ulterior, potențialul economiei românești va evolua la rate de
peste 3,5%, media anuală a orizontului de prognoză (2024-
2026) fiind de 3,9%, una dintre cele mai ridicate la nivelul
Uniunii Europene.
În anul 2023 deficitul structural din România este estimat la
3,79% din PIB. Construcția bugetară pentru anul 2023 și
perspectiva 2024-2025 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală
începute în perioada anterioara izbucnirii pandemiei dar și
măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2020 și 2021 și
2022, dar de mai mica anvergură, pentru înlăturarea efectelor
crizei Covid 19 și pentru susținerea refugiaților ucraineni,
precum și ridicarea a cea mai mare parte din masuri de sprijin
în anul 2022 care vor influența cadrul macroeconomic și
indicatorii bugetari pe orizontul 2023-2025.În termeni
structurali, se estimează că deviația semnificativă înregistrată în
anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din
PIB) a început să se ajusteze începând cu anul 2021, proces ce
continuă și în anul 2023 și pe tot orizontul de referință , ceea
ce evidențiază intenția autorităților române pentru formularea
unei politici sănătoase și sustenabile în domeniul finanțelor
publice.

2.1 PIB POTENȚIAL ȘI OUTPUT – GAP

Estimările produsului intern brut potențial și output-gap pentru România au fost
efectuate, utilizând metodologia comună europeană agreată la nivelul tuturor statelor
membre UE, pe baza cadrului macroeconomic publicat în Prognoza macroeconomică de
toamnă 2022 a CNSP.
După pandemia de COVID-19, România a revenit la o creștere economică potențială
situată în intervalul dintre 3% și 4%. Se estimează că dinamica PIB potențial va încetini cu
0,2 puncte procentuale în 2022, la 3,1%, de la 3,3% în anul precedent.
Ulterior, potenţialul economiei româneşti va cunoaşte o dinamică accelerată, de la 3% în
anul 2023 spre 4% în perioada 2025-2026, media anuală a orizontului de prognoză fiind
una dintre cele mai ridicate la nivelul Uniunii Europene.

Creşterea PIB potenţial şi componenta ciclică a deficitului bugetar

2020 2021 2022 2023 2024 2025

Mesajul capitolului
PIB potenţial (%) 2.9 3.3 3.1 3.0 3.6 3.9
din care contribuţia factorilor:
Capital (pp) 1.3 1.5 1.5 1.6 1.7 1.9
Muncă (pp) 0.1 0.1 0.1 0.2 0.1 -0.1
TFP (pp) 1.6 1.7 1.5 1.2 1.9 2.2
Output-gap (%) -4.8 -3.1 -1.7 -1.9 -0.8 0.3
Componenta ciclică (%) -1.54 -0.98 -0.54 -0.61 -0.24 0.10
Sursa: Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Notă: Eventualele discrepanţe dintre creşterea potenţială şi
suma contribuţiilor factorilor sunt cauzate de rotunjiri.

41
Contribuțiile factorilor de producție sunt diferențiate, în sensul unui aport pozitiv
semnificativ echilibrat între stocul de capital și productivitatea totală a factorilor, dar a
unei influențe aproape neutre a factorului muncă.
În ceea ce privește acumularea de capital, se așteaptă o îmbunătățire a contribuției sale
la creșterea potențială comparativ cu perioada pre-pandemică datorită investițiilor care
sunt superioare mediei multianuale a perioadei recente, ca urmare în principal a
implementării proiectelor finanțate din fonduri europene.
În ceea ce privește productivitatea totală a factorilor (TFP), se estimează o contribuție
relativ similară celei a stocului de capital, aşteptându-se ca investițiile și reformele
prevăzute în PNRR să aibă drept rezultat o creștere a eficienței și productivității din
economie pe termen mediu și lung.
Contribuția redusă, dar care se situează, totuși, în teritoriu pozitiv până în anul 2024, a
factorului muncă are ca principală cauză evoluția demografică nefavorabilă.
Output-gap va înregistra valori negative până în anul 2024, ulterior devenind pozitiv.

2.2 EVOLUȚIA DEFICITULUI STRUCTURAL ÎN PERIOADA 2020-2025

În anul 2023 deficitul structural din România este estimat la 3,79 % din PIB.
Având în vedere măsurile adoptate, de relaxare fiscală, precum și cele în domeniul
cheltuielilor proiecția bugetului general consolidat, începând cu anul 2016, România nu
respectă regula7 privind soldul structural anual al administrației publice, abătându-se de
la Obiectivul său bugetar pe termen mediu (OBTM), respectiv un sold structural anual de
cel mult -1% din PIB.

Deficite bugetare în perioada 2020-2025

2020 2021 2022 2023 2024 2025
Sold buget general -9,54 -6,76 -5,74 -4,4 -2,95 -2,90
consolidat ( cash)
Sold buget general -9,24 -7,11 -6,20 -4,4 -2,95 -2,90
consolidat ( ESA)
Sold -7,70 -6,14 -5,66 -3,79 -2,71 -3,00
buget( structural)

7
Regula este stabilită prin prevederile art.3 alin.(1) din TSCG ratificat de România prin Legea nr.83/2012, iar potrivit
prevederilor art.3 alin.(2) din același TSCG regula a fost preluată și în legislația națională prin modificarea Legii
responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, astfel încât aceasta se regăsește în prezent la art.7 din Legea nr.69/2010,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
42
 Deficite bugetare 2020-2025
0.00
2020 2021 2022 2023 2024 2025

-2.00

-4.00

-6.00

-8.00

-10.00

-12.00

Deficit cash Deficit ESA Deficit structural

Ajustarea realizată după criza economică și financiară din 2009 s-a situat preponderent pe
partea de cheltuieli, reformele structurale fiind promovate în special în domeniul
salarizării personalului bugetar, sistemului public de pensii și programării bugetare.
România fiind o țară care a avut dezechilibre mai mari la începutul crizei mondiale au
fost necesare eforturi de ajustare mai mari decât în alte țări din regiune. Ajustarea
întreprinsă de țara noastră a fost una foarte ambițioasă, iar performanța realizată în
ceea ce privește corectarea dezechilibrelor fiscale judecată prin prisma deficitului
structural a fost foarte bună considerând amploarea acestora.
Criza din 2009 a determinat în România unul dintre cele mai severe pachete de
austeritate, în timp ce România înainte de 2020 a consemnat cel mai mare deficit bugetar
din UE. Se poate aprecia că între cele două crize, România a trecut de la austeritate la
procedura de deficit excesiv, ceea ce reprezintă o evoluție economică deosebit de
contrastantă. Tocmai de aceea, criza pandemică, la care se adaugă și alte evenimente
cum ar fi criza energetica, de materii prime, presiunile inflaționiste și agresiunii ruse
împotriva Ucrainei înseamnă politici responsabile, prudente, calitative pentru viitor.
În contextul pandemiei, statele, printre care și România, au implementat programe
importante de susținere a economiei și menținere a nivelului de trai. Adoptarea rapidă de
măsuri fiscale, croite pentru a acoperi nevoile financiare în sectoarele cele mai afectate
de criza generată de pandemia COVID-19, în special pentru susținerea angajaților și/sau
asigurarea unui venit minim celor aflați în șomaj, precum și pentru evitarea intrării în
faliment a unui număr foarte mare de firme, în special IMM, sunt esențiale pentru a evita
o contracție a activității economice, dar și pentru revenirea creșterii la nivele
sustenabile.
Măsurile de natură fiscală, deși necesare în special pentru sectoarele cele mai afectate,
pot genera o creștere a datoriilor publice și deficitelor bugetare. Implementarea în
România a unor politici fiscale și de venituri expansive într-o perioadă de creștere
economică a condus la deteriorarea deficitului de cont curent, iar deficitul bugetar cash a
ajuns, în anul 2020, la 9,54% din PIB, dar începe să scadă din anul 2021. În plus,
43
colectarea deficitară a veniturilor bugetare și ponderea ridicată a cheltuielilor rigide în
veniturile fiscale reprezintă vulnerabilități structurale ce vor îngreuna procesul de
consolidare fiscală. Deja se observă progrese pe linia ajustării bugetare, deficitul cash în
anul 2021 a fost de 6,76% din PIB fata de 9,54% din PIB în anul 2020, observându-se o
ajustare de proporții de 2,78 puncte procentuale.
Construcția bugetară pentru anul 2023 și perspectiva 2024-2025 a avut la bază măsurile
de relaxare fiscală începute în perioada anterioara izbucnirii pandemiei dar și măsurile
fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2020 și 2021 și 2022, dar de mai mica anvergură,
pentru înlăturarea efectelor crizei Covid 19 și pentru susținerea refugiaților ucraineni,
precum și ridicarea a cea mai mare parte din măsuri de sprijin în anul 2022 care vor
influența cadrul macroeconomic și indicatorii bugetari pe orizontul 2023-2025.
În termeni structurali, se estimează că deviația semnificativă înregistrată în anul 2016 de
la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) a început să se ajusteze începând cu
anul 2021, proces ce continuă și în anul 2023 și pe tot orizontul de referința ceea ce
evidențiază intenția autorităților române pentru formularea unei politici sănătoase și
sustenabile în domeniul finanțelor publice, care sa se încadreze în agenda europeană.

3. CADRUL MACROECONOMIC

3.1 EVOLUȚII MACROECONOMICE RECENTE ALE ECONOMIEI ROMÂNEȘTI

Anul 2021
În anul 2021, conform datelor provizorii, creșterea economică a fost de 5,9% (1,9 puncte
procentuale peste nivelul anului 2019), aceasta realizându-se în condițiile continuării
crizei sanitare pe parcursul întregii perioade și menținerii stării de alertă cu restricțiile
specifice. Mai mult, economia românească s-a confruntat și cu apariția unor fenomene
perturbatoare cum au fost creșterea prețurilor materialelor de construcții, la energie,
puseul inflaționist din a doua parte a anului, precum și unele dificultăți în procesele de
aprovizionare. Toate acestea și-au pus amprenta asupra activității, conducând la o
decelerare a ritmului creșterii economice, cu precădere în ultima parte a anului.
În industrie, valoarea adăugată brută s-a majorat cu 5%, în condițiile diminuării
accentuate a amplitudinii creșterii în trimestrul III (2,2% comparativ cu aceeași perioadă
din anul precedent) și a unei evoluții negative în ultimul trimestru (-2,2% față de același
trimestru din 2021) ca urmare a problemelor cu care s-a confruntat cauzate de majorarea
prețurilor și lipsa unor componente industriale. Astfel, industria a susținut avansul
economiei cu 1 punct procentual și a generat 21,2% din produsul intern brut.
Pentru agricultură, anul 2021 a fost unul bun, în special pentru culturile cerealiere, cu o
majorare substanțială a valorii adăugate brute și anume 13,5% cea ce s-a concretizat într-
un aport la creșterea reală a PIB cu 0,5 puncte procentuale.
Sectorul terțiar, cu unele activități puternic afectate de criza sanitară, a înregistrat, per
total o dinamică a valorii adăugate brute de 6,1%, ceea ce a însemnat și o contribuție
substanțială la creșterea economică și anume 3,7 puncte procentuale, reprezentând peste
60% din avansul economiei. Totuși în cadrul acestui sector, evoluțiile au variat de la o
activitate la alta.

44
Astfel, ramura care include „comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele” după
o contracție accentuată în anul 2020 (-6,4%) pe fondul restricțiilor impuse pentru a limita
răspândirea virusului și care au condus în unele perioade la suspendarea activității sau
desfășurarea în anumite limite, a înregistrat, în anul 2021, o majorare de 9,4% în
condițiile revenirii aproape la normal a transportului aerian, dar și a ridicării unor
îngrădiri în domeniul HORECA. Contribuția acestei ramuri la susținerea avansului
economiei a fost de 1,7 puncte procentuale, reprezentând cel mai mare aport realizarea
creșterii reale a PIB.
„Informațiile și comunicațiile”, ca și în anii anteriori, au continuat să constituie un
domeniu performant, iar în anul 2021, valoarea adăugată brută s-a majorat semnificativ,
cu 13,4%, fiind unele din cele mai dinamice activități ale economiei naționale,
participarea la realizarea creșterii economice fiind de 0,8 puncte procentuale.
Un alt domeniu puternic afectat de criza sanitară a fost cel al „activităților de
spectacole, culturale și recreative” care după o diminuare substanțială în 2020 cu
16,4%, începând cu trimestrul II în 2021 odată cu eliminarea unor restricții, activitatea a
revenit aproape la normal, înregistrându-se pe ansamblul anului o majorare cu 17% a
valorii adăugate brute.
După ce în anul 2020, construcțiile au fost unul din principalii susținători ai creșterii
economice, diminuând din efectul negativ al reducerii volumului de activitate din alte
sectoare, în 2021, în special în a doua jumătate a anului, pe fondul problemelor apărute
cu creșterea prețurilor la materiale, am asistat la diminuarea valorii adăugate brute,
astfel că pe ansamblul anului scăderea a fost de 1,7%.
Pe partea cererii, creșterea economică din anul 2021 s-a datorat avansului înregistrat de
cererea internă (+7,0%), cu o contribuție de 7,3 puncte procentuale la dinamica
produsului intern brut. în cadrul acesteia, consumul privat a înregistrat o creștere peste
așteptări de 7,9% (cu un aport de +4,8 puncte procentuale la rata reală de creștere a
PIB). Valurile pandemice care s-au manifestat pe parcursul anului 2021 au necesitat
continuarea alocărilor de resurse bugetare pentru combaterea efectelor pandemiei,
consumul guvernamental înregistrând un ușor avans față de anul 2020, respectiv +0,4%.
Scăderea volumului de activitate din sectorul construcțiilor începând cu a doua jumătate
a anului 2021 sub influenta creșterilor de preturi la energie și materii prime, dar și a
sincopelor din lanțurile de aprovizionare, a avut un impact direct asupra Investițiilor
brute din economie. Astfel, formarea brută de capital fix a înregistrat o creștere modestă
(+2,3%), contribuind doar cu 0,6 puncte procentuale la creșterea reală a PIB, în timp ce
variația stocurilor a contribuit cu 1,8 puncte procentuale.
Exportul net a avut un aport negativ la creșterea economică de 1,4 puncte procentuale,
consecință a majorării volumului exporturilor de bunuri și servicii cu 12,5%, corelată cu o
dinamică superioară a volumului importurilor de bunuri și servicii, respectiv cu 14,6%.
Anul 2022
În prima jumătate a anului 2022 provocările cu care s-a confruntat economia românească
s-au accentuat odată cu declanșarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei în a doua jumătate
a lunii februarie. Din punct de vedere al crizei sanitare situația s-a îmbunătățit treptat, în
martie starea de alertă nu a mai fost prelungită, restricțiile fiind ridicate, iar valurile
care au urmat nu au fost atât de agresive încât să impună luarea unor măsuri de limitare
a răspândirii virusului, astfel că activitatea economică s-a desfășurat în condiții normale
în toate domeniile de activitate. În schimb, pe fondul conflictului declanșat la granița
României, fenomene care deja se manifestau încă din anul 2021 s-au agravat și anume
creșterea accelerată a prețurilor, problemele cu aprovizionarea în industrie, criza
energetică, etc.

45
Cu toate aceste caracteristici manifestate, în primul semestru din 2022 activitatea
economică s-a intensificat, cu o creștere a PIB-ului de 5,7% față de perioada
corespunzătoare a anului precedent, după o majorare cu 6,4% în trimestrul I și cu 5,1% în
trimestrul II. Această evoluție plasează România cu circa 1 punct procentual peste media
Uniunii Europene și a zonei euro.
Pe partea ofertei, principalul susținător al avansului economiei a fost sectorul serviciilor
care, pe fondul revenirii la normal a tuturor activităților economice, dar și a
performanțelor considerabile înregistrate în domenii cu aport sporit de valoare adăugată
(cum sunt cele din sectorul IT), a înregistrat o majorare de 8,2%, ceea ce s-a concretizat
într-o contribuție de 5,1 puncte procentuale la dinamica PIB, reprezentând circa 90% din
totalul creșterii economice. În cadrul serviciilor este de evidențiat realizarea deosebită
din ramura informații și comunicații care a continuat evoluțiile bune din ultima perioadă
și a înregistrat o majorare a valorii adăugate brute cu 24,1% susținând creșterea
economică cu 1,6 puncte procentuale. O altă ramură care a obținut un rezultat
semnificativ este cea care include activitățile comerț, transport, hoteluri și restaurante
cu un spor al VAB cu 8,8% și o susținere a creșterii reale a PIB cu 1,8 puncte procentuale.
Această evoluție a fost favorizată de ridicarea restricțiilor în domeniul HoReCa, dar și de
înclinația spre consum manifestată de populație.
Sectorul construcțiilor a înregistrat o majorare a valorii adăugate brute cu 4%,
problemele cu care se confruntă acest domeniu ca urmare a creșterii semnificative a
preturilor la materiale punându-și amprenta asupra volumului de activitate.
Activitatea în industrie a continuat să resimtă accentuarea problemelor legate de
aprovizionare, dar și creșterea prețurilor produselor energetice. Astfel pe primul
semestru valoarea adăugată brută în industrie s-a contractat cu 1%.
Din punct de vedere al elementelor de utilizare, creșterea economică din semestru I al
acestui an se datorează sporului înregistrat de cererea internă (5,0%). Deși inflația a fost
ridicată, consumul privat a rămas robust, majorându-se cu 7,5%, un aport semnificativ
avându-l serviciile pentru populație, având în vedere și efectul de bază al restricțiilor
pandemiei din anii precedenți. Contribuția consumului privat la creșterea produsului
intern brut de 4,7 puncte procentuale s-a datorat amplificării înclinației spre consum a
populației, alimentată de îngrijorarea privind continuarea tendințelor inflaționiste, cât și
faptului că, majorarea câștigului salarial net în primele 6 luni 2022 (+11,1%) a acoperit, în
mare măsură, inflația, puterea de cumpărare a veniturilor populației diminuându-se în
primul semestru din 2022 cu doar 0,5%. Consumul guvernamental a crescut în semestrul I
2022 cu 1,2%, situația economică internă necesitând luarea unor măsuri de sprijin și
protejare a populației vulnerabile.
Investițiile brute au cunoscut o ușoară redinamizare în trimestrul II 2022, avansând cu
2,7%, după creșterea de doar 1,7% în trimestrul I, comparativ cu perioadele similare din
2021. Astfel, în semestrul I 2022, formarea brută de capital fix s-a majorat cu 2,4%,
decizia de a demara noi proiecte fiind întârziată din cauza lipsei de predictibilitate,
precum și criza inflaționistă care a afectat inclusiv piața materialelor de construcții.
Variația stocurilor a avut o contribuție negativă la creșterea economică (-0,1 puncte
procentuale), consecință a faptului că oferta internă nu a putut acoperi cererea.
Pe latura externă, exporturile de bunuri și servicii au avansat, în termeni reali, cu 9,8%,
depășind majorarea importurilor de bunuri și servicii (8,0%), conducând astfel la o
contribuție pozitivă a exportului net la creșterea economică, de 0,3 puncte procentuale.
Conform prognozei de toamnă 2022 se estimează pentru anul 2022 un avans economic
de 4,6%, o valoare nominală a produsului intern brut de 1.396,2 mld. lei și un deflator de
13%. Totodată, Comisia Europeană, luând în considerare realizările semestrului I 2022, în

46
Prognoza de toamnă 2022, a îmbunătățit prognoza de creștere pentru România, respectiv
la 5,8% în anul 2022, de la 3,9% în prognoza de vară.

- modificări procentuale fată de anul precedent -

2021 2022
Produsul intern brut
provizoriu estimare
Cererea internă, din care: 7,0 4,4
Consumul final 6,1 4,4
- Cheltuielile cu consumul privat 7,9 5,4
- Cheltuielile cu consumul guvernamental 0,4 0,8
Formarea brută de capital fix 2,3 4,3
Exportul de bunuri și servicii 12,5 9,2
Importul de bunuri și servicii 14,6 8,2
PIB 5,9 4,6
- Industrie 5,0 -1,2
- Agricultură 13,5 -12,8
- Construcții -1,7 6,1
- Servicii 6,1 7,7
Sursa: Institutul National de Statistică și Comisia Națională de Strategie și Prognoză

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani, conform definiției AMIGO, a fost în
anul 2021 de 67,1%, urmând o ușoară creștere la 67,8% în trimestrul I 2022 și 69,0% în
trimestrul II 2022.
Numărul mediu de salariați, calculat ca medie a efectivelor lunare, a înregistrat o
creștere moderată în anul 2021 de 0,8%, până la 4.970,1 mii persoane. În structură,
numărul mediu de salariați din industrie s-a redus cu 1,2%, evoluție care a fost
compensată de creșterea numărului de salariați din celelalte activități ale sectorului
concurențial, în special informații și comunicații (5,9%) și construcții (4,5%).
În primele 8 luni ale anului 2022, numărul mediu de salariați a fost de 5054,8 mii
persoane, cu 1,8% peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2021. În sectorul
concurențial, care reprezintă 80,2% din totalul salariaților, s-a observat o creștere a
numărul ului mediu de salariați cu 1,8%, susținută de sectorul serviciilor (3,2%) și
construcții (2,1%), iar în sectorul bugetar creșterea de 1,3% s-a datorat angajărilor din
sănătate și asistență social (2,3%).
Rata șomajului înregistrat la sfârșitul anului 2021 a fost de 3,0%, urmând tendința de
scădere (cu 0,38 puncte procentuale) față de sfârșitul anului 2020 (3,38%). În anul 2022
rata șomajului înregistrat a continuat să scadă ajungând la 2,86% la sfârșitul lunii august.
Câștigul salarial mediu brut pe total economie a ajuns la 5.535 lei în anul 2021,
corespunzând unui câștig salarial mediu net de 3.416 lei. Creșterea nominală de 6,2% s-a
regăsit într-o majorare a puterii de cumpărare cu 1,1%, din care în sectorul concurențial
(2,6%) industria a înregistrat un avans de 3,0%, urmată de servicii cu 2,2%.
Câștigul salarial mediu brut pe total economie a fost în primele 8 luni ale anului 2022 de
6307 lei, cu 10,7% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului
2021. Câștigul salarial mediu net s-a majorat cu 11,5%, până la 3892 lei, creștere care a
fost erodată de inflație, astfel încât, în termeni reali, s-a înregistrat o ușoară reducere cu
1,0%.
47
În anul 2021, odată cu ridicarea restricțiilor și reluarea treptată a fluxurilor de
aprovizionare, schimburile internaționale de mărfuri s-au intensificat. Astfel, exporturile
de bunuri au avut o valoare de 74,7 mld. euro, mai mare cu 20,2% comparativ cu anul
2020, în timp ce creșterea înregistrată de importuri a fost de 22,1%, valoarea acestora
fiind de 98,4 mld. euro. În aceste condiții a fost înregistrat un deficit comercial FOB-CIF
de 23,7 mld. euro, cu 28,7% peste nivelul consemnat în anul 2020.
În primele opt luni ale anului 2022, relațiile comerciale externe s-au confruntat cu
presiunea creșterii cotațiilor internaționale ale petrolului și materiilor prime, majorările
de prețuri pentru aceste mărfuri regăsindu-se în creșterile valorilor exprimate în euro ale
livrărilor, dar mai ales ale achizițiilor de bunuri. Acestor presiuni li s-au adăugat
incertitudinile și sincopele apărute în lanțurile logistice odată cu declanșarea agresiunii
ruse împotriva Ucrainei, conflict aflat în proximitatea granițelor tarii noastre.
În acest context, au fost realizate exporturi de 60,3 mld. euro (cu 25,1% mai mari decât
în aceeași perioadă a anului 2021), iar importurile au atins un nivel de 82,3 mld. euro (cu
31,0% mai mult decât în intervalul similar al anului precedent).
Expedierile intra-comunitare au reprezentat 72,2% din totalul exporturilor, majorându-se
cu 23,9%, iar bunurile destinate statelor extra UE au înregistrat o valoare superioară
intervalului ianuarie-august 2021 cu 28,5%, fiind susținută de livrările de produse
agroalimentare.
În cazul importurilor, pe zona intra UE de proveniență, valoarea introducerilor de bunuri
s-a majorat cu 26,4%, reprezentând 70,2% din totalul achizițiilor, în timp ce importurile
provenite din afara spațiului comunitar au fost cu 43,5% mai mari decât în primele opt
luni ale anului 2021.
Balanța comercială s-a închis cu un sold negativ FOB-CIF de 22,0 mld. euro, depășind cu
7,4 mld. euro nivelul din primele opt luni ale anului 2021 (după ce în semestrul I valoarea
deficitului comercial a fost de 15,5 mld. euro și a reprezentat 12,5% în PIB).
Luându-se în considerare procesul inflaționist indus de contextul internațional actual,
pentru anul 2022 se estimează o valoare a exporturilor de bunuri de 92,8 mld. euro, mai
mult cu 24,3% față de anul anterior, în timp ce importurile vor creste cu 30,2%, până
128,0 mld. euro.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în anul 2021 un deficit de 17,5 mld. euro,
cu 6,6 mld. euro peste nivelul anului anterior și o creștere de 60,3%. Soldul negativ al
balanței comerciale a reprezentat principalul factor de deteriorare a contului curent,
pierderea înregistrată pe zona de bunuri depășind cu 4,2 mld. euro valoarea înregistrată
în anul 2020.
După primele 8 luni ale anului 2022, nivelul deficitului de cont curent a fost de 17,0
mld. euro, cu 6,2 mld. euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului anterior.
Se estimează ca, pe ansamblul anului 2022, soldul negativ al contului curent să se
adâncească până la 24,8 mld. euro, alimentat, în continuare, de deficitul balanței
comerciale.

- mil. euro -
Comerțul exterior și contul curent 2021 2022
Export FOB 74.705 92.839
- modificare procentuală anuală, % 20,2 24,3
Import CIF 98.379 128.049

48
 Comerțul exterior și contul curent 2021 2022
- modificare procentuală anuală, % 22,1 30,2
Sold Balanță Comercială FOB - CIF -23.675 -35.210
Soldul contului curent -17.475 -24.827
- % din PIB -7,3 -8,8
Sursa: Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României, CNSP

În anul 2021 preturile de consum s-au majorat în medie cu 5,05%, în principal pe seama
creșterii prețurilor mărfurilor nealimentare (7,08%), în timp ce preturile mărfurilor
alimentare și tarifele la servicii au avut evoluții similare, majorându-se cu 3,24%,
respectiv 3,10%. Pe tot parcursul anului 2021 inflația anuală a continuat traiectoria
ascendentă manifestată încă din primele luni ale anului, accelerarea ratei inflației având
loc în condițiile revenirii cererii interne la o dinamică superioară, corelată cu o diminuare
ușoară a deprecierii monedei naționale față de euro (-1,69%).
Ascensiunea ratei anuale a inflației din ultimele luni ale anului 2021 a fost determinată de
avansul prețurilor energetice, pe fondul liberalizării piețelor interne de energie electrică
și de gaze naturale și a majorării cotațiilor mondiale ale țițeiului, dar și a unui efect de
bază înregistrat pentru unele produse alimentare. Evoluția a fost încetinită parțial de
legea plafonării și compensării tarifelor la energia electrică și gaze naturale pentru
consumatorii casnici și noncasnici.
Pe parcursul primelor nouă luni ale anului 2022, economia mondială s-a confruntat cu un
fenomen inflaționist caracterizat prin accelerarea prețurilor energetice, criza materiilor
prime, precum și de multiple desincronizări ale lanțurilor de distribuție și aprovizionare,
care au adâncit dezechilibrele dintre cerere și ofertă, determinând scumpiri în lanț la
toate categoriile de mărfuri și servicii. Pe plan intern, presiunile inflaționiste externe s-au
transmis în preturile de consum, datele statistice indicând în luna septembrie, un nou
maxim al inflației anuale, de 15,88%.
Rata medie a inflației, pe primele trei trimestre ale anului 2022, a ajuns la 12,98%. Pe
componente, s-a regăsit o creștere mai pronunțată, în cazul bunurilor nealimentare
(14,59%), fapt indus, în special, de creșterea prețurilor la combustibili și gaze naturale,
urmată de bunurile alimentare (13,72%) și servicii (7,26%). În vederea diminuării
impactului negativ al prețurilor produselor energetice în inflație, plafonarea tarifelor la
energie electrică și gaze naturale a fost prelungită pentru încă un an de zile, până la 31
august 2023, în timp ce reglementarea cu privire la reducerea de 50 bani/litru la benzină
și motorină a fost extinsă până la sfârșitul anului 2022.
Pentru a doua jumătate a anului 2022, se estimează că inflația se va menține la valori
ridicate, fiind alimentată de efectele de disipare a prețurilor produselor energetice, în
principal la nivelul mărfurilor alimentare. Media anuală se prefigurează a indica o rată de
13,5%, în timp ce la sfârșitul anului, se așteaptă ca prețurile de consum să atingă un nivel
de 15,2%.

3.2 EXECUȚIA BUGETARĂ PE PERIOADA 1.01 – 31.10.2022

Execuția bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2022 s-a încheiat cu
un deficit de 47,12 mld lei în scădere față de deficitul de 47,98 mld lei înregistrat la
49
aceeași perioadă a anului 2021 (Anexa nr. 1 și Anexa nr. 2). Exprimat ca procent din
Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,68 puncte procentuale
pe primele zece luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 4,06%
din PIB la 3,37% din PIB.

I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 378,80 mld lei în primele zece luni ale
anului 2022, cu 22,7% peste nivelul încasat perioada similară a anului trecut. Evoluția
acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, veniturilor
nefiscale, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri și servicii),
contribuțiilor de asigurări, fondurilor europene și impozitului pe profit.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 27,46 mld lei în ian-oct,
consemnând o creștere de 17,7% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul pe
dividende (+49,4%), declarația unică (+36,1%), respectiv impozitul aferent pensiilor8
(+25,1%).
Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,3%, sub evoluția fondului de salarii din
economie (+12,5%9); totodată, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și
de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților
din construcții (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii
nr. 135/2022).

Sursa: MF, INS, calcule proprii

Fig.1 Impozitul pe venit
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 115,47 mld lei în primele zece luni, în creștere
cu 10,0% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția contribuțiilor este
inferioară dinamicii fondului de salarii (Fig. 2), fiind totodată influențată de extinderea în
sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții
(efect asupra încasărilor începând cu iulie 2022, conform Legii nr. 135/2022). De
asemenea, începând cu septembrie, contribuțiile au fost influențate de modificarea
8
Creștere influențată de majorarea valorii punctului de pensie cu 10%, de la 1.442 lei la 1.586 lei, începând
cu 1 ianuarie 2022, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2021.
9
Evoluția fondului de salarii din economie reflectă dinamicile câștigului salarial mediu brut (+10,5%) și a
efectivului de salariați (+1,7%) înregistrate în dec21-sept22 comparativ cu dec20-sept21.
50
plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale salariaților din domeniul
construcțiilor, agricol și industriei alimentare (de la 30.000 de lei lunar la 10.000 lei
lunar) și de măsura de stabilire a bazei de calcul lunar la nivelul salariului minim brut pe
țară pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parțial
al căror nivel este situat sub nivelul salariului minim brut10.

Sursa: MF, INS, calcule proprii

Fig.2. Contribuții de asigurări
Încasările din impozitul pe profit au însumat 24,86 mld lei în ian-oct, consemnând o
creștere de 33,8% (an/an), susținută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de
la agenții economici (30,2% an/an, respectiv +5,4 mld lei), cât și de impozitul pe profit
virat de băncile comerciale (+0,9 mld lei).
Încasările nete din TVA11 au înregistrat 76,99 mld lei în primele zece luni, în creștere cu
19,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 23,27 mld lei în
ian-oct - cu 15.3% mai ridicat față de cel rambursat în anul anterior. Dinamica veniturilor
din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice
relevante.

10
Ordonanța Guvernului nr.16/2022 pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor
acte normative și alte măsuri fiscale.
11
Veniturile nete din TVA reprezintă diferența dintre TVA colectată sau brută și restituirile de TVA.
51
 Sursa: MF, INS, calcule proprii
Fig.3 Încasările din taxa pe valoarea adăugată

Veniturile din accize au însumat 29,61 mld lei în ian-oct, consemnând o creștere de 3,5%
(an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o
dinamică de 3,0% (an/an) - susținută atât de creșterea consumului de carburanți față de
aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1
ianuarie 2022. Încasările din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 3,4%, în
condițiile unui nivel majorat al accizei la țigarete - cu 5,5% începând cu 1 august 2022
(594,97 lei/1000 țigarete, față de 563,97 lei/1000 țigarete începând cu 1 aprilie 2021).
Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată,
determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor
accizabile.

Sursa: MF, INS, calcule proprii

52
 Fig.4 Încasările din accize
Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 13,86 mld lei în primele zece
luni, înregistrând un avans de 10,26 mld lei față de anul precedent, pe seama încasărilor
suplimentare din sectorul energetic.
Veniturile nefiscale au însumat 35,96 mld lei în ian-oct, consemnând o creștere de 53,5%
(an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate  vărsăminte din veniturile nete
ale BNR, dividende, dobânzi și redevențe petroliere. De asemenea, nivelul veniturilor
nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii
de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 115/2011.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au
totalizat 34,78 mld lei în primele zece luni, în creștere cu 41,1% (an/an).

II. CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 425,92 mld lei au crescut în termeni
nominali cu 19,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca
procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2022 au
înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021,
de la 30,2% din PIB la 30,5% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 97,51 mld lei, în creștere cu 6,2% comparativ cu
aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal
reprezintă un nivel de 7,0% din PIB, cu 0,8 puncte procentuale mai mici față de aceeași
perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 55,75 mld lei, în creștere cu 16,8% comparativ
cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale,
respectiv 20,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul
Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,7%.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 24,41 mld lei. Comparativ cu aceeași perioadă a
anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat
cu 8,92 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist
manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și
internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de agresiunea rusă împotriva
Ucrainei.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,32 mld lei în creștere cu 17,9%
comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența
socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de
pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale
pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor
financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu
1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit
de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații
pentru persoanele cu dizabilități.
De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile din luna
iulie 2022 pentru acordarea unui ajutor financiar în valoare de 700 de lei pentru
pensionarii din sistemul public, sistemul pensiilor militare de stat și pentru beneficiarii de
drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale
cu 2.000 lei.

53
Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat
pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de
până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu
handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea,
s-a majorat la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18
ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale,
până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de
învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26
de ani. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la
bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și
gaze naturale, respectiv până la finele lunii octombrie 2022, au fost în sumă de 2,73 mld
lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 12,97 mld lei, în principal, această sumă reprezintă
subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum
și
pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al
consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 ( 4,32 mld lei) care reprezintă
33,3% din total subvenții.
Alte cheltuieli au fost de 7,3 mld lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor
de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform
legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri
civile.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv
subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 36,97 mld lei, cu
37,1% mai mari comparativ cu primele zece luni ale anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente
programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de
47,56 mld lei, în creștere cu 24,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent
când au fost în valoare de 38,19 mld lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii
investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea
reprezentând 57,87% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

STRUCTURA CHELTUIELILOR DE
INVESTIȚII milioane lei
40,050
20,036.3
30,050 17,913.9
20,050
27,520.1
10,050 20,272.8

50
Execuție investiții 1.01.- Execuție investiții 1.01.-
31.10.2021
Proiecte cu finantare 31.10.2022
din fonduri externe nerambursabile postaderare
Investiții finanțate din fonduri naționale

Sursa: MF Fig. 5 Structura cheltuielilor de investiții

3.3 PROGNOZE MACROECONOMICE PE TERMEN MEDIU (2023-2025)

54
Scenariul evoluției economiei pentru perioada 2023-2025 se bazează pe investiții, pentru
formarea brută de capital fix estimându-se creșteri superioare consumului final, un rol
important avându-l atragerea și utilizarea cât mai bună a fondurilor din PNRR.
Conform prognozei de toamnă 2022, produsul intern brut va avansa cu 2,8% în anul 2023,
pe fondul încetinirii activității în principalele economii partenere. În perioada 2023 -
2025 ritmul mediu anual de creștere este estimat la 4,2% fiind susținut de un aport
semnificativ al sectorului construcții, accentul fiind pe atragerea și utilizarea cât mai
eficientă a fondurilor din PNRR. În ceea ce privește serviciile și industria, se are în vedere
dezvoltarea acelor activități cu un plus de valoare adăugată inovativă.

Creșterea economică 2023 2024 2025

Modificări procentuale anuale
PIB real 2,8 4,8 5,0

PIB nominal 11,2 10,4 8,4

Componentele PIB-ului real
Cererea internă, din care: 3,3 5,1 5,3
Consumul final 2,4 4,4 4,3
- Cheltuielile cu consumul privat 2,7 4,8 4,9
- - Cheltuielile cu consumul guvernamental 1,2 2,8 1,6
Formarea brută de capital fix 6,2 8,5 9,1
Exporturi de bunuri și servicii*) 4,5 5,6 5,9
Importuri de bunuri și servicii*) 5,4 6,0 6,3
Contribuții la creșterea PIB (procente)
Cererea internă finală 3,5 5,7 5,9
Modificarea stocurilor 0,0 -0,3 -0,2
Export net -0,8 -0,6 -0,6

Sursa: Comisia Națională de Strategie și Prognoză

*) Exporturile și importurile de bunuri și servicii sunt exprimate în termeni reali (de volum)

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix va reprezenta principalul factor al

creșterii economice, cu un ritm anual de 7,9%, scenariul luând în calcul impactul
absorbției atât a fondurilor alocate prin PNRR, cât și a celor din cadrul financiar
multianual și o maximă eficientă în folosirea acestora în domeniile prioritare ale
economiei. Exporturile și importurile de bunuri și servicii vor înregistra ritmuri de
creștere, în termeni reali, cu o medie anuală de 5,3%, respectiv 5,9%, iar contribuția
exportului net la dinamica PIB va ajunge în anul 2025 la -0,6 puncte procentuale.
Numărul mediu de salariați se va majora în perioada 2023-2025, în medie cu 1,9% anual,
iar rata șomajului înregistrat la sfârșitul anului se va diminua, ajungând la 2,4 % la
finalul anului 2025.
În intervalul 2023-2025 se estimează că exporturile de bunuri se vor majora în medie cu
7,4%, în timp ce importurile de bunuri vor avea o dinamică ușor superioară, respectiv
7,5%. Creșterea valorii importurilor de mărfuri se datorează, într-o mare măsură,
componentei de preț, în condițiile procesului inflaționist generalizat.

55
 - mil. euro -

Comerțul exterior și contul curent 2023 2024 2025

Export de bunuri FOB*) 102.652 111.094 119.619

- modificare procentuală anuală, % 10,6 8,2 7,7

Import de bunuri CIF*) 144.294 156.624 168.728

- modificare procentuală anuală, % 12,7 8,5 7,7

Sold Balanță Comercială FOB - CIF -41.642 -45.530 -49.109

Soldul contului curent -26.580 -26.946 -26.769

- % din PIB -8,5 -7,9 -7,3

*)
Exportul și importul de bunuri sunt valori nominale exprimate în euro.
Sursa: Comisia Națională de Strategie și Prognoză
Nivelul deficitului de cont curent va avea o medie 26,8 mld. euro, în intervalul 2023-
2025, ponderea în PIB urmând să fie de 7,3%, în ultimul an al orizontului de prognoză.
Pentru anul 2023, inflația prognozată își va continua ritmul descendent, luându-se în
considerare o decelerarea a prețurilor energetice, ajungând la finalul anului 2023, la un
nivel de 8,0%, respectiv 9,6% ca medie anuală. Rata inflației pe termen mediu se așteaptă
să se tempereze, ajungând la orizontul anului 2025 la valori de circa 3%, atât ca medie
anuală, cât și ca valori la sfârșitul anului. Previziunile au luat în calcul atât ani agricoli
normali cât și stabilizarea prețurilor la energia electrică, gaze naturale, petrol și a altor
materii prime la nivel global, precum și o ușoară depreciere în termeni nominali a
monedei naționale în raport cu moneda europeană.

- %-

Inflația 2023 2024 2025

- sfârșitul anului 8,0 3,7 2,9
- medie anuală 9,6 5,7 3,2

56
4. CADRUL FISCAL-BUGETAR PE ORIZONTUL 2023-2025

Printr-o politică fiscal-bugetară consistentă se urmărește asigurarea

Mesajul capitolului stabilității macroeconomice, a investițiilor publice cu efecte de
multiplicare și menținerea unei datorii guvernamentale la un nivel
sustenabil vor permite reintrarea României în grupul țârilor cu finanțe
publice "sănătoase" până la sfârșitul anului 2024.
Prin creșterea transparenței și predictibilității în domeniul fiscal-
bugetar, va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum și a
consumatorilor.
Creșterea economică sustenabilă și echilibrată va permite creșterea
standardului de viață al cetățenilor, iar sistemul fiscal-bugetar va fi
adaptat la evoluția economiei, astfel încât să faciliteze creșterea
economică.
Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile bugetare
se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală.
Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le
înregistrează contribuțiile de asigurări sociale (30,1% din total
venituri), urmate de TVA (21,1 %din total venituri) sume primite de la
UE (13,2% din total venituri), și accize (7,1 % din total venituri).
De remarcat tendința de creștere în anul 2023 în totalul veniturilor
bugetare față de anul 2022 a sumelor provenind de la UE, un mijloc
de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană.
Cheltuielile bugetare înregistrează o tendință de scădere pe orizontul
de referință datorită necesității de reducere a deficitului bugetar. Cu
ponderi mari în total cheltuieli în anul 2023 se situează asistența socială
( 29,8 % din total cheltuieli), cheltuieli de personal ( 21 % din total) și
cheltuieli de investiții 18,4(% din total). Totuși, în structura cheltuielilor
bugetare se constată în anul 2023, o creștere a ponderii cheltuielilor cu
investițiile în structura cheltuielilor și o diminuare a cheltuielilor cu
bunurile și serviciile, a cheltuielilor de personal, ceea ce reflectă
procesul de eficientizare calitativă a cheltuielilor bugetare.

4.1 REALIZĂRI ESTIMATE ÎN ANUL 2022 FAȚĂ DE MĂSURILE ASUMATE PRIN STRATEGIA
FISCAL-BUGETARĂ DIN PERIOADA 2022-2024
Principalele obiective ale politicii fiscale avute în vedere pe termen mediu vizează,
printre altele, și implementarea măsurilor cuprinse în Programul de guvernare 2021-2024,
pe măsură ce spațiul fiscal-bugetar va permite, precum și a celor din Planul Naţional de
Redresare și Reziliență (PNRR).
Angajamentul asumat de către Guvernul României prin Programul de guvernare 2021-2024
a avut ca premisă și necesitatea evaluării sistemului fiscal existent, respectiv efectuarea
unei analize a modului de impozitare a capitalului versus impozitarea muncii.
Totodată, acesta relevă că este necesar ca principalul efort să se concentreze pe
îmbunătățirea colectării veniturilor, sens în care s-a indicat și nevoia implementării unui
sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, respectiv revizuirea

57
distorsiunilor și lacunelor din legislația fiscală spre a se asigura corectitudinea și echitatea
în sistem pe principiul neutralității taxării.
De asemenea, PNRR conține măsuri de reformă în domeniul fiscal, în cadrul Pilonului III
”Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii” – Componenta III.1 ”Reforme
fiscale și reforma sistemului de pensii” fiind inclusă și revizuirea cadrului fiscal, inclusiv
reducerea graduală a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru
microîntreprinderi.
Având în vedere principalele măsuri de politică fiscală, pentru domeniul propriu de
activitate menționăm, punctual, următoarele:
În domeniul impozitelor directe:
◊Impozitul pe profit/ Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
- modificarea reglementărilor, prin reducerea graduală a ariei de aplicabilitate a
regimului special de taxare pentru microîntreprinderi
În acest context, menționăm că a fost aprobată Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte
normative și alte măsuri financiar-fiscale, prin care se are în vedere și perfecționarea
regimului fiscal aplicabil microîntreprinderilor, sens în care sunt instituite măsuri privind:
modificarea plafonului pentru veniturile obținute în anul precedent, de la 1.000.000 euro
la 500.000 euro; menținerea cotei de 1% și eliminarea cotei de 3%; instituirea condiției ca
microîntreprinderea să aibă cel puțin un salariat; instituirea unei limite privind deținerea
de titluri de participare de către același acționar/asociat la cel mult trei
microîntreprinderi, în cazul acționarilor/asociaților care dețin mai mult de 25% din
valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot; limitarea la 20% a
veniturilor obținute din consultanță și management, precum și excluderea din sfera de
aplicare a persoanelor juridice care desfășoară anumite activități (activități în domeniul
bancar, în domeniul asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, inclusiv activități de
intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum și activități de
explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale); aplicarea
opțională a sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor; reguli de scădere
din baza impozabilă a dividendelor primite, din statele membre ale Uniunii Europene, de
către microîntreprinderi, dacă sunt îndeplinite anumite condiții.
- instituirea unor stimulente fiscale, cu scopul de a simplifica sistemul de impozitare
pentru a fi mai eficient, transparent, echitabil până în 2024
În Ordonanța Guvernului nr.16/2022 s-au adoptat prevederi vizând extinderea facilității
privind scutirea de impozit a profitului investit, în scopul stimulării contribuabililor de a
dezvolta noi capacități de producție și de a le moderniza pe cele existente, precum și
reguli unitare privind distribuția de dividende, aplicarea impozitului pe dividende și în
cazul dividendelor distribuite către fondurile de pensii administrate privat/fondurile de
pensii facultative, constituite potrivit legislației în materie, ori către persoanele juridice
la care statul/unitățile administrativ-teritoriale au calitatea de acționar. De asemenea, s-
a adoptat majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele
distribuite/plătite între persoane juridice române.
- în cadrul reuniunii din 08 octombrie 2021, Cadrul Incluziv al Organizației pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) – BEPS a fost adoptată Declarația de consens și
Planul detaliat de implementare a măsurilor vizate de Pilonul Unu și Pilonul Doi din planul
BEPS, la care România a aderat. Pilonul Doi vizează transpunerea imediată a prevederilor
inițiativei la nivel global privind evitarea erodării bazei impozabile și a transferului
profiturilor, ceea ce va reduce substanțial evaziunea fiscală.

58
Pentru implementarea Pilonului Doi, Comisia Europeană a publicat pe 22 decembrie 2021
o propunere de directivă a Consiliului privind asigurarea unui nivel minim global de
impozitare pentru grupurile multinaționale din cadrul UE, cu privire la care, în prima
parte a anului 2022, au existat consultări tehnice. Întrucât, nu s-a ajuns la un acord
asupra adoptării acesteia a fost modificat termenul inițial prevăzut pentru transpunerea
în legislația națională, acesta fiind prelungit până la data de 31 decembrie 2023, față de
31 decembrie 2022.
- prelungirea perioadei de suspendare a reglementărilor referitoare la facilitatea fiscală
pentru cheltuielile cu educația timpurie, până la data de 31 decembrie 2022
Pentru anul fiscal 2022, mecanismul specific de deducere a cheltuielilor cu educația
timpurie este suspendat, astfel cum s-a reglementat prin Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene,
precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
- revizuirea distorsiunilor și lacunelor din legislația fiscală, asigurându-se corectitudinea și
echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării.
◊Alte impozite directe în domeniul resurselor naturale:
- prorogarea, până la data de 31 decembrie 2025 inclusiv, a termenului prevăzut la art. 6
din Ordonanța Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru
impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare.
Prorogarea s-a realizat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind
unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și
completarea unor acte normative.
◊ Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii:
- modificarea Codului fiscal, în sensul eliminării facilității de exceptare de la plata
contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de
pensionar, pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 lei, începând cu veniturile
lunii ianuarie 2022;
- implementarea măsurii "200 de lei în plus pentru salariul minim", parte a pachetului de
măsuri "Sprijin pentru România", în sensul neimpozitării și neincluderii în baza de calcul al
contribuțiilor sociale obligatorii a unei sume de 200 lei/lună, reprezentând venituri din
salarii și asimilate salariilor în cazul persoanele fizice cu salariul minim.
- prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-
fiscale, pentru care intrarea în vigoare a fost stabilită începând cu veniturile lunii august
2022, sau cu 1 ianuarie 2023, au fost adoptate următoarele măsuri:
● Măsuri care se aplică începând cu veniturile lunii august 2022
a) A fost modificat plafonul până la care se acordă facilitățile fiscale în
domeniul construcțiilor, sectorul agricol și în industria alimentară, respectiv de
la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar
ce depășește 10.000 lei nu se aplică facilitățile fiscale.
b) Au fost revizuite reglementările privind acordarea facilităților fiscale în
sectorul construcții, în ceea ce privește condiția referitoare la calculul cifrei de
afaceri.
Măsura a avut în vedere revizuirea reglementării privind acordarea facilităților
fiscale în sectorul construcții, în ceea ce privește condiția referitoare la calculul
cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informații/date
59
din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilitățile
fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activitățile menționate la
codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca persoanele care obțin
venituri din salarii și asimilate salariilor și care contribuie în perioada de raportare
la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activități de
construcții să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real și
nu având la bază date istorice.
c) Pentru impunerea veniturilor obținute din jocuri de noroc au fost modificate
tranșele de venituri și cotele de impozit corespunzătoare, ce sunt cuprinse între 3%
și 40%.
d) A fost introdusă reglementarea potrivit căreia contribuția de asigurări sociale
și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate de către persoanele fizice
care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract
individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu pot fi mai mici decât
nivelul contribuției calculată prin aplicarea cotelor legale asupra salariului de bază
minim brut pe țară.
● Măsuri care intră în vigoare începând cu veniturile lunii ianuarie 2023.
a) Au fost revizuite reglementările privind acordarea facilităților fiscale în sectorul
construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară, astfel începând
cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, facilitățile fiscale se acordă numai
persoanelor fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor realizate
în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se
încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 și pct. 7 din Codul fiscal.
b) În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se introduce un plafon lunar
de venit neimpozabil și care nu se cuprinde în bazele de calcul ale
contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază
corespunzător locului de muncă ocupat, pentru anumite tipuri de venituri, în
condițiile stabilite prin lege.
c) A fost revizuit sistemul de acordare a deducerilor personale în cazul
contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcția
de bază.
Măsura vizează acordarea deducerii personale de bază și a deducerilor personale
suplimentare, după caz, în limita venitului impozabil lunar realizat. Astfel,
deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit
lunar brut de până 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară
garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare
a venitului.
Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:
- 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele
fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror
nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim
brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna
de realizare a venitului;
- 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta
este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din
salarii, indiferent de nivelul acestora;

60
 d) Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile din
arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate
personală, nivelul venitului brut reprezintă venit impozabil;
e) Majorarea cotei de impozit pentru veniturile din dividende de la 5% la 8%
pentru dividendele distribuite după data de 1 ianuarie 2023;
f) A fost modificat plafonul până la care contribuabilii care realizează venituri
din activități independente determină venitul net anual pe bază de norme de
venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro;
g) Au fost aduse modificări prevederilor privind veniturile din transferul
proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, astfel a fost eliminat plafonul
neimpozabil de 450.000 lei reprezentând deducere din valoarea tranzacției la
stabilirea venitului impozabil iar calculul impozitului pe venit la valoarea
tranzacției se realizează prin aplicarea cotei de 3% pentru proprietățile imobiliare
deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv sau a cotei de 1% pentru imobilele
deținute o perioadă mai mare de 3 ani;
h) A fost modificată baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, în
cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente venituri
și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe
surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu
12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației
estimative.
Baza anuală de calcul o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi
mai mic decât:
- nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse
între 12 și 24 salarii minime brute pe țară;
- nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate de peste
24 salarii minime brute pe țară;
i) A fost modificată baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de
sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități
independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din
asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau
titlului III din Codul fiscal, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din
activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții și venituri
din alte surse, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror
valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare
la termenul de depunere a Declarației estimative.
Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă:
- nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse
între 6 și 12 salarii minime brute pe țară;
- nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse
între 12 și 24 salarii minime brute pe țară;
- nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate de peste
24 salarii minime brute pe țară.
◊ În domeniul impunerii persoanelor fizice și juridice nerezidente
- Majorarea cotei de impozit pentru veniturile din dividende, de la 5% la 8%, pentru
dividendele distribuite persoanelor nerezidente după data de 1 ianuarie 2023.

61
◊ În domeniul impozitelor și taxelor locale:
Prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-
fiscale, în ceea ce privește impozitul/taxa pe clădiri au fost instituite unele măsuri,
astfel:
- modificarea modului de determinare a bazei impozabile a clădirilor cu destinație
rezidențială, prin trecerea de la calculul tabelar din Codul Fiscal la determinarea valorii
impozabile în baza Studiilor de piață privind valorile minime imobiliare, administrate de
Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR), publicate anual pe pagina de
internet a UNNPR. Măsura are în vedere determinarea bazei impozabile a clădirilor cât
mai aproape de valoarea de piață;
- modificarea limitelor minime ale cotelor de impozitare pentru clădirile rezidențiale și
pentru clădirile nerezidențiale și eliminarea limitelor maxime ale cotelor de impozitare;
- unificarea modului de determinare a valorii impozabile pentru clădirile rezidențiale
și cele nerezidențiale și a modului de determinare a valorii impozabile a clădirilor
aflate în proprietatea persoanelor fizice și a persoanelor juridice. Măsura este
necesară pentru eliminarea modului diferit de determinare a bazei impozabile
între clădirile proprietatea persoanelor fizice și cele ale persoanelor juridice și a
modului diferit de determinare a bazei impozabile pentru clădirile rezidențiale și
cele nerezidențiale;
- stabilirea regulilor privind calculul impozitului/taxei pe clădiri urmare modificării
modului de determinare a bazei impozabile. Măsura este necesară pentru reglementarea
unor măsuri procedurale ca urmare a determinării bazei impozabile în baza Studiilor de
piață privind valorile minime imobiliare, administrate de UNNPR și publicate anual pe
pagina de internet a UNNPR;
- stabilirea regulilor de impozitare a clădirilor în situația în care Studiile de piață
referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România,
administrate de UNNPR, nu conțin informații despre clădirile sau terenurile acoperite de
acestea, aflate pe raza unei unități administrativ-teritoriale. Se aplică cota de impozitare
aferentă clădirilor rezidențiale/nerezidențiale, după caz, asupra valorii impozabile
determinate conform Codului Fiscal în vigoare la 31 decembrie 2022 și înregistrată în baza
de date a organului fiscal.
În prezent, Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte
normative și alte măsuri financiar-fiscale, adoptată de Parlament și conținând
modificări în sensul abrogării pct. 117 de la art. I din ordonanță și al prorogării
termenului de intrare în vigoare a dispozițiilor lit. i) de la art. IX din ordonanță,
respectiv aplicarea prevederilor pct.106, 107, 108, 109, 110, 111, 112 - 116 începând cu
data de 1 ianuarie 2025, a fost transmisă Președintelui României pentru promulgare.
În domeniul impozitelor indirecte:
◊Taxa pe valoarea adăugată
● Ordonanța Guvernului nr. 4/2022 din 27 ianuarie 2022 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru prorogarea unui
termen. Prin OG nr. 4/2022 au fost introduse scutiri de TVA pentru operațiunile
efectuate în legătură cu acțiunile de apărare desfășurate în cadrul politicii de securitate
și apărare comune a Uniunii Europene, similare scutirilor de TVA pentru operațiunile
efectuate în legătură cu acțiunile de apărare ale NATO, cu aplicabilitate de la 1 iulie
2022, ca efect a transpunerii Directivei (UE) 2019/2235.

62
● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2022 privind modificarea și completarea
unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență
umanitară, prin care au fost adoptate prevederi cu caracter temporar aplicabile până la
31 decembrie 2022, inclusiv, prin care se reglementează ca bunurile și serviciile acordate
gratuit în scop umanitar de către persoane impozabile, persoanelor afectate de
agresiunea rusă împotriva Ucrainei, sunt considerate bunuri și servicii acordate gratuit în
cadrul acțiunilor de sponsorizare sau de mecenat conform art. 270 alin. (8) lit. c),
respectiv art. 271 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal.
● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2022 privind modificarea și completarea
unor acte normative din domeniul fiscal și vamal, prin care a fost prelungită aplicarea
taxării inverse pentru operațiunile prevăzute în legislația națională la art. 331 alin. (2) lit.
c)-f) și i)-l) din Codul fiscal, până la data de 31 decembrie 2026.
● Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-
fiscale, prin care au fost adoptate măsuri ce vizează cotele de TVA aplicabile anumitor
livrări de bunuri și prestări de servicii începând cu data de 1 ianuarie 2023, respectiv:
- trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la cea standard în cazul băuturilor
nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate;
- majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru serviciile de restaurant și de
catering, precum și pentru activitățile de cazare hotelieră;
- diminuarea plafonului valoric maxim prevăzut pentru livrarea de locuințe ca parte a
politicii sociale către persoane fizice, respectiv de la 700.000 lei la 600.000 lei, exclusiv
TVA, concomitent cu limitarea aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru achiziția de
către orice persoană fizică, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte
persoane fizice, a unei singure locuințe;
- reglementarea situației persoanelor fizice care au încheiat acte juridice între vii care au
ca obiect plata în avans pentru achiziția de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%,
anterior datei de 1 ianuarie 2023, în sensul ca acestea să beneficieze de aplicarea cotei
reduse de TVA în anul 2023 în condițiile legale în vigoare la data încheierii respectivelor
acte;
- stabilirea unui termen, respectiv 1 ianuarie 2032, până la care se poate aplica cota
redusă de TVA de 9% pentru livrarea de îngrășăminte chimice și de pesticide chimice, în
conformitate cu prevederile adoptate prin Directiva (UE) 2022/542, care limitează în timp
facilitatea aplicării cotei reduse de TVA pentru livrările și prestările dăunătoare mediului,
respectiv pentru pesticide chimice și îngrășăminte chimice;
- stabilirea unui termen, respectiv 1 ianuarie 2030, până la care se poate aplica cota
redusă de TVA de 5% pentru livrările de lemn de foc, în conformitate cu prevederile
adoptate prin Directiva (UE) 2022/542, care limitează în timp facilitatea aplicării cotei
reduse de TVA pentru livrările și prestările dăunătoare mediului, respectiv pentru lemnul
utilizat ca lemn de foc.
◊Accize
 cu aplicabilitate de la data de 1 ianuarie 2022:
 A fost majorat nivelul accizei la tutun de fumat fin tăiat destinat rulării în țigarete,
precum și la alte tutunuri de fumat de la 457,20 lei/kg la 480,10 lei/kg potrivit
calendarului de creștere graduală a nivelului accizelor prevăzut în Codul fiscal și a
fost actualizat cu creșterea prețurilor de consum comunicată oficial de Institutul
Național de Statistică, astfel nivelul accizelor aplicabil de la 1 ianuarie 2022 este de
548,61 lei/kg.
63
 De asemenea, precizăm că nivelul accizelor prevăzut în anexa nr. 1, cu excepția
țigaretelor, și anexa nr. 2 la Titlul VIII ”Accize și alte taxe speciale” din Codul fiscal a
fost actualizat cu creșterea prețurilor de consum comunicată oficial de Institutul
Național de Statistică.
 cu aplicabilitate de la data de 1 august 2022:
 A fost majorat nivelul accizelor pentru produsele din grupa ”Alcool și băuturi
alcoolice”. De asemenea, în perioada 1 august – 31 decembrie 2022 inclusiv, nivelul
accizelor pentru aceste produse nu se actualizează cu creșterea prețurilor de consum
din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2021, fată de perioada
octombrie 2014 - septembrie 2015.
 A fost majorat nivelul accizelor pentru produsele din grupa ”Tutun prelucrat” și pentru
produsele supuse accizelor nearmonizate. De asemenea, începând cu data de 1
august 2022 nivelul accizelor pentru aceste produse nu se mai actualizează cu
creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a
anului 2021, fată de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015.
 A fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 4/2022 din 27 ianuarie 2022 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Ordonanței
Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor măsuri fiscale, precum și pentru
prorogarea unui termen prin care au fost transpuse prevederile Directivei (UE)
2019/2235 a Consiliului din 16 decembrie 2019 de modificare a Directivei
2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și a Directivei
2008/118/CE privind regimul general al accizelor, în ceea ce privește acțiunile de
apărare din cadrul Uniunii, Directivei (UE) 2020/1151 a Consiliului din 29 iulie 2020
de modificare a Directivei 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la
alcool și băuturi alcoolice și Directivei (UE) 2020/262 a Consiliului din 19 decembrie
2019 de stabilire a regimului general al accizelor (reformare).
Principalele măsuri cuprinse în ordonanță care decurg din transpunerea Directivei
(UE) 2019/2235 vizează introducerea, cu aplicabilitate de la 1 iulie 2022, de scutiri de
accize pentru operațiunile efectuate în legătură cu acțiunile de apărare desfășurate în
cadrul politicii de securitate și apărare comune a Uniunii Europene, similare scutirilor de
accize pentru operațiunile efectuate în legătură cu acțiunile de apărare ale NATO.
Principalele măsuri cuprinse în ordonanță care decurg din Directiva (UE) 2020/1151
sunt:
- redefinirea măsurării gradelor Plato aferente accizei pentru bere prin luarea în
considerare a tuturor ingredientelor adăugate după fermentarea berii. România va aplica
această metodologie după data de 1 ianuarie 2031;
- redefinirea conceptului de mic producător independent pentru bere, vinuri, băuturi
fermentate, altele decât berea și vinul, produse intermediare;
- instituirea scutirii de la plata accizelor pentru alcoolul etilic din fructe, în limita a 50 de
litri anual, realizat și consumat de o persoană fizică, de către membrii familiei acesteia
sau de către musafiri, cu condiția ca niciun fel de vânzare să nu aibă loc.
Principalele măsuri cuprinse în ordonanță care decurg din Directiva (UE) 2020/262 au
vizat reglementarea procedurii privind deplasarea produselor accizabile eliberate pentru
consum pe teritoriul unui stat membru și care se deplasează către teritoriul unui alt stat
membru, pentru a fi utilizate acolo sau livrate în scop comercial.

În domeniul combaterii evaziunii și fraudei fiscale

64
La propunerea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la nivelul Ministerului
Finanțelor a fost elaborată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2022 pentru
instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu
risc fiscal ridicat RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene,
precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Scopul promovării actului normativ mai sus menționat a fost reducerea decalajului fiscal
rezultat din evaziunea și frauda fiscală și a impactului negativ al acestora asupra nivelului
încasărilor la bugetul general consolidat al statului, precum și necesitatea asigurării unor
condiții de concurență și echitate fiscală în rândul tuturor contribuabililor și pentru
combaterea creșterii inegalităților, în special prin raportare la contribuabilii care se
conformează regulilor fiscale.
Arătăm faptul că, prin acest act normativ, au fost instituite o serie de măsuri care au
efect direct atât în ceea ce privește colectarea veniturilor la bugetul general consolidat
al statului, cât și în ceea ce privește susținerea unei economii active, iar pe de altă parte,
protejarea bugetului de stat prin împiedicarea efectuării unor operațiuni cu rea-credință
în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prevăzute de lege.
Este de precizat faptul că, prin promovarea OUG nr. 41/2022, a fost implementat
sistemul electronic integrat RO e-Transport de monitorizare a transporturilor rutiere de
bunuri cu risc fiscal ridicat, care va monitoriza în timp real deplasarea bunurilor cu risc
fiscal ridicat pe teritoriul României, astfel: transportul bunurilor achiziționate și livrate
intracomunitar, transportul bunurilor care fac obiectul operațiunilor vamale, transportul
bunurilor între două locații situate pe teritoriul național.
În Sistemul RO e-Transport sunt înregistrate date referitoare la expeditor, beneficiar sau
destinatar, denumirea, caracteristicile, cantitățile și contravaloarea bunurilor
transportate, locurile de încărcare și descărcare, detalii cu privire la mijlocul de
transport utilizat și transportator, data declarată pentru începerea transportului, precum
și codul UIT generat.
Începând cu data de 01 iulie 2022, obligația declarării în Sistemul RO e-Transport a
informațiilor referitoare la transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat revine următorilor
utilizatori:
a) destinatarului înscris în declarația vamală de import, respectiv expeditorului înscris în
declarația vamală de export, în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul
operațiunilor de import sau export, după caz;
b) beneficiarului din România, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal
ridicat;
c) furnizorului din România, în cazul tranzacțiilor interne sau al livrărilor intracomunitare
de bunuri cu risc fiscal ridicat, după caz;
d) depozitarului, în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul tranzacțiilor
intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României
spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de
bunuri, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou
transport pe teritoriul național din una sau mai multe partide de bunuri.
Bunurile cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin
Sistemul RO e-Transport sunt stabilite prin OPANAF nr. 802/2022 (legume, fructe, băuturi,
sare, îmbrăcăminte, încălțăminte, fontă, fier, oțel).
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2022 privind modificarea și
completarea unor acte normative au fost adoptate o serie de măsuri care vizează
65
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2022, urmare și
unor propuneri formulate de mediul de afaceri în cadrul dezbaterilor ce au avut loc în
cadrul procesului de elaborare a proiectului de act normativ.
Aceste măsuri au avut în vedere, pe de o parte, necesitatea asigurării unei mai bune
conformări a contribuabililor din perspectiva îndeplinirii obligațiilor prevăzute de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2022, necesare continuării activității cu efect
direct atât în ceea ce privește colectarea veniturilor la bugetul general consolidat al
statului, cât și în ceea ce privește susținerea unei economii active, iar pe de altă parte,
protejarea bugetului de stat prin împiedicarea efectuării unor operațiuni cu rea-credință
în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prevăzute de lege.
De asemenea, prin promovarea OUG nr. 132/2022 s-a avut în vedere îmbunătățirea și
extinderea noțiunilor utilizate în cuprinsul actului normativ pentru claritatea textului și
pentru a integra toate situațiile care pot să apară în practică și care necesită declarare în
sistem.
Pentru atingerea scopului urmărit prin actul normativ și stabilirea unui mecanism de
declarare a bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier pe drumurile publice,
indiferent de tipul operațiunii comerciale, s-a instituit obligația de declarare pentru noi
utilizatori, raportat la tipul de operațiuni care pot să apară în practică, cum ar fi:
a) operatorul economic, pentru bunurile cu risc fiscal ridicat deținute și transportate
între locul de încărcare și locul de descărcare, situate pe teritoriul național;
b) prestatorul de servicii din România în cazul unor operațiuni comerciale reprezentând un
nontransfer atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României pentru prestarea de
servicii, cât şi pentru bunurile rezultate reexpediate în statul partenerului comercial;
c) beneficiarul din România în cazul unor operațiuni comerciale reprezentând un
nontransfer atât pentru bunurile expediate din România pentru prestarea de servicii într-
un stat membru al Uniunii Europene, cât și pentru bunurile rezultate reexpediate în
România;
d) clientul din România în cazul unor operațiuni comerciale ce se subscriu regimului de
stocuri la dispoziția clientului în situația în care România este statul membru către care au
fost expediate sau transportate bunurile, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul
României, cât și pentru bunurile livrate într-un stadiu ulterior după sosire, către altă
persoană impozabilă din România sau în cazul în care bunurile respective sunt returnate în
statul membru din care au fost expediate sau transportate inițial;
e) furnizorul din România în cazul unor operațiuni comerciale ce se subscriu regimului de
stocuri la dispoziția clientului în situația în care România este statul membru din care au
fost expediate sau transportate bunurile, atât pentru bunurile expediate din România, cât
și în cazul în care bunurile respective sunt returnate în România.
Totodată, a fost reglementată obligația organizatorului transportului sau operatorului de
transport, de a actualiza în perioada de valabilitate a codului UIT, informațiile privind
identificarea vehiculului de transport rutier, ori de câte ori acestea se modifică, înainte
de repunerea în mișcare.
De asemenea, s-a instituit un mecanism de declarare sau actualizare a datelor, după caz,
în situația în care Sistemul RO e-Transport nu este funcțional.
Astfel, pentru a veni în sprijinul contribuabililor, din perspectiva conformării în ceea ce
privește declararea și actualizarea datelor în Sistemului RO e-Transport, perioadele de
nefuncționare a sistemului vor fi publicate pe paginile de internet ale Administrației
Naționale de Administrare Fiscală și Ministerului Finanțelor.
În domeniul Codului de procedură fiscală
66
O serie dintre măsurile adoptate de Guvern în perioada pandemiei COVID 19, își produc
efectele și în anul 2022 prin prorogarea termenelor sau permanentizarea acestora, astfel:
- au fost instituite măsuri de acordare a unor facilități fiscale care vizează toți
contribuabilii care au datorii restante la 31 martie 2020 (persoane fizice, persoane
juridice, persoane fizice care desfășoară activități economice sau profesii libere, entități
fără personalitate juridică, instituții publice, etc.), respectiv, de anulare a accesoriilor
datorate, cu condiția achitării obligațiilor bugetare principale și a obligațiilor curente,
context în care precizăm că a fost prelungit termenul în care poate fi depusă cererea de
anulare a accesoriilor până la 30 iunie 2022 (termen prelungit prin Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 130/2021);
- au fost flexibilizate condițiile de accesare a restructurării obligațiilor bugetare,
prin adoptarea unor prevederi prin care să se reglementeze: includerea în sfera
obligațiilor bugetare pentru care se poate acorda restructurarea, obligațiile bugetare
restante până la data de 31 decembrie 2021 și neachitate până la data emiterii
certificatului de atestare fiscală, precum și obligațiile bugetare accesorii; prelungirea
termenului de depunere a notificărilor privind intenția de a beneficia de restructurarea
obligațiilor bugetare până la data de 31 ianuarie 2023, iar cererea de restructurare să
poată fi depusă până la data de 31 iulie 2023 (termen prelungit prin Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 85/2022).
Pentru a beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare, contribuabilii trebuie să
îndeplinească cumulativ anumite condiții prevăzute de lege;
- a fost reglementată o procedură simplificată de acordare a eșalonării la plată pentru
cel mult 12 luni, pentru obligațiile fiscale principale și accesorii restante a căror vechime
este de maximum 12 luni anterioare datei depunerii cererii și nestinse până la data
eliberării certificatului de atestare fiscală, administrate de organul fiscal central.
Raportat la această facilitate, precizăm că:
 beneficiari ai facilității sunt toți contribuabilii, indiferent de forma de proprietate,
inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată, potrivit Codului de procedură
fiscală
 această măsură prezintă avantaje, reglementând o procedură simplificată de
acordare a eșalonării la plată, în sensul că se acordă eșalonare numai în baza unei
cereri, fără a fi depuse alte documente, și prin urmare, termenul de soluționare
este mult diminuat;
 de asemenea, măsura prezintă avantajul că nu se constituie garanții, ținând cont
de termenul scurt de acordare a eșalonării la plată (12 luni), de situația dificilă cu
care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităților financiare diminuate,
precum și de necesitatea susținerii mediului de afaceri pentru revitalizarea
activității;
 trebuie menționat că dobânda percepută pe perioada eșalonării este diminuată, de
la 0,02% cât prevede actuala legislație fiscală, la 0,01%, ceea ce corespunde unui
nivel de dobândă de 3,65% pe an.
Menționăm totodată că Ordonanța Guvernului nr. 31/2022 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală a avut ca obiect
modificarea Codului de procedură fiscală. Astfel, prezentăm principalele modificări:
A. Îmbunătățirea echilibrului în relația dintre contribuabili și organele fiscale în scopul
creșterii încrederii contribuabililor în sistemul fiscal

67
  Publicarea „listei contribuabililor care nu au obligații restante”, în sensul aducerii
la cunoștința opiniei publice a contribuabililor care și-au declarat și achitat la
scadență obligațiile fiscale de plată și nu figurează cu obligații restante;
 Pentru a consolida rolul activ al organului de control fiscal, în virtutea principiului
bunei-credințe, s-a reglementat obligația ca la efectuarea unui control antifraudă
să se analizeze și punctul de vedere exprimat de contribuabil/plătitor și, după caz,
să se reconfigureze constatările în situația în care argumentele
contribuabilului/plătitorului sunt determinante;
 Crearea cadrului legal în ceea ce privește posibilitatea valorificării de către debitor
a unui bun la o valoare mai mică decât cea stabilită în raportul de evaluare, dacă
se asigură recuperarea integrală a creanței fiscale, inclusiv a accesoriilor și a
cheltuielilor de executare.
B. Creșterea gradului de conformare a contribuabililor în scopul eficientizării
activității de administrare a creanțelor fiscale
 S-a reglementat expres încetarea inspecției fiscale în situația în care au fost
sesizate organele judiciare competente în legătură cu anumite constatări care ar
putea întruni elemente constitutive ale unei infracțiuni, urmând ca, în situația
clasării ori renunțării la urmărirea penală, organul de inspecție fiscală să poată
relua inspecția. De asemenea, s-a precizat că inspecția fiscală încetează numai
pentru obligațiile și perioadele fiscale care au făcut obiectul sesizării;
 Extinderea duratei de efectuare a inspecției fiscale pentru contribuabilii
nerezidenți, de la 45 de zile la 180 de zile, având în vedere că ANAF a semnalat că
este dificil, din punct de vedere practic, să realizeze inspecția fiscală la
contribuabilii nerezidenți în cele 45 de zile;
 Reglementarea unei noi condiții de suspendare a termenului de prescripție în
situația în care intervine decesul unei persoane fizice la care se află în derulare o
acțiune de inspecție fiscală. Astfel, se propune ca termenul de prescripție a
dreptului de stabilire a creanțelor fiscale să se suspende pe perioada cuprinsă între
data decesului persoanei fizice la care era în curs de desfășurare o acțiune de
inspecție fiscală și data luării la cunoștință că există sau nu succesori, după caz;
 Reglementarea expresă a faptului că, pentru debitorii care trebuie să achite
obligațiile fiscale administrate de organul fiscal central într-un anumit termen
pentru a se menține autorizația, acordul ori alt act administrativ similar:
- eșalonarea la plată se acordă doar cu condiția constituirii garanțiilor prevăzute la
art. 193 alin. (6) lit. a) și/sau b), după caz, din Codul de procedură fiscală;
- eșalonarea la plată în forma simplificată nu poate fi accesată de aceștia, însă au
posibilitatea să beneficieze de eșalonarea la plată cu constituire de garanții, în
condițiile legii;
 S-a prevăzut expres posibilitatea declarării stării de insolvabilitate a debitorilor
care dețin în proprietate bunuri a căror valoare este mai mică de 2% din cuantumul
obligațiilor fiscale restante.
C. Simplificarea procedurilor de administrare a creanțelor fiscale
 S-a reglementat ca actul administrativ fiscal emis în formă electronică să se
comunice de către organul fiscal central contribuabililor/plătitorilor înrolați în
sistemele dezvoltate de Ministerul Finanțelor/ANAF sau de către organele fiscale
locale prin mijloacele electronice de transmitere la distanță. Actul emis sub

68
 această formă se consideră comunicat la data punerii la dispoziția
contribuabilului/plătitorului prin aceste mijloace electronice;
 S-a menționat faptului că, în relația contribuabilului cu organele de inspecție
fiscală pot fi utilizate, de comun acord, și mijloacele electronice de comunicare la
distanță;
Corelarea prevederilor Codului de procedură fiscală cu alte acte normative
 Pentru asigurarea recuperării fără întârziere a ajutoarelor de stat sau de minimis
stabilite prin decizii de recuperare emise, după caz, de Comisia Europeană, de
entitățile ce dețin calitatea de furnizor sau de administrator de ajutoare de stat
sau de minimis ori de Consiliul Concurenței, se reglementează modificarea ordinii
stingerii prevăzute la art.165 din Codul de procedură fiscală în sensul stingerii cu
prioritate a acestor sume și a dobânzilor aferente;
 Precizarea că, pe lângă ajutoarele de stat de recuperat și fondurile europene, nu
intră sub incidența eșalonării la plată și ajutoarele de minimis care se supun
regulilor stabilite prin regulamente europene ce prevăd recuperarea acestor
obligații cu operativitate și în integralitatea lor, inclusiv a accesoriilor aferente
acestor obligații
 S-a clarificat faptul că, în raport cu termenele reglementate pentru menținerea
eșalonării la plată, sumele stabilite, după caz, prin decizie de recuperare a
ajutoarelor de stat sau de minimis emisă de către Comisia Europeană, entitățile ce
dețin calitatea de furnizor sau administrator de ajutor de stat sau minimis ori
Consiliul Concurenței, inclusiv dobânzile aferente datorate de la data plății
ajutorului până la data recuperării trebuie achitate în termen de 3 zile de la data
comunicării acestei decizii;
 Menționarea expresă că în cazul recuperării ajutoarelor de stat sau de minimis
executarea silită prin poprire și/sau sechestru asupra bunurilor mobile sau imobile
poate începe oricând după comunicarea somației, fără a fi necesară împlinirea
termenului de 15 zile prevăzut la art.230 din Codul de procedură fiscală.

4.2. SCURTĂ CARACTERIZARE A POLITICII FISCALE PE PERIOADA 2021-2024,

PRINCIPALELE OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU
Printr-o politică fiscal-bugetară consistentă, se vizează consolidarea rolului strategic al
statului la nivel macroeconomic. Asigurarea stabilității macroeconomice, a investițiilor
publice cu efecte de multiplicare și menținerea unei datorii guvernamentale la un nivel
sustenabil vor permite reintrarea României în grupul țârilor cu finanțe publice "sănătoase"
până la sfârșitul anului 2024. De asemenea, noua paradigmă economică a României va
asigura sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung. În acest sens va avea
loc și o reformă a marilor sisteme ce oferă servicii publice și, corespunzător acestora, o
reformă a cheltuielilor publice. Prin creșterea transparenței și predictibilității în
domeniul fiscal-bugetar, va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum și a
consumatorilor. Creșterea economică sustenabilă și echilibrată va permite creșterea
standardului de viață al cetățenilor, iar sistemul fiscal-bugetar va fi adaptat la evoluția
economiei, astfel încât să faciliteze creșterea economică.
Principalele obiective ale politicii fiscale avute în vedere pe termen mediu vizează în
principal următoarele aspecte:
- Implementarea măsurilor cuprinse în Programul de guvernare 2021-2024, pe măsură ce
spațiul fiscal-bugetar va permite, precum și a celor din PNRR;

69
- Continuarea perfecționării legislației pentru a corespunde criteriilor de armonizare cu
legislația comunitară, prin transpunerea în legislația națională a măsurilor adoptate la
nivel european, inclusiv din domeniul de impozitare a întreprinderilor. Sunt avute în
vedere și inițiativele propuse de Comisia Europeană în cadrul „Planului de acțiune pentru
o fiscalitate echitabilă și simplificată în sprijinul strategiei de redresare” care au ca scop
reducerea sarcinilor administrative la nivelul statelor membre și al contribuabililor,
precum și simplificarea prevederilor legislative și a obligațiilor de înregistrare și raportare
în domeniul TVA;
- Îmbunătățirea și simplificarea legislației fiscale, ca urmare a dialogului cu mediul de
afaceri;
- Perfecționarea legislației în funcție de fenomenele evazioniste, în vederea contracarării
acestora, prin instituirea de măsuri de combatere a practicilor de evitare a obligațiilor
fiscale, în funcție de practicile identificate.
Diminuarea fenomenului de evaziune fiscală este foarte importanta și reprezintă un
aspect firesc în continuarea demersurilor operative cuprinse în programul de guvernare
cu privire la prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Astfel, este de menționat că în cuprinsul programului de guvernare 12 se regăsesc o serie
de măsuri operative privitoare la prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, măsuri ce se
circumscriu sferei de activitate a Agenției Naționale de Administrare Fiscală 13 și în funcție
de care, prin operaționalizarea lor, poate să apară necesitatea inițierii unor demersuri
legislative în scopul îmbunătățirii cadrului legal incident.
- Implementarea unui sistem obligatoriu de facturare electronică care să asigure
creșterea eficienței și eficacității în colectarea impozitelor și taxelor, precum și
prevenirea și combaterea fraudei/a evaziunii în domeniul TVA, cu obținerea în prealabil a
unei măsuri speciale de derogare de la prevederile Directivei 2006/112/CE privind
sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.
Precizăm totodată faptul că, în cadrul reuniunii din 08 octombrie 2021, Cadrul Incluziv al
OECD – BEPS a adoptat Declarația de consens și Planul detaliat de implementare al
măsurilor vizate de Pilonul Unu și Pilonul Doi din planul BEPS, la care România a
aderat.
Pilonul Unu vizează următoarele aspecte:
- întreprinderile multinaționale care vor intra în domeniul de aplicare al Pilonului I sunt
cele având o cifră de afaceri globală mai mare de 20 de miliarde de euro și profitabilitate
(profit înainte de impozitare/total venituri) mai mare de 10%.

12
•dezvoltarea şi consolidarea compartimentului din cadrul ANAF care verifică preţurile de transfer în
scopul reducerii substanţiale a acestei practici de evaziune fiscală;
•orientarea verificărilor, în mod prioritar, către firmele cu cel mai ridicat risc fiscal (cele implicate în
evitarea sau evaziunea în plata taxelor);
•creşterea colectării veniturilor din accize, TVA şi taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu
risc fiscal ridicat şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu
mărfurile de contrabandă. Eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerţului electronic;
•Va fi accelerată digitalizarea ANAF şi astfel va creşte baza de colectare şi va fi prevenită evaziunea fiscală.
utilizarea unui nou model de estimare a decalajului fiscal privind TVA, dezvoltat pe sectoarele economice
de activitate, de tip TOP-DOWN, pentru a asigura realizarea de acţiuni concentrate de prevenire şi
combatere a evaziunii în aceste sectoare
•Operaţionalizarea/aprobarea planului de acţiune comun între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi
Inspecţia Muncii pentru a preveni şi a limita fenomenul evaziunii privind munca la gri/negru
13
Conform art.2, alin.(2) din HG nr.34/2009, MF îndeplinește funcția de combatere a evaziunii fiscale,
exercitată prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate

70
- excluderea de la aplicarea Pilonului Unu a unor activități precum exploatarea resurselor
naturale și a domeniului serviciilor financiare reglementate.
- Pilonul Unu se concentrează asupra stabilirii unui nexus și a unor reguli de alocare a
profitului care să permită impozitarea veniturilor obținute de companii în jurisdicții acolo
unde acestea nu au prezență fizică dar desfășoară activități economice, în condițiile în
care întreprinderea multinațională obține în jurisdicția respectivă venituri mai mari de 1
milion de euro. Pentru jurisdicțiile în care PIB-ul este mai mic de 40 de miliarde de euro,
limita veniturilor a fost stabilită la 250.000 de euro.
Prin Declarația Cadrului Incluziv adoptată, din punct de vedere al Pilonului Unu, s-au
convenit următoarele:
1) procentul de profit rezidual, definit ca profit care depășește 10% din totalul
veniturilor, care urmează a fi alocat către jurisdicțiile de piață, folosind o cheie de
alocare bazată pe cuantumul veniturilor, a fost stabilit la 25%.
2) introducerea unui mecanism de prevenire și combatere a disputelor între țâri
privind Suma A și aspecte referitoare la Suma A care să aibă caracter opțional și nu
obligatoriu pentru jurisdicții în curs de dezvoltare care nu au sau au foarte puține
cazuri de proceduri amiabile cu autoritățile fiscale ale altor state.
3) coordonarea termenilor de aplicare a Pilonului Unu cu suspendarea/abrogarea
măsurilor unilaterale luate de diferite jurisdicții în vederea impozitării economiei
digitale.
Pentru implementarea Pilonului Unu, se va elabora de către OECD o Convenție
Multilaterală (CM), prin intermediul căreia se vor aplica mai multe măsuri, precum
implementarea Sumei A sau abrogarea taxelor asupra serviciilor digitale introduse de
anumite jurisdicții. Convenția Multilaterală va conține regulile necesare determinării și
alocării Sumei A, eliminării dublei impuneri, ca și pentru o administrare fiscală eficientă
și simplificată, pentru schimbul de informații, ca și pentru instituirea unui mecanism
pentru prevenirea și soluționarea disputelor într-o manieră obligatorie pentru toate
jurisdicțiile, asigurând astfel consistență, certitudine și eficiență în aplicarea aspectelor
privind Pilonul Unu.
Textul Convenției Multilaterale este în curs de elaborare la nivelul OECD astfel încât
Convenția Multilaterală să fie deschisă pentru semnare, după ce va fi finalizată.
În procesul aderării la Convenția Multilaterală, jurisdicțiile participante, inclusiv România
vor trebui să-și modifice legislația internă cu scopul implementării principiilor de
realocare a profitului, conform Sumei A.
● Pilonul Doi (propunerea GloBE) ia în considerare stabilirea unui set de reguli pentru a
aborda provocările fiscale rezultate din procesul de digitalizare a economiei.
OECD a finalizat o reformă majoră a sistemului internațional de taxare care va asigura,
începând cu sfârșitul anului 2023, plata de către marile grupuri multinaționale a unui
nivel minim de impozit, de 15%, pe veniturile care se realizează în fiecare jurisdicție în
care își desfășoară activitatea.
Au fost aprobate Regulile Model-Pilon Doi care definesc aria de aplicabilitate, stabilesc
mecanismele regulilor GloBE care includ reguli pentru determinarea cotei efective de
impozitare (ETR) pe bază jurisdicțională și excluderile relevante, care au la bază
substanța economică a veniturilor (carve-out).
Componentele principale convenite pentru Pilonul Doi (Regulile GloBE), având drept scop
combaterea planificării fiscale, sunt:

71
(i) Regula de includere a veniturilor (IIR), care impune un impozit suplimentar unei
entități-mamă în ceea ce privește veniturile cu impozitare redusă ale unei entități
constitutive; și
(ii) Regula profiturilor subimpozitate (UTPR), care presupune nedeductibilitatea unei
cheltuieli sau care necesită o ajustare echivalentă în legislația internă, rezultând o
cheltuială suplimentară cu impozitul pe profit, în măsura în care veniturile cu impozitare
redusă ale unei entități constitutive nu sunt supuse impozitării conform regulii IIR.
Astfel, s-a considerat că includerea în legislația UE a Acordului OECD privind impozitarea
minimă efectivă ar fi esențială pentru combaterea evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii
fiscale, prevenind în același timp uniformizarea la un nivel inferior cu o concurență
fiscală nesănătoasă între țări. În acest sens, Comisia Europeană a propus o directivă care
asigură transpunerea regulilor la nivel European, prin asigurarea unei rate efective
minime de impozitare pentru activitățile globale ale marilor grupuri multinaționale.
Potrivit ultimelor evoluții în ceea ce privește propunerea de directivă privind asigurarea
unui nivel minim de impozitare pentru grupurile multinaționale din UE, s-a susținut
modificarea termenului inițial prevăzut pentru transpunerea în legislația națională, până
la data de 31 decembrie 2023.

Principalele măsuri de politică fiscală și impactul acestora pe orizontul 2023-2025

În domeniul impozitului pe profit/ impozitului pe veniturile microîntreprinderilor/
impozitului specific unor activități
Astfel cum prevede Programul de guvernare 2021-2024, începând cu 1 ianuarie 2023 se
va realiza o revizuire a cadrului fiscal, obiectiv asumat și prin PNRR, sens în care se are în
vedere implementarea de măsuri fiscale, precum:
- revizuirea sistemului de impozitare a profiturilor pentru a contribui la promovarea și
păstrarea unei creșteri economice sustenabile;
- continuarea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de impozitare
pentru microîntreprinderi, în funcție și de rezultatele analizei realizate în acest scop;
- simplificarea sistemului de impozitare pentru a fi mai eficient, transparent și echitabil,
până în 2024, prin punerea în aplicare a recomandărilor rezultate din analizele asupra
sistemului de impozitare din România.

Evidențiem, totodată, și transpunerea în legislația națională, până la data de 31

decembrie 2023, a directivei privind asigurarea unui nivel minim de impozitare pentru
grupurile multinaționale din UE, în măsura în care va fi adoptată la nivel UE.
Suplimentar, menționăm și următoarele măsuri:
- prelungirea suspendării regulilor fiscale aplicabile în ceea ce privește scăderea din
impozitul pe profit a cheltuielilor efectuate pentru educația timpurie până la 31
decembrie 2023;
- abrogarea, începând cu data de 1 ianuarie 2023, a impozitului specific unor activități
prevăzut de Legea nr. 170/2016, cu completările ulterioare.

În domeniul impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii:

În Programul de Guvernare 2021 – 2024 se prevede revizuirea Codului fiscal prin
implementarea următoarelor măsuri:
72
- reintroducerea stopajului la sursă, abordarea reducerii fiscalității pe muncă, mai ales în
zona veniturilor mici;
- crearea unui mediu fiscal prielnic dezvoltării și sprijinirii mediului antreprenorial în
domeniul turismului;
- asigurarea unui tratament fiscal diferențiat în funcție de comportamentul fiscal al
contribuabililor și aplicarea graduală a unor măsuri specifice de către organele fiscale;
- prelungirea suspendării prevederilor introduse prin Legea nr. 239/2020, referitoare la
neimpozitarea si neincluderea in baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale a
avantajelor acodate angajaților pentru cheltuielile cu educația timpurie, precum și
analizarea soluțiilor pentru a se putea da eficienţă reglementării ;
- facilități fiscale pentru întreprinzătorii care oferă lucrătorilor anumite beneficii
favorabile familiei (de exemplu, decontare cheltuieli creșă sau învățământ etc.);
-revizuirea distorsiunilor și lacunelor din legislația fiscală, asigurându-se corectitudinea și
echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării;
- acordarea de facilități fiscale la plata obligațiilor fiscale pentru bunii plătitori;
- extinderea facilităților pentru plata impozitelor și a taxelor prin platforma Ghişeul.ro.
De asemenea, astfel cum s-a avut în vedere prin Planul Național de Redresare și
Reziliență, se vor implementa măsurile fiscale care au în vedere îmbunătățirea structurii
sistemului fiscal/legislației fiscale din România astfel încât acesta să contribuie la
promovarea și menținerea unei creșteri economice durabile, cu accent pe:
- eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește
impozitul pe venit și contribuțiile sociale;
- modificarea Codului fiscal, prin punerea în aplicare a recomandărilor rezultate în urma
revizuirii sistemului fiscal, pentru a se asigura că sistemul fiscal contribuie la promovarea
și menținerea unei creșteri economice durabile. Aceste modificări vor fi introduse
treptat, până în ianuarie 2024;
- reducerea graduală a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul
construcțiilor. Reducerea treptată a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în
sectorul construcțiilor va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028.
În domeniul TVA:
În contextul procesului de armonizare cu legislația comunitară se are în vedere și
transpunerea în legislația națională:
o până la data de 31 decembrie 2023, a prevederilor Directivei (UE) 2020/284
de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea
anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată;

o până la data de 31 decembrie 2024, a prevederilor Directivei (UE) 2020/285

de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA în
ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici și a
Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce privește cooperarea
administrativă și schimbul de informații în scopul monitorizării aplicării
corecte a regimului special pentru întreprinderile mici;
o până la data de 31 decembrie 2024, a prevederilor Directivei (UE) 2022/542
de modificare a Directivelor 2006/112/CE și (UE) 2020/285 în ceea ce
privește cotele taxei pe valoarea adăugată.

73
În domeniul accizelor:
 A fost stabilit un calendar de creștere graduală a nivelului accizelor pentru
produsele din grupa ”Tutun prelucrat” și pentru produsele supuse accizelor
nearmonizate.
 În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023, inclusiv, nivelul accizelor pentru benzină
cu plumb, benzină fără plumb și motorină, nu se actualizează cu creșterea prețurilor
de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2021, față de
perioada octombrie 2014 - septembrie 2015.

În domeniul impozitelor și taxelor locale:

- revizuirea sistemului de impozitare a proprietății pentru a contribui la promovarea și
păstrarea unei creșteri economice sustenabile;
- simplificarea sistemului de impozitare a proprietății pentru a fi mai eficient,
transparent și echitabil, până în 2024, prin punerea în aplicare a recomandărilor rezultate
din analizele asupra sistemului de impozitare;
- reducerea graduală a facilităților fiscale din domeniul impozitării proprietății, prevăzute
în Codul fiscal, în funcție și de rezultatele analizei realizate în acest scop;
- acordarea de facilități de către administrațiile locale, de exemplu, loturi pentru
construirea de case, instituirea unor facilități privind taxele și impozitele locale etc.,
măsură pentru care vor fi organizate consultări între ministerele implicate în vederea
stabilirii măsurilor și acordarea de competențe autorităților publice locale;
- acordarea posibilității autorităților administrațiilor publice locale de a sprijini familiile
care au în întreținere copii prin reduceri/scutiri de taxe și impozite, precum și prin
acordarea unor burse școlare complementare pentru elevii care provin din familiile
numeroase, măsură pentru care vor fi organizate consultări între ministerele implicate în
vederea stabilirii scutirilor/reducerilor la plata impozitelor și taxelor locale și acordarea
de competențe autorităților publice locale.
Aceste ultime două măsuri, potrivit Hotărârii Parlamentului României nr. 42/2021 pentru
acordarea încrederii Guvernului, sunt prevăzute a fi realizate de către Ministerul
Finanțelor cu sprijinul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și, totodată
vor fi avute în vedere în contextul recomandărilor formulate de către instituția
independentă care asigură analiza modului în care poate fi îmbunătățită structura
sistemului fiscal/legislației fiscale din România, în scopul implementării măsurilor din
PNRR.

- mil lei
CONȚINUTUL An 2023 An 2024 An 2025 An 2026
PROPUNERII Impact Impact Impact Impact
bugetar bugetar bugetar bugetar
TOTAL IMPACT MĂSURI FISCALE PROPUSE
CODUL FISCAL

Impozitul pe profit

74
 Eliminarea impozitului specific unor
activități

166,06 173,37 181,69 189,86

Reducerea plafonului pentru
microîntreprinderi, de la 1.000.000 euro
la 500.000 euro, instituirea condiției
pentru microîntreprinderi de a avea cel
puțin 1 salariat, eliminarea cotei de
impozitare de 3% 1.040,07 1.126,29 1.210,67 1.301,37

Taxa pe valoarea adăugată

TVA – majorarea cotei reduse de TVA de 1.989,33 2.181,60 2.369,10 2.573,58
la 5% la 9% pentru activitățile de cazare
hotelieră, serviciile de restaurant și de
catering; majorarea cotei reduse de TVA
de la 9% la 19% la băuturile nealcoolice
care conțin adaos de zahăr; aplicarea
cotei reduse de TVA de 5% pentru
achiziția unei singure locuințe a cărei
valoare nu depășește suma de 600.000 lei
Accize și alte taxe speciale
Majorarea nivelului accizelor la alcool și 1.182,18 2.040,09 2.938,94 2.950,89
tutun

Efectele măsurilor avute în vedere asupra mediului de afaceri pe orizontul 2022-

2025:
În domeniul impozitului pe venit și contribuțiilor sociale se va continua îmbunătățirea
legislației fiscale pentru a corespunde unor principii, printre care, din perspectiva politicii
fiscale menționăm simplificarea, transparența, stabilitatea și predictibilitatea.
În ceea ce privește nivelul accizelor aplicabil produselor din tutun, prin adoptarea unui
calendar de creștere graduală a nivelului accizelor se asigură, din perspectiva taxării, o
predictibilitate pe termen mediu asupra activității desfășurate de operatorii economici.
Prin măsurile fiscale întreprinse pentru înlăturarea consecințelor agresiunii ruse
împotriva Ucrainei, pentru anul 2022, prin prevederile art. IX și art. XIII din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 20/2022 privind modificarea și completarea unor acte
normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de sprijin și asistenta umanitară, au
fost instituite reguli fiscale prin care s-a urmărit stimularea contribuabililor plătitori de
impozit pe profit/impozit pe veniturile microîntreprinderilor în acordarea de
bunuri/servicii sau sume reprezentând donații în bani, pentru persoanele afectate de
agresiunea rusă împotriva Ucrainei, în condițiile legii.

Indicatorii bugetari pe anul 2023

Proiecția veniturilor bugetului general consolidat pe perioada 2023-2025 s-a realizat
75
pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referință, precum și a
reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal.
Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile bugetare se vor înscrie pe
un trend ascendent în valoare nominală.
Astfel, în anul 2023 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6
miliarde lei (34,77din PIB), în creștere în valoare nominală pe orizontul de referință,
ajungând în anul 2025 la 614,8 miliarde lei (33,09% din PIB).
Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le înregistrează
contribuțiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA(21,1 %)
sume primite de la UE (13,2% din total venituri), și accize (7,1 % din total venituri).
De remarcat tendința de creștere în anul 2023 în totalul veniturilor bugetare față de
anul 2022 a sumelor provenind de la UE, ce vor avea o contribuție pozitivă la creșterea
economică, banii europeni constituind o sursă de finanțare care degrevează bugetul
național și un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană.

Ponderea veniturilor în total venituri bugetare pe anii 2022-2023

        - milioane lei-
  2022 2023
  % din total Sume % din total Sume
         
 
473.00
Venituri bugetare total 100,0 3 100,0 539.631
Impozit pe profit 5,8 27.228 6,1 33.106
Impozit pe salarii și venit 7,0 33.168 7,0 37.569

Impozite și taxe pe proprietate 1,5 6.921 1,8 9.908

TVA 20,1 95.233 21,1 113.596
Accize 7,6 35.775 7,1 38.510
Impozit pe comerț exterior și tranzacțiile
internaționale 0,4 2.125 0,4 2.362
Alte venituri fiscale 6,2 29.558 4,4 23.745
Contribuții asigurări sociale 29,9 141.660 30,1 162.194
Venituri nefiscale 9,1 42.906 8,5 45.963
Venituri din capital 0,3 1.457 0,3 1.379
Sume primite de la UE 12,0 56.971 13,2 71.299

76
 Structura veniturilor bugetare în anul 2022
% în total venituri

Sume primite de la UE; 12.0 Impozit pe profitImpozit pe salarii

; 5.8 si venit; 7.0

Venituri din capital ; 0.3 Impozite si taxe pe pro-

prietate ; 1.5

Venituri nefiscale
; 9.1 TVA
; 20.1

Accize ; 7.6
Contributii asigurari
sociale; 29.9 Impozit pe comert exterior si
tranzactiile
Alte venituri fiscale ; 6.2 internationale
; 0.4

Structura veniturilor bugetare în anul 2023

% în total venituri
Impozit pe salarii si venit;
Sume primite de la UE; 7.0
13.2 Impozit pe profit ; 6.1

Venituri din capital ; 0.3 Impozite si taxe pe pro-

prietate ; 1.8

Venituri nefiscale
; 8.5
TVA
; 21.1

Accize ; 7.1

Impozit pe comert exterior

Contributii asigurari si tranzactiile interna-
sociale; 30.1 Alte venituri fiscale ; 4.4
tionale ; 0.4

4.3 POLITICA DE CHELTUIELI

Măsuri pe termen mediu
 Asigurarea unui nivel sustenabil pentru cheltuielile cu salariile și pensiile în
sectorul public;
 Orientarea resurselor disponibile către investiții publice de antrenare în domeniile:
infrastructură, agricultură și dezvoltarea rurală, energia și tehnologia avansată
susținute, tranziție verde și digitală la care se adaugă resurse din fondurile
europene aferente cadrului financiar 2021-2027 și Mecanismului de redresare și
reziliență.

77
  Reorientarea cheltuielilor de investiții publice în vederea realizării unei treceri
treptate de la investițiile finanțate integral din surse naționale la investiții
cofinanțate din fonduri europene, trăsătura care se constată pe toată perioada de
referință.
 Accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru îmbunătățirea ratei
de absorbție și operaționalizarea PNRR.
 Continuarea finanțării schemelor de ajutor de stat și în perioada 2023-2025, pentru
a contribui la crearea de noi locuri de muncă, realizarea de investiții care
utilizează tehnologii noi, obținerea de produse, servicii, tehnologii inovative, cu
efecte asupra creșterii economice și asigurării stabilității macroeconomice, ceea ce
reflectă o atitudine prietenoasă cu mediul de afaceri.
 Continuarea procesului de eficientizare calitativă a cheltuielilor bugetare prin
creșterea ponderii cheltuielilor cu finanțare din fonduri externe față de cele din
surse naționale, dar și a cheltuielilor de investiții în total cheltuieli bugetare.
Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2023 sunt în sumă de 607,9miliarde lei, în
anul 2025 acestea ajung la 668,7 miliarde lei respectiv 35,99 % din PIB, înregistrând o
tendință de scădere pe orizontul de referință.
Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența
socială, respectiv 11,7 % din PIB în anul 2023, totuși evidențiindu-se o tendință de
scădere fata de anul 2022 și fără să cunoască vârfuri pe orizontul de referința.
Cheltuielile de personal sunt în sumă de 127,6 miliarde lei în anul 2023, ajungând în
anul 2025 la 138,7 miliarde lei, diminuându-se ca pondere în PIB pe orizontul de
referință.
Bunurile și serviciile înregistrează o tendință de scădere pe orizontul de referință, în
timp ce cheltuielile cu dobânzile înregistrează de asemenea o diminuare ca pondere în
PIB pe perioada 2023-2025.
Cheltuielile cu investițiile însumează în anul 2025, 133,2 miliarde lei, cu tendință de
creștere pe orizontul de referință.
Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2023 se situează asistența socială (29.8% din
total cheltuieli), cheltuieli de personal ( 21,0% din total) și cheltuieli de investiții (18,4%
din total). Totuși, în structura cheltuielilor bugetare se constată în anul 2023 o creștere a
ponderii cheltuielilor cu investițiile, diminuare a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, a
cheltuielilor de personal, ceea ce reflectă procesul de eficientizare calitativă a
cheltuielilor bugetare.

78
 Structura cheltuielilor bugetare în anul 2022
Cheltuieli de investitii;
% în total cheltuieli
15.8
Cheltuieli de personal ;
21.4

Alte transferuri ; 10.8

Bunuri si servicii; 12.9

Dobanzi ; 5.2
Asistenta sociala; 31.2
Subventii
; 2.8

79
 Structura cheltuielilor bugetare in anul 2023
% in total cheltuieli Cheltuieli de personal ;
Cheltuieli de investitii; 21.0
18.4

Alte transferuri ; 11.9

Bunuri si servicii; 12.3

Dobanzi ; 4.8
Subventii
Asistenta sociala; 29.8 ; 1.9

4.4 POLITICA DE ADMINISTRARE FISCALĂ

I. Realizările ANAF în perioada ianuarie - octombrie 2022
Activitatea ANAF din primele 10 luni ale anului 2022 a continuat pe linia reformelor
menite să asigure îmbunătățirea activității de administrare fiscală, creșterea capacității
de colectare a veniturilor și reducerea decalajului fiscal. Acesta este un proces de
consolidare pe termen mediu și lung, care necesită timp și eforturi susținute și care
produce modificări structurale progresiv.
Au fost continuate măsurile de reformă și modernizare demarate în anii anteriori, au fost
implementate noi măsuri de eficientizare a activității și, nu în ultimul rând, a fost
asigurată colaborarea eficientă pe plan internațional și deschiderea către bunele practici
adoptate de alte state.
Cadrul strategic
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document strategic dezvoltat în cursul
anului 2021 reprezintă una dintre cele mai mari provocări a ultimilor ani pentru ANAF.
Planul oferă cea mai mare sursă de finanțare nerambursabilă de care organizația a
beneficiat de când a fost înființată - 355,7 milioane de euro, fără TVA, pentru
implementarea unor reforme fundamentale necesare transformării sale.
În egală măsură, PNRR a oferit cadrul de excelență pentru dezvoltarea unei serii de
reforme structurale care vor remodela administrația fiscală și contextul în care aceasta
evoluează. Prin intermediul PNRR se vor realiza măsuri de reformă complexă, de natură
legislativă și organizatorică, care promovează schimbarea, sprijinite de o serie de
investiții în digitalizare cu obiectivul final de modernizare și digitalizare a ANAF, astfel
încât:
 să fie eficientizată colectarea veniturilor la bugetul general consolidat cu
rezultate asupra creșterii ponderii veniturilor în PIB cu 2,5 puncte
procentuale până în trimestrul IV 2025, comparativ cu 2019,

80
  să fie redus decalajul fiscal la TVA cu 5 puncte procentuale până în trimestrul
II 2026, față de nivelul stabilit de Comisia Europeană pentru anul 2019.
În acest context, Agenția și-a stabilit ca principal obiectiv strategic pentru perioada 2021-
2024 transformarea într-o organizație inovativă și care să răspundă provocărilor mediului
extern, care să ofere servicii noi, adaptate diferitelor categorii de contribuabili și care să
faciliteze conformarea fiscală voluntară.
Acest obiectiv se va realiza prin simbioza celor două componente strategice de bază:
digitalizare și gestionarea eficientă a resurselor umane, contribuind la creșterea
accelerată a colectării veniturilor administrate de ANAF, la combaterea eficientă a
evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale.
Capacitatea de colectare a veniturilor la bugetul general consolidat al României se va
îmbunătăți, digitalizarea masivă a sistemului informatic existent fiind o condiție esențială
și necesară în acest proces de consolidare instituțională.
De altfel, criza generată de pandemia COVID-19 a accentuat nevoia de digitalizare, mai
ales în zona de furnizare de servicii digitale către contribuabili, dar și în ceea ce privește
necesitatea de a gestiona volume masive de date și informații pentru o mai bună
înțelegere a contextului economic, a provocărilor de conformare și a dinamicii afacerilor.
În vederea atingerii obiectivului principal, reformele ANAF se concentrează pe:
- dezvoltarea unei relații corecte și transparente cu cetățenii, având în vedere că cei
mai mulți contribuabili sunt de bună credință și doresc să se conformeze;
- eficientizarea colectării veniturilor la bugetul general consolidat și alinierea la media
europeană din această perspectivă, având ca efect creșterea ponderii veniturilor
colectate în PIB.
Reformarea Agenției prin digitalizare, componentă esențială a unui exercițiu strategic
modern, trebuie dublată de o a două componentă de maximă importanță – managementul
eficient al resurselor umane.
Rezultatele-cheie ale ANAF în perioada ianuarie - octombrie 2022
Programul de încasări venituri bugetare alocat Agenției Naționale de Administrare Fiscală
(inclusiv programul aferent activității vamale) pentru primele zece luni ale anului 2022 a
fost de 312.870,11 mil.lei, fiind colectată suma de 312.817,68 mil. lei, ceea ce
reprezintă o creștere cu 21,5% - indice nominal, cu 55,3 mld. lei mai mult decât în
perioada corespondentă din anul 2021 ( 257,5 mld. lei);
În ceea ce privește ponderea în PIB a veniturilor nete colectate în perioada analizată,
aceasta a fost de 22,4 %, respectiv cu 0,6 p.p. peste nivelul din perioada similară a
anului 2021, când s-a înregistrat 21,8 %.
Această creștere a volumului veniturilor bugetare colectate s-a realizat în paralel cu
menținerea ritmului accelerat de rambursare a TVA către mediul economic (creștere atât
valoric de la 20,2 mld. lei în 10 luni 2021 la 23,3 mld. lei în 10 luni 2022 / plus 3,1
mld. lei, cât și numeric de la 92.206 deconturi soluționate în cumulat zece luni 2021 la
95.497 deconturi soluționate în aceeași perioadă a anului 2022).

Principalele măsuri implementate în anul 2022

Anul 2022 este un an extrem de important pentru proiectele de digitalizare cuprinse în
PNRR, derularea procedurilor de achiziții publice pentru acestea fiind pasul cheie din
această perioadă.

81
Încă din prima parte a anului 2022 s-au realizat pași importanți pentru atingerea
obiectivelor propuse pentru anul 2022. Astfel, trei dintre țintele și jaloanele stabilite prin
decizia de implementare PNRR a Consiliului Uniunii Europene au fost atinse, fiind
îndeplinite înainte de termenul limită prevăzut.
 Jalon PNRR 191 - Intrarea în vigoare a cadrului legal necesar înrolării
contribuabililor persoane juridice în SPV (termen: trim. I 2022, realizat încă din
anul 2021);
 Ținta PNRR 192 - Contribuabili persoane juridice înrolați suplimentar în SPV
(valoarea de pornire 509.679, țintă 1.009.679, termen: trim. IV 2022, realizat din
luna august 2022);
 Jalon PNRR 195 - Operaționalizarea Planului comun de acțiune al ANAF și al
Inspecției Muncii pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a muncii
la gri/la negru (termen: trim. I 2022, realizat încă din februarie 2022);
 Ținta PNRR 221 - Numărul de case de marcat conectate la sistemul IT al ANAF,
care vizează conectarea a 600.000 de case de marcat la sistemul IT al ANAF pentru
trimestrul IV 2022, a fost îndeplinită încă din trimestrul II. La data de 31.10.2022
figurau ca fiind conectate 632.293 aparate de marcat fiscale electronice/case de
marcat.
Prin implicarea structurilor teritoriale care au competență în domeniul incident
aparatelor de marcat se întreprind demersurile necesare în vederea impulsionării
operatorilor economici de a-și îndeplini obligația privind conectarea aparatelor de marcat
electronice fiscale la sistemul informatic național, iar numărul aparatelor de marcat
electronice fiscale neconectate la sistemul informatic, este monitorizat în mod constant
prin intermediul situațiilor generate de către Centrul Național pentru Informații
Financiare.
În plus, având în vedere bunele practici internaționale dar și evoluția economico - socială
din ultimii ani, ANAF a venit în sprijinul contribuabililor prin implementarea unor măsuri
cuprinse în planuri anuale de acțiune, precum:
 „Planul operațional de recuperare a veniturilor” (PORV 2020 - 2021), plan elaborat în
contextul impactului economic și fiscal al situației generate de pandemia SARS-Cov-2.
Principalele provocări abordate în cuprinsul Planului au vizat asigurarea sprijinului
pentru contribuabilii aflați în dificultate, menținerea nivelului de conformare fiscală
și asigurarea siguranței operațiunilor, pentru personal și contribuabili, împotriva
riscurilor pentru sănătate.
 “Planul operațional privind consolidarea administrării veniturilor bugetare, pentru
anul 2022”. Acesta este structurat în 5 obiective principale, fiecare dintre ele
incluzând o serie de măsuri operaționale:
 Obiectiv I - Dezvoltarea serviciilor pentru contribuabili. Consolidarea relației de
parteneriat cu contribuabilii pentru serviciile prestate;
 Obiectiv II - Soluții digitale integrate. Transformarea digitală a ANAF prin soluții
digitale integrate, care utilizează la maximum datele și informațiile disponibile;
 Obiectiv III - Creșterea conformării voluntare;
 Obiectiv IV - Intensificarea acțiunilor privind combaterea evaziunii fiscale;
 Obiectiv V - Managementul resurselor umane.

82
Dintre cele mai importante măsuri adoptate în anul 2022 ca urmare a implementării
POCAV, distinct pe cele 5 obiective, amintim:
Obiectivul 1: Dezvoltarea serviciilor pentru contribuabili. Consolidarea relației de
parteneriat cu contribuabilii pentru serviciile prestate
Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale,
este un deziderat ce va asigura sustenabilitatea sistemului fiscal pe termen lung, va
îmbunătăți eficiența ANAF și va stimula cererea de servicii digitale. Încă înainte de
declanșarea pandemiei a devenit evidentă necesitatea de a muta interacțiunea cu
contribuabilii înspre serviciile oferite la distanță.
Un prim pas important realizat pentru atingerea obiectivelor propuse pentru anul 2022,
intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice
în SPV (Spațiul Privat Virtual), programat pentru trimestrul I 2022, a fost îndeplinit, în
avans, în anul 2021. Astfel, începând cu data de 01 martie 2022, transmiterea
documentelor de către persoanele juridice, asocierile și alte entități fără personalitate
juridică, PFA-urile, profesiile liberale, întreprinderile individuale și întreprinderile
familiale, către organul fiscal central, se va realiza exclusiv prin intermediul Spațiului
Privat Virtual. Astfel, a fost îndeplinit JALONUL 191, prevăzut în planul de
implementare al PNRR la nivelul ANAF.

La data de 31.10.2022 figurau înregistrate în SPV 1.056.776 persoane juridice și alte

entități asociate acestora, cu 47.097 peste ținta asumată. Astfel, a fost depășită ținta
PNRR 192 - Creșterea gradului de utilizare a Spațiului Privat Virtual (SPV).
Pentru a veni în sprijinul contribuabililor , administrația fiscală oferă asistență în vederea
accesării serviciilor disponibile pe portalul instituției, prin intermediul serviciului chat ,
care este operațional începând cu data de 22.11.2021, sesiunile chat fiind monitorizate
prin aplicația specifică. De asemenea, s-a realizat extinderea gamei de servicii oferită
în sistem self-service prin intermediul IVR (Sistem de Răspuns Vocal Interactiv), pentru
a fi oferite informații pre-înregistrate pentru următoarele domenii: Spațiul Privat Virtual,
programare online, evitarea dublei impuneri, calendarul obligațiilor fiscale și modalități
de efectuare a plăților către ANAF. Solicitările de informații în sistem self-service prin IVR
sunt monitorizate prin aplicația specifică Call-center, meniul IVR și mesajele de informare
fiind actualizate în funcție de necesități.
Totodată, începând cu luna martie 2022 a fost extinsă posibilitatea de transmitere a
solicitărilor contribuabililor prin intermediul Formularului de contact la nivelul tuturor
structurilor existente în administrațiile fiscale care desfășoară activități cu contribuabilii.
Măsura de reformă referitoare la ”Implementarea unui serviciu webinar dedicat
asistenței contribuabililor” aferentă jalonului PNRR 216 - Serviciile digitale și
sistemele electronice critice sunt operaționale, a fost realizată. De la lansarea
serviciului în luna mai 2022 până la 30 septembrie 2022 s-au desfășurat 40 seminare web
la care au participat 5.800 persoane. Lista lunară a seminarelor web se regăsește pe site-
ul ANAF la secțiunea Asistență contribuabili – Servicii oferite contribuabililor.
În anul 2022, au continuat demersurile pentru crearea unui nou serviciu dezvoltat în
mediul digital, disponibil la nivel național și în timp real pentru a facilita accesul
populației la cumpărarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului sau
sechestrate în materie penală și fiscală pe care ANAF le oferă la vânzare în procedurile
de valorificare ale acestora. Astfel, a fost realizată fișa proiectului „Digitalizarea
activității de valorificare – informatizarea și eficientizarea activității de valorificare a
bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului și a bunurilor
sechestrate în activitatea de executare silită a creanțelor bugetare”, măsură asumată
83
prin PNRR, Jalonul 218 - Inițierea digitalizării activităților de valorificare și executare
silită, prin crearea unei platforme de licitații on-line pentru valorificarea bunurilor
imobile și a celor mobile cu valoare semnificativă.

Obiectivul 2: Soluții digitale integrate - transformarea ANAF într-o instituție

performantă și inteligentă cu soluții digitale integrate, prin utilizarea optimă a datelor
și informațiilor disponibile.
În domeniul digitalizării ANAF, realizarea celor mai importante ținte din PNRR cu orizont
de timp, anul 2025, este strict condiționată de implementare proiectelor de digitalizare
(sistemul de date integrate - platforma Big Data, sistemul informatic pentru
administrarea contribuabililor persoane juridice SFERA etc.) care vor determina
operaționalizarea managementului integrat al riscurilor, asigurându-se astfel o analiză de
risc țintită și o selectare eficientă a contribuabililor.
Totodată, în primele 9 luni ale anului 2022 s-au înregistrat progrese semnificative privind
implementarea a 6 proiecte, respectiv:
 Fișierul Standard de Control Fiscal (Standard Audit File for Taxation) - sistem
operațional din 01.01.2022 (dată care reprezintă și începerea termenului de depunere
pentru marii contribuabili, cu o perioadă de grație de 6 luni)
La 30 aprilie 2022 a fost finalizat contractul de servicii pentru “dezvoltarea sistemului
SAF-T, integrare, testare și implementare în producție”.
 Proiectul “Dezvoltarea Sistemului informatic One Stop Shop (OSS_RO)”- sistem
operațional conform reglementărilor la nivel UE din 01.07.2022
Mini-ghișeul unic (MOSS) a fost extins pentru a deveni un ghișeu unic (One Stop Shop –
OSS) începând cu 01.07.2021, acoperind o gamă mai largă de servicii prestate și bunuri
livrate.
La 01 aprilie 2022 a fost disponibil pe portalul ANAF și modulul de preînregistrare a
contribuabililor în OSS.
 Proiectul “e-Factura – sistem obligatoriu de facturare electronică” - sistem
operațional din luna noiembrie 2021
Proiectul a fost demarat în luna martie 2020 de către MF și ANAF, în vederea eficientizării
colectării impozitelor și taxelor, vizând în principal îmbunătățirea și consolidarea gradului
de colectare a TVA și prevenirea/combaterea evaziunii fiscale.
În perioada 01.04 - 30.06.2022 a fost realizată testarea pentru livrările de produse cu risc
fiscal ridicat (categorie indicată prin OUG nr.130/2021), prin care s-a prevăzut
posibilitatea de raportare în Sistemul RO e-Factura a facturilor care conțin produse cu risc
fiscal ridicat comercializate în relația B2B (business to business). Începând cu 1 aprilie
2022 (prin OUG nr. 131/2021) a fost introdusă obligația unităților afiliate de a transmite
facturile emise către titularii voucherelor de vacanță și în sistemul național privind
factura electronică RO e-Factura, contribuind la combaterea evaziunii fiscale în domeniul
produselor cu risc fiscal ridicat și o mai bună urmărire a modului de utilizare a
voucherelor de vacanță.
 Proiectul „Servicii de dezvoltare software pentru reproiectarea și optimizarea
sistemului informatic – VIES_RO (Value Added Tax Information Exchange System)"
Proiectul a fost demarat în luna decembrie 2021 și are ca obiect - servicii de analiză,
reproiectare, migrare și optimizare, dezvoltare, testare, implementare, mentenanță
corectivă, adaptivă și evolutivă a sistemului, elaborarea documentației specifice
sistemului informatic VIES_RO.
84
Demersurile sunt concentrate în continuare pe dezvoltarea software.
Este necesară accelerarea activității de dezvoltare tehnică din partea Prestatorului,
care a luat măsuri specifice în acest sens prin alocare suplimentară de resurse. Se
continuă activitatea de monitorizare.
 Proiectul „Servicii de dezvoltare software pentru extinderea sistemului - AEOI_RO
(Automatic Exchange of Information) cu funcționalități specifice DAC3/BEPS5 și DAC6
și asigurarea mentenanței sistemului AEOI_RO”
Proiectul a fost demarat în luna decembrie 2021 și vizează dezvoltarea unei aplicații
informatice dedicate prin care datele privind tranzacțiile transfrontaliere primite atât de
la nivel național cât și european să poată fi vizualizate, descărcate, analizate și
valorificate în cadrul analizei de risc. În primele șase luni ale anului 2022, au fost
derulate activități specifice managementului de proiect. De asemenea, au fost analizate
criteriile implementării, în cadrul sistemului informatic AEOI_RO, a cerințelor
intracomunitare, internaționale și naționale specifice DAC3/BEPS5 și DAC6 și a impactului
funcțional/tehnic al acestora asupra întregului sistem.
 Proiectul “Creșterea capacității administrative a MF și a instituțiilor subordonate în
vederea îmbunătățirii interacțiunii cu cetățenii și cu mediului de afaceri pentru
obținerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF”
Până la 30 iunie 2022 au fost derulate activități de pregătire pentru achiziția produselor și
serviciilor pentru implementarea platformei integrate, în baza analizei și specificațiilor
tehnice/funcționale dezvoltate prin contractul de servicii „pentru realizarea analizei
generale a stării de fapt a sistemului informatic actual și definirea în detaliu a
cerințelor aferente adoptării noului cadru procedural și informațional (infrastructura IT)
în vederea dezvoltării portalului ANAF pentru îmbunătățirea interacțiunii cetățenilor și
mediului de afaceri”.
În prezent se derulează procedura de achiziție publică.

Obiectivul 3 : Creșterea conformării voluntare

Pentru creșterea conformării voluntare la îndeplinirea obligațiilor fiscale au fost
continuate demersurile de simplificare a formularelor și transpunerea în format electronic
a acestora. Calendarul implementării formularisticii în format electronic este actualizat
periodic în funcție de stadiul dezvoltărilor informatice și etapele premergătoare,
(elaborare reglementări legislative, analiză, dezvoltare specificații funcționale și
transmitere către Centrul Naţional pentru Informații Financiare a cererilor de schimbare
conform procedurii de sistem - PS40), până în prezent fiind digitalizate 54 de formulare
iar 55 de formulare sunt în curs de dezvoltare, astfel:
• 13 formulare se află în procedura de testare/dezvoltare aplicație;
• 26 formulare au termen de implementare stabilit de CNIF până la finele anului curent;
• 16 formulare fac obiectul unor demersuri suplimentare în vederea stabilirii unui canal
electronic de comunicare.
Au fost implementate 3 proiecte pilot, respectiv:
 proiectul - pilot ”Venituri realizate de contribuabili persoane fizice din cedarea
folosinței bunurilor”,
 proiectul - pilot "Venituri realizate de contribuabili - persoane fizice din meditații /
activități educaționale și alte forme de învățământ" și

85
 proiectul - pilot ”Venituri realizate de contribuabili-persoane fizice din prestarea unor
activități de înfrumusețare/întreținere”,
care fac parte integrantă din proiectul cadru ”Dezvoltarea de instrumente în vederea
creșterii conformării fiscale”- 20RO02, finanțat prin instrumentul pentru Asistență
Tehnică de la nivelul Comisiei Europene.
Un rezultat important al acestui proiect l-a reprezentat elaborarea “Strategiei de
creștere a conformării voluntare în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor
fizice în România pentru perioada 2023-2025”, aprobată de conducerea ANAF.
Obiectivele Strategiei sunt:
 scăderea decalajului fiscal
 creșterea gradului de conformare la declarare
 creșterea nivelului de încredere al contribuabililor în ANAF
 creșterea veniturilor declarate.
Totodată, în perioada de referință, ANAF a derulat campanii de conștientizare în rândul
contribuabililor cu privire la serviciile pe care ANAF le oferă în vederea facilitării
îndeplinirii obligațiilor fiscale:
 Campanie pentru depunerea Declarației Unice,
 Campanie SPV - instrucțiuni pentru înregistrarea persoanelor fizice și
juridice în SPV
 Campanie Programare Online, Promovarea Sesiunilor Web și a Call-Center-
ului.

Obiectivul 4 : Intensificarea acțiunilor privind combaterea evaziunii fiscale

Pe linia măsurilor de managementul riscurilor și combatere a evaziunii fiscale amintim:
 Reformarea managementului riscului de neconformare fiscală;
Principalele acțiuni realizate în cursul acestui an au vizat continuarea implementării
procesului integrat de management a riscurilor fiscale ca parte integrantă a obiectivelor
strategice asumate de către Agenție, astfel:
• organizarea grupului de lucru destinat implementării proiectului APIC/Big Data - o
platformă complexă ce va permite gestionarea unui volum masiv de date agregate din
sursele interne ale ANAF, precum și din surse externe (structurate și nestructurate) ce va
permite standardizarea procesului de analiză de risc a contribuabililor;
• elaborarea cadrului legal cu privire la definirea subcriteriilor de risc pentru clasificarea
contribuabililor, aplicabil până la finalul trimestrului IV/2022. Proiectul de ordin privind
aprobarea subcriteriilor de risc dezvoltate din criteriile generale prevăzute de art. 7 alin.
(7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și
completările ulterioare, a fost publicat în iulie 2022 pe site-ul ANAF, la secțiunea
“Transparență decizională”, în data de 4 iulie 2022.
În data de 01.08.2022, proiectul de Ordin al Președintelui ANAF a fost comunicat MIPE în
vederea transmiterii către Comisia Europeană pentru consultare. În data de 29 august
2022, Comisia Europeană a transmis o serie de observații referitoare la Cover Note.
Ministerul Finanțelor a transmis cover note actualizat către MIPE în data de 21 septembrie
2022, în vederea înaintării către Comisia Europeană. După consultarea preliminară a COM,
va fi urmată procedura de publicare a OPANAF.

86
Managementul riscurilor de neconformare fiscală are un rol determinant în creșterea
eficienței și eficacității măsurilor întreprinse de ANAF în scopul atingerii obiectivelor
strategice, în special a celor referitoare la creșterea nivelului de conformare fiscală,
reducerea evaziunii fiscale și economiei subterane, reducerea cheltuielilor de
administrare, precum și în scopul modernizării proceselor de activitate și al implementării
celor mai bune practici europene și internaționale.
 Rafinarea modelelor existente de calcul al decalajelor fiscale;
Măsura PNRR de reformă suplimentară - Dezvoltarea unui model alternativ de calcul
al decalajului fiscal al TVA, descompus pe sectoare economice relevante, a fost
îndeplinită. Modelul a fost realizat și implementat la nivelul ANAF în cadrul misiunii FMI
care s-a desfășurat în perioada 5 martie 2021 - 31 martie 2022.
Astfel, modelul “Revenue Administration – Gap Analysis Program” (RA-GAP) furnizează
estimări ale celor două componente ale decalajului fiscal: din neconformarea fiscală și
din aplicarea politicilor fiscale. Utilizarea noului model de estimare asigură realizarea de
acțiuni concentrate de prevenire și combatere a evaziunii în aceste sectoare, fapt care
permite articularea analizei de risc și creșterea eficienței și eficacității Agenției în
colectarea veniturilor din TVA.
 Consolidarea cooperării dintre Agenția Națională de Administrare Fiscală și Inspecția
Muncii pentru a preveni și a limita fenomenul evaziunii privind munca
subdeclarată/nedeclarată;
Jalonul PNRR 195 - Operaționalizarea/aprobarea Planului comun de acțiune al ANAF
și al Inspecției Muncii pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a
muncii la gri/la negru, a fost îndeplinit prin adoptarea în luna februarie 2022 a ”Planului
comun de acțiune privind organizarea controalelor fiscale în cooperare cu inspecția
muncii”.
 Creșterea ponderii numărului de verificări documentare raportate la totalul
acțiunilor de control fiscal efectuate de administrația fiscală la 30% (Ținta PNRR
222);
În perioada ianuarie - octombrie 2022, ponderea medie a desk-auditurilor în totalul
acțiunilor de control a fost de 39,47%.
 Creșterea numărului de inspecții fiscale cu 5% (obiectiv realizat);
 Implementarea Fișierului standard de control fiscal (SAF-T) și realizarea primei
raportări SAF-T pentru marii contribuabili;
Fișierul standard de control fiscal (SAF-T) reprezintă o structură standardizată a
informațiilor relevante pentru controalele fiscale și are ca scop reducerea costului
conformării pentru societăți și va contribui la asigurarea echității în derularea
activităților economice, precum și la îmbunătățirea conformării fiscale voluntare prin
reducerea efortului ambelor părți în ceea ce privește alocarea resurselor umane și
materiale pentru verificările fiscale.
Introducerea SAF-T în România va simplifica relația contribuabililor cu ANAF, întrucât
ANAF va putea derula anumite verificări prin intermediul inspectorului digital, în mediul
electronic, la distanță, fără să mai fie nevoie să efectueze inspecții fiscale la fața locului.
În urma acestor verificări preliminare de la distanță, ANAF va putea lămuri rapid unele
neclarități și se vor restrânge, astfel, numărul de verificări la sediul contribuabilului.
ANAF și-a asumat și este pregătită pentru implementarea în integralitate a sistemului
SAF-T (de altfel, declarațiile D406 au început sa fie depuse de marii contribuabili).
Sistemul de test funcționează în paralel cu sistemul de depunere a declarațiilor D406.

87
Dezvoltarea SAF-T constituie o metodă modernă care sprijină atât contribuabilii să se
conformeze mai ușor și mai ieftin pe termen mediu (după faza inițială de implementare),
cât și autoritățile fiscale să desfășoare controale mai eficiente datorită accesului
instantaneu la informații fiscale și posibilitatea de a acționa imediat, acolo unde este
cazul.
Până în prezent, sistemul a fost operaționalizat pentru marii contribuabili pentru care
raportarea este obligatorie de la 1 ianuarie 2022.
 Sistemul național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc
fiscal ridicat RO e-Transport
În Monitorul Oficial nr. 356/11.04.2022 a fost publicată OUG nr. 41/2022 pentru
instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu
risc fiscal ridicat RO e-Transport. Potrivit ordonanței, utilizatorii au obligația să declare
anticipat în modulul RO e-T aflat pe pagina SPV-ANAF o serie de date referitoare la
furnizorul și beneficiarul implicați în tranzacție, bunurile transportate, autovehiculul
utilizat, locul de încărcare/descărcare a bunurilor.
Sistemul RO e-Transport reprezintă ansamblul de principii, reguli și aplicații informatice
având drept scop monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat pe teritoriul
național, care permite autorităților competente monitorizarea lanțului de aprovizionare,
pe baza unui cod unic de identificare generat de sistem (codul UIT).
RO e-T va cuprinde și elemente de interconectare cu alte sisteme de monitorizare:
camere de luat vederi, instrumente sau dispozitive pentru determinarea cantităților de
produse transportate, precum și orice alte dispozitive specifice de monitorizare a
traficului rutier precum și componente software pentru analiza integrată a datelor.
Acest sistem este gestionat la nivelul Ministerului Finanțelor, prin ANAF și AVR, dar va
include și informații de la autoritățile sau instituțiile publice care dețin date referitoare
la transportul rutier al bunurilor.
În vederea operaționalizării OUG nr.41/2022, a fost adoptat OPANAF nr. 802/2022 privind
stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării
prin Sistemul RO e-Transport, publicat în MO nr. 430 din 3 mai 2022.
De asemenea, a fost adoptat și publicat Ordinul comun al președintelui ANAF și al
președintelui AVR nr. 1.190/4.625/2022 pentru aprobarea Procedurii de utilizare și
funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc
fiscal ridicat RO e-Transport.
 Realizarea și intrarea în vigoare a cadrului legal modificat, incident domeniului de
activitate al structurilor de control fiscal;
Astfel, prin OUG 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, se prevede instituirea
unor măsuri urgente pentru întărirea capacității de urmărire și colectare a sumelor
datorate bugetului de stat pentru livrările de produse cu risc fiscal ridicat, prin
transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura, prin derogare de la prevederile OUG
nr. 120/2021. În acest sens, prin OPANAF nr. 12/06.01.2022 privind stabilirea produselor
cu risc fiscal ridicat, comercializate în relația B2B, au fost stabilite produsele cu risc
fiscal ridicat, comercializate în relația B2B, pentru care se transmit facturile emise în
sistemul național privind factura electronică RO e-Factura.
În vederea mediatizării acțiunilor de combatere a evaziunii fiscale, precum și a
rezultatelor structurii antifraudă, au fost publicate, periodic, pe site-ul ANAF, comunicate
de presă care ulterior au fost preluate de site-urile de știri, astfel creându-se un flux de
percepție pozitivă asupra instituției.
 Asigurarea pe scară largă a interoperabilității cu partenerii instituționali;
88
Au fost realizate activitățile specifice privind încheierea de protocoale cu alte entități
publice deținătoare de date/informații privind contribuabilii, relevante din punct de
vedere fiscal și cu alte instituții/autorități publice în vederea realizării schimbului de
informații în condițiile legii. Astfel, ca urmare a demersurilor specifice derulate în
perioada de referință, au fost încheiate noi protocoale de colaborare între ANAF și
autorități/instituții publice precum: Registrul Auto Român, Direcția pentru Evidența
Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date; Ministerul Investițiilor și Proiectelor
Europene și Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Transporturilor și
Infrastructurii - Autoritatea Română Rutieră.
În perioada ianuarie - octombrie 2022 au fost înrolate în PatrimVen un număr de 977
instituții.
Numărul total al protocoalelor de colaborare în baza cărora au fost transmise
informații pe cale electronică (în formă dematerializată), încheiate de la începutul
anului este de 104.

Obiectivul 5 : Managementul resurselor umane

Principalele realizări în domeniul resurselor umane și formării profesionale din
primul semestru constau în:
 Măsura PNRR de reformă suplimentară - Management eficient al resurselor umane
în contextul digitalizării ANAF
Au fost întreprinse demersuri de identificare a nevoilor de formare profesională și a fost
aprobat Planul anual de formare profesională a personalului din cadrul ANAF, pe anul
2022.
În perioada martie - aprilie 2022 au fost realizate sesiuni de instruire pentru a consolida
gradul de conștientizare și transferul de cunoștințe cu privire la ”Strategia de creștere a
conformării voluntare în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România
și recomandările aferente conformării din perspectiva IpV”. Scopul acestor sesiuni a fost
de-a instrui formatorii ANAF însărcinați cu diseminarea strategiei, liniilor directoare,
noilor proceduri operaționale și procedurilor viitoare pentru utilizarea instrumentelor IT.
În perioada ianuarie - octombrie 2022 au fost realizate un număr de 178 de cursuri pentru
care s-a asigurat un număr de 7.244 de participări la sesiunile de instruire, din care 9
cursuri în domeniul Tehnologiei informației (IT&C), la care au participat 62 de persoane.
Din luna iunie 2022 au început sesiunile de instruire privind implementarea D406 -
„Fișierul Standard de Control - SAF-T" și a aplicației informatice "Inspector Digital”,
prevăzute pentru instruirea unui număr de 3.500 de persoane de la nivelul Agenției cu
atribuții în domeniul inspecției fiscale, în cadrul proiectului ”Consolidarea capacității
Agenției Naționale de Administrare Fiscală de a susține inițiative de modernizare”.
Acțiunile se derulează on line pe platforma Moodle a Școlii de Fiscalitate din cadrul
Direcției generale de organizare și resurse umane. Procesul de formare profesională în
domeniul inspecției fiscale este în desfășurare și are ca obiect principal instruirea privind
sistemul informatic “Fișierul Standard de Control (Standard Audit File - SAF-T).
În cadrul procesului de instruire în domeniul inspecției fiscale s-au desfășurat (în
perioada iunie-august 2022), 78 de sesiuni on-line pe tema “Fișierul Standard de
Control (Standard Audit File - SAF-T)” - Proiect ”Consolidarea capacității Agenției
Naționale de Administrare Fiscală de a susține inițiative de modernizare” și pe tema
aplicației Inspector Digital pentru un număr de 3.729 de angajați din cadrul Agenției, cu
atribuții în domeniul inspecției fiscale.

89
  Înființarea Școlii de Fiscalitate, organizată ca centru de excelență în formarea
profesională a personalului agenției în domeniul fiscal, prin HG nr. 238/16.02.2022,
pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și
funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, precum și pentru modificarea și completarea
Hotărârii Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale
de Administrare Fiscală. Structura este organizată și funcționează la nivel de direcție în
cadrul Direcției generale de organizare și resurse umane.
 Pentru recrutarea externă de personal, ANAF a organizat în luna iunie a.c.
concursuri pentru ocuparea unor funcții publice de execuție pe perioade nedeterminate în
vederea asigurării de personal inclusiv pe zone deficitare sau domenii noi de activitate -
statisticieni, specialiști în IT, econometrie sau în analiza datelor.
Inițiativele prezentate mai sus demonstrează capacitatea de adaptarea a ANAF la
cerințele tot mai ridicate în ceea ce privește transferul spre digital al modului de
raportare către instituțiile statului. Totodată, ele demonstrează capacitatea de aliniere
la bunele practici internaționale și de tranziție către o nouă realitate care nu mai are la
baza “hârtia”.

II. Obiective strategice ale ANAF pe termen scurt și mediu

II.1. Acțiuni prioritare în anul 2023
Obiectivul1: Îmbunătățirea serviciilor oferite - Dezvoltarea unei relații de parteneriat
cu contribuabilii pentru creșterea conformării voluntare
 Derularea de acțiuni proactive în rândul contribuabililor prin:
 oferirea de asistență în domeniul fiscal prin întâlniri ce se vor desfășura în
mediul on-line prin intermediul serviciului webinar;
 elaborarea de ghiduri și alte materiale informative și publicarea lor pe site-
ul ANAF;
 publicarea pe site-ul ANAF a principalelor constatări și consecințe rezultate
din activitatea de control fiscal;
 organizarea de campanii de conștientizare în rândul contribuabililor cu
privire la serviciile pe care ANAF le oferă în vederea facilitării îndeplinirii
obligațiilor fiscale.
 Derularea acțiunilor specifice în cadrul proiectului MFP SIPOCA 739 ”Creșterea
capacității administrative a Ministerul Finanțelor şi a instituțiilor subordonate în
vederea îmbunătățirii interacțiunii cetățenilor și mediului de afaceri pentru
obținerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF”, pentru:
o modernizarea portalului ANAF și a Spațiului Privat Virtual (SPV) pentru
asigurarea unei înalte disponibilități a serviciilor electronice disponibile în
SPV;
o extinderea gamei de servicii oferite în sistem electronic prin SPV;
o extinderea disponibilității serviciilor electronice către beneficiari prin
realizarea variantelor portalului ANAF adaptate la dispozitive de tip
smartphone şi tabletă;
o dezvoltarea unor aplicații pentru platformele Android și IOS prin care sunt
accesibile anumite servicii furnizate prin SPV;

90
 o introducerea de modalități noi de autentificare în sistem prin dispozitive
mobile;
 Creșterea numărului de servicii destinate contribuabililor persoane juridice,
disponibile online;
 Simplificarea formularelor, finalizarea transpunerii în format electronic a acestora
și eliminarea obligațiilor de raportare, acolo unde este posibil;
 Derularea de proiecte privind creșterea conformării voluntare în domeniul
impozitului pe venit;

Obiectivul 2: Soluții digitale integrate - Transformarea digitală a ANAF prin soluții

digitale integrate, care utilizează la maximum datele și informațiile disponibile
Potrivit obiectivelor cuprinse în Strategia Digitală a ANAF și asumate prin PNRR, se vor
continua proiectele privind:
 îmbunătățirea capacității de utilizare/valorificare masivă și inteligentă a
datelor/informațiilor;
 furnizarea de noi servicii către contribuabili și asigurarea asistenței digitale a
acestora;
 transformarea digitală a proceselor de administrare fiscală pentru a se asigura o
reacție accelerată la provocările informaționale actuale și viitoare.
Astfel, în anul 2023 se vor derula următoarele proiecte:
 Servicii fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni – SFERA - actualizarea
sistemelor informatice de administrare fiscală a contribuabililor persoane juridice
și alte entități fără personalitate juridică și asigurarea interoperabilității acestora
cu sisteme informatice ale instituțiilor statului care dețin și pot furniza informații
utile în activitatea de colectare a impozitelor/taxelor și contribuțiilor la bugetul
general consolidat. Numărul total de utilizatori finali ai aplicației este de
aproximativ 14.000 de angajați;
 Administrație performantă prin informație consolidată – APIC- implementarea unei
platforme de Big Data ce va permite gestionarea unui volum masiv de date
(structurate și nestructurate), analiză și modelare predictivă, implementarea unui
instrument informatic integrat care să asigure realizarea, în mod automat, a
analizei de risc fiscal a contribuabililor;
 Sistem Integrat de Administrare Fiscala și Vamală - digitalizarea tuturor proceselor
de activitate și asigurarea de servicii electronice optime, cu scopul îmbunătățirii
conformării voluntare, combaterii evaziunii fiscale și creșterii eficienței colectării;
 „Dezvoltarea serviciilor la distanță (electronice sau telefonice) actuale, prin noi
funcționalități și/sau crearea de servicii noi - e-Services ANAF” parte a PNRR, având
ca obiectiv creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin extinderea
serviciilor digitale și a oferirii de noi servicii contribuabililor prin:
 extinderea interacțiunii video online dintre contribuabil și organul fiscal
central, prin achiziționarea, customizarea și implementarea unei platforme
video care să permită organizarea în regim securizat de întâlniri între
funcționarii fiscali și contribuabili;
 implementarea Chatbot și integrarea acestuia cu portalul, aplicația de mobil
(ce va fi dezvoltată în cadrul proiectului SIPOCA 739) și Call-center-ul ANAF.

91
  MF - ANAF o administrație fiscală colaborativă și inovativă în beneficiul
contribuabililor, proiect ce își propune:
 dematerializarea fluxurilor interne de lucru ale MF -ANAF;
 creșterea capacității administrative a ANAF prin gestionarea digitalizată a
activității din domeniul juridic.
 Operaționalizarea platformei de licitații on-line pentru evaluarea bunurilor imobile
și mobile cu o valoare semnificativă (în funcție de tipul de activ);
 Îmbunătățirea și extinderea platformei utilizate pentru schimbul internațional de
informații (AEOI) (Automatic Exchange of Information) cu funcționalități specifice:
DAC3/BEPS5 și DAC 6;
 Reproiectarea și optimizarea sistemului informatic VIES_RO (Value Added Tax
Information Exchange Sistem) - sistem dezvoltat la nivelul statelor membre UE
pentru verificarea valabilității codurilor de TVA ale operatorilor din alte state UE și
raportare statistici;
 Servicii digitale și sisteme electronice critice operaționale, măsură ce prevede
extinderea comunicării video și în alte zone de interacțiune cu contribuabilii,
cum ar fi discuții, audieri, întâlniri ale contribuabililor cu structurile de control,
antifraudă;
 Implementarea sistemului de facturare electronică RO e-Factura având drept scop
primirea facturii electronice (structura standard) de la emitent, stocarea prin
mijloace electronice a facturilor și transmiterea către destinatar (B2B - bussines to
business și B2CO - business to consumer).
 Implementarea proiectului TRAFIC Control, pentru monitorizarea în timp real a
transporturilor privind achizițiile și livrările intracomunitare de bunuri, precum și a
celor aflate în tranzit;
 Sistem de management al flotei auto pentru mijloacele de transport din
patrimoniul ANAF;
Fiecare proiect are un calendar propriu de implementare, cele mai multe dintre proiecte
se vor finaliza în anul 2024, iar cele mai complexe (care au aproximativ 36-48 luni în
implementare) se vor finaliza în anul 2025, spre exemplu, platforma Big Data.
Pentru aceste proiecte, au fost demarate, în mare parte, procedurile de achiziție publică
și procedurile de atribuire a contractelor subsecvente, contracte de servicii pentru
dezvoltarea de servicii digitale.
În realizarea tuturor acestor proiecte de digitalizare, colaborarea ANAF cu CNIF este una
esențială pentru reușita reformelor propuse în zona administrării fiscale. De asemenea, în
cadrul reformei ANAF prin digitalizare prevăzută în PNRR, sunt incluse și investițiile ce
vizează retehnologizare și modernizarea infrastructurii software și hardware a sistemului
IT al Ministerului Finanțelor.
Obiectivul 3 : Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale - ANAF o organizație ce vine
în sprijinul conformării contribuabililor și al menținerii unui mediu economic echitabil
 Implementarea managementului integrat al riscurilor, prin:
 definirea unui sistem de administrare a contribuabililor prin clase de risc
fiscal;
 implementarea unui sistem de identificare, planificare, evaluare și adaptare
a activităților în procesul de administrare fiscală, în funcție de riscurile
fiscale identificate;
92
  crearea unui registru electronic al riscurilor, un sistem care va conține
riscurile identificate, categorii de risc, prioritizarea riscurilor, precum și
răspunsul la fiecare risc în parte;
 crearea unui profil unic de risc al contribuabilului, ceea ce va impune
armonizarea riscurilor identificate la nivelul activităților de administrare
fiscală, inspecție fiscală și de antifraudă fiscală.
 Rafinarea modelelor existente de calcul al decalajelor fiscale. ANAF a inițiat un
proces de dezvoltare a capacității analitice cu scopul de a identifica zonele cu
risc fiscal ridicat și de a adopta cele mai bune măsuri pentru a crește
eficacitatea și eficiența colectării veniturilor la bugetul general consolidat. Noile
modele alternative de estimare a decalajului fiscal vor permite identificarea
domeniilor cu cel mai ridicat risc la neconformare, cu efect direct în
prioritizarea activităților de administrare fiscală;
 Consolidarea cooperării dintre Agenția Națională de Administrare Fiscală și
Inspecția Muncii pentru a preveni și a limita fenomenul evaziunii privind munca
subdeclarată/nedeclarată, prin parcurgerea etapelor prevăzute în planul de
acțiune comun și perfecționarea schimbului de informații pentru valorificarea
operativă a constatărilor;
 Creșterea ponderii numărului de verificări documentare raportate la totalul
acțiunilor de control fiscal efectuate de administrația fiscală, față de nivelul
anului 2022;
 Creșterea numărului de inspecții fiscale față de nivelul anului 2022;
 Monitorizarea (24/24h) transporturilor rutiere de mărfuri provenind din achiziții
intracomunitare, în contextul implementării proiectului e-transport și a
proiectului ”Îmbunătățirea sistemului de monitorizare a tranzacțiilor
intracomunitare”.
Obiectivul 4 : Eficiență și transparență - Transformarea ANAF într-o instituție solidă,
modernă și de încredere
Angajații ANAF reprezintă o resursă valoroasă care, coroborată cu efectele pozitive ale
digitalizării, constituie principalul mod în care Agenția oferă servicii de calitate
contribuabililor. Astfel, vor fi continuate următoarele deziderate:
 Implementarea măsurilor prevăzute în planul de ocupare a posturilor elaborat în
anul 2021 pentru a susține activitățile deficitare și a asigura diversificarea
specializărilor profesionale necesare;
 Elaborarea unui plan de reconversie profesională care să vizeze migrarea
personalului, în raport cu digitalizarea activităților repetitive/masive, către
alte/noi activități, utilizând la maxim potențialul resursei umane de care dispune
instituția;
 Dezvoltarea politicilor și practicilor de formare și pregătire profesională a
personalului având ca obiectiv schimbarea culturii organizaționale și a mentalității;
 Creșterea nivelului de competențe digitale în zona de management al riscului;
 Recrutarea externă de personal cu competențe adecvate, capabil să răspundă
exigențelor unei administrații moderne, urmărind în primul rând întinerirea
aparatului fiscal și asigurarea de personal pe zone deficitare sau domenii noi de
activitate - statisticieni, specialiști în IT, econometrie sau în analiza datelor.
 Consolidarea colaborării și comunicării cu organismele internaționale (CE, IOTA,
FMI, OECD), precum și cu alte administrații fiscale;
93
  Consolidarea mecanismului consultativ de colaborare cu mediul de afaceri și
contribuabili, pentru transparentizare și creșterea conformării fiscale.
Prin PNRR se va derula un proiect ce vizează ”Cunoașterea comportamentului
contribuabililor” în cadrul căruia se va realiza, în mod punctual, un mecanism consultativ
privind serviciile oferite contribuabililor, aceștia urmând a fi implicați încă din faza de
design a noilor servicii/funcționalități.
În toată această perioadă de profunde schimbări în activitatea ANAF se va păstra o
legătură permanentă cu organizațiile profesionale prin intermediul Consiliului Consultativ.
În acest sens se vor organiza reuniuni periodice ale Grupului de analiză fiscală.

II.2. Acțiuni prioritare în perioada 2024 – 2025

Obiectivul1: Îmbunătățirea serviciilor oferite - Dezvoltarea unei relații de parteneriat
cu contribuabilii pentru creșterea conformării voluntare
ANAF vizează în continuare dezvoltarea serviciilor pentru contribuabili și de noi
funcționalități specifice serviciilor puse la dispoziție în prezent, la distanță, pentru a
schimba interacțiunea administrației fiscale cu contribuabilii, asigurând în același timp
asistență și alternative acolo unde accesul la internet și tehnologii este limitat.
De asemenea, reducerea costurilor de conformare pentru contribuabili (povara
administrativă) și de administrare (costul colectării pentru administrația fiscală) se va
realiza prin dezvoltarea și optimizarea proceselor de activitate care să vină în sprijinul
contribuabilului, concomitent cu dezvoltarea serviciilor electronice.
Această componentă de reformă este susținută printr-o serie de investiții, pe două zone
principale:
 servicii la distanță, prin implementarea unor facilități pentru interacțiunea cu
contribuabilii;
 servicii digitale, cu investiții punctuale în dezvoltarea funcționalităților pentru o
comunicare la distanță personalizată/prin e-mail și video.

Obiectivul 2: Soluții digitale integrate - Transformarea digitală a ANAF prin soluții

digitale integrate, care utilizează la maximum datele și informațiile disponibile
Introducerea digitalizării este considerată o abordare inteligentă pentru domeniile
operaționale ale administrației fiscale. Aceasta trebuie însoțită de o consolidare a
capacității administrative necesare procesului de transformare digitală. Se va asigura
cadrul tehnologic necesar tranziției către o administrație fiscală digitală prin trecerea
infrastructurii TIC către noi tehnologii. Se va asigura creșterea numărului de echipamente
IT utilizate în administrație, dezvoltarea infrastructurii suport necesare pentru a sprijini
dezvoltarea tehnologică continuă la nivelul centrelor de date ale MF.
În vederea implementării obiectivelor strategice, ANAF va finaliza în perioada 2024-2025
o serie de proiecte aflate în derulare în anul 2022, ale căror rezultate vor avea impact în
toate domeniile de activitate ale instituției:
 Servicii fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni – SFERA - actualizarea
sistemelor informatice de administrare fiscală a contribuabililor persoane juridice și
alte entități fără personalitate juridică și asigurarea interoperabilității acestora cu
sisteme informatice ale instituțiilor statului care dețin și pot furniza informații utile în
activitatea de colectare a impozitelor/taxelor și contribuțiilor la bugetul general

94
 consolidat. Numărul total de utilizatori finali ai aplicației este de aproximativ 14.000
de angajați;
 Administrație performantă prin informație consolidată – APIC- implementarea unei
platforme de Big Data ce va permite gestionarea unui volum masiv de date
(structurate și nestructurate), analiză și modelare predictivă, implementarea unui
instrument informatic integrat care să asigure realizarea, în mod automat, a analizei
de risc fiscal a contribuabililor;
 Sistem Integrat de Administrare Fiscala - digitalizarea tuturor proceselor de activitate
și asigurarea de servicii electronice optime, cu scopul îmbunătățirii conformării
voluntare, combaterii evaziunii fiscale și creșterii eficienței colectării;
 „Dezvoltarea serviciilor la distanță (electronice sau telefonice) actuale, prin noi
funcționalități și/sau crearea de servicii noi - e-Services ANAF” parte a PNRR, având
ca obiectiv creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin extinderea
serviciilor digitale și a oferirii de noi servicii contribuabililor prin:
 extinderea interacțiunii video online dintre contribuabil și organul fiscal
central, prin achiziționarea, customizarea și implementarea unei platforme
video care să permită organizarea în regim securizat de întâlniri între
funcționarii fiscali și contribuabili;
 implementarea Chatbot și integrarea acestuia cu portalul, aplicația de mobil
(ce va fi dezvoltatã în cadrul proiectului SIPOCA 739) și Call-center-ul ANAF.
 MF - ANAF o administrație fiscală colaborativă și inovativă în beneficiul
contribuabililor:
 dematerializarea fluxurilor interne de lucru ale MF -ANAF;
 creșterea capacității administrative a ANAF prin gestionarea digitalizată a
activității din domeniul juridic.
 Operaționalizarea platformei de licitații on-line pentru evaluarea bunurilor imobile
și mobile cu o valoare semnificativă (în funcție de tipul de activ).

Obiectivul 3 : Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale - ANAF o organizație ce vine

în sprijinul conformării contribuabililor și al menținerii unui mediu economic echitabil
Combaterea eficientă a comportamentelor neconforme și a evaziunii fiscale se realizează
prin acțiuni complexe, țintite, la contribuabilii cu risc fiscal ridicat în vederea asigurării
unui mediu fiscal echitabil și descurajării concurenței neloiale. Aceasta presupune riscuri
bine identificate, controale scurte și eficiente, sume rapid colectabile.
Vor fi continuate măsurile privind identificarea și abordarea timpurie a riscurilor de
neconformare prin dezvoltarea instrumentelor specifice astfel:
 Dezvoltarea abordărilor pe bază de risc fiscal și redefinirea cadrului de diferențiere
a riscurilor în așa fel încât să permită diferențierea tratamentului în funcție de
comportamentul contribuabililor;
 Este necesară facilitarea conformării prin abordări specifice de cooperare
voluntară la contribuabilii cu risc fiscal scăzut (de ex., monitorizarea orizontală);
 Un prim-proiect pilot se află în implementare la acest moment, iar în funcție de
rezultatele acestuia se va analiza amendarea cadrului-legal aplicabil și extinderea
implementării acestui tip de abordare;

95
 Identificarea și analiza riscurilor de neconformare cu impact fiscal semnificativ în
domeniul TVA, al impozitului pe profit/impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor, al impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale;
 Stabilirea opțiunilor de tratament pentru atenuarea eficientă a riscurilor de
neconformare fiscală identificate și analizate în vederea:
 optimizării acțiunilor de control fiscal și orientării acestora către acțiuni
bine țintite, la contribuabili cu risc fiscal semnificativ;
 creșterii ponderii verificărilor documentare, în cazul contribuabililor ale
căror riscuri de neconformare pot fi tratate prin controale scurte și
eficiente;
 asigurării unui mediu fiscal echitabil și descurajării concurenței neloiale.
 Derularea de acțiuni concomitente și colaborative la persoanele juridice și la
persoanele fizice care le controlează direct sau indirect, în cazurile complexe de
evaziune fiscală/optimizare fiscală;
 Se vor intensifica și eficientiza următoarele activități de control fiscal:
 acțiuni de control privind importurile subdeclarate și intervenția în timp real
pe lanțurile de tranzacționare la intern, având în vedere că importatorii în
cauză utilizează verigi intermediare cu comportament fiscal volatil (missing
trader) pentru disimularea tranzacțiilor reale și sustragerea de la plata
obligațiilor fiscale;
 acțiuni de analiză și control în domeniul economiei digitale. În prezent,
acțiunile de control au relevat creșterea exponențială a operațiunilor
comerciale efectuate în mediul on-line prin care contribuabilii eludează
legislația fiscală prin neînregistrarea, nedeclararea și evitarea plății
obligațiilor fiscale aferente tranzacțiilor derulate.
 Se va analiza posibilitatea introducerii unor metode moderne de acumulare de date
brute în vederea dezvoltării unor aplicații informatice de analiză de risc
“webscrapping” (metodă prin care se culeg informații referitoare la site-uri web
având la bază diferite criterii de risc);
 Acțiuni concentrate în domeniul comerțului cu autoturisme rulate. Acțiunile ANAF
vor crește în eficiență prin operaționalizarea schimbului de date dintre RAR și
Agenție, reglementat prin OUG nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și
implementarea sistemului național privind factura electronică e-Factura și factura
electronică în România, precum și pentru completarea OG nr. 78/2000.
Principalele măsuri vizează:
 axarea analizelor de risc pe detectarea și stoparea timpurie a cazurilor de
fraudă;
 crearea unui mecanism de reacție rapidă în etapa premergătoare obținerii
cărții de identitate de la RAR, pentru valorificarea operativă a informațiilor
prin instituirea măsurilor asigurătorii în cazurile de fraudă sau punerea în
aplicare a măsurilor de executare silită, după caz.
 Activități orientate către domeniile cu risc ridicat de evaziune fiscală la TVA și
impozitul pe profit, precum construcții (inclusiv servicii conexe), tranzacții
imobiliare, reparații auto, comerț cu ridicata și cu amănuntul( în special în
domeniul legume-fructe, materiale reciclabile, etc.);

96
  Acțiuni de monitorizare și control în domeniile produselor accizabile, cu precădere
în zona produselor energetice, inclusiv energie electrică și gaze naturale, a
tutunului brut și a materialelor reciclabile;
 Acțiuni în domeniul comerțului cu amănuntul și al prestărilor de servicii direct
către populație precum și în domeniul comerțului cu ridicata;
 Acțiuni de verificare documentară, desk – audit, cu grad de complexitate și durată
reduse, la contribuabili la care riscurile fiscale sunt cuantificabile, astfel încât să
se realizeze ținta asumată prin PNRR pentru sfârșitul anului 2025, respectiv 60% din
totalul acțiunilor de control fiscal;
 Inspecții fiscale care să vizeze prevenirea și combaterea erodării bazei impozabile
la:
 contribuabilii identificați cu risc fiscal asociat prețurilor de transfer,
transferul profitului către alte jurisdicții fiscale, cu impact în ceea ce
privește impozitul pe profit;
 contribuabili identificați cu risc fiscal mare, care desfășoară activitate în
domenii care au înregistrat creștere economică, fără a înregistra și o
creștere corespunzătoare a nivelului taxelor și impozitelor declarate la
bugetul general consolidat (impact în ceea ce privește impozitul pe profit și
taxa pe valoarea adăugată);
 contribuabili organizați ca entități non-profit, identificați ca desfășurând
activitate economică, fără a îndeplini obligațiile legale de a declara
impozitul pe profit, respectiv taxa pe valoare adăugată;
 persoane fizice care desfășoară activități independente și înregistrează
marje de venit scăzute comparativ cu nivelul venitului brut declarat (impact
asupra impozitului pe venit, contribuțiile sociale de stat și contribuțiile la
asigurările sociale de sănătate).
Deplina operaționalizare a managementului integrat al riscurilor fiscale, precum și
implementarea “Fișierului standard de audit” - SAF-T, a sistemului de facturare
electronică, a conectării caselor de marcat și a celorlalte proiecte de digitalizare, va
conduce la creșterea gradului de colectare și scăderea decalajului fiscal.

Obiectivul 4 : Eficiență și transparență - Transformarea ANAF într-o instituție solidă,

modernă și de încredere
Realizarea acestui obiectiv presupune :
 Consolidarea colaborării și comunicării cu organismele internaționale (CE, IOTA,
FMI, OECD), precum și cu alte administrații fiscale;
 Dezvoltarea unei politici de resurse umane axată pe optimizarea profilului
profesional și de competențe, implementarea planului de ocupare a posturilor, a
planului de reconversie profesională, precum și a celui de pregătire profesională
continuă având ca obiectiv schimbarea culturii organizaționale, a mentalității și
creșterea eficienței;
 Elaborarea unui plan de reconversie profesională care să vizeze migrarea
personalului, în raport cu digitalizarea activităților repetitive/masive, către
alte/noi activități, utilizând la maxim potențialul resursei umane de care dispune
instituția;

97
  Formarea profesională continuă a personalului ANAF (implementarea unei politici
de resurse umane axată pe dezvoltarea competențelor angajaților prin participarea
la cursuri de pregătire profesională) și creșterea nivelului de competențe, inclusiv
competențe digitale.
 Management eficient al resurselor umane în contextul digitalizării ANAF
 reașezarea resurselor umane în contextul digitalizării progresive a proceselor
de activitate;
 reconversia profesională a angajaților pentru a gestiona rezistența la
schimbare;
 creșterea nivelului de competențe, inclusiv competențe digitale.
 Introducerea de procese formale de încurajare a inovației și implementarea unei
abordări cuprinzătoare care are în centrul existenței procesul de activitate, de la
începutul până la finalul său;
 Consolidarea mecanismului consultativ de colaborare cu mediul de afaceri și
contribuabili, pentru transparentizare și creșterea conformării fiscale.
 Prin PNRR se va derula un proiect ce vizează ”Cunoașterea comportamentului
contribuabililor” în cadrul căruia se va realiza, în mod punctual, un mecanism
consultativ privind serviciile oferite contribuabililor, aceștia urmând a fi implicați
încă din faza de design a noilor servicii/funcționalități.

4.5 BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT

Politica fiscal-bugetară pe termen mediu țintește în continuare realizarea obiectivului
general reprezentat de reducerea deficitului bugetar până la un nivel care să permită
ieșirea, în anul 2024, de sub incidența procedurii europene de deficit excesiv, dar cu
asigurarea sprijinirii economiei și a sistemului de protecție socială, care rămân prioritare
în circumstanțele dificile induse de mediul inflaționist.
Ajustarea deficitului ESA cu 4,2 puncte procentuale la finele anului 2025 față de 2021
reprezintă un efort semnificativ, cu atât mai mult cu cât criza Covid-19, agresiunea rusă
împotriva Ucrainei și mediul puternic inflaționist s-au suprapus peste un dezechilibru
fiscal structural instalat în perioada pre-pandemică.
Continuarea traiectoriei de ajustare a deficitului, începută în anul 2021, se asigură, pe
de o parte, printr-o abordare prudentă a cheltuielilor curente ale administrației publice,
iar pe de altă parte prin recurgerea la fondurile externe puse la dispoziție de către
Uniunea Europeană atât din resursele sale tradiționale cât și prin Mecanismul de
Redresare și Reziliență și utilizarea acestora pentru a majora semnificativ cheltuielile de
investiții.

98
Previziunile cele mai recente ale Comisiei Europene în ceea ce privește deficitul bugetar
al României sunt prezentate în tabelul de mai jos:

4.5.1 Evoluții recente și tendințe ale veniturilor bugetare14

Estimarea evoluţiei principalelor categorii de impozite şi taxe pe perioada 2023-2025 are
la bază proiecţia indicatorilor macroeconomici prezentată în Prognoza de toamnă 2022,
corelată cu evoluția încasării veniturilor și prevederile legislative în vigoare.
În anul 2023 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6 miliarde lei
(34,8% din PIB), în creștere comparativ cu anul 2022, în contextul noilor măsuri legislative
aprobate (O.G. nr. 15/2002, O.G. nr. 16/2022 și Legea nr. 135/2022) și al măsurilor ANAF
de îmbunățire a colectării veniturilor.
Veniturile bugetare proiectate pe perioada 2023-2025 se înscriu pe un trend ascendent în
valoare nominală de la 539,6 miliarde lei în anul 2023 la 614,8 miliarde lei în anul 2025,
chiar în condițiile în care în anul 2024 este planificată modificarea cotei de transfer către
Pilonul II de pensii de la 3,75% la 4,75%. Trendul pozitiv al veniturilor este influențat de
măsurile legislative cu impact asupra impozitului pe pofit și pe veniturile
microîntreprinderilor (reducerea plafonului microîntreprinderilor de la 1.000.000 euro la
500.000 euro, instituirea condiției pentru microîntreprinderi de a avea cel puțin 1
salariat, eliminarea cotei de impozitare de 3%), TVA (majorarea cotei reduse de TVA de la
5% la 9% pentru activitățile de cazare hotelieră, servicii de restaurant și catering,
14
Dacă nu se specifică altfel, indicatorii prezentați la această secțiune sunt calculați în metodologie cash.
99
majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 19% la băuturile nealcoolice ce conțin adaos de
zahăr, aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru achiziția unei singure locuințe a cărei
valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei), contribuții sociale (extinderea facilităților
acordate salariaților din domeniul construcțiilor pentru salariații din domeniul
agroalimentar ce obțin un venit brut lunar din salarii de până la 10.000 lei, stabilirea
salariului de încadrare minim al salariaților din domeniul agroalimentar, stabilirea bazei
de calcul lunar a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de
sănătate la salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru veniturile realizate în
baza contractelor individuale de muncă cu timp parțial al căror nivel este sub nivelul
salariului minim brut pe țară garantat în plată), acciza (majorarea nivelului accizelor la
țigarete, tutun încălzit și lichide cu conținut de nicotine destinate inhalării cu ajutorul
unui dispozitiv electronic), impozitul pe venit (majorarea impozitului pe veniturile din
dividende de la 5% la 8%, revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale pentru
salariați, modificarea reglementărilor privind impozitarea veniturilor realizate de către
persoanele fizice din cedarea folosinței bunurilor, precum și a celor din jocuri de noroc,
modificarea prevederilor privind impozitarea în cazul transferul dreptului de proprietate
şi al dezmembrămintelor acestuia, în sensul eliminării plafonului neimpozabil și
introducerii unor cote de impozitare diferențiate în funcție de perioada de deținere) și
venituri proprii ale bugetelor locale (modificarea modului de calcul a impozitelor și
taxelor pe proprietate).
Detaliat, metodologia de estimare și evoluția principalelor categorii de venituri este
următoarea:
Veniturile din impozit pe profit sunt prognozate să se mențină la un nivel aproape
constant de 2,1-2,2% din PIB pe tot orizontul de prognoza 2023-2025, evoluție
determinată de modificarile legislative din domeniul impozitului pe profit (trecerea
microîntreprinderilor cu venituri anuale de peste 500.000 euro de la plata impozitului pe
veniturile microîntreprinderilor la plata impozitului pe profit, extinderea facilității privind
scutirea de impozit a profitului investit și pentru investițiile în active utilizate în
activitatea de producție și procesare, acordarea facilității pentru menținere a capitalului
propriu pozitiv/majorare a capitalului propriu conform O.U.G. nr. 153/2020).
Încasările din impozitul pe venit sunt prognozate să crească de la 2,4% din PIB în anul
2023 până la 2,6% din PIB în anul 2025, evoluție determinată de majorarea prognozată a
câștigului salarial mediu brut, numărului mediu de salariați și a modificărilor legislative
din domeniul impozitului pe venit (majorarea impozitului pe veniturile din dividende de la
5% la 8%, revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul
contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază,
modificarea reglementărilor privind impozitarea veniturilor realizate de către persoanele
fizice din cedarea folosinței bunurilor, precum și a celor din jocuri de noroc, modificarea
prevederilor privind impozitarea în cazul transferul dreptului de proprietate şi al
dezmembrămintelor acestuia, în sensul eliminării plafonului neimpozabil și introducerii
unor cote de impozitare diferențiate în funcție de perioada de deținere, extinderea
facilităților acordate salariaților din domeniul construcțiilor pentru salariații din domeniul
agroalimentar pentru un venit brut lunar din salarii de până la 10.000 lei, stabilirea
salariului de încadrare minim al salariaților din domeniul agroalimentar, etc.)
Veniturile din TVA estimate în anul 2022 la un nivel de 6,8% din PIB, sunt prognozate să
crească începând cu anul 2023 la 7,3% în PIB, și să se mențină la acest nivel până în anul
2025. În estimarea veniturilor din TVA pe orizontul de timp 2023-2025, sunt incluse atât
măsurile ANAF de îmbunățire a colectării veniturilor din TVA cât și modificările legislative
în domeniu TVA în vigoare începând cu anul 2023 (majorarea cotei reduse de TVA de la 5%
la 9% pentru activitățile de cazare hotelieră, serviciile de restaurant și catering,
majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 19% la băuturile nealcoolice ce conțin adaos de
100
zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate, aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru
achiziția de către orice persoană fizică, în mod individual sau în comun cu altă persoană
fizică/alte persoane fizice, a unei singure locuințe a cărei valoare nu depăşeşte suma de
600.000 lei, exclusiv TVA).
Veniturile din accize se stabilizează la 2,5% din PIB pe întreg orizontul de prognoză, în
condițiile majorărilor aprobate prin O.G. nr. 16/2022.
Alte venituri fiscale:
 Alte impozite pe venit, profit si câștiguri din capital de la persoane juridice
sunt estimate în anul 2022 în procent de 0,3% în PIB, însă în scădere la 0,2% în PIB
începând cu anul 2023 ca urmare a măsurilor fiscale în vigoare (restrângerea
microîntreprindelor plătitoare de impozit pe venit, efect al reducerii plafonului de
la 1.000.000 euro la 500.000 euro, instituirea condiției de a avea cel puțin 1
salariat, eliminarea cotei de impozitare de 3% conform O.G. nr. 16/2022,
acordarea facilității pentru menținere a capitalului propriu pozitiv/majorare a
capitalului propriu conform O.U.G. nr. 153/2020).
 Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii scad atât în valori nominale
cât și ca procent în PIB de la 12,7 miliarde lei (0,9% în PIB) în anul 2022 la 7,5
miliarde lei (0,5% în PIB) în anul 2023, pe fondul abrogării prevederilor privind
impozitul asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie
electrică.
 Veniturile din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe
desfășurarea de activități se mențin ca procent în PIB de 0,3% pe întreg orizontul
de prognoză 2023-2025, în contextul majorării taxelor pentru jocurile de noroc
conform O.G. nr. 15/2022 și al încasărilor suplimentare aferente valorificării
frecvențelor radio în noile benzi de frecvențe armonizate la nivel european pentru
sisteme de comunicații mobile terestre de bandă largă 5G.
Veniturile estimate din impozitul pe comerțul exterior și tranzacții internaționale se
vor menține la 0,2% din PIB pe întreg intervalul de prognoză, valoare similară cu cea
înregistrată în anii precedenți.
Veniturile nefiscale sunt estimate la 3,0% în PIB în anul 2023, în principal, pe seama
colectării dividendelor de la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu
capital integral sau majoritar de stat, precum și a vărsămintelor de la regiile autonome
conform procentului de repartizare de minim 90% față de 50% prevăzut Ordonanța
Guvernului nr.64/2001 și al evoluției veniturilor din concesiuni și închirieri. Pe termen
mediu se estimează o scădere a ponderii în PIB a veniturilor nefiscale ajungând la 2,8%,
influențată de colectarea dividendelor de la societățile naționale, companiile naționale și
societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și a vărsămintelor de la
regiile autonome conform procentului de repartizare de 50% prevăzut Ordonanța
Guvernului nr.64/2001.
Încasările din contribuții de asigurări sociale în anul 2022 sunt estimate la 10,1% din PIB,
evoluție determinată de modificările legislative din domeniul contribuțiilor de asigurări
sociale, majorarea prognozată a fondului de salarii pe total economie (câștig salarial
mediu brut și număr de salariați) și de măsurile ANAF de înbunătățire a colectării. Pe
termen mediu, ponderea acestora este prognozată să ajungă la 10,4% din PIB în anul 2023
(efect al măsurilor legislative de extindere a facilităților acordate salariaților din
domeniul construcțiilor pentru salariații din domeniul agroalimentar pentru un venit brut
lunar din salarii de până la 10.000 lei, cu stabilirea salariului de încadrare minim al
salariaților din domeniul agroalimentar, stabilirea bazei de calcul lunar a contribuției de
asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate la salariul minim brut pe
101
țară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de
muncă cu timp parțial al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară
garantat în plată, modificarea plafonului anual, bază de calcul pentru contribuția de
asigurări sociale și contribuția de asigurări socială de sănătate, obligații declarate de
contribualii persoane fizice prin Declarația unică), 10,3% din PIB în anul 2024 ca urmare a
majorării cotei de contribuție la Pilonul II de pensii de la 3,75% la 4,75% și o ușoară
creștere la 10,4% din PIB în anul 2025.
Veniturile proprii locale sunt proiectate să se mențină la 1,3% din PIB pe tot orizontul de
prognoză 2023-2025, proiecție determinată de modificările legislative aprobate prin O.G.
nr. 16/2022 la impozitele pe proprietate și la impozitul pe venit în cazul transferului
dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia.

102
Cea mai mare pondere în veniturile bugetului general consolidat o deține Bugetul de stat,
urmat de Bugetele locale și Bugetul asigurărilor sociale de stat.
Cele mai mari subvenții de la Bugetul de stat le primesc Bugetele locale, urmate de
Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru corectarea dezechilibrului sistemului public de
pensii, ceea ce explică în parte nivelul veniturilor acestora.

103
4.5.2 Evoluții recente și tendințe ale cheltuielilor bugetare15
Dacă până în anul 2020 inclusiv, cheltuielile bugetare totale și-au majorat în mod
semnificativ ponderea în PIB (în 2020 și datorită crizei Covid-19), pe termen mediu se
realizează o corecție a acestei tendințe pentru a susține obiectivul de ajustare a
deficitului bugetar către nivele sustenabile.
Chiar dacă în valoare nominală cheltuielile totale se majorează pe termen mediu,
raportat la PIB se înregistrează o diminuare de 3,6 pp față de nivelul din anul 2022 pe
fondul reașezării structurale a cheltuielilor de personal și a celor cu bunuri și servicii pe
de o parte, și a menținerii unui nivel ridicat al cheltuielilor de investiții pentru stimularea
unei creșteri economice robuste pe de altă parte.
Prin măsurile de limitare a cheltuielilor curente aplicate în anul 2023, în termeni
nominali, pentru majoritatea categoriilor de cheltuieli a fost asigurată o creștere
temperată până la finele orizontului de planificare (2025) prin păstrarea unei dinamici
inferioare celei a PIB.

15
Dacă nu se specifică altfel, indicatorii prezentați la această secțiune sunt calculați în metodologie cash.
104
105
Cea mai importantă componentă a bugetului general consolidat o reprezintă bugetul de
stat care deţine ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor bugetare. Următoarea
componentă, ca pondere, este bugetul centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale
urmat îndeaproape de bugetul asigurărilor sociale de stat.
La dimensiunea cheltuielilor bugetului de stat concură şi sumele care se transferă din
acesta către alte componente ale bugetului general consolidat, fie pentru echilibrarea
acestora (bugetele de asigurări sociale) fie pentru finanţarea unor activităţi
descentralizate la nivelul comunităţilor locale.
Toate transferurile care se acordă din bugetul de stat către alte bugete sunt eliminate la
agregarea bugetului general consolidat pentru a evita dubla înregistrare a acestora.

4.5.3 Diferențe față de strategia anterioară

În contextul economic și geopolitic actual caracterizat prin criza energetică, majorările
de preturi la energie, materii prime, materiale de construcții, agresiunii ruse împotriva
Ucrainei, precum și continuarea crizei pandemice, datele privind creșterea economică
din scenariul de prognoză al Strategiei fiscal-bugetare (SFB) 2023-2025 diferă de cea din
varianta anterioară, fiind revizuite în jos.
Rezultatele foarte bune înregistrate în semestrul I 2022, în principal, în sectorul
serviciilor au condus la o estimare a dinamicii PIB la 4,6% pentru anul curent, peste
nivelul de 3,5% din prognoza de vară, dar același cu cel din varianta anterioară a SFB.
Pentru orizontul de prognoză 2023-2025, ritmul mediu de creștere economică va fi de
4,2%, investițiile reprezentând motorul creșterii economice.

106
Diferența între dinamicele exporturilor de bunuri din cele două strategii pentru anul
2022 se datorează preponderent componentei de preț, care este mult peste estimările
anterioare, în contextul creșterii prețurilor produselor energetice și al incertitudinilor
induse de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
În condițiile prezentate anterior, contul curent aferent anului 2022 a cunoscut o
înrăutățire, pe seama deteriorării soldului comercial. Ca și în strategia anterioară,
evoluțiile viitoare prevăd o îmbunătățire treptată a soldului contului curent, astfel încât
ponderea acestuia în PIB se va reduce de la 8,5% în 2023, la 7,3% în anul 2025.
Diferența de peste 10 puncte procentuale în cazul inflației la sfârșitul anului 2022, se
datorează, în principal, majorării prețurilor produselor energetice, în contextul
conflictului aflat în proximitatea granițelor tarii noastre dar și transmiterea acestora,
într-un efect de runda a doua, către celelalte categorii de mărfuri. Tendința de creștere a
inflației se va estompa pentru perioada următoare, urmând ca începând cu anul 2023
parcursul inflației să intre pe o traiectorie descendentă.

2021 2022 2023 2024

SFB SFB SFB SFB SFB SFB SFB SFB
2022- 2023- 2022- 2023- 2022- 2023- 2022- 2023-
2024 2025 2024 2025 2024 2025 2024 2025
PIB – creștere reală, % 7,0 5,9 4,6 4,6 5,3 2,8 5,0 4,8
Exportul de bunuri, % 17,6 20,2 8,2 24,3 7,6 10,6 6,9 8,2
IPC - sfârșitul anului,
7,7 8,2 4,7 15,2 3,4 8,0 2,7 3,7
%
- media anuală, % 5,0 5,1 6,5 13,5 3,7 9,6 2,9 5,7
Număr mediu de
salariați % 1,4 1,2 2,0 1,6 2,9 1,5 2,3 2,5
Soldul contului
curent, % din PIB -6,3 -7,3 -6,1 -8,8 -5,8 -8,5 -5,5 -7,9
(% din PIB)
Venituri (metodologie
32,7 32,1 31,4 33,9 31,00 34,8 33,7 33,1
cash)
Cheltuieli
(metodologie cash) 39,8 38,9 37,3 39,6 35,3 39,2 38,1 36,1
Sold (metodologie
cash) -7,16 -6,76 -5,84 -5,74 -4,37 -4,40 -4,37 -2,95
Sold ESA -8,23 -7,11 -6,36 -6,20 -4,68 -4,40 -4,40 -2,95
Sold structural -7,42 -6,14 -6,07 -5,66 -4,83 -3,79 -4,18 -2,71
Sursa: Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Ministerul Finanțelor

Totodată, este prezentată situația consolidată comparativă a veniturilor,

cheltuielilor și deficitului bugetului general consolidat, aferente Strategiei fiscal-
bugetare 2022-2024 și Strategiei fiscal-bugetare 2023-2025.

107
4.6 POLITICI PUBLICE

Politica în domeniul muncii și solidarității sociale

I. Politici corecte și eficiente vizând pensiile
Obiectivele propuse sunt următoarele:
I.1. Digitalizarea/Evaluarea dosarelor de pensii
Măsuri propuse:
 Transpunerea tuturor dosarelor de pensii din format letric în format electronic;
 Creșterea capacitații caselor de pensii în folosirea tehnologiei pentru rezolvarea
solicitărilor pensionarilor;
 Întărirea capacitații de comunicare/răspuns la solicitările de informații ale
beneficiarilor prin folosirea informației în sistem digital;
 Eficientizarea prin digitalizare a activității caselor de pensii și evaluarea tuturor
dosarelor de pensii în perspectiva recalculării pensiei.
I.2. Reforma propusă de Guvernul României și asumată prin Planul Național de
Redresare și Reziliență va avea în vedere problemele sistemului public de pensii din
România, întărirea principiului contributivității, precum și asigurarea pe termen mediu și
lung a sustenabilității și a predictibilității sistemului public de pensii.
 Legislația va avea în vedere o nouă formulă de calcul a pensiei care își propune
să accelereze reforma în domeniu. De asemenea, va include un mecanism de
indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice, care să genereze
încredere în sistem.
 Construirea unui cadru legislativ și instituțional are în vedere eficientizarea
modului în care contribuțiile colectate se reîntorc sub forma prestațiilor de
asigurări sociale;
 În cadrul reformei sistemului public de pensii va fi abordată și problematica
pensiilor de serviciu. Prin actele normative care reglementează pensiile de serviciu
s-a creat un regim juridic special de pensionare pentru anumite categorii socio –
profesionale, derogatoriu de la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar public
de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.
În perioada 2022-2023, „Reforma sistemului de pensii” și investițiile asociate, respectiv:
– „Susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată”
– „Eficiență operațională și servicii electronice avansate pentru sistemul național de
pensii prin digitalizare” vizează îndeplinirea următoarelor obiective:
 Intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii;
 Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea
cheltuielilor cu pensiile speciale astfel încât cele 6 categorii de pensii
de serviciu, să fie recalculate plecând de la principiul
contributivității, cu respectarea jurisprudenței Curții Constituționale;
 Recalcularea pensiilor;
 Operaționalizarea noului sistemul informatic din cadrul Casei
Naționale de Pensii Publice

108
Măsuri adoptate:
I.3. De la 1 ianuarie 2022 a fost majorată valoarea punctului de pensie de la 1442 lei la
1.586 lei iar indemnizația socială minimă pentru pensionari a crescut de la 800 lei la
1.000 lei,
 susținerea pensionarilor cu venituri mai mici sau egale cu suma de 1600 lei, li s-a
acordat un ajutor financiar în cuantum de maxim 1200 lei, în condițiile
reglementate de OUG nr. 132/2021 .
Dacă după majorarea pensiei, cuantumul veniturilor încasate va fi mai mic sau egal cu
suma de 1000 lei (valoarea indemnizației sociale minime garantate începând cu ianuarie
2022), atunci ajutorul financiar este în cuantum de 1200 lei.
Dacă după majorarea pensiei, cuantumul veniturilor încasate se va situa în intervalul 1001
lei – 1600 lei, atunci ajutorul financiar s-a calculat ca diferență între suma de 2200 lei și
cuantumul total al veniturilor realizate.
 sprijin material sub formă de tichete sociale emise pe suport electronic, în valoare
nominală de 250 lei, acordate o dată la două luni în perioada iunie-decembrie
2022, pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor aflați în evidența
caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu
caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale,
ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, în conformitate
cu prevederile OUG nr. 63/2022;
 ajutor financiar în valoare de 700 lei acordat, în luna iulie 2022, pensionarilor ale
căror venituri din pensie sunt mai mici sau egale cu 2000 lei
I.4. Referitor la pensiile private, principalele măsuri adoptate prin act normativ aprobat
în Guvern:
 Creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la
3,75%, cat este în prezent, după transferul contribuțiilor sociale în sarcina
angajaților, până la 4,75% în 2024.

II. Modernizarea sistemului de salarizare

În contextul Programului de Guvernare 2021-2024, printre prioritățile Ministerului Muncii
și Solidarității Sociale se numără și modernizarea sistemului de salarizare în sectorul
public, care va avea drept scop eliminarea inechităților și instituirea unui sistem de
stimulare a performanței prin demararea unei ample evaluări a criteriilor care stau la
baza salarizării în sistem, ca o condiție esențială a îmbunătățirii cadrului legislativ
(Legea nr. 153/2017), cu următoarele acțiuni specifice:
 Realizarea unei evaluări globale a impactului legislației privind salarizarea din
sectorul bugetar;
 Valorificarea rezultatelor evaluării în scopul îmbunătățirii serviciilor publice
 Negocieri cu sindicatele și patronatele în vederea stabilirii unui mecanism
predictibil de creștere a salariului minim pe economie
Printre reformele asumate de Guvernul României în cadrul Planului Național de Redresare
și Reziliență se regăsește și  „Modificarea și modernizarea legislației privind sistemul
de salarizare“ . MMSS coordonează procesul de reformă a sistemului de salarizare din
sectorul bugetar(revizuirea actualului cadru de reglementare până la finalul trimestrului 2
al anului 2023 cu asistență din partea Băncii Mondiale (BM)) cu obiective principale:
109
  Creșterea echității salarizării din sectorul bugetar;
  Asigurarea unui tratament nediscriminatoriu în aplicarea regulilor de stabilire și de
limitare a sporurilor și a altor drepturi care fac parte din componenta variabilă a
salariului lunar;
 Asigurarea unui nivel competitiv de salarizare pentru toate categoriile de angajați
bugetari, printr-o analiză fundamentată care să țină cont de bunele practici în
domeniu;
 Asigurarea unei dimensiuni de salarizare în raport cu performanța în sectorul
bugetar, pe baza unui cadru clar de management al performanței.
În PNRR, este prevăzută, în cadrul Componentei C13, Reforma 5 cu titlul „O formulă
obiectivă pentru calcularea salariului minim pe economie” care presupune elaborarea
unui mecanism obiectiv pe baza căruia să fie stabilit, începând cu anul 2024, salariul
minim brut pe țară garantat în plată, în linie cu orientările din actualul proiect de
Directivă pentru stabilirea salariului minim la nivelul Statelor Membre (2020/0310/COD),
respectiv:
-Realizarea unei analize/studiu privind modalitatea de stabilire a salariului minim brut
pe țară garantat în plată;
-Elaborarea mecanismului obiectiv de stabilire a salariului minim brut pe țară garantat
în plată;
-Adoptarea și intrarea în vigoare a actului normativ privind mecanismul obiectiv de
stabilire a salariului minim brut pe țară garantat în plată – Q1 2024.

În perioada 2019 – 2022 Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice, cu modificările și completările ulterioare a prevăzut acordarea anual a unei
creșteri a salariilor de bază, reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda
de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul
2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.

III. Politici active de ocupare și stimulare a muncii

Au următoarele obiective:
-eficientizarea politicii de ocupare și stimulare a muncii, astfel încât să se ofere servicii
competitive și adaptate realităților din piața muncii, atât pentru angajatori, cât și pentru
persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă – conform Programului de Guvernare
2021-2024.
Sunt în implementare măsuri prevăzute de acte normative în vigoare care vizează măsuri
active și pasive destinate șomerilor și persoanelor în căutarea unui loc de muncă,
acordarea de subvenții angajatorilor în vederea activării și încurajării ocupării categoriilor
de persoane cu acces mai dificil pe piața muncii, precum și alte măsuri de sprijin
financiar.

IV. Modernizarea sistemului de asistenta sociala

Obiectivele propuse:
1. Finanțarea serviciilor sociale să se realizeze per beneficiar, indiferent de
furnizorul de servicii sociale, iar abordarea să fie personalizată și integrată (servicii

110
 și beneficii) în funcție de profilul beneficiarului, inclusiv consiliere și mediere
pentru piața muncii sau pentru pensionare.
2. Modificarea și completarea Legii asistenței sociale nr.292/2011 și funcționarea
serviciului public de asistență socială (SPAS) în fiecare unitate administrativ-
teritoriala cu asistent social angajat/contractat.
3. Implementarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei
pentru perioada 2022-2027 și a Planului de acțiune prevăzute în HG nr.440/2022;
stabilirea standardelor de calitate și de cost pentru serviciul public de asistență
socială.
4. Adoptarea de către Parlament a proiectului de lege privind asistența socială a
persoanelor vârstnice care vizează asigurarea eficientei în finanțarea serviciilor de
îngrijire pe termen lung, îmbunătățirea sistemului actual de asistență socială a
persoanelor vârstnice și implementarea politicilor publice pentru promovarea
îmbătrânirii active.
5. Eficientizarea acordării beneficiilor de asistență socială și asigurarea cu prioritate a
măsurilor pentru cele mai defavorizate categorii, prin aplicarea venitului minim de
incluziune.
6. Asigurarea finanțării beneficiilor de asistență socială și a măsurilor de susținere a
serviciilor sociale, prevăzute de lege.
7. Dezvoltarea unui sistem integrat de management al informațiilor din domeniul
asistenței sociale.
8. Modernizarea sistemului de acordare a concediilor și indemnizațiilor pentru
creșterea copiilor, în concordanță cu directivele europene.
9. Actualizarea și diversificarea masurilor de sprijin pentru categoriile vulnerabile ale
populației, în funcție de contextul socio-economic și de nevoile și/sau urgențele
identificate.
În noua abordare, beneficiile de asistență socială și serviciile sociale vor constitui un
pachet unitar de măsuri corelate și complementare care să contribuie la asigurarea
nevoilor sociale și creșterea calității vieții .
Măsuri propuse potrivit Programului de Guvernare:
 Evaluarea măsurilor de sprijin pentru acordarea de beneficii persoanelor
vulnerabile din punct de vedere economic, în scopul scoaterii a 1,5 milioane de
persoane din starea de deprivare materială severă;
 Implementarea reformei privind venitul minim de incluziune (VMI) conform celor
asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență;
 Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități– restructurarea centrelor de
capacitate mare și asigurarea incluziunii beneficiarilor în comunitate;
 Implementarea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil din
sistemul energetic;
 Continuarea implementării etapelor de creștere a alocațiilor pentru copii începând
cu 1 ianuarie 2022, măsură realizată prin OUG nr.126/2021. Cuantumul alocației de
stat va crește, începând cu anul 2023, cu rata medie anuala a inflației ;
 Stabilirea unui mecanism obiectiv de creștere a indicelui social de referință(ISR),
măsură realizată prin Legea nr.225/2021 potrivit căreia, ISR se majorează începând
cu luna martie a fiecărui an, cu rata medie anuala a inflației;

111
 Colaborarea cu Ministerul Educației și cu Ministerul Sănătății, în vederea furnizării
de servicii și beneficii integrate;
 Îmbunătățirea procedurilor de realizare a inspecției sociale;
 Crearea unui cadru pentru a face posibile transferurile de cazuri sociale între
județe și de finanțare a acestora;
 Dezvoltarea serviciilor de tip respiro/ centre de zi pentru adulți și copii cu
dizabilități;
 Dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoane cu adicții: sunt prevăzute a fi
finanțate din POIDS 2021-2027, precum și din buget propriu/buget de stat
(subvenții), după caz;
 Verificarea aplicării măsurilor de promovare a accesibilizării mediului fizic și
informațional pentru persoanele cu dizabilități;
 Asigurarea accesului la servicii de sănătate pentru toate categoriile vulnerabile;
 TVA 5% pentru produsele de tehnologie asistivă;
 Digitalizarea și simplificarea sistemului de evaluare și încadrare în grad de
handicap;
 Transmiterea, în baza acordului persoanei cu handicap, a certificatului de
încadrare către alte instituții publice;
 Accesul la servicii europene pentru persoanele cu handicap;
 Susținerea inițiativei europene „Cardul European de Dizabilitate”;
 Acordarea, în mod extraordinar, a celei de-a 13-a indemnizații persoanelor cu
dizabilități, măsură realizată prin OUG nr.126/2021;
 Modernizarea asistentei sociale prin investiții de infrastructură și servicii sociale–
va fi susținută inclusiv prin:
 1. Modificarea și completarea Legii asistenței sociale nr.292/2011 pentru
clarificarea stabilirii dreptului la asistență socială - introducerea alocației de
servicii sociale, exprimată în procent din standardul de cost în vigoare pentru
serviciul respectiv. Clarificarea faptului ca evaluarea, stabilirea dreptului la
servicii sociale ca măsură de asistență socială și monitorizarea acordării acestora,
sunt etape intrinseci ale procesului de acordare a serviciilor sociale, sunt parte din
standardele minime de calitate și, în consecință, sunt estimate în calculul
standardului de cost al serviciului social;
 2. Implementarea măsurilor prevăzute în Planului de acțiune pentru implementarea
strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru
perioada 2022-2027, prevăzut ca anexă la Strategia națională privind incluziunea
socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022 – 2027, aprobata prin HG
nr.440/2022;
 3. Finanțarea anuală, din BS, prin bugetul alocat MMSS, a măsurilor și programelor
destinate susținerii serviciilor sociale (HG nr.973/2012, Legea nr.34/1998, HG
nr.435/2022 etc.)
 4. Aprobarea Strategiei privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânire activă
2023-2030 și implementarea masurilor aferente perioadei 2023-2025;
 5. Aprobarea/revizuirea standardelor de calitate și de cost pentru serviciile
sociale;

112
  6. Finanțarea căminelor pentru persoane vârstnice, dar și a centrelor de zi de
asistență și recuperare, a unităților de îngrijire la domiciliu și a indemnizației
pentru îngrijitorii informali din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată;
 7. Aprobarea și implementarea Strategiei naționale privind incluziunea socială a
persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 și a Planului de acțiune,
precum și a unor programe de interes național destinate acestora;
 8. Finanțarea măsurilor și activităților prevăzute în Planul național de măsuri cu
privire la protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare
de protecție temporară în România, precum și pentru modificarea și completarea
unor acte normative aprobat prin O.U.G. nr.100/2022.
MMSS este responsabil de implementarea și gestionarea unor proiecte/programe de
investiții și reforme cuprinse în Planul National de Redresare și Reziliență.
1. Indicatorul de performanță pentru reforma îngrijirii de lungă durată a persoanelor
vârstnice, prevăzută în PNRR, în responsabilitatea MMSS, cu termen anul 2022, îl
reprezintă aprobarea și intrarea în vigoare a cadrului normativ pentru asigurarea
mecanismului sustenabil de asigurare a îngrijirii de lungă durată acordată în
centrele de zi și la domiciliu și, implicit, a responsabilităților administrației publice
la nivel local și central.
2. La nivelul ANPIS se afla în implementare proiectul ”Digitalizarea beneficiilor de
asistență socială gestionate de ANPIS”, cuprins în PNRR, cu data de finalizare 30
iunie 2026. Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea unor instrumente pentru
gestionarea documentelor și a informațiilor, crearea de canale de comunicare în
timp real cu cetățenii și a unor instrumente de digitalizare și prelucrare, asigurând
în același timp securitatea datelor. De asemenea, va putea fi realizată
interoperabilitatea cu alte baze de date relevante (Ministerul Finanțelor, DEPABD,
Ministerul Educației, etc.) făcând mai ușoară verificarea beneficiarilor și
solicitanților de beneficii sociale în privința eligibilității, atât ex-ante cât și ex-
post, finalitatea fiind reducerea sumelor necesare a fi recuperate ca urmare a
plaților necuvenite.
3. PNRR prevede și reforma venitului minim de incluziune, cu termen trim. III 2022. În
acest scop a fost aprobata prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114/2022,
modificarea și completarea Legii nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune și
au fost aprobate normele metodologice de aplicare prin Hotărârea Guvernului
nr.1154/2022. Reforma își propune majorarea pragului maxim al venitului minim de
incluziune, asigurarea simplificărilor administrative prin punerea în aplicare a
Sistemului Național Informatic pentru Asistența Sociala (SNIAS), abordarea pro
activă a stimulării ocupării prin înscrierea automată a peroanelor apte de muncă în
evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, încă de la depunerea
solicitării de venit minim de incluziune.

V. Fonduri europene
A. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale are rolul de beneficiar/partener de proiecte
cu finanțare externă nerambursabilă, cu precădere în regim necompetitiv, în cadrul
Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, în cadrul Priorităților de Investiții
9.IV - Creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv
asistență medicală și servicii sociale de interes general, precum și în cadrul
Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.
Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 :

113
  Readaptarea serviciilor ANOFM la dinamica pieței prin acordarea on-line a
serviciilor oferite angajatorilor și realizarea unor noi instrumente de
informare și consiliere pentru șomeri.
 Mecanisme de monitorizare și evaluare a politicilor publice și de anticipare a
nevoilor de competente.
Proiectul eSPOR - Relația cu angajatorii, unul dintre cele mai importante proiecte constă
în elaborarea unui set de proceduri simplificate, reducerea proceselor birocratice prin
introducerea de servicii online bazate pe semnătura electronică în implementarea
măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă dedicate angajatorilor. Se va realiza o
platformă unică care să integreze toate serviciile dedicate clienților SPO.
Proiectul ReCONECT – realizează corelarea cererii cu oferta de forță de muncă prin
introducerea de noi instrumente și mecanisme de monitorizare și evaluare a politicilor
publice și de anticipare a nevoilor de competente.
 Ministerul Muncii și Solidarității Sociale implementează, în parteneriat Ministerul
Sănătății și Ministerul Educației proiectul strategic „Crearea și implementarea
serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”
–cod 122607, cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.
Principalul obiectiv al proiectului este consolidarea capacității administrației
publice locale de a iniția, coordona și implementa măsurile de prevenire și
combatere a situațiilor de marginalizare și excludere socială, în 139 de comunități
marginalizate prin crearea de echipe comunitare integrate și dezvoltarea de
proceduri, metodologii și instrumente specifice de lucru, precum și creșterea
numărului de persoane care beneficiază de servicii comunitare integrate. De
asemenea, implementare proiectului se va concretiza prin adoptarea unui pachet
de acte administrative care vor reglementa furnizarea de servicii comunitare
integrate la nivel național.

B. Politica de coeziune și programele operaționale (MMSS ca partener al MIPE în procesul

de negociere cu Comisia Europeană, în vederea aprobării următoarelor programe
operaționale, aferente exercițiului financiar 2021—2027):
În Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027 au fost prevăzute o serie de
priorități de investiții din domeniul de competența al MMSS, având ca obiective:
- Îmbunătățirea calității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pentru piața
muncii a sistemelor de educație și formare, inclusiv prin validarea învățării nonformale și
informale, pentru a sprijini dobândirea de competente-cheie, inclusiv de competente
antreprenoriale și digitale, precum și prin promovarea introducerii sistemelor de formare
duala și a uceniciilor.
Prin Programul National de Redresare și Reziliență MMSS și-a asumat în domeniul ocupării
forței de muncă reglementarea activității prestatorului casnic.
Implementarea prevederilor actului normativ presupune cheltuieli financiare din bugetul
asigurărilor pentru șomaj ce se vor efectua în perioada 2024-2026.
Proiectul pilot cofinanțat din POCU 2014-2020, considerat ca model de bună practică de
Comisia Europeană, stă la baza descrierii intervenției din Prioritatea 4 - Sprijinirea
comunităților rurale fără acces sau cu acces limitat la serviciile sociale din cadrul
Programului Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, prin care se va
finanța înființarea de servicii comunitare integrate în 2000 de unități administrativ
teritoriale din mediul rural. Această intervenție va fi implementată în aceeași structură
de parteneriat strategic MMSS – ME – MS, având o alocare bugetară de 800.000.000 euro.
114
C. MMSS, atât la nivel de aparat central cât și la nivelul structurilor din
subordine/coordonare, va implementa în cadrul PNRR următoarele reforme/investiții:
Componenta 1 – Reforme sociale
 Reforma 1 - Crearea unui nou cadru legal pentru oferirea de soluții adecvate
sprijinirii familiilor care trăiesc în sărăcie, cu copii în întreținere, astfel încât
aceștia să poată fi menținuți în familie;
 Reforma 2 - Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități:
intensificarea acțiunilor de creștere a rezilienței sociale în comunitate, având ca
scop prevenirea instituționalizării și îmbunătățirea calității vieții persoanelor
adulte cu dizabilități;
 Reforma 3 – Implementarea Venitului Minim de Incluziune;
 Reforma 4 – Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul
lucrătorilor casnici;
 Reforma 5 - Îmbunătățirea și modernizarea legislației privind economia socială;
 Reforma 6 – Reforma îngrijirii de lungă durată pentru persoanele vârstnice și
promovarea îmbătrânirii active;
 Reforma 7 – O formula obiectiva pentru calcularea salariului minim pe economie;
 Investiția 1 - Crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii în situații de risc;
 Investiția 2 – Reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale pentru
persoanele cu dizabilități;
 Investiția 3 - Operaționalizarea sistemului instituțional și tehnic pentru
implementarea Venitului Minim de Incluziune;
 Investiția 4 - Operaționalizarea introducerii tichetelor de muncă în domeniul
lucrătorilor casnici;
 Investiția 5 - Dezvoltarea unei rețele de 71 de centre de asistență și reabilitare
vârstnici.
Componenta – II.1 Cloud guvernamental și sisteme publice digitale mare digital
 ANOFM - Digitalizarea serviciilor de ocupare oferite cetățenilor și angajatorilor;
 ANPIS - Digitalizarea serviciilor de acordare a beneficiilor de asistență socială;
 Inspecția Muncii – Digitalizarea evidenței și monitorizării relațiilor de muncă prin
implementarea sistemul informatic REGES-ONLINE (NOUL REVISAL);
 Inspecția Muncii - Digitalizarea activității de control în domeniul relațiilor de
muncă și al securității și sănătății în muncă (COLOMBO).
Componenta - III.1 Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii
 Un nou cadru legislativ pentru sistemul de pensii;
 Intrarea în vigoarea a cadrului legislativ privind sustenabilitatea pilonului 2 de
pensii;
 Susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată;
 Eficiența operațională și servicii electronice avansate pentru sistemul național de
pensii prin digitalizare.

115
Politica în domeniul transporturilor și infrastructurii
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), în contextul funcțiilor (strategie,
reglementare, autoritate de stat, administrare a proprietății statului și reprezentare) și
atribuțiilor stabilite prin cadrul normativ-legislativ general și specific, este principalul
responsabil pentru asigurarea infrastructurilor naționale de transport și furnizarea de
servicii de transport și conexe transporturilor.
MTI este responsabil pentru:
 dezvoltarea echilibrată a sistemului național de transport și a economiei locale și
regionale, pentru îmbunătățirea confortului călătorilor și creșterea siguranței
acestora, pentru eficientizarea transportului de marfă, pentru mărirea mobilității
populației precum și pentru îmbunătățirea calității mediului.
 creșterea accesibilității României prin integrarea rețelelor naționale de transport
feroviar, rutier, naval, aerian (și logistică) la rețelele europene, respectiv la cele
internaționale.
Obiectivele României pentru perioada 2022-2025 la capitolul de infrastructură de
transport vizează:
- accelerarea investițiilor publice;
- asigurarea resurselor financiare și umane corect dimensionate pentru implementarea cu
succes a proiectelor de investiții;
- asumarea unor decizii strategice care să declanșeze reforme structurale și să asigure o
capacitate administrativă sporită;
- prioritizarea investițiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de
conectivitate și de mobilitate, de reducere a aglomerărilor și de asigurare a fluenței
circulației.
Prioritățile strategice în domeniul infrastructurilor și serviciilor de transport, pentru
perioada 2023 - 2025, vizează, în principal, creșterea accesibilității României prin
integrarea rețelelor naționale de transport feroviar, rutier, naval, aerian și logistică la
rețelele europene, respectiv la cele internaționale, concomitent cu dezvoltarea
echilibrată a sistemului național de transport, a economiei locale și regionale,
îmbunătățirea confortului călătorilor și creșterea siguranței acestora, eficientizarea
transportului de marfă, mărirea mobilității populației și îmbunătățirea calității mediului.
În acest context și ca răspuns la angajamentele asumate prin documentele programatice
naționale, obiectivul general al Strategiei MTI îl reprezintă asigurarea infrastructurii și
serviciilor, ca suport al activității economice și sociale pentru îmbunătățirea calității
vieții.
Totodată, va fi operaționalizată Compania Națională de Investiții Rutiere.
Implementarea accelerată și eficientă a proiectelor de infrastructură cuprinse în
Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada
2021-2030 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1312/2021 privind modificarea Hotărârii
Guvernului nr.666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General
de Transport al României, ce depinde de un set de măsuri a căror aplicabilitate va fi
atent monitorizată la nivelul fiecărei companii care derulează proiecte majore de
investiții. Astfel, se va acționa pe următoarele direcții:
1. Creșterea calității studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice;
2. Eficientizarea relației cu instituțiile și entitățile avizatoare;
3. Îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice;
116
 4. Introducerea unui sistem de soluționare rapidă a contestațiilor;
5. Creșterea performanței beneficiarilor și a cooperării între autoritățile locale și
naționale;
6. O monitorizare eficace a implementării proiectelor.
Următorii 4 ani vor fi decisivi pentru evoluția domeniului transporturilor, în care Guvernul
se va concentra pe câteva direcții de acțiune care să ne garanteze îndeplinirea cu succes
a obiectivelor strategice fixate prin Programul de Guvernare, pe componenta de
infrastructură de transport:
 Accelerarea implementării proiectelor aflate în execuție printr-un management
responsabil și proactiv, printr-un dialog continuu cu antreprenorii și o colaborare
interinstituțională eficientă, astfel încât să fie identificate rapid soluțiile în
vederea eliminării eventualelor blocaje apărute pe parcursul derulării acestor
proiecte;
 Monitorizarea atentă a proiectelor aflate în derulare pe principalele coridoare de
conectivitate europeană, astfel încât perspectiva lor de finalizare să se încadreze
într-un orizont mediu de timp;
 Demararea de noi proiecte de investiții în infrastructura de transport prin
promovarea unor documentații mature și bine fundamentate, care să aibă la bază
eficiența economică a acestor proiecte;
 Realizarea conectivității între regiunile istorice prin intensificarea procesului de
închidere a coridorului rutier și feroviar TEN-T Rin-Dunăre și Orient/Est-
Mediteranean (viitorul coridor Baltic-Marea Neagră-Marea Egee) și a implementării
proiectelor de infrastructură mare celelalte regiuni ale României, pe axa nord-sud
și est-vest;
 Continuarea programului de redresare a companiilor de stat din domeniul
transporturilor și a procesului de selecție a managerilor profesioniști în baza unei
analize transparente și solide;
 Atragerea specialiștilor români care lucrează în străinătate ("repatrierea") în
implementarea unor proiecte majore de miliarde de euro;
 Parteneriate cu instituții publice care gestionează infrastructură în alte state
membre UE pentru asistenta tehnică;
 Implementarea Programului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de
transport pentru perioada 2021-2030 aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.1312/2021 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.666/2016 pentru
aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României
și care va sta la baza accesării fondurilor europene în viitorul exercițiu financiar
european;
 Adoptarea unei noi strategii de finanțare a proiectelor de infrastructură care să
asigure implementarea proiectelor în mod sustenabil și eficient. Vor fi susținute
investițiile majore în infrastructură având ca principală sursă de finanțare fondurile
europene nerambursabile, acesta fiind un factor-cheie al modernizării României.
Uniunea Europeană încurajează statele în accesarea, pe lângă fondurile europene,
și a altor instrumente de finanțare pentru a maximiza impactul acestora și pentru a
permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte.
Atingerea acestui obiectiv general și a obiectivelor specifice din toate domeniile de
transport vor fi susținute prin măsuri generale și acțiuni obligatorii precum:
• Creșterea competitivității între modurile de transport
117
 • Îmbunătățirea serviciilor de transport prin investiții în parcul de material rulant
• Modernizarea stațiilor de cale ferată
• Modernizarea porturilor și aeroporturilor
• Infrastructură rutieră de înaltă calitate
• Extinderea transportului multimodal.
În acest sens, politica de finanțare propusă pentru perioada 2023-2025 va avea în
vedere prioritizarea programului de investiții publice.
Astfel, Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru
perioada 2021-2030 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1312/2021 privind modificarea
Hotărârii Guvernului nr.666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master
Planul General de Transport al României a fost elaborat pentru a furniza elementele
necesare pentru prioritizarea investițiilor în domeniul transportului, pentru toate
modurile de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), pe baza unei analize
multicriteriale.

Totodată, în procesul de alocare a resurselor pe programe/proiecte și moduri de

transport, MTI va susține în continuare, implementarea unei politici de finanțare
coerente, de atragere masivă a fondurilor europene nerambursabile, de creștere
progresivă a participării utilizatorilor la finanțarea infrastructurilor, de încurajare a
participării sectorului privat prin aranjamente de tip parteneriat public-privat.
În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei
rețele europene integrate orientată spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de
finalizare 2030 (TEN-T Core), și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu
termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România va trebui să continue
investițiile în infrastructura de transport, orientate spre dezvoltarea coridoarelor
multimodale transnaţionale care traversează România, și anume: Coridorul Rin-Dunăre și
Coridorul Orient/Est-Mediteranean (viitorul coridor Baltic-Marea Neagră-Marea Egee),
corelate cu prioritățile naționale specifice.
Coroborat cu politicile enunțate, prioritățile strategice ale MTI sunt focalizate în principal
pe finalizarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiții aflate într-un stadiu
avansat de realizare, cu finanțare asigurată și continuarea lucrărilor la
obiectivele/proiectele de investiții aflate în derulare, precum și începerea de noi lucrări,
situate pe rețeaua TEN-T, cu finanțare asigurată din fonduri nerambursabile și fonduri
rambursabile, concretizându-se în:
 construcția de autostrăzi/drumuri expres pe TEN-T;
 modernizarea și dezvoltarea rețelei de drumuri naționale, inclusiv prin construcția
de variante de ocolire;
 reabilitarea și modernizarea infrastructurii feroviare aflate pe rețeaua TEN-T, prin
finalizarea secțiunilor lipsă aferente coridoarelor pe TEN-T centrală, incluzând și
acțiuni de creștere a calității serviciilor de transport feroviar;
 modernizarea gărilor și construcția de linii de mare viteză;
 îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre și canale navigabile;
 modernizarea și dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale;
 dezvoltarea rețelei de transport RO-LA și transport multimodal.

118
Prioritățile investiționale în domeniul transporturilor și infrastructurii pentru perioada
2023-2025 sunt în conformitate cu prevederile din cadrul Programului Investițional
pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.1312/2021 privind modificarea Hotărârii Guvernului
nr.666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de
Transport al României.
Prioritățile strategice enunțate se materializează prin programe/proiecte coordonate de
MTI și derulate de unitățile de sub autoritatea acestuia.
Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 a fost elaborat pentru a
răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Programul Investițional
pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.1312/2021 privind modificarea Hotărârii Guvernului
nr.666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de
Transport al României, Acordul de Parteneriat 2014-2020 și în acord cu CSC și Documentul
de Poziție al serviciilor Comisiei Europene.
În cadrul POIM 2014-2020 alocarea UE pentru sectorul de transport este de aproximativ 5
miliarde Euro. Conform programării agreate cu Comisia Europeană, eforturile POIM 2014-
2020 au fost în principal orientate spre dezvoltarea rețelei centrale TEN-T, în particular
spre dezvoltarea coridoarelor care traversează România, și anume: Rin–Dunăre și
Orient/Mediterana de Est (viitorul coridor Baltic-Marea Neagră-Marea Egee).
În cadrul POIM au fost depuse până în prezent 355 de proiecte și au fost contractate 210
proiecte a căror valoare totală este de aproximativ 13,45 mld. Euro.
În același timp, se află în pregătire mai multe proiecte majore ce vor fi transmise către
Comisia Europeană în următoarea perioadă:
 Achiziție material rulant ARF (343.601.000 euro);
 Autostrada Transilvania, secțiunea Nușfalău - Biharia, inclusiv drum de
legătura cu municipiul Oradea (484.938.016 euro)
Programul Transport 2021 – 2027 (PT) este documentul programatic aflat în curs de
negociere cu reprezentanții Comisiei Europene prin care se va continua finanțarea
investițiilor în infrastructura de transport, pe baza priorităților de investiții identificate în
Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada
2021-2030 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1312/2021 privind modificarea Hotărârii
Guvernului nr.666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General
de Transport al României.
Proiectele strategice la nivel național sunt considerate cele aferente priorităților 1 și 4
pentru domeniile rutier și feroviar, cu o valoare de peste 500 mil euro.
La momentul actual, se află în pregătire mai multe proiecte majore ce se vor finanța prin
intermediul Programul Transport 2021 – 2027, cum ar fi:
- Autostrada Pitești – Sibiu (loturile 2,3);
- Autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov;
- Autostrada Sibiu – Brașov;
- Legătura rutieră rapidă Arad – Oradea;
- Legătura rutieră rapidă București - Alexandria (faza 1 din București - Craiova);
- Orbital București (drumurile de centură și drumurile de conectivitate)
- Autostrada Tg. Neamț - Iași - Ungheni (Moțca - Ungheni);

119
 - Autostrada Brașov - Bacău (inclusiv Bypass Brașov Nord);
- Legătura rutieră rapidă Pașcani - Suceava – Siret;
- Autostrada Tg.Mureș - Tg. Neamț (faza 1 din Miercurea Nirajului - Leghin);
- Legătura rutieră rapidă Craiova - Filiași - Dr.Tr.Severin (faza 1);
- Legătura rutieră rapidă Dr.Tr.Severin - Caransebeș - Lugoj (faza 1);
- Poarta Sălajului – Biharia.
- Linia CF Predeal – Brașov;
- Linia CF Craiova - Dr. Tr. Severin – Caransebeș;
- Linia CF Teiuș - Cp. Turzii - Cluj-Napoca;
- Complexul feroviar Port Constanța – Palas;
- Complexul feroviar București, inclusiv dimensiunea metropolitană;
- Linia CF Pașcani - Iași – Ungheni;
- Linia CF Ploiești Triaj – Focșani – Roman – Pașcani - Dărmănești - Vicșani Frontieră;
- Reabilitare stații CF;
- Reabilitare poduri, podețe, tuneluri;
- Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată;
- Proiect de creștere a vitezei peste 160 km/h pe sectoarele în operare unde
parametrii tehnici și operaționali permit viteză crescută;
- Studiu pentru trenul de mare viteză (HSR);
De asemenea, în cadrul PT este prevăzută și o componentă de asistență tehnică în valoare
de 75 mil. Euro.
În prezent, PT este încă în proces de negociere cu reprezentanții Comisiei Europene,
motiv pentru care lista proiectelor mai sus enumerate are un caracter provizoriu.
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă un nou mecanism de finanțare pus
la dispoziția statelor membre UE prin care sunt stabilite domeniile prioritare de investiții
ale României pentru ieșirea din criză, relansarea economică și creșterea capacității de
reziliență a statului român.
Pentru componenta de infrastructură de transport, investițiile incluse în Componenta 4 –
Transport sustenabil sunt orientate spre continuarea investițiilor demarate în perioada
2014-2020, având ca obiectiv principal finalizarea coridoarelor rețelei TEN-T ce
tranzitează România, respectiv Rin-Dunăre și Orient/Mediterana de Est (viitorul coridor
Baltic-Marea Neagră-Marea Egee), prin realizarea tronsoanelor lipsă, precum și
dezvoltarea și modernizarea rețelei naționale de drumuri care asigură conectarea la
rețeaua TEN-T și modernizarea rețelei de căi ferate, contribuind astfel la crearea
premiselor pentru dezvoltarea economică locală și regională a României.
Obiectivul acestei componente este de a spori sustenabilitatea sectorului transporturilor
din România prin sprijinirea tranziției verzi și digitale a sectorului. Printre reformele care
sprijină investițiile se numără modificări ale reglementărilor pentru a stimula transportul
rutier cu emisii zero, a îmbunătăți guvernanța companiilor de stat din sectoarele
transporturilor, a îmbunătăți siguranța rutieră, a promova transportul public curat, a
promova transferul modal către transportul feroviar și către transportul pe căile
navigabile interioare.

120
Începând cu anul 2021, pentru componenta de transport, au fost demarate reformele (2
reforme) și investițiile (4 investiții), aferente celor 31 de ținte și jaloane asumate.
Până în prezent, au fost declarate închise 3 jaloane (M69, M78 și M65) aferente
reformelor R1 - Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră (M69 și M65) și R2
- Managementul calității bazat pe performanță în transport - Îmbunătățirea capacității
instituționale și a guvernanței corporative (M78).
 M69 - Adoptarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare prin Hotărârea
de Guvern nr.985/2020 (legislație secundară), adoptarea planului de acțiune și
începerea implementării (Q4 2021);
 M78 - Intrarea în vigoare a Legii nr.50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de
urgență nr.55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și
Drumuri Naționale din România - S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de
Investiții Rutiere - S.A. (CNIR) (Q4 2021);
 M65 - Adoptarea Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră (Q2 2022).
Jaloanele M69 și M78 întră în prima Cerere de Plată (CP1) iar al jalonul M65 intră în CP2.
Cererea de Plată 1 se află încă pe circuitul de avizare al Comisiei Europene iar până în
prezent Ministerul Transporturilor și Infrastructurii nu a primit finanțare și nici nu a făcut
plăți în cadrul acestui mecanism.
Următoarele ținte și jaloane aferente C4 – Transport Sustenabil conform calendarului de
implementare a PNRR, pentru perioada 2022-2025 sunt:
 M66 - Intrarea în vigoare a legislației privind siguranța rutieră – legislația privind
monitorizarea, asigurarea respectării și sancțiunile aplicabile pentru încălcarea
normele de siguranță rutieră (Q4 2022);
 M72 - Semnarea contractelor pentru 50% din lucrările legate de modernizarea și
reînnoirea infrastructurii feroviare (Q4 2022);
 M79 - Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R.,
C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători (Q4 2022);
 M86 - Semnarea contractelor pentru 50% din lucrări, în urma unor licitații deschise
și concurențiale și obținerea autorizațiilor relevante (Q4 2022);
 M59 - Intrarea în vigoare a legii pentru punerea în aplicare a unui nou sistem de
taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) și a
unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri
(autoturisme/autobuze/autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește” și a
principiului impozitării ecologice (Q2 2023);
 M71 - Aprobarea Strategiei privind transportul naval de către guvern (Q2 2023);
 M76 - Semnarea contractelor în urma unor licitații deschise și concurențiale (Q2
2023);
 M80 - Punerea în aplicare a principalelor recomandări de creștere a performanței
financiare și operaționale a C.N.A.I.R., C.N.I.R., C.F.R., C.F.R. Călători și Metrorex
(Q2 2023);
 M73 - Semnarea contractelor pentru 100% din lucrările legate de modernizarea și
reînnoirea infrastructurii feroviare (Q4 2023);
 M82 - Semnarea contractelor pentru 100% din lucrări, în urma licitațiilor deschise și
concurențiale și a permiselor relevante obținute, cu avizele din evaluarea
impactului asupra mediului și evaluarea corespunzătoare (parte din Directiva
121
 privind habitatele) emise și încorporate încă din faza de proiectare a investițiilor
(Q4 2023);
 M87 - Semnarea contractelor pentru 100% din lucrări, în urma unor licitații deschise
și concurențiale, și obținerea autorizațiilor relevante (Q4 2023);
 M60 - Intrarea în vigoare a legii pentru stimularea utilizării de vehicule nepoluante
și programe de reînnoire a parcului auto de către utilizatori casnici, companii
private și instituții publice (Q2 2024);
 T67 - Echipamente instalate și funcționale pentru a îmbunătăți respectarea
limitelor de viteză și a normelor de siguranță rutieră (Q4 2024);
 T68 - Reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere (persoane grav
rănite și decese) cu 25% față de nivelul de referință din 2019 (Q4 2024);
 T74 - Finalizarea lucrărilor pentru cel puțin 50% din totalul investițiilor în
infrastructura feroviară (Q4 2024);
 T83 - Construcția de drumuri noi, 50% din lucrări finalizate (Q4 2024);
 T88 - Construirea a 50% din investițiile în liniile de metrou din București și Cluj-
Napoca (Q4 2024);
 T61 - Vehicule noi nepoluante achiziționate de către entități publice, cu cel puțin
3% peste pragurile din Directiva privind vehiculele nepoluante (Q4 2025);
 M70 - Publicarea și implementarea planului național de acțiune privind Sistemul
european de management al traficului feroviar (ERTMS) (Q4 2025);
 T81 - Îmbunătățirea performanțelor sistemului feroviar în ceea ce privește
punctualitatea trenurilor (Q4 2025)
După anul 2025 sunt încadrate următoarele ținte:
 T63 - Autovehicule poluante casate (EURO 3 sau mai puțin) (Q1 2026);
 T62 - Autovehicule poluante casate (EURO 3 sau mai puțin) (Q2 2026);
 T64 - Stații de încărcare pentru vehicule electrice instalate la nivel național (Q2
2026);
 T75 - Kilometri de infrastructură feroviară nouă/modernizată operațională (Q2
0226);
 T77 - Semnarea contractelor în urma unor licitații deschise și concurențiale (Q2
2026);
 T84 - Construcția de drumuri noi finalizate (standarde TEN-T) (Q2 2026);
T85 - Eliminarea punctelor negre/hotspoturilor în materie de siguranță rutieră (Q2
2026);
 T89 - Kilometri de noi linii de metrou din București și Cluj-Napoca finalizate (Q2
2026);
Investițiile propuse în Componenta 4 Transport Sustenabil din PNRR aferente țintelor
și jaloanelor sunt:
I1 - Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare
Tipuri de proiecte propuse a fi finanțate prin PNRR sunt:
Modernizări

122
Arad - Timișoara - Caransebeș (155 km) - buget: 1499.9 mil. EUR (1155 mil. EUR PNRR,
344.9 mil. EUR BS)
Cluj-Napoca - Episcopia Bihor (160 km) - buget: 1493.4 mil. EUR (1148 mil. EUR PNRR,
345.3 mil. EUR BS)
Reînnoiri
București – Pitești (198 km desfășurați) - buget: 223 mil. EUR (223 mil. EUR PNRR, 0 mil.
EUR BS)
Reșița - Voiteni (65 km) - buget: 53 mil. EUR (52 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Electrificări + Reînnoiri
Constanța - Mangalia (43 km) - buget: 123 mil. EUR (123 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Videle - Giurgiu (67 km) - buget: 113 mil. EUR (113 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Quick Wins
București - Craiova: 416 km desfășurați - buget: 120 mil. EUR (120 mil. EUR PNRR, 0 mil.
EUR BS)
Arad - Oradea: 121 km desfășurați - buget: 8.4 mil. EUR (8.4 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR
BS)
Sibiu - Copșa Mică: 45 km desfășurați - buget: 5.4 mil. EUR (5.4mil.EUR PNRR, 0 mil. EUR
BS)
Oradea - Satu Mare - Halmeu: 156 km desfășurați - buget: 2.6 mil. EUR (2.6 mil. EUR
PNRR, 0 mil. EUR BS)
Apahida - Dej - Baia Mare - Satu Mare: 321 km desfășurați - buget: 89.7 mil. EUR (89.7
mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Dej - Beclean - Ilva Mica: 96 km desfășurați - buget: 1.8 mil. EUR (1.8 mil. EUR PNRR, 0
mil. EUR BS)
Mărășești - Tecuci - Bârlad - Vaslui - Iași: 189 km desfășurați - buget: 50.9 mil. EUR (50.9
mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Adjud - Siculeni: 174 km desfășurați - buget: 2.4 mil. EUR (2.4 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR
BS
Filiași - Tg. Jiu - Petroșani - Simeria: 292 km desfășurați - buget: 14.4 mil. EUR (14.4 mil.
EUR PNRR, 0 mil. EUR BS
Pitești - Slatina - Craiova: 142 km desfășurați - buget: 17.1 mil. EUR (17.1 mil. EUR PNRR,
0 mil. EUR BS)
Coșlariu - Teiuș - Cluj-Napoca: 211 km desfășurați - buget: 139.4 mil. EUR (139.4 mil. EUR
PNRR, 0 mil. EUR BS)
Centralizări electronice și electro-dinamice
Sărățel – Dej (49 km) - buget: 12.95 mil. EUR (12.05 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Timișoara Sud - Voiteni - Stamora Moravița (56 km) - buget:11.1 mil. EUR (11.1 mil. EUR
PNRR, 0 mil. EUR BS)
Centura București (33 km) - buget: 11.1 mil. EUR (11.1 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Războieni - Târgu Mureș (47 km) - buget:11.1 mil. EUR (11.1 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR
BS)
București – Pitești (108 km) - buget: 24.05 mil. EUR (24.05 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
123
Sibiu - Vințu de Jos (82 km) - buget: 12.95 mil. EUR (12.95 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Făurei – Galați (91 km) - buget: 20.35 mil. EUR (20.35 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Vaslui – Iași (67 km) - buget: 16.65 mil. EUR (16.65 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
București – Urziceni (71 km) - buget: 14.80 mil. EUR
Bârlad – Vaslui (53 km) - buget: 11.10 mil. EUR (11.10 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Complex feroviar București Basarab - Grivița (4 km) - buget: 6.25 mil. EUR (6.25 mil. EUR
PNRR, 0 mil. EUR BS)
Verești – Botoșani (44 km) - buget: 5.55 mil. EUR (5.55 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Reșița Sud – Caransebeș (43 km) - buget: 7.40 mil. EUR (7.40 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR
BS)
Bacău - Piatra Neamț (60 km) - buget: 9.25 mil. EUR (9.25 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Urziceni - Făurei (68 km) - buget: 9.25 mil. EUR (9.25 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Tecuci – Bârlad (50 km) - buget: 14.80 mil. EUR (14.8- mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Deda - Sărățel (47 km) - buget: 9.25 mil. EUR (9.25 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
Centralizări electro-dinamice pentru 10 stații - buget: 5.4 mil. EUR (5.4 mil. EUR PNRR, 0
mil. EUR BS)
Procedura de licitație se va desfășura în conformitate cu Legea nr.98/2016 cu modificările
ulterioare, care au transpus directiva europeană relevantă, și anume Directiva
2014/24/UE.
Atribuirea contractelor se va face în urma unor licitații deschise și concurențiale și a
aprobării autorizațiilor relevante, însoțite de evaluări ale impactului asupra mediului
(inclusiv evaluările necesare în temeiul Directivei-cadru privind apa) și avize de evaluare
corespunzătoare (prevăzute în cadrul Directivei privind habitatele), emise și încorporate
în proiectarea investițiilor și se va asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH
(2021/C58/01).
I2. Material rulant feroviar
- Reînnoirea vagoanelor de dormit, cușetă, restaurant, bistro și clasă (pentru trenuri
de tip Intercity, InterRegio și Regio) (139 vagoane: 30 de vagoane de dormit, cușete,
vagoane restaurante și bistro și 109 vagoane de clasă pentru trenurile InterCity,
InterRegio și Regio) - Buget 100 mil. EUR (50 mil. EUR PNRR, 50 mil. EUR BS)
- Trenuri electrice EMU - RE-IR (20 bucăți de lung parcurs) și trenuri cu hidrogen (H-
EMU) inclusiv stații de încărcare (12 bucăți) - Buget 333 mil. EUR (250 mil. EUR
PNRR, 83 mil. EUR BS)
- Modernizare locomotive electrice modernizate capabile de viteză 160 km/oră și
tractare de trenuri de până la 16 vagoane (55) - Buget 66 mil. EUR (60 mil. EUR
PNRR, 6 mil. EUR BS)
- Locomotive electrice noi pe 4 osii cu sisteme ERTMS/ETCS capabile de viteză 160
km/oră și tractare de trenuri de până la 16 vagoane (16 locomotive) - Buget 46 mil.
EUR (46 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
- Conversia de locomotive diesel hidraulice de manevra în locomotive electrice cu
acumulatori plug-in (20 locomotive) - Buget 10 mil. EUR (10 mil. EUR PNRR, 0 mil.
EUR BS)
I3. Dezvoltarea infrastructurii rutiere sustenabile pe rețeaua TEN-T

124
 1. Dezvoltarea infrastructurii rutiere sustenabile pe rețeaua TEN-T - Buget 4319
mil. EUR (2727 mil. EUR PNRR, 1592 mil. EUR BS)
- (A1) Holdea – Margina (9 km) - Buget 297 mil. EUR (187 mil. EUR PNRR, 110 mil. EUR BS)
- (A3) Nădășelu - Poarta Sălajului (42 km) - Buget 409 mil. EUR (261 mil. EUR PNRR, 148
mil. EUR BS)
- A7 – Ploiești-Pașcani (319 km) - 3085.5 mil. EUR (1947 mil. EUR PNRR, 1138.5 mil. EUR
BS)
- (A7) Ploiești – Buzău (63.25 km) - Buget 635.2 mil. EUR (400 mil. EUR PNRR, 235.2 mil.
EUR BS)
- (A7) Buzău – Focșani (82.44 km) - Buget 797.3 mil. EUR (502 mil. EUR PNRR, 295.3 mil.
EUR BS)
- (A7) Focșani – Bacău (95.90 km) - Buget 998.3 mil. EUR (633 mil. EUR PNRR, 363.3 mil.
EUR BS)
- (A7) Bacău – Pașcani (77.4 km) - Buget 654.7mil. EUR (412 mil. EUR PNRR, 242.7 mil.
EUR BS)
- (A8) Tg. Mureș - Miercurea Nirajului (25 km) - Buget 223.5 mil. EUR (140.67 mil. EUR
PNRR, 82.83 mil. EUR BS)
- (A8) Leghin - Moțca (34 km) - Buget 304 mil. EUR (191.31 mil. EUR PNRR, 112.68 mil.
EUR BS).
Pentru a respecta Ghidul Tehnic DNSH (2021/C58/01), toate secțiunile de autostradă
trebuie construite în conformitate cu standardele TEN-T, să respecte cerințele Evaluării
Impactului asupra Mediului și să includă Evaluarea Adecvată (parte a Directivei habitate)
în proiectare, și vor include noi caracteristici tehnice pentru a limita poluarea și a
digitaliza transportul (perdele forestiere, panouri fonoabsorbante, stații electrice de
reîncărcare, Sisteme de transport inteligente, siguranță rutieră) în conformitate cu
reglementările relevante.
Procesul de licitație va fi deschis și competitiv și se va desfășura în conformitate cu Legea
nr.98/2016, cu modificările ulterioare, care au transpus Directiva Europeană relevantă
2014/24/UE.
2. Infrastructura aferentă operaționalizării sistemelor de trafic inteligent - Buget
47.9 mil. EUR (47.9 mil. EUR PNRR, 0 mil. EUR BS)
3. Infrastructura de taxare și control - Buget 101.15 mil. EUR (101.1 mil. EUR
PNRR, 0 mil. EUR BS)
4. Investiții în infrastructura existentă pentru siguranța rutieră - Buget 617.6 mil.
EUR (219 mil. EUR PNRR, 398.6 mil. EUR BS).
I4. Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul
- M4 București: secțiunea Gara de Nord - Filaret (6 stații), lungime 5,2 km;
- M1 Cluj-Napoca: SF. Maria – Europa Unită (9 stații), lungime 7,5 km;
Lucrările incluse în această investiție sunt: lucrări de rezistență structurală, stații,
interstații, tuneluri, galerii, alte construcții. Procedura de licitație se va desfășura în
conformitate cu Legea nr.98/2016 cu modificările ulterioare, care au transpus directiva
europeană relevantă, și anume Directiva 2014/24/UE.
Reformele (R1 și R2) asumate în cadrul C4. Transport Sustenabil din PNR prevăd:

125
 Pachet legislativ pentru punerea în aplicare a unui nou sistem de taxare bazat pe
distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) și a unor taxe mai
mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri
(autoturisme/autobuze/autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește” și a
principiului impozitării ecologice.
Noul sistem de taxare pentru vehicule va include:
- nivelul specific al taxelor în funcție de distanța parcursă și criterii clare
pentru taxarea vehiculelor grele în conformitate cu principiul „poluatorul
plătește”;
- stimulente pentru vehicule și moduri de transport nepoluante/cu emisii
scăzute;
- un sistem de descurajare a utilizării celor mai poluante vehicule, inclusiv
prin măsuri fiscale/financiare, prin intermediul nivelurilor taxelor de
proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri;
- utilizarea veniturilor pentru a sprijini întreținerea drumurilor și noi investiții
în transportul sustenabil;
- transferul a 10% din traficul rutier (călători și mărfuri) către transportul
feroviar între 2020 și 2026;
- calendarul pentru operaționalizarea deplină a sistemului de taxare până în
T2-2026.
 Intrarea în vigoare a legii pentru stimularea utilizării de vehicule nepoluante și
programe de reînnoire a parcului auto de către utilizatori casnici, companii private
și instituții publice care va include stimulente financiare și fiscale pentru a asigura:
- creșterea cu cel puțin 100% a numărului de vehicule cu emisii zero până în
2025 față de valoarea inițială din anul 2020;
- casarea a cel puțin 250 000 de vehicule poluante (sub EURO 3) 2022 și T2-
2026.
 Vehicule noi nepoluante achiziționate de către entități publice, cu cel puțin 3%
peste pragurile din Directiva privind vehiculele nepoluante. Ținta se referă la
procentajul vehiculelor nepoluante din numărul total de vehicule achiziționate de
instituțiile publice. Se urmărește depășirea cu cel puțin 3 puncte procentuale a
țintelor minime privind achizițiile publice referitoare la ponderea vehiculelor
nepoluante din numărul total de vehicule pe categorii, astfel cum sunt stabilite în
Directiva privind vehiculele nepoluante [Directiva (UE) 2019/1161 a Parlamentului
European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei 2009/33/CE]
în perioada 2021-2025.
Pentru claritate, aceasta ar însemna o țintă de cel puțin 21,7% pentru vehicule
ușoare, 9% pentru vehicule grele și 27% pentru autobuze, având în vedere că țintele
minime privind achizițiile publice stabilite pentru România în Directiva privind
vehiculele nepoluante sunt: 18,7% pentru vehicule ușoare, 6% pentru vehicule grele
și 24% pentru autobuze.
 Cel puțin 250 000 de vehicule poluante (cu standarde de emisie EURO 3 sau mai
puțin) mai vechi de 15 ani vor fi casate între 2022 și jumătatea anului 2026.
 Creșterea numărului de vehicule cu emisii zero. Ținta se referă la creșterea
numărului de vehicule cu emisii zero (electrice și hidrogen, astfel cum sunt definite
în Directiva 2014/94/UE privind infrastructura pentru combustibili alternativi) (M1 -
autoturisme, N1 - vehicule utilitare ușoare; N2 și N3 - vehicule grele, pe baza
126
 standardelor CEE-ONU) înmatriculate în România între sfârșitul anului 2020 și
sfârșitul anului 2025. Datele oficiale pentru sfârșitul anului 2025 se raportează de
Institutul Național de Statistică până la sfârșitul T1-2026 către Observatorul
european al combustibililor alternativi, în scopul monitorizării.
 Stații de încărcare pentru vehicule electrice instalate la nivel național.
Ținta națională privind punctele de reîncărcare electrică pentru vehiculele
rutiere cu emisii zero constă în:
a. 1 836 de puncte de reîncărcare deja existente;
b. 2 896 de puncte de reîncărcare de înaltă putere (cel puțin 50kW) (din care 264
de puncte de încărcare electrică sunt propuse prin proiectele de dezvoltare a
rețelei de autostrăzi finanțate de MRR) vor fi instalate pe rețeaua de drumuri
naționale/autostrăzi, conform strategiei CNAIR privind instalarea de stații de
reîncărcare pentru vehicule electrice pe rețeaua TEN-T din România, până în
2030;
c. 13 283 de puncte de reîncărcare finanțate prin componenta „Fondul local” de
Ministerul Dezvoltării (13 200 de puncte de încărcare de înaltă putere și 83 de
puncte de încărcare de putere normală), defalcate după cum urmează:
- puncte de reîncărcare în municipiile reședință de județ: 4 000;
- puncte de reîncărcare în alte municipii: 1 876;
- puncte de reîncărcare în orașe: 1 600;
- puncte de reîncărcare în zone rurale: 5 724.
d. 2 000 de puncte de reîncărcare finanțate prin componenta „Valul renovării” de
Ministerul Dezvoltării (1 000 de puncte de încărcare de înaltă putere și 1 000 de
puncte de încărcare de putere normală);
e. cel puțin 10 000 de puncte de reîncărcare de putere înaltă și normală finanțate
din surse naționale, alte fonduri UE (inclusiv politica de coeziune) și/sau surse
private (inclusiv prin concesiuni).
Aceste puncte de reîncărcare vor fi situate în zonele stabilite în planurile
urbanistice generale/planurile de mobilitate urbană durabilă ca zone pentru
locuințe/zone mixte/zone de servicii/zone comerciale/zone de transport (cât
mai aproape de locuitori – pentru a limita nevoile de călătorie). Aceste puncte
de reîncărcare vor fi situate, de asemenea, în puncte multimodale pentru a
încuraja navetiștii să utilizeze transportul public.
Punctele de reîncărcare vor fi instalate:
- 85-95% în zone accesibile publicului/semipublice;
- 5-15% în clădiri private.
 Strategia Națională de Siguranță Rutieră pentru perioada 2021-2030 va implementa
normele și liniile directoare ale UE astfel cum sunt prezentate în Cadrul de politică
al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 și în „viziunea zero”, care vizează
reducerea până în 2050 a deceselor în accidente rutiere până aproape de zero. Ca
obiectiv intermediar, România își asumă obiectivul UE de reducere a numărului de
victime (răniți sau decedați) cu 50% față de nivelul de referință din 2019 până în
2030.
Strategia se va adresa în mod integrat și multidisciplinar tuturor actorilor implicați
în asigurarea siguranței rutiere și va include:

127
 - punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni
mai aspre pentru încălcarea legii;
- reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele
privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul
UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a unor elemente de
siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv în ceea ce
privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili;
- reducerea punctelor negre/hotspoturi atât în mediile urbane, cât și în cele
interurbane, inclusiv un plan specific de investiții pentru a reduce cu 129
numărul de puncte negre/hotspoturi până în T2-2026, comparativ cu cele 267
de puncte negre/hotspoturi inițiale din 2021;
- eliminarea treptată din registrul național a vehiculelor vechi/deficitare,
intensificarea inspecțiilor și a controalelor în materie de siguranță;
- educație și formare, campanii de informare;
- integrarea sistemului legislativ și reforma sistemelor de transport inteligente
(STI).
o Guvernul României va aproba un document strategic pentru sistemele de
transport inteligente (STI). Strategia STI se va dezvolta în corelare cu
politicile de transport intermodal pentru a servi nevoilor de operare eficientă
în nodurile multimodale.
Entitatea responsabilă cu monitorizarea implementării Strategiei de siguranță
rutieră și indicatorii-cheie de performanță vor fi clar definiți și operaționali.
 Se vor introduce următoarele modificări legislative pentru promovarea siguranței
rutiere:
- punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni
mai aspre pentru încălcarea legii;
- monitorizarea încălcărilor legislației rutiere prin mijloace automate (camere
video, senzori);
- reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de
datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la
nivelul UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a unor
elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv
în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili;
- eliminarea treptată din registrul național a vehiculelor vechi/deficitare,
intensificarea inspecțiilor și a controalelor în materie de siguranță.
Obiectivul general pentru siguranța rutieră vizează reducerea până în 2030 cu 50%
a deceselor în accidente rutiere față de nivelurile din 2019, în conformitate cu
Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030.
 Reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere (persoane grav rănite și
decese) cu 25% față de nivelul de referință din 2019. Ținta se referă la o reducere
cu cel puțin 25% a numărului anual de victime ale accidentelor rutiere (persoane
grav rănite și decese) în 2025 față de nivelul de referință din 2019 la nivelul întregii
țări, prin intermediul reformei siguranței rutiere, al planului de acțiune cuprinzător
și al investițiilor în domeniul siguranței rutiere sprijinite în cadrul Planului de
redresare și reziliență al României. Datele oficiale pentru sfârșitul anului 2025 se
raportează de Institutul Național de Statistică până la sfârșitul T1-2026.

128
 Publicarea și implementarea planului național de acțiune privind Sistemul european
de management al traficului feroviar (ERTMS) – realizat mai 2021. Jalonul se referă
la implementarea unui nou plan de acțiune ERTMS până în 2025.
Planul de acțiune include:
- etape clare pentru implementarea și certificarea ERTMS pentru rețeaua
centrală TEN-T pe termen mediu (2025) și lung (orizontul 2030);
- actorii responsabili;
- estimările bugetare;
- măsuri privind capacitatea administrativă la nivel național a organelor
notificate, astfel încât acestea să gestioneze integral procesul de certificare
ERTMS pentru toate sectoarele avute în vedere în timpul construcției lor,
asigurându-se astfel operaționalizarea deplină.
 Elaborarea și aprobarea Strategiei privind transportul naval. Strategia privind
transportul naval va include: analiza situației actuale a căilor navigabile românești
(atât căile navigabile interioare, cât și căile maritime) și a situației actuale a
porturilor românești în ceea ce privește infrastructura; analiza proiectelor din
sectorul naval românesc; analiza tendințelor viitoare și a scenariilor pentru 2027,
2030, 2035 și 2050. Analiza se va concentra asupra modalităților de îmbunătățire a
performanței de mediu a navelor și a porturilor, ținând seama de cerințele
aplicabile la nivelul UE, cum ar fi Directiva 2014/94/UE privind instalarea
infrastructurii pentru combustibili alternativi; deși ar trebui să acorde importanță
furnizării de combustibili ecologici pentru nave (în special prin alimentarea cu
energie electrică de la mal), strategia ar trebui să aibă în vedere măsuri de
ecologizare a tuturor operațiunilor portuare (emisii, zgomot, poluare). Pentru a
promova navigabilitatea Dunării într-un mod durabil, este necesară o abordare care
să combine infrastructura durabilă, combustibilii alternativi și digitalizarea, ținând
seama totodată de sensibilitatea ecologică a Dunării.
Se vor face propuneri de modificare a cadrului juridic și instituțional cu privire la
modul de gestionare a infrastructurii de transport naval, cu următoarele obiective:
integrarea transportului naval cu alte moduri de transport, pregătirea planurilor de
dezvoltare a porturilor intermodale și creșterea durabilă a transportului de mărfuri
pe Dunăre cu 15% între sfârșitul anului 2022 și sfârșitul anului 2026.
 Îmbunătățirea performanțelor sistemului feroviar în ceea ce privește
punctualitatea trenurilor. Ținta vizează reducerea cu cel puțin 20% a procentajului
de trenuri care au o întârziere mai mare de 30 de minute față de nivelul de
referință din 2020 până în 2025, pe baza statisticilor oficiale publicate.
Până la sfârșitul anului 2021, se va finaliza o analiză pentru a cuantifica nivelul de
referință pentru numărul de trenuri cu întârzieri.
 Eliminarea punctelor negre/hotspoturilor în materie de siguranță rutieră. Cele 267
de puncte negre/hotspoturi în materie de siguranță rutieră existente în 2021 vor fi
reduse cu 129.
Măsurile de eliminare a celor 129 de puncte negre/hotspoturi în materie de
siguranță rutieră includ:
- amplasarea de parapete rutiere cu rulouri, din beton sau cu cabluri (folosind
materiale durabile în conformitate cu economia circulară), în funcție de tipul
de drum, pentru îmbunătățirea siguranței rutiere în zonele cu risc crescut de
producere a accidentelor rutiere;

129
 - măsuri de diminuare a consecințelor produse de coliziunile cu obiecte rigide din
zona drumului, prin amplasarea atenuatoarelor de impact echipate cu sistem
de detecție accidente și monitorizare trafic;
- achiziționarea de sisteme pentru protejarea lucrătorilor care efectuează
intervenții de urgență la infrastructura de autostrăzi și drumuri naționale
deschise traficului internațional, de tip atenuator atașat de camioane („Truck
mounted attenuator”);
- campanie de siguranță rutieră adresată categoriilor vulnerabile de participanți
la trafic;
- sporirea siguranței rutiere pe timp de noapte, prin semnalizarea sectoarelor de
drum periculoase cu surse de lumină ce utilizează energie verde;
- dirijarea traficului rutier pe timp de noapte prin stâlpișori de dirijare, butoni
luminoși, inclusiv elemente de semnalizare dedicate protejării participanților la
trafic de animalele sălbatice;
- creșterea siguranței rutiere prin iluminarea sectoarelor periculoase, precum și
optimizarea consumurilor la sistemele de iluminat existente prin echiparea cu
sistem de telegestiune;
- rute alternative pentru creșterea siguranței rutiere și eliminarea blocajelor din
trafic, dezvoltarea pasarele pietonale;
- proiect-pilot: asigurarea unui grad ridicat de siguranță rutieră pe un sector de
autostradă care să permită circulația vehiculelor autonome.
Identificarea punctelor negre/hotspoturilor în materie de siguranță rutieră este
efectuată de Poliția Română, care va certifica și eliminarea acestora ca urmare
a activității desfășurate de C.N.A.I.R.
PNRR - rezumatul costurilor - reforme și investiții:
 Feroviar: 3.480 mil. Euro PNRR + 690 mil. Euro buget de stat = 4.170 mil. Euro valoare
totală proiecte.
 Material Rulant: 416 mil. Euro PNRR + 139 mil. Euro buget de stat = 555 mil. Euro
valoare totală proiecte.
 Rutier: 3.095 mil. Euro PNRR + 1.991 mil. Euro buget de stat = 5.086 mil. Euro valoare
totală a proiectelor.
 Metrou: 600 mil. euro PNRR + 2.352 mil. Euro buget de stat = 2.952 mil. Euro valoare
totală a proiectelor.
 Asistență tehnică: 29 mil. Euro PNRR + 0 mil. Euro buget de stat = 29 mil. Euro valoare
totală a proiectelor.
 Total: 7.620 mil. Euro PNRR + 5.172 mil. Euro buget de stat = 12.761 mil. Euro
valoare totală a proiectelor.
Mecanismul pentru Interconectarea Europei – transport (CEF - Connecting Europe
Facility - transport) este un instrument de finanțare în cadrul rețelelor de transport
europene ce vizează finanțarea din partea UE acordată statelor membre în vederea
finalizării rețelei TEN-T centrale şi în special a coridoarelor rețelei TEN-T centrale.
Mecanismul pentru Interconectarea Europei este reglementat prin Regulamentul (UE)
nr.1153/2021 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare
a Regulamentelor (UE) nr.1316/2013 și (UE) nr.283/2014. Spre deosebire de celelalte
programe operaționale, CEF este gestionat direct la nivelul Comisiei Europene, de CINEA
130
(European Climate, Infrastructure and Environment Executive Agency), aceasta având
responsabilitatea evaluării și selectării proiectelor finanțabile.
Sprijinul CEF este structurat, ca și până acum, pe două componente:
• Sprijin din anvelopa de coeziune ce se adresează doar acelor 15 state membre
eligibile la finanțare din Fondul de Coeziune, România având o alocare de
1.090.496.950 EUR;
• Sprijin din anvelopa generală la care au acces toate statele membre UE. Finanțarea
UE este, în acest caz, între 30% și 70% din valoarea cheltuielilor eligibile.
Portofoliul proiectelor finanțate din CEF în România însumează mai multe acțiuni (call-
urile I, II, III, call blending – 2017, reflow 2019 și 2020, respectiv call-ul CEF 2 - 2021),
situate în cadrul rețelei primare a României.
Proiecte care ar putea îndeplini criteriile de eligibilitate CEF și care ar avea cel mai mare
potențial pentru absorbția fondurilor disponibile, ținând cont de gradul de maturitate al
proiectelor și de necesitatea de a finaliza cu prioritate coridorul Rin–Dunăre, finanțate din
cadrul CEF 2, sunt următoarele:
 Proiecte de modernizare a căii ferate:
• București – Giurgiu, valoare estimată 640 mil. EUR (lot I + lot II);
• Predeal – Brașov, valoare estimată 600 mil. EUR;
• Accesul feroviar în Portul Constanța, valoare estimată 500 mil. EUR;
• Brașov – Sighișoara - faza a II-a (faza I este finanțată, în prezent, prin CEF
1), valoare estimată 450 mil. Euro.
 Proiecte pe căi navigabile:
• Fast Danube (studiul de fezabilitate este finalizat, în prezent din CEF 1) –
valoare estimată: 200 mil. EUR.
În plus, în cadrul Programului CEF 2 a fost introdusă și o componentă distinctă, dedicată
mobilității militare, având o alocare proprie de 1,69 mld. EUR, deschisă tuturor statelor
membre. În cadrul acestei inițiative, sunt identificate acele proiecte de infrastructură de
transport care pot avea o utilitate duală, civilă și militară, în vederea facilitării circulației
echipamentelor și trupelor militare pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Până la acest
moment la nivel național, prin intermediul anvelopei Mobilitate Militară, a primit
finanțare un singur proiect în valoare de 28,8 mil. EUR.

DOMENIUL INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ

COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE
Prioritățile strategice investiționale ale MTI pentru perioada 2023-2025 sunt focalizate în
principal pe finalizarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiții aflate într-un
stadiu avansat de realizare, cu finanțare asigurată și continuarea lucrărilor la
obiectivele/proiectele de investiții aflate în derulare, precum și începerea de noi lucrări,
situate pe rețeaua TEN-T, cu finanțare asigurată din fonduri nerambursabile și fonduri
rambursabile, concretizându-se în:
- construcția de autostrăzi/drumuri expres pe TEN-T
- construcția de variante de ocolire atât pentru localitățile de pe rețeaua
TEN-T, cat și pentru cele din afara acesteia

131
 - construcția de drumuri noi, respectiv modernizarea unor drumuri existente,
în vederea creșterii gradului de accesibilitate la rețeaua TEN-T
Lista principalelor proiecte de construcție autostrăzi/VO, pentru care sunt
prevăzute sume în Buget în anul 2022 cuprinde următoarele obiective:
• Autostrada Sibiu - Pitești secțiunile 1, 2,3, 4 și 5,
• Autostrada Lugoj - Deva (sector Dumbrava-Deva),
• Autostrada Nadaselu - Suplacu de Barcău - Borș, inclusiv legătura Centura
Oradea (Girație Calea Sintandrei) - Autostrada A3 (Biharia),
• Autostrada Câmpia Turzii – Ogra - Târgu Mureș,
• Autostrada de Centura Sud a municipiului București, inclusiv intervențiile
privind Centura existentă (Lărgire la 4 benzi de circulație a Centurii București între A1 -
DN 5, DN 2 - A2 și A1 - DN 7, pasajele Berceni, Domnești, Oltenița),
• Autostrada de Centura Nord a municipiului București,
• Drum expres Craiova – Pitești,
• Drum expres Brăila – Galați,
• Podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila,
• Autostrada Ploiești – Buzău, Buzău – Focșani , Focșani – Bacău și Bacău -
Pașcani

Proiectele de autostrăzi aflate în pregătire pe parcursul anului 2022 și care vor intra
etapizat în execuție în perioada 2023-2024, cuprind:
• Revizuirea/completarea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzile Sibiu-
Făgăraș, Făgăraș – Brașov, Târgu Neamț - Târgu Mureș, Târgu Neamț – Iași – Ungheni,
• Elaborarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice pentru
Autostrada Brașov - Bacău și pentru drumurile de mare viteză Pașcani - Suceava – Siret,
Timișoara – Moravița,
• Elaborarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice pentru drumurile
expres: Craiova – Târgu Jiu, Ovidiu - Tulcea, Brăila - Tulcea, Brăila - Buzău, Focșani -
Brăila, Găești – Ploiești, Pitești – Mioveni, Bacău – Piatra Neamț,
• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Drum Expres/
Autostrada (Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare) - Oar (Granița Româno -
Ungară - Drum Expres M49 Ungaria), Satu Mare - Baia Mare și Autostrada Nordului/ Drum
de Mare Viteză Baia Mare – Suceava (Lot 1, Baia Mare – Bistrița; Lot 2 Bistrița – Vatra
Dornei; Lot 3 Vatra Dornei – Suceava), Tisita - Albița,
• Completarea studiului de fezabilitate și elaborarea proiectului tehnic pentru
drum expres Arad - Oradea;
Dintre proiectele majore de infrastructură rutieră (autostrăzi) aflate în execuție pe
parcursul anului 2022, a fost finalizat și dat în trafic Lotul 1 al Tronsonului 2 din drumul
expres Craiova – Pitești.

În perioada 2022-2024 sunt avute în vedere continuarea lucrărilor la obiectivele aflate

deja în execuție, precum și demararea etapizată a lucrărilor la obiectivele aflate în
prezent în proiectare (elaborare Proiect Tehnic).

132
 - modernizarea și dezvoltarea rețelei de drumuri naționale, inclusiv prin
construcția de variante de ocolire;

Lista principalelor proiecte de construcție variante de ocolire, pentru care sunt prevăzute
sume în buget în anul 2022 cuprinde următoarele obiective:
- Variantele de ocolire aflate în execuție: Modernizarea centurii rutiere a mun.
București (pasaje Berceni, Oltenița, Domnești, DN 2-A2), Tecuci, Bârlad, Satu Mare, Stei,
Rădăuți, Timișoara Sud, Săcueni, Zalău , Drum de legătura DN 5 - Podul Prieteniei (VO
Giurgiu Vest), Târgu Jiu, Varianta de ocolire Galaţi, Sfântu Gheorghe, Varianta de ocolire
a Municipiului Zalău, etapa 2, între DN1F, km 79+625 - DJ191C, Centura de ocolire Craiova
varianta Sud DN 56-DN 55-DN 7, pasaj Drajna, Beclean;
- Variantele de ocolire care vor intra în execuție/ proiectare și execuție: Târgu
Mureș, Giurgiu (Est), Sighișoara, Buftea, Sf. Gheorghe
- Variante de ocolire care vor intra în etapa de proiectare/proiectare și execuție în
baza unor parteneriate cu UAT: Alesd, Stei, Arad Est, Inel ocolitor al mun. Târgu Mureș
(prin interconectarea autostrăzii A3, E60, DN 15 și DJ 152 A), Mediaș, Sibiu Sud, Drum de
ocolire în partea de vest a mun. Sebeș, Gura Humorului, Valea lui Mihai.
Portofoliul de proiecte în pregătire, pentru care există deja alocări bugetare în anul 2022
cuprinde variante de ocolire aflate în etapa de pregătire (elaborare Studiu de
Prefezabilitate, Studii de Fezabilitate și Proiecte Tehnice); Râmnicu Vâlcea, Vaslui și
Techirghiol, Timișoara Vest, Varianta de Ocolire Pitești Vest; pasaj Roman.

Principalele proiecte de modernizare drumuri naționale, pentru care sunt prevăzute sume
în Buget în anul 2022 sunt: DN 18, Moisei - Iacobeni; DN 66, parcarea Lainici, DN 76, Deva
– Oradea (finalizarea în integralitate), DN 5, București - Adunații Copăceni; DN 6,
Alexandria - Craiova (lot 2); DN 73, Pitești - Câmpulung - Brașov; Modernizarea
infrastructurii privind siguranța circulației pe DN 1, în "Sate liniare și puncte negre"; A 1 -
Titu - Bâldana - Târgoviște - Sinaia; DN 52, Alexandria - Turnu Măgurele; DN 28B, Târgu
Frumos - Botoșani; DN 29D, Botoșani – Ștefănești, DN 2L, Soveja - Lepșa;; Drum de
legătură Autostrada A1 Arad - Timișoara - DN69, Remediere defecțiuni pe DN1H km 6+000
- km 12+000, DN 2N km 52+860 - km 60+000 Jitia - Bisoca și pod nou peste râul Râmnicu
Sărat la km 53+301, DN 1S km 0+000-km 23+831.

Proiectele în pregătire, pentru care există deja alocări bugetare în anul 2021 și vor fi
bugetate și în anul 2022 cuprind:
- DN 7C, Transfăgărășan (expertiza tehnică și elaborare Studiu de
Fezabilitate);
- Drum de legătură A1 - DN 7 (Titu/ DJ 711A) (Revizuire/Actualizare Studiu
de Fezabilitate și Elaborare Proiect Tehnic)
- Realizare Conexiune DN 73C cu Autostrada Sibiu-Pitești (Nod Tigveni) și
Modernizare DN 73C, km 44+800 – km 68+000 (elaborare Studiu de fezabilitate și Proiect
Tehnic de Execuție);
- Realizarea a 6 noduri rutiere pe Autostrăzile A1 și A3, în zona de Vest a
României;

133
Proiecte care vor fi bugetate pe parcursul anului 2022, după obținerea aprobărilor legale
necesare, aflate în prezent în etapa de pregătire/atribuire în vederea elaborării
documentațiilor tehnico-economice sau proiectării și execuției:
- Nod Cumpăna (conexiune la A4 - DN 39E);
- Nod Martineşti (conexiune la A 1 și DN 1);

Poduri ce au intrat în execuție în anul 2021 și vor fi bugetate în continuare și în anul 2022
sunt:
- Pod pe DN 10 km 46+471 peste Basca la Cislau;
- Consolidare pod pe DN2B km 149+841 peste Prut Galați - Giurgiulești;
- Pod pe DN 1 km 135+332 peste pârâul Azuga la Azuga;
- Pod pe DN 24 km 105+678 la Crasna;
- Pod pe DN 13C km 1+200, la Vânători;
- Podul de la Cernavodă, situat pe Autostrada A2, la km 157+600;
- Podul peste brațul Borcea, situat pe Autostrada A2, la km 149+680;
- Pod nou de la Cosmești, peste Siret, pe DN24, km 7+620;
- Apărarea împotriva inundațiilor a localității Babadag, județul Tulcea/Refacere 5
poduri pe DN 22 km 210+291, km 211+812, km 212+045, km 212+495, km 213+600”;
- Pod peste râul Dâmbovița pe DN 73, km 78+519

Poduri care vor intra în proiectare și execuție:

- Podul peste Tisa (proiectare și execuție);
- Podul de la Ungheni peste râul Prut.

CNAIR SA asigură în prezent administrarea și întreținerea unei rețele de 16.344 km din

care 912 km de autostrăzi și 15.432 km drumuri naționale, rețea care este dezvoltată pe
întreg teritoriul României, din care 58% are durata de funcționare expirată (durata
normală de funcționare a unui drum este durata de utilizare exprimată în ani, de la darea
în circulație a drumului ca nou și până la introducerea sa în prima reparație capital, sau
între două reparații capitale).
Aceasta reprezintă o pondere ridicată și sugerează faptul că mecanismele organizaționale
existente nu fac decât să conserve starea tehnică existentă prin execuția de lucrări de
întreținere și nu au avut ca obiectiv accelerarea îmbunătățirii stării tehnice și
continuitate în modernizare, deoarece posibilitățile de finanțare din ultimii ani au fost
sub nivelul necesităților reale.
Durata normală de funcționare va putea fi prelungită în cazul în care starea tehnică a
sistemelor rutiere existente și capacitatea portantă a drumului se mențin în limite
admisibile prevăzute de reglementările tehnice în vigoare la data expirării duratei
normale de funcționare prin executarea unor lucrări de întreținere periodică (tratamente
bituminoase, straturi rutiere foarte subțiri, covoare asfaltice, reciclări în SITU) și
reparații curente (ranforsări sisteme rutiere), conform reglementărilor tehnice în vigoare
și în ritmicitatea prevăzută de acestea.

134
Neasigurarea unui buget corespunzător pentru execuția acestor tipuri de lucrări până la
construirea rețelei de autostrăzi, va conduce la distrugerea întregii rețele rutiere din
administrare, iar costurile de remediere ar fi mult mai mari, deoarece lucrările de
modernizare, respectiv reabilitare implică costuri mult mai mari (ex. un km de drum
modernizat/reabilitat costa cca. 800.000 euro).

DOMENIUL DE TRANSPORT FEROVIAR

COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR SA
Prioritățile strategice pentru perioada de timp cuprinsă între 2023-2025 sunt focalizate
pe:
-Implementarea proiectelor finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență
a României (PNRR) Pilonul 1 la capitolul - Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare
și siguranță rutieră, subcap. 1.5 Dezvoltarea infrastructurii feroviare și managementul
traficului feroviar și incluse în Anexa - Rezumatul costurilor - reforme și investiții –
Feroviar în valoare de 4.170,3 mil. euro fără TVA,
-continuarea și finalizarea lucrărilor Coridorului IV ramura nordică pe secțiunile
Brașov – Sighișoara, Sighișoara - Simeria și Simeria – Gurașada – Km.614, aflate în diverse
stadii de execuție,
-reabilitarea și modernizarea Coridorul IV ramura sudică (Caransebeș – Craiova –
Calafat și București – Giurgiu inclusiv Redeschiderea circulației peste Podul Grădiștea),
-lucrări în stațiile Fetești și Ciulnița de pe linia CF București – Constanța,
-programe de eliminare a restricțiilor de viteză de pe întreaga rețea TEN-T
centrală și globală cu impact direct și imediat asupra duratei călătoriei și / sau asupra
creșterii siguranței și confortului călătorilor,
-modernizarea sistemelor de siguranță și centralizare, poduri, podețe, tuneluri,
inclusiv prin proiecte de creștere a calității serviciilor de transport feroviar în stațiile CF
-reabilitarea și modernizarea infrastructurii feroviare în Portul Constanța,
-reabilitarea și modernizarea liniei CF Ploiești Sud-Focșani-Pașcani-Iași-Frontieră,
Pașcani-Dărmănești-Vicșani-Frontieră,
-reabilitarea și modernizarea linei CF Predeal – Brașov,
-pregătirea proiectelor de modernizare a liniilor CF de pe secțiile București –
Craiova, Coslariu – Cluj Napoca, Apahida – Ilva Mica – Pojorâta – Suceava;
-reabilitarea și modernizarea Complexului Feroviar Gara de Nord, inclusiv centura
feroviară a Bucureștiului ca o alternativă pentru transportul urban al locuitorilor din
zonele periferice, un acces mai facil pentru marile centre comerciale și depozitare
amplasate în zona centurii și crearea unor noduri intermodale la capătul linilor de
transport.
-proiecte de electrificare a liniilor CF lipsa din rețeaua TEN-T centrala și globala de
pe liniile CF Episcopia Bihor – Cluj Napoca, Radulesti – Giurgiu, Constanta – Mangalia și
București - Giurgiu

AUTORITATEA PENTRU REFORMĂ FEROVIARĂ

Principalele obiective ale instituției în perioada 2023-2025 sunt următoarele:

135
 - Achiziționarea și dezvoltarea unui sistem integrat, bază de date și furnizare
de informații privind serviciul de ticketing al operatorilor de transport feroviar de
călători;
- Achiziționarea a 20 de rame electrice inter-regionale noi;
- Achiziția de material rulant nou, 62 rame electrice regionale;
- Achiziția a 20 de rame electrice inter-regionale noi;
- Achiziția a 12 automotoare noi în tracțiune electrică pe bază de pile de
combustie cu hidrogen;
- Achiziția a 16 locomotive electrice destinate transportului feroviar de
călători;
Impactul bugetar estimat pentru aceste investiții este de aproximativ 5 miliarde lei.

METROREX SA
Obiectivul general al Metrorex îl reprezintă îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea
metroului, implementarea unui sistem de transport eficient economic, sustenabil și sigur.
Strategia de dezvoltare, retehnologizare și modernizare a rețelei de metrou din București,
este structurată pe următoarele direcții de acțiune:
a) În perioada 2023-2025 vor continua lucrările la următoarele obiective de
investiții de utilitate publică pentru care, în anul 2023 există finanțare din fonduri
nerambursabile aferente cadrului financiar POIM 2014-2020-FC în valoare de 455.981.000
lei și din fonduri rambursabile, în valoare de 185.366.000 lei:
- Magistrala 5 Drumul Taberei - Pantelimon,
- Magistrala 6 Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă
– Otopeni,
- Modernizarea instalațiilor fixe pe magistralele 1, 2, 3 și TL de metrou – Cale de
rulare pe Magistrala 2,
- Accesibilizarea stațiilor de metrou în funcțiune pentru persoanele cu deficiențe
de vedere,
- Achiziția de trenuri noi de metrou – 13 trenuri noi de metrou.
b) Pregătirea documentațiilor în vederea aprobării prin hotărâre de guvern, și
începerii lucrărilor la obiectivele de investiții noi în scopul extinderii rețelei de metrou
din București
- Magistrala 4 de metrou – Tronson Gara de Nord – Gara Progresu – proiectul este
inclus cu finanțare parțială pe lista Planului Național de Redresare și Reziliență,
-Pregătirea proiectelor de investiții noi în scopul modernizării rețelei de metrou din
București:
- Reabilitarea stațiilor de metrou pe Magistrala 2 – Berceni Pipera,
- Reabilitarea stațiilor de metrou pe Magistralele 1+3,
- Sistem de siguranță și automatizare a traficului pe Magistrala 2 de metrou,
- Achiziție trenuri noi de metrou – 50 buc.
Totodată, în procesul de alocare a resurselor pe programe/proiecte de transport, se va
urmări implementarea unei politici de finanțare de atragere masivă a fondurilor
europene.
136
DOMENIUL DE TRANSPORT NAVAL
Prioritățile privind dezvoltarea obiectivelor de investiții aferente domeniului naval
pentru perioada 2023-2025 sunt:
a) Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța
-Extindere la 4 benzi a drumului de circulație existent între Poarta 10 Bis și Poarta
10;
-Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța;
-Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 7 și joncțiunea cu obiectivul "Pod
rutier CDMN" cu drumul care realizează legătura între poarta 9 și poarta 8 spre
zona de nord a Portului Constanța;
-Extinderea cheurilor danelor 10 și 11 din zona Midia, inclusiv consolidări în spatele
cheurilor;
b) Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați
-Platformă multimodală Galați - înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea
infrastructurii existente și asigurarea conexiunilor lipsă pentru rețeaua centrală
Rhin - Dunăre/Alpi;
-Port Brăila - Lucrări de infrastructură a sectorului portuar din incinta Bazin Docuri
-Port Brăila - Lucrări de infrastructură a sectorului portuar al Frontului de operare
la Dunăre, adiacent molului;
-Dezvoltarea portului Tulcea;
-Modernizarea și Dezvoltarea Portului Chilia Veche;
c) Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu
- Extinderea infrastructurii portului Calafat (Km 795) și sistematizarea
dispozitivului feroviar al portului – etapa I;
- Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport naval în porturile
din afara rețelei TEN-T – Port Corabia;
- D.A.N.U.B.E. - Rețea de acces la Dunăre - Deblocarea circulației în Europa
prin dezvoltarea în România a unei infrastructuri de porturi TEN-T de înaltă
calitate în condiții economice optime” - Port Giurgiu;
- Reabilitarea și modernizarea infrastructurii portuare în portul Drobeta Turnu
Severin – faza de elaborare a studiului de fezabilitate;
- Reabilitarea și modernizarea infrastructurii portuare în portul Bechet – aflat
la faza de elaborare a studiului de fezabilitate;
- Reabilitarea și modernizarea infrastructurii portuare în portul Oltenița” –
etapa II – aflat la faza de elaborare a studiului de fezabilitate;
- Modernizarea infrastructurii portuare din porturile Drencova, Svinița și
Tișovița în scopul permiterii acostării ambarcațiunilor de agrement – studiu
de fezabilitate;
d) Administrația Fluvială a Dunării de Jos R.A. Galați
- Apărări de maluri pe canalul Sulina - etapa finală, lot 1 și lot 2;
- Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila, km
375 – km 175- punctul critic Bala;
137
 - Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al
Dunării;
e) Compania Națională "Administrația Canalelor Navigabile" S.A. Constanța
- Reabilitare taluz afectat de alunecarea de teren (calamitate naturală) zona
Cumpăna – mal stâng Canal Dunăre – Marea Neagră între km 56+989 (km
7+421 navigație) și km 57+217 (Km 7 +193 navigație);
- Modernizare și extindere capacitate de operare în portul Ovidiu;
- Modernizare și extindere capacitate de operare în portul Luminița;
- Modernizare și extindere capacitate de operare în portul Medgidia;
- Modernizarea canalelor navigabile ale Dunării: Canal Dunăre – Marea Neagră
și Canal Poarta Albă-Midia, Năvodari în vederea creșterii siguranței
navigației;
- Retehnologizare ecluza Năvodari în vederea creșterii siguranței navigației;
- Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe
faza de reactualizare a studiului de fezabilitate.

DOMENIUL TRANSPORT AERIAN

Prioritățile privind dezvoltarea obiectivelor de investiții aferente domeniului aerian
pentru perioada 2023-2025 sunt:
Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara
1.Construire terminal plecări curse externe la Aeroportul Internațional Timișoara –
Traian Vuia
2.Sistem Integrat de Securitate Aeroportuară
3.Achiziție echipamente de siguranță pentru activități non economice
4.Utilaje destinate activităților economice de siguranță
5.Centru logistic destinat gestionării transporturilor aeriene de marfă

Aeroportul Internațional ”Mihail Kogălniceanu” Constanța

1. Amenajare banda pistei și RESA
2. Creșterea securității și siguranței traficului de pasageri (achiziție echipamente
securitate și siguranță)
3. Upgrade balizaj luminos pista decolare/aterizare
4. Sistem de supraveghere video, control acces la AIMKC
5. Modernizare/dezvoltare terminal pasageri sosiri/plecări

Școala Superioară De Aviație Civilă

138
 Denumire obiectiv: Centru de instruire sintetică construire corp P+3 clădire
simulatoare de zbor și spații conexe echipată cu un simulator de zbor FFS Boeing 737
NG.

DOMENIUL MEDICAL
În domeniul medical, în perioada 2021–2024, prioritățile (conform Programului de
Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 42/2021 pentru acordarea încrederii
Guvernului) vizează implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență la
unitățile medicale din rețeaua sanitară proprie a Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii.
Au fost depuse cereri de finanțare în cadrul proiectului ”Renovare energetică a clădirilor
publice aparținând instituțiilor publice din subordinea/de sub autoritatea Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii”, finanțat din fondurile europene aferente Planului
Național de Redresare și Reziliență în cadrul apelurilor de proiecte
PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1, PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta C5 – Valul Renovării.
-Renovare energetică aprofundată a clădirilor publice-Autorități centrale
-Reabilitarea corpului A de clădire a Spitalului Căi Ferate Sibiu-clădirea
administrativă și a Laboratorului de analize medicale 249.000 euro
- Reabilitarea energetică corp C de clădire a Spitalului Căi Ferate Sibiu-
Ambulatoriu integrat de specialitate 685.500 euro
-Renovare energetică moderată a clădirilor publice-Autorități centrale
- Renovare energetică moderată a Ambulatoriului și spitalului Clinic Căi Ferate
Craiova 2.179.760 euro
-Lucrări de Renovare energetică la clădirile Spitalului General CF Simeria 1.641.640
euro
-Eficientizare energetică Ambulatoriu CF Drobeta 542.168 euro.

Politica în domeniul educației

Politicile publice în domeniul educației cuprinse în Proiectul România Educată, Proiect al
Președintelui României și asumat de Guvernul României vizează, în perspectiva 2030,
realizarea unui sistem educațional echitabil și de calitate, flexibil, care garantează starea
de bine a tuturor celor implicați, răspunde diverselor nevoi și susține incluziunea și
excelența în învățare. Obiectivele România Educată, incluse în Programul de Guvernare
2021-2024, au în vedere dezvoltarea sustenabilă a întregii societăți din perspectiva
domeniului educațional, răspunzând astfel provocărilor viitorului.
Principalele orientări strategice educaționale sunt convergente cu documente europene
programatice: Mecanismul de Redresare și Reziliență, Pactul Verde European, Agenda
2030 pentru Dezvoltare Durabilă, Pilonul European al Drepturilor Sociale, Rezoluția
Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației
și formării în perspectiva realizării și dezvoltării spațiului european al educației (2021-
2030) ș.a.

Obiective Direcții de acțiune, programe, proiecte

I. Învățământ preuniversitar

139
Obiective Direcții de acțiune, programe, proiecte
1.      Dezvoltarea  Dezvoltarea unui profil de competențe pentru profesori, cu
carierei didactice valoare instrumentală pentru formarea inițială și continuă
 Restructurarea sistemului de formare inițială și continuă a
profesorilor, cu accent pe pregătire practică, flexibilitate și
sprijin pentru debutul în carieră
 Îmbunătățirea calității și accesului la formarea continuă a
profesorilor, inclusiv prin formarea competențelor de
pedagogie digitală
 Dezvoltarea unui sistem flexibil de management al carierei
 Implementarea de programe de formare privind
îmbunătățirea competențelor de pedagogie digitală pentru
cadrele didactice
 Implementarea unui program național pentru formarea de
competențe digitale pentru 100.000 de cadre didactice,
finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență
 Implementarea unui program de instruire și mentorat pentru
managerii și inspectorii școlari

2.      Îmbunătățirea  Îmbunătățirea proceselor de elaborare, implementare și

managementului, evaluare a politicilor publice din educație
redefinirea  Implementarea unui sistem de guvernanță a sistemului de
guvernanței învățământ preuniversitar în parteneriat cu autoritățile
sistemului de publice locale
educație, întărirea  Redefinirea cadrului instituțional și a ariilor de competență,
capacității în domeniul guvernanței sistemului de învățământ
administrative preuniversitar
 Elaborarea unei Analize funcționale privind guvernanța
sistemului de învățământ preuniversitar

3.   Îmbunătățirea  Adecvarea mecanismului de finanțare a școlilor la nevoile

finanțării sistemului reale
de învățământ  Cofinanțarea proiectelor aferente Programelor Operaționale
preuniversitar din exercițiul bugetar european 2014-2020, precum și din
Programele Operaționale 2021-2027
 Îmbunătățirea absorbției de fonduri nerambursabile și a
veniturilor proprii
 Creșterea finanțării învățământului preuniversitar

4. Dezvoltarea  Reorganizarea rețelei școlare pentru accesibilizarea și

infrastructurii adaptarea la noile realități
învățământului  Dezvoltarea infrastructurii din educația timpurie, precum
preuniversitar și pentru învățământul profesional și dual, cu rute
complete
 Dezvoltarea unei rețele a Școlilor Verzi
 Asigurarea transportului școlar prin achiziția de microbuze
electrice
 Dotarea sălilor de clasă, a laboratoarelor și a cabinetelor
școlare din sistemul preuniversitar
 Consolidarea siguranței elevilor și studenților
 Constituirea de consorții școlare rurale
140
Obiective Direcții de acțiune, programe, proiecte

5. Actualizarea  Analiza, monitorizarea și evaluarea periodică a

curriculumului și a curriculumului aplicat și a celui realizat, în vederea
evaluării centrate pe realizării unor intervenții ameliorative, bazate pe date
competențe  Implementarea unei abordări coerente bazate pe
competențe, la toate nivelurile de învățământ și
disciplinele cuprinse în planurile-cadru
 Elaborarea și implementarea unor standarde și a unor
descriptori corespunzători scalelor de notare folosite în
evaluarea elevilor
 Revizuirea și îmbunătățirea progresivă a proceselor de
evaluare din parcursul educațional al elevilor, atât la
momentele de prag, cât și pe parcurs
 Utilizarea sistemelor informatice în procesul de evaluare și
în cartografierea rezultatelor elevilor; implementarea
corectării informatizate
 Dezvoltarea și aplicarea unui mecanism dinamic de reglare
a proceselor educaționale pe baza evaluărilor rezultatelor
învățării elevilor

6. Asigurarea unei  Implementarea Programului Național pentru Reducerea

educații incluzive și Abandonului Școlar, finanțat prin Programul Național de
de calitate pentru Redresare și Reziliență
toți copiii  Reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii; revizuirea
programelor sociale, inclusiv prin asigurarea de servicii
integrate de sprijin
 Crearea și dezvoltarea de practici, resurse materiale și
resurse umane pentru integrarea cu succes a copiilor cu
dizabilități sau cu CES
 Susținerea copiilor cu părinți plecați să lucreze în
străinătate, prin ajutor psiho-emoțional și prin asigurarea
participării acestora la o educație de calitate
 Finanțarea programelor naționale privind asigurarea
accesului egal și a participării la educație pentru fiecare
7. Susținerea și copil/ elev din România
promovarea
alfabetizării  Susținerea și promovarea alfabetizării funcționale, la toate
funcționale nivelurile și sub toate formele sale: literație, matematică,
științe, media, digital și social
 Creșterea calității metodelor de predare care vizează
îmbunătățirea nivelului de alfabetizare funcțională a
elevilor
 Alfabetizarea științifică a elevilor și îmbunătățirea
performanțelor la evaluările TIMSS

8. Promovarea  Stimularea implicării elevilor în zona STEAM și în alegerea

educației STEAM unei cariere
 Pregătirea și susținerea cadrelor didactice pentru predarea,
învățarea, evaluarea și motivarea elevilor în zona STEAM
 Asigurarea infrastructurii și a resurselor necesare în
domeniul STEAM
141
Obiective Direcții de acțiune, programe, proiecte
 Promovarea de inițiative și parteneriate axate pe
componenta STEAM
9. Susținerea  Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor
digitalizării educației  Susținerea formării inițiale și continue a cadrelor didactice
pentru educație digitală; dezvoltarea competențelor
digitale în rândul personalului din educație
 Dezvoltarea unui ecosistem digital de educație în vederea
reducerii decalajelor
 Asigurarea echipamentelor și a resurselor educaționale
deschise
 Utilizarea de programe pentru securitate cibernetică,
protecția datelor și etică IT

10.  Asigurarea  Dezvoltarea unor mecanisme de reziliență care să sprijine

rezilienței adaptarea elevilor la incertitudini și la situații de criză
 Dezvoltarea de abilități privind reziliența și stima de sine la
elevi
 Pregătirea elevilor pentru a face față unei dinamici sociale
în perpetuă schimbare
 Creșterea siguranței elevilor prin dotarea copiilor, a
părinților și a celorlalți actori implicați cu instrumente și
informații pentru a recunoaște și combate eficient
fenomenul de bullying
11.  Dezvoltarea
educației timpurii  Înființarea a 412 servicii complementare pentru educația
timpurie
 Revizuirea, completarea și armonizarea cadrului legislativ,
pentru organizarea și funcționarea unui sistem de educație
timpurie unitar, integrat și incluziv
 Creșterea calității serviciilor de educație timpurie

12.  Sprijinirea  Revizuirea arhitecturii curriculare în vederea centrării pe

învățământului competențe, flexibilizării și digitalizării
primar și secundar  Sprijinirea abordărilor pedagogice care au în vedere
personalizarea învățării, învățarea științelor bazată pe
investigație, învățarea bazată pe rezolvarea de probleme
 Dezvoltarea abilităților de viață, a spiritului civic și de
protejare a mediului
 Reconfigurarea traseelor educaționale, astfel încât
transferul de la o filieră la alta să fie facil și bazat pe
principiul recunoașterii competențelor acumulate
 Internaționalizarea învățământului secundar superior

13.  Dezvoltarea  Centrarea învățământului profesional pe nevoile elevilor și

învățământului ale pieței muncii
profesional  Reconfigurarea sistemului de învățământ profesional pe
un traseu integrat, de la învățământ secundar superior la
învățământ universitar
 Dezvoltarea unei culturi a parteneriatului între mediul

142
Obiective Direcții de acțiune, programe, proiecte
economic și liceele profesionale
 Transformarea liceelor agricole în centre de
profesionalizare
 Dotarea atelierelor școală din unitățile de învățământ
profesional și tehnic

14.  Direcții de acțiune  Integrarea valorilor din Raportul „România Educată” în

complementare modul de reglementare, desfășurare și evaluare a
procesului educațional
 Creșterea calității proceselor educaționale în toate formele
sale
 Implementarea educației pentru dezvoltare durabilă
 Susținerea învățământului în limbile minorităților naționale
 Încurajarea inițiativelor în învățământul particular
 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a
riscurilor de corupție în sistemul național de educație
 Sprijinirea participării adulților la învățarea pe tot
parcursul vieții
 Consolidarea fundamentării instrumentelor de decizie
strategică

II. Învățământ superior

 Reconectarea accelerată a mediului privat la cel universitar
 Creșterea accesului la învățământ terțiar a grupurilor
subreprezentate
 Consilierea elevilor la tranziția dintre învățământul liceal și
cel terțiar
 Creșterea calității și a disponibilității serviciilor de consiliere
a studenților
 Îmbunătățirea retenției studenților admiși, până la atingerea
țintei privind finalizarea studiilor de către minim două treimi
dintre cei înscriși în anul I
 Creșterea finanțării învățământului superior în corelare cu
1.      Creșterea
creșterea autonomiei și responsabilității universităților în
participării la forme de
gestiunea fondurilor proprii
învățământ terțiar
 Recunoașterea învățării anterioare
 Asigurarea calității formării a cadrelor didactice din
învățământul superior
 Sprijinirea universităților pentru a dezvolta programe de
studii de tip joint-degree sau interdisciplinare, corelate cu
piața muncii
 Atragerea unor experți externi calificați în predare și
evaluare
 Reabilitarea infrastructurii universitare pentru servicii
sociale ale studenților
 Corelarea cuantumului burselor studențești cu nevoile
beneficiarilor și evoluția salariului minim garantat
 Reabilitarea infrastructurii universitare pentru servicii
sociale destinate studenților

143
Obiective Direcții de acțiune, programe, proiecte
 Sprijinirea universităților pentru atingerea obiectivelor de
2. Creșterea participare a adulților la forme de educație pe tot parcursul
participării la forme vieții
de educație pe tot  Dezvoltarea unui sistem de „micro-credențial” care să
parcursul vieții faciliteze dobândirea de competențe pentru adaptarea la
cerințele pieței forței de muncă
3. Intensificarea
eforturilor de  Sprijinirea eforturilor de internaționalizare a universităților
internaționalizare a  Creșterea numărului de mobilități internaționale, inclusiv
sistemului românesc prin accesarea de fonduri externe nerambursabile, pentru
de educație cofinanțarea mobilităților
 Digitalizarea proceselor educaționale
 Recunoaștere reciprocă automată a programelor de studii
4. Creșterea
 Construcția și dotarea de campusuri integrate pentru
capacității
învățământul dual
managementului
universitar de a  Formarea persoanelor implicate în managementul universitar
implementa politicile  Dezvoltarea de resurse deschise care să sprijine activitatea
naționale persoanelor implicate în managementul universitar
 Monitorizarea, evaluarea și îmbunătățirea infrastructurii și a
capacității universităților de a implementa diverse politici
naționale
 Susținerea formării polilor de excelență - consorții
universitare care să includă universități și institute de
cercetare
 Creșterea capacității de colectare și analiză a datelor
relevante pentru susținerea procesului decizional
 Realizarea „laboratoarelor pilot” de către universitățile
membre ale Consorțiilor Europene și transformarea acestora
în modele pentru învățământul românesc

 Transparentizarea proceselor decizionale de la nivelul

5. Creșterea universităților și de includere a tuturor actorilor relevanți
autonomiei în luarea deciziilor
universitare  Îmbunătățirea performanței universitare

6.      Consolidarea  Internaționalizarea studiilor doctorale

calității studiilor  Încurajarea originalității studenților-doctoranzi     
doctorale  Clarificarea, de la nivel național, a modului de acordare a
calificativelor obținute la absolvirea studiilor doctorale
 Monitorizarea inserției absolvenților de studii doctorale pe
piața muncii
 Creșterea autonomiei studenților doctoranzi

7.      Susținerea  Dezvoltarea unei culturi organizaționale privind etica și

eticii și integrității în integritatea
mediul universitar  Implementarea măsurilor proactive cu privire la
respectarea normelor de etică și a principiilor de
deontologie și de integritate academică

144
 Obiective Direcții de acțiune, programe, proiecte
 Armonizarea codurilor de etică cu evoluțiile de la nivelul
SEE/SEÎS

 Expunerea în universități de lucrări ale studenților sau

8. Susținerea materiale informative despre descoperiri/ cercetători/
parteneriatelor, inovatori din sfera STEAM
orientarea către zona  Dezvoltarea competențelor digitale înalte ale studenților,
STEAM, dezvoltarea cadrelor didactice și cercetătorilor din universități
unui ecosistem digital  Dezvoltarea infrastructurii digitale și generalizarea
accesului la echipamente electronice și dezvoltarea de
conținut digital și softuri dedicate învățării
 Implementarea granturilor privind Digitalizarea
universităților, finanțate din Programul Național de
Redresare și Reziliență.

Politica în domeniul afacerilor interne

În acord cu Planul Strategic Instituțional 2022-2025, Ministerul Afacerilor Interne
acționează pentru îndeplinirea a 3 obiective strategice:
 Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a
patrimoniului, care acoperă zona de activitate a MAI dedicată menținerii
ordinii și siguranței publice și a siguranței frontierelor.
 Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore, care
vizează eficientizarea managementului situațiilor de urgență.
 Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI, un obiectiv
transversal, care vizează atât obținerea unei eficiențe sporite a serviciilor
oferite cetățenilor de către MAI, cât și acordarea de sprijin structurilor
operative.
Obiectivele strategice sunt susținute de următoarele programe:
- Ordine și siguranță publică;
- Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare;
- Protecție civilă și sprijin acordat comunității;
- Servicii pentru cetățeni și persoane juridice;
- Capacitate administrativă și sprijin operațional.
În cuprinsul fiecărui program sunt stabilite rezultate așteptate, astfel:
PROGRAMUL “ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ”
Programul Ordine și Siguranță Publică vizează intervenții individuale și integrate ce au în
comun tipologii de infracțiuni care afectează siguranța cetățenilor și a comunității.
Structurile MAI concură la furnizarea acestui serviciu public, atât prin activități de
prevenire, cât și prin activități de combatere. În ultimii ani, tipologia riscurilor
infracționale s-a diversificat, iar nevoia de a asigura o abordare integrată a devenit din ce
în ce mai necesară.
Obiectiv strategic program - Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și
de protecție a patrimoniului
 Rezultate așteptate ale programului:

145
  Prevenirea și combaterea infracțiunilor comise contra persoanei, a patrimoniului,
precum și la regimul armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor
explozive și substanțelor periculoase;
 Destructurarea grupărilor infracționale organizate;
 Creșterea capacității de autoprotecție a populației împotriva victimizării și
revictimizării prin trafic de persoane;
 Reducere cererii și ofertei de droguri;
 Reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico –
financiare;
 Reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval;
 Protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale;
 Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR;
 Asigurarea resursei umane specializate – formarea inițială și continuă a personalului
IGPR;
 Menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 min la
apelurile SNUAU 112;
 Reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și
transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române;
 Reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal;
 Contribuție la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut;
 Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGJR;
 Asigurarea resursei umane specializate – formare inițială și continuă a personalului
IGJR;
 Asigurarea suportului decizional în activitatea de asigurare și restabilire a ordinii
publice.

PROGRAMUL “SIGURANȚA FRONTIEREI DE STAT, MIGRAȚIE, AZIL ȘI INTEGRARE”

Programul bugetar reunește cele două structuri-cheie ale MAI în domeniu, Inspectoratul
General al Poliției de Frontieră (IGPF) și Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), și
cuprinde măsuri care vizează activitățile de prevenire și combatere a infracțiunilor
privind frontiera de stat (trecerea frauduloasă a frontierei, depistarea imigranților
ilegali), de procesare a cererilor de azil în mod eficient conform standardelor naționale și
internaționale aplicabile și integrare socială a cetățenilor statelor terțe.
Obiectiv strategic program - Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și
de protecție a patrimoniului
 Rezultate așteptate ale programului :
 Gestionarea procesului de trecere a frontierei de stat;
 Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF;
 Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului
IGPF;
 Reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără
forme legale pe teritoriul României;
 Implementarea politicilor în domeniul protecției internaționale și integrării
străinilor;
 Admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe.
Obiectivul strategic “Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de
protecție a patrimoniului” . Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar :

146
 Bugetul pe Total valoare/an (mii lei)
programe al
Obiectivului
Strategic
“Asigurarea unui Total
grad ridicat de (mii lei) 2022 2023 2024 2025
siguranță a
persoanelor și de
protecție a
patrimoniului”

Ordine și siguranță
38.192.850 9.028.282 9.382.512 9.718.709 10.063.347
publică

Siguranța frontierei
de stat, migrație, 7.913.634 2.163.176 1.817.101 1.962.863 1.970.494
azil și integrare
Total OS 1 46.106.484 11.191.458 11.199.613 11.681.572 12.033.841

PROGRAMUL ”PROTECȚIE CIVILĂ ȘI SPRIJIN ACORDAT COMUNITĂȚII”

MAI, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, realizează managementul permanent
al activităților de prevenire, pregătire și răspuns în situații de urgență, în domeniul
protecției civile și al apărării împotriva incendiilor.
Finanțarea adecvată a domeniului prevenirii și intervenției în situații de urgență trebuie
să aibă în vedere crearea unor capabilități esențiale de prevenire, protecție,
limitare/reducere a impactului, rapiditatea răspunsului, creșterea calității resurselor
umane, modernizarea procedurilor de intervenție și o mai bună coordonare cu toate
instituțiile responsabile.
Obiectiv strategic program - Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor
majore
 Rezultate așteptate ale programului :
 Asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilor de
urgență și dezastrelor;
 Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului
propriu și a personalului cu atribuții în situații de urgență din administrația publică
locală și servicii descentralizate.
Obiectivul strategic “Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore”.
Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar :

Bugetul pe programe al Total valoare/an (mii lei)

Obiectivului Strategic
“Creșterea capacității MAI
de gestionare a Total
evenimentelor majore”: (mii lei) 2022 2023 2024 2025
Eșalonarea finanțării în
funcție de programul
bugetar

Protecție civilă și sprijin

16.457.877 4.713.891 4.576.465 3.576.975 3.590.546
acordat comunității

Total OS 2 16.457.877 4.713.891 4.576.465 3.576.975 3.590.546

147
PROGRAMUL “SERVICII PENTRU CETĂȚENI ȘI PERSOANE JURIDICE”
Programul înglobează toate acele structuri ale MAI a căror principală activitate este
reprezentată de furnizarea de documente și prestarea de servicii pentru satisfacerea unui
interes al unui terț, persoană fizică sau juridică.
Obiectiv strategic program - Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI
 Rezultate așteptate ale programului :
 Gestionarea procesului de eliberare a documentelor din competența Direcției pentru
Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date;
 Gestionarea procesului de furnizare a serviciilor publice din competența Direcției
Generale de Pașapoarte;
 Gestionarea procesului de emitere a documentelor și a plăcilor cu numere de
înmatriculare din competența Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare
a Vehiculelor;
 Gestionarea activității Arhivelor Naționale.

PROGRAMUL “CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ ȘI SPRIJIN OPERAȚIONAL”

Obiectiv strategic program - Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI
 Rezultate așteptate ale programului:
 Asigurarea respectării prevederilor legale în procesul de elaborare și promovare a
documentelor de politici publice/acte normative;
 Dezvoltarea capacității de control și audit la nivelul MAI;
 Consolidarea capacității manageriale pentru gestionarea situațiilor speciale și de
criză;
 Asigurarea managementului resurselor financiare, logistice, TIC și umane;
 Gestionarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian;
 Eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile;
 Consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI;
 Dezvoltarea culturii de securitate la nivelul MAI;
 Eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de
structurile MAI;
 Creșterea calității actului educațional al Academiei de Poliție “Alexandru Ioan
Cuza” și Institutului de Studii pentru Ordine Publică;
 Asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului;
 Creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional.
Obiectivul strategic “ Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI”.
Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar:

Bugetul pe programe Total valoare/an (mii lei)

al Obiectivului Total
Strategic “Creșterea (mii lei) 2022 2023 2024 2025
eficienței și a
148
 capacității
Servicii pentru
cetățeni și persoane 2.652.586 618.867 603.372 771.203 659.144
juridice
Capacitate
administrativă și 38.562.296 7.031.392 9.873.502 10.573.564 11.083.838
sprijin operațional
Total OS 3 41.214.882 7.650.259 10.476.874 11.344.767 11.742.982

Politica în domeniul apărării naționale

Obiectivul strategic al politicii de apărare pentru perioada 2023 - 2025 îl reprezintă
modernizarea și adaptarea Armatei României la riscurile și provocările specifice actualului
context geopolitic, cât și consolidarea profilului de partener strategic relevant al
României la nivelul NATO, al UE și în cadrul parteneriatului strategic cu SUA.
Aprobarea, cu ocazia Summit-ului de la Madrid, a Conceptului Strategic al NATO –
document fundamental la nivelul Alianței, care definește valorile și principiile comune și
stabilește liniile directoare privind pregătirea acesteia pentru a răspunde cât mai bine
provocărilor unui mediu de securitate în continuă schimbare, va avea impact, prin
transpunerea lui în documentele de planificare la nivel național, asupra bugetelor apărării
statelor membre.
Conceptul Strategic vizează atât consolidarea apărării înaintate, cât și creșterea abilității
NATO de a răspunde adecvat în situații de criză și conflict, inclusiv prin măsuri
preventive. Printre aceste măsuri se numără: transformarea Forței de Reacție Aliată și
creșterea numărului de forțe cu capacitate de reacție rapidă la peste 300.000;
consolidarea descurajării și apărării înaintate prin asigurarea unei prezențe substanțiale și
persistente în toate domeniile (terestru, maritim, aerian) – un pachet robust de forțe,
gata de acțiune; creșterea stocurilor de echipament și muniții care vor fi pre-poziționate
în statele din flancul estic; îmbunătățirea capacității de comandă și control; dezvoltarea
infrastructurii în scopul asigurării unei reîntăriri rapide a oricărui aliat, inclusiv în situații
cu notificare din timp scurt sau fără notificare; adaptarea/revizuirea planurilor de
apărare, inclusiv prin desemnarea unor forțe destinate specific pentru apărarea unor
aliați; creșterea interoperabilității prin desfășurarea de exerciții în comun; creșterea
capacității de desfășurare a activităților specifice în domeniul cibernetic și spațial;
menținerea superiorității tehnologice și creșterea investițiilor în tehnologii emergente și
disruptive; creșterea rezilienței la nivel național și la nivel NATO, per ansamblu. Toate
aceste adaptări ale posturii aliate de descurajare și apărare necesită, evident, investiții
crescute în domeniul apărării.

A. Obiectivele politicii de apărare

1. Dezvoltarea cadrului politic și juridic din domeniul apărării și securității
naționale
2. Creșterea relevanței strategice a României în cadrul NATO și UE
3. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA
4. Intensificarea cooperării bilaterale și regionale în domeniul apărării
5. Continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităților prin
implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului
multianual de înzestrare a Armatei României
149
 6. Elaborarea și îmbunătățirea cadrului normativ specific domeniului apărării și
calității vieții personalului

B. Direcții principale de dezvoltare a capabilităților militare

- Implementarea structurii de forțe „Armata României 2040”, rezultată din Analiza
Strategică a Apărării 2020”. Aceasta a permis trecerea la o planificare multianuală
prin care se asigura dinamica de personal potrivit nevoilor actuale și de perspectivă
ale Ministerului Apărării Naționale.
- În cadrul NATO, rezultatul urmărit vizează creșterea credibilității strategice a
României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea și angajamentul pe
linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind: asigurarea parametrilor stabiliți în
contextul NATO pentru finanțarea apărării; dezvoltarea capacității de apărare
națională și a nivelului de reacție; asigurarea ofertei naționale relevante pentru
implementarea inițiativelor NATO în planul dezvoltării capacității colective de
reacție a Alianței; participarea la inițiative și proiecte aliate vizând dezvoltarea de
capabilități aliate comune; participarea la misiuni și operații NATO; contribuția la
implementarea prezentei aliate înaintate pe teritoriul altor aliați estici și
gestionarea provocărilor de securitate de pe flancul sudic al NATO, din ce în ce mai
complexe și diverse, adăugând, pe lângă amenințările convenționale, amenințări
cibernetice și hibride, cu factor mare de multiplicare, generat de tendința
exponențială a evoluției tehnologice (inteligenta artificială, megadate, tehnologia
cuantică, drone etc.), fapt ce impune adaptarea organismului militar pe aceste noi
coordonate.
- Alocările bugetare pentru MApN în perioada 2023-2025 trebuie să reconfirme
deciziile adoptate în urma Summit-urilor din Țara Galilor și Madrid, precum și
Pactul Politic National, semnat de partidele parlamentare. Trebuie reamintit că
anul 2022 este al șaselea an consecutiv în care România alocă un procent de 2% din
PIB pentru apărare, al șaptelea an consecutiv în care peste 20% din bugetul MApN
este destinat achiziției de echipamente și primul an în care s-a alocat un procent
de peste 2% din bugetul MApN pentru cercetare-dezvoltare-inovare. Având în
vedere evoluțiile recente ale mediului de securitate, în ședința din 01.03.2022,
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis că România va aloca un procent de 2,5%
din PIB pentru apărare. Decizia va fi implementată începând cu anul 2023.
- Capabilitățile Armatei României se dezvoltă în următoarele domenii: comandă,
control și comunicații, angajare, informații, proiecția forței, protecție și susținere.
- Constituirea, dezvoltarea și menținerea capabilităților se realizează având în
vedere cerințele și acțiunile cuprinzând elemente de: doctrină, organizare,
pregătire, comandă, echipamente, personal, infrastructură și interoperabilitate
(DOTLMPFI).
- În funcție de domeniile de acțiune, capabilitățile principale ale Armatei României
sunt următoarele:
1. comandă, control și comunicații de nivel strategic, operativ și tactic, centre de
comunicații și informatică și unități de sprijin în domeniul comunicațiilor și
informaticii/CIS ale structurii de forte;
2. angajare: mari unități și unități mecanizate, de infanterie, tancuri, vânători de
munte, artilerie, forte speciale, aviație de luptă, elicoptere de luptă, nave de luptă
la mare și fluviu, infanterie marină și operații psihologice;

150
 3. informații: mari unități și unități de informații militare, supraveghere și
cercetare;
4. proiecția forței: mari unități și unități de transport aerian tactic, de nave de
sprijin și de transport terestru;
5. protecție: mari unități și unități de rachete sol aer, de apărare antiaeriană, de
geniu de luptă, de CBRN, apărare cibernetică, EOD, minare/deminare, politie
militară și pentru protecția demnitarilor militari români și străini pe teritoriul
național;
6. susținere: mari unități și unități de logistică operațională și de susținere.
- Dezvoltarea și menținerea unor capabilități de apărare robuste și reziliențe,
credibile, interoperabile, flexibile și eficiente, destinate atât îndeplinirii
angajamentelor asumate ca urmare a calității de stat membru NATO și UE cât și
descurajării unei posibile agresiuni împotriva României și articulării unui răspuns
adecvat la provocările actuale și viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în
spectrul neconvențional, hibrid, reprezintă condiția esențială pentru îndeplinirea
celorlalte obiective ale politicii de apărare.
- În procesul de dezvoltare a capabilităților se va urmări cu precădere îndeplinirea
obligațiilor rezultate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării (NDPP) din
Țintele de Capabilități 2021, care au fost asumate la nivel politic în cadrul
reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, în formatul miniștrilor apărării din octombrie
2021. România a confirmat introducerea TC21 în procesul național de planificare a
apărării.
- În cadrul inițiativei NATO de asigurare a unei prezente avansate (Forward
Presence), au fost înființate și funcționează pe teritoriul național Comandamentul
Diviziei Multinaționale Sud-Est/HQ MND-SE (inclus și în cadrul contribuției la NDPP),
Brigada Multinațională Sud-Est (MN BDE-SE) și Unitatea NATO pentru integrarea
forțelor aliate (RO NFIU), iar, începând cu anul 2021, funcționează pe teritoriul
național o capabilitate de comandă și control de nivel corp de armată/HQ MNC-SE
(Hotărârea Parlamentului nr. 8 din 18 iunie 2020).
- Un accent important se va pune pe modernizarea/reconfigurarea infrastructurii
militare (instrucție și cartiruire) și sporirea asigurării sprijinului națiunii gazdă
pentru forțele NATO dislocate în România, în vederea consolidării posturii de
descurajare și apărare, pe termen mediu și lung, ca urmare a agresiunii ruse
împotriva Ucrainei. Au fost operaționalizate structurile aliate de comandă și
control constituite pe teritoriul național, iar începând cu luna mai 2022, s-a
constituit Grupul de Luptă al NATO (Battle Group Forward Presence – BGFP) din
România prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de
Reacție Aliată dislocate în țara noastră. Forțele principale ale BGFP sunt dispuse în
Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu, unde execută misiuni și activități
de instruire alături de structuri ale Armatei României.
- În contextul aprobării Conceptului Strategic al NATO cu ocazia Summit-ului de la
Madrid, grupurile de luptă de pe flancul estic al Alianței, inclusiv cel din România,
se vor transforma în structuri de nivel brigadă, acest lucru având implicații asupra
dezvoltării infrastructurii. De asemenea, SUA vor suplimenta forțele dislocate pe
teritoriul României, în sistem rotațional, cu o structură de comandament de tip
brigadă. Totodată, Franța dislocă un detașament de apărare antiaeriană în Centrul
Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia. Având în vedere
toate acestea, se acordă o atenție deosebită investițiilor realizate prin intermediul
Programului NATO de Investiții în Securitate (NSIP).

151
- Un element important din această perspectivă îl reprezintă proiectele de
modernizare a infrastructurii militare pe teritoriul național în cadrul Inițiativei SUA
pentru Descurajare în sprijinul aliaților europeni (European Deterrence
Initiative/EDI) şi în cadrul Setului de Activități Europene.
- De asemenea, se va continua colaborarea în domeniul dotării prin achiziția unor
echipamente declarate EDA de către SUA.
- Totodată, o atenție deosebită se va acorda participării la proiectele de dezvoltare
a capabilităților pentru apărare propuse în contextul Cooperării structurate
permanente (PESCO) în domeniul apărării la nivelul UE, pentru care România a
identificat un potențial de implicare, în conformitate cu prevederile
Memorandumului cu tema „Cooperarea structurată permanentă (PESCO) în
domeniul apărării la nivelul UE”, aprobat de CSAT în data de 17.10.2017.
Participarea la inițiativele și procesele UE dedicate dezvoltării de capabilități
militare (PESCO – inclusiv mobilitate militară, CARD, EDF/EDIDP), în coerență cu
angajamentele asumate în cadrul NATO și respectând principiul setului unic de
forțe.
- PESCO reprezintă o formă intensificată de cooperare pe dimensiunea Politicii de
Securitate și Apărare Comună (PSAC), având ca scop relansarea procesului de
dezvoltare a capabilităților de apărare la nivel european pe baze solide, prin
reducerea duplicărilor, punerea în comun a resurselor și asigurarea
forțelor/capabilităților necesare pentru desfășurarea misiunilor și operațiilor sub
egida PSAC. PESCO se înscrie în logica abordării colaborative a eforturilor de
apărare la nivelul UE, fiind apreciată drept unul dintre cele mai eficiente
instrumente pentru atingerea nivelului de ambiție al Uniunii Europene pe palierul
militar.
- Dintr-un număr de 60 de proiecte PESCO aflate în derulare (etapele I, II, III și IV),
România este implicată în 21 de proiecte (17 în calitate de membru și 4 ca
observator), în două dintre acestea având statut de națiune coordonatoare (CBRN
Defence Training Range și European Union Network of Diving Centres). Astfel, au
fost planificate cu prioritate resursele necesare operaționalizării celor două
proiecte, în scopul atingerii obiectivelor propuse și pentru încadrarea în termenele
prevăzute în calendarul de implementare. Referitor la implementarea celor două
proiecte coordonate de România: CBRN Defence Training Range (CBRND TR) și EU
Network of Diving Centres (EUNDC), în anul 2022 a fost avută în vedere, cu
prioritate, asigurarea resurselor necesare pentru dezvoltarea acestora, în sprijinul
derulării lucrărilor de modernizare a infrastructurii Centrului de Scafandri și a
Poligonului de instruire pentru apărare CBRN „Valea Poienii”.
- Prin Fondul European de Apărare (EDF), Comisia Europeană finanțează în premieră
investițiile în efortul comun al statelor membre pe linia cercetării-dezvoltării
tehnologiilor și echipamentelor pentru apărare și sprijină întreg ciclul de
dezvoltare a capabilităților de apărare, de la faza de cercetare până la realizarea
prototipului pentru noile echipamente militare. Acest instrument va influența
pozitiv procesul de dezvoltare a capabilităților performante în perioada 2021-2027,
fiind necesară susținerea unei Baze tehnologice și industriale în domeniul apărării
la nivel european (EDTIB) care să poată menține avansul tehnologic față de
competitorii globali.
- Creșterea atractivității domeniului militar prin îmbunătățirea sistemului de
salarizare și pensii și a ofertei de pregătire profesională continuă să fie una dintre
direcțiile principale de acțiune pentru creșterea performanței organizaționale.

152
 - Un alt obiectiv avut în vedere de MApN pentru perioada de referință este creșterea
calității vieții personalului militar și civil prin asigurarea de facilități locative
(inclusiv prin proiectul Locuințe pentru militari și prin intermediul cadrului
legislativ instituit de Legea nr. 101/2019 pentru modificarea și completarea Legii
nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare), precum și asigurarea asistenței
medicale a personalului armatei și a cadrelor militare în rezervă și în retragere.
C. Programe de investiții avute în vedere în perioada 2023 - 2025:
Sistemul de prioritizarea a investițiilor utilizat la nivelul ministerului este menit să asigure
realizarea și dezvoltarea capabilităților necesare Armatei României în vederea îndeplinirii
misiunilor încredințate și angajamentelor asumate în context aliat.
În conformitate cu prevederile Programului de guvernare 2021 – 2024, un accent deosebit
este pus pe:
- elaborarea și implementarea planurilor de acțiune subsecvente și identificarea,
împreună cu Guvernul României, de soluții focalizate în special pe cooptarea
industriei românești în implementarea planului multianual de înzestrare și
retehnologizare a acesteia pentru asigurarea unei reziliențe militare industriale
pragmatice;
- demararea contractului Corvetă multifuncțională.
Continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităților se va materializa, în
principal, prin intermediul următoarelor programe de înzestrare:
- Programe în derulare (contractate):
 Sistem de rachete sol aer cu bătaie mare HSAM - PATRIOT
 Transportor blindat pentru trupe (TBT 8X8)
 Sistem MLRS - HIMARS (Multiple Launch Rocket System)
 Avion multirol al Forţelor Aeriene
 Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă (SIML)
 Platforme de transport auto, multifuncționale pe roți
 Revitalizarea și modernizarea aeronavelor IAR-99 din dotarea MapN

- Programe în curs de semnare sau inițiate:

 Corvetă multifuncțională
 Continuarea dotării Forțelor Aeriene cu avioane multirol, prin achiziția a unui
pachet de 32 de avioane F-16 în configurație M6.5.2, echipamente de suport
logistic și servicii de instruire din excedentul Forțelor Aeriene Norvegiene.
 Sistem de securitate și apărare cibernetică
 Echipamente și sisteme de detecție, avertizare, decontaminare și protecție
(individuală și colectivă) CBRN
 Sistem de rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acțiune, portabil – MANPAD
 Sisteme UAS (Bayraktar TB-2)
 Sistem de război electronic mobil - SREM
 Modernizarea sistemului de artilerie antiaeriană OERLIKON Model GDF 103 la
standardul de sistem de artilerie antiaeriană cu capacități CRAM
153
  Tanc principal de luptă
 Elicoptere cu capabilități de luptă la suprafață tip H215M

- Programe care urmează a fi inițiate în perioada 2023 – 2025:

 Autovehicule tactice blindate tip ușor – ATBTU (are aprobarea prealabilă a
Parlamentului)
 Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR (are aprobarea prealabilă a
Parlamentului)
 Mașină de luptă a infanteriei, pe șenile - MLI (are aprobarea prealabilă a
Parlamentului)
 Sisteme UAS tactice - clasa I (are aprobarea prealabilă a Parlamentului)
 Sistem integrat de arme SHORAD/VSHORAD (are aprobarea prealabilă a
Parlamentului)
 Sistem de armament individual tip NATO (are aprobarea prealabilă a Parlamentului)
 Aparatură optică și optoelectronică (Etapa I) (are aprobarea prealabilă a
Parlamentului)
 Sistem Obuzier 155 mm, autopropulsat
 Vehicule amfibii de asalt tip AAV-7
- Principalele obiective de investiții în infrastructură sunt:
 Infrastructură statică a HQ MNC-SE în cazarma 562 Sibiu
 Infrastructura Bazei 57 Aeriană în cazarma 888 Mihail Kogălniceanu
 Infrastructura Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii
 Infrastructură în cazarma 3600 Mihai Bravu (HSAM)
 Infrastructură Baza 86 Aeriană Borcea
Concretizarea proiectelor de investiții nominalizate va permite creșterea capacității
operaționale a unor structuri ale Armatei României și îndeplinirea misiunilor ce-i revin în
conformitate cu planurile la nivel aliat și național, ceea ce impune pregătirea și dotarea
adecvată a forțelor participante, în conformitate cu cerințele misiunii și standardele
NATO, în volum complet, într-un timp foarte scurt și cu toată responsabilitatea
instituțiilor implicate.
De asemenea, se are în vedere continuarea modernizării infrastructurii spitalicești din
rețeaua sanitară proprie, atât în scopul asigurării asistenței medicale a personalului
armatei și a cadrelor militare în rezervă și în retragere, cât și pentru asigurarea
capabilităților medicale necesare în situații de criză și conflict.
În acest context, necesarul estimat de resurse financiare pentru derularea programelor de
înzestrare avute în vedere în perioada 2023-2025 este următorul:

Denumire indicator 2023 2024 2025

Buget MApN – (doar sursa
35.321.457 38.245.457 41.492.957
„Buget de stat”), din care:
Înzestrare 14.373.097 15.586.123 16.772.780

154
Politica în domeniul sănătății
1. MISIUNE
Intervențiile în domeniul sănătății au ca scop asigurarea unor servicii de sănătate de o
calitate și o accesibilitate superioară a acestora pentru toți cetățenii. Creșterea calității
serviciilor medicale presupune optimizarea tuturor componentelor legate de acestea, de
la infrastructură și dotare pana la actul medical propriu-zis, de la management și sisteme
informatice, până la respectarea drepturilor pacientului.
2. PRIORITATI STRATEGICE PE TERMEN MEDIU
Obiective strategice
I.1. Resursele umane în sănătate
1. Parteneriat cu organizațiile profesionale (CMR, OAMGMAMR) și cu
universitățile/facultățile de medicină pentru sprijinul personalului din unități sanitare și
DSP (studenți, rezidenți)
2. Parteneriat de încredere cu mediul universitar medical ca furnizor de instruire și
resurse umane înalt calificate și pol de referință în practica medicală.
I.2 Investiții de urgență
1. Prioritizarea investițiilor în structura secțiilor boli infecțioase și ATI, pentru
creșterea siguranței pacienților, mai ales prin redimensionarea rețelelor de furnizare a
energiei electrice și a oxigenului; reabilitarea de urgență a secțiilor de boli infecțioase
afectate de incidente majore (Matei Balș, Constanța)
2. Asigurarea sprijinului financiar, dacă este solicitat, pentru furnizorii de oxigen ai
unităților sanitare
3. Sprijinirea producătorilor din industria farmaceutică din România prin măsuri
administrative sau fiscale.

II.1. Reziliența sistemului de sănătate; acces sigur la servicii medicale de bună

calitate, pentru fiecare cetățean
1. Rețea națională de centre medicale comunitare. Scop: asigurarea accesului
permanent, rapid și neîngrădit al tuturor cetățenilor la asistență medicală primară..
Reprezintă cheia reconstrucției întregului sistem de sănătate. Fiecare centru va angaja și
va contracta servicii cu medici de familie, asistenți medicali, moașă, asistenți comunitari
și sociali. Se vor dezvolta la nivelul acestor centre serviciile de telemedicină și de
medicină dentară.
2. Asigurarea personalului medical necesar în mediul rural și în zone defavorizate:
• acordarea unei indemnizații de instalare, a unei locuințe de serviciu și a unui
buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autoritățile locale;
• prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie
pensionabili;
• creșterea numărului de locuri alocate specialității de medicină de familie;
• creșterea finanțării pentru angajarea de asistenți medicali comunitari în funcție
de nevoile comunității
3. Acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente,
inclusiv la cele compensate și gratuite:
155
 • încurajarea deschiderii de farmacii în mediul rural și în zonele defavorizate, în
corelație cu rețeaua națională de centre medicale comunitare;
• aprovizionarea periodică cu unități mobile în zonele izolate.
4. Rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate. Scop:
creșterea substanțială a accesibilității tuturor cetățenilor, mai ales din orașele mici și din
localitățile rurale, la servicii de specialitate de calitate, acces la un pachet complet de
investigații paraclinice, spitalizare de zi și servicii conexe serviciilor medicale.
Înființarea în cadrul acestor centre a serviciilor de telemedicină, care vor realiza
consultații la distanță și monitorizarea și îmbunătățirea tratamentului pacienților cu boli
cronice (cardiovasculare, diabet, afecțiuni pulmonare). Acestor 200 de centre care se vor
înființa în orașe li se adaugă cele existente deja în municipii (150), de obicei pe lângă
spitale, ale căror structură și dotare vor fi reanalizate și adaptate unor standarde de
calitate pentru întreaga gamă de servicii medicale ambulatorii de specialitate. Astfel de
centre pot realiza unele dintre serviciile paraclinice și în parteneriat public-privat.
5. Asistență medicală spitalicească
• asigurarea calității serviciilor medicale spitalicești, comparabile cu un standard
european, sub controlul unei instituții profesionalizate și independente
• asistență medicală spitalicească acreditată și clasificată conform realității,
introducerea de planuri de conformare cu obiective realizabile
• decontarea serviciilor medicale în funcție de calitatea acestora
• remunerarea medicilor și asistenților în funcție de competență și activitatea
realizată
• flexibilizarea modului de normare a activităților medicale în funcție de nevoi
• deducerea TVA de către spitale
• flexibilizarea utilizării paturilor de spital în funcție de adresabilitate, prin
crearea de structuri organizatorice cu specialități medicale și chirurgicale înrudite
• încurajarea formării și funcționării de consorții de spitale
• profesionalizarea reală a managementului spitalicesc — management al spitalelor
independent și profesionist, în afara influențelor politice, pe baza unor indicatori credibili
și măsurabili, care să elimine arbitrarul în aprecierea activității managerului
• modificarea și adaptarea la costurile reale a plății serviciilor medicale spitalicești
• dezvoltarea serviciilor de asistență medicală pentru pacienții critici (infarct
miocardic, AVC) în cât mai multe spitale județene
• restructurarea și sprijinirea spitalelor care nu au capacitatea tehnică și
profesională medicală să trateze eficient pacienții internați prin includerea în noua rețea
națională de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate, numai cu acordul
autorităților locale
• aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne în domeniul serviciilor
medicale, în spiritul Cartei Europene pentru limbile regionale și minoritare ratificată de
România
6. Prevenția și programele de sănătate
• Accelerarea derulării programelor naționale de screening și extinderea acestora
cu finanțare de la UE, în domeniul bolilor netransmisibile cu cea mai mare incidență în
rândul populației României: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar,
cancer de sân, de col uterin, de prostată, hepatite;
156
 • Dezvoltarea de centre regionale de coordonare a măsurilor de screening și
prevenție;
• Aprobarea Planului național pentru supravegherea și combaterea rezistenței
antimicrobiene, implementarea prin instituțiile responsabile (MS, Ministerul Mediului,
ANSVSA) și finanțarea în vederea implementării;
• Actualizarea strategiilor naționale de prevenire și control al infecției HIV/SIDA și
a tuberculozei, reducerea stigmatizării;
• Dezvoltarea, implementarea și finanțarea Planului național de control al
cancerului (PNCC) prin abordarea integrată a luptei împotriva cancerului — de la
prevenție, screening, diagnostic precoce, acces rapid la tratament, terapii și îngrijire,
viață după învingerea cancerului, în concordanță cu Planul european de cancer;
• Finanțarea și implementarea unor programe și campanii de comunicare de
sănătate publică pentru creșterea educației în domeniul sănătății — educație pentru
sănătate și încurajarea adoptării unui stil de viață sănătos;
• Introducerea educației pentru sănătate în școli ca disciplină curriculară
obligatorie, promovarea deprinderilor preventive și a unui stil de viață sănătos, sprijinite
prin măsuri legislative adecvate;
• Evaluarea și îmbunătățirea programelor de sănătate existente, prin asigurarea
finanțării corespunzătoare rezultate din evaluarea indicatorilor cost-eficiență și
integrarea măsurilor de îmbunătățire în Strategia Națională de Sănătate 2021—2024;
• Măsuri de îmbunătățire a activităților privind sănătatea Mamei și Copilului, în
vederea reducerii ratei mortalității materne și infantile în România;
• Elaborarea de programe medico-sociale comune între Ministerul Sănătății,
Ministerul Muncii și Protecției Sociale și autoritățile locale.
7. Centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu
Scop: asigurarea de servicii pentru persoanele vârstnice care necesită atât asistență
medicală, cât și socială.
Măsuri:
• Dezvoltarea și înființarea de noi centre medico-sociale pentru persoanele
vârstnice, încurajarea parteneriatului public-privat în domeniul dezvoltării și
profesionalizării centrelor medico-sociale destinate îngrijirii persoanele vârstnice, precum
și celor suferinde de boli mintale;
• Adoptarea legislației care să încurajeze îngrijirile la domiciliu și dezvoltarea
pentru a le face atractive prestatorilor de astfel de servicii;
• Pregătirea asistenților medicali pentru îngrijiri la domiciliu, în colaborare cu
Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Asistenților Medicali și Moașelor din România
(OAMGMAMR).
8. Dezvoltarea medicinii școlare, inclusiv prin dezvoltarea unui curriculum de
pregătire specific, care să asigure asistență medicală și sprijin pentru informare și
educația pentru sănătate în școli
• Sprijinirea autorităților locale pentru angajarea medicilor și asistenților medicali
dedicați medicinii școlare, prin finanțarea și organizarea de cursuri de instruire, în
parteneriat cu societatea profesională de profil.
9. Accesul neîngrădit la medicamente esențiale, compensarea/gratuitatea
medicamentelor din programele naționale și a vaccinurilor; reevaluarea politicii
medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice
157
 • Redefinirea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale în scopul
asigurării accesului pacienților la noi terapii inovative, decontabile din fonduri publice;
• Continuarea și accelerarea procesului introducerii în regim de compensare a
medicamentelor inovative;
• Creșterea ponderii consumului de medicamente generice și biosimilare și
încurajarea industriei locale producătoare de medicamente să asigure medicamentele
deficitare.
10. E-sănătate — Elaborarea și implementarea unei Strategii Naționale de e-
Sănătate, cu termene de implementare clare și cu finanțare sustenabilă
• Asigurarea implementării unui sistem informatic integrat vizând principalii
furnizori de servicii medicale din sănătate;
• Realizarea Registrelor Naționale de Boli pentru planificarea programelor
naționale și a investițiilor și pentru a permite sprijinul deciziilor în domeniul politicilor de
sănătate, în baza dovezilor și a medicinei bazate pe rezultat;
• Operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES), cu calendar și
responsabilități clare pentru operaționalizarea și utilizarea DES, instrument medical
modern pentru a cărui funcționalitate se are în vedere perfecționarea cadrului legislativ
de reglementare;
• Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinei și a serviciilor asociate,
prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar și a resurselor financiare
necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar.
11. Exercitarea profesiei medicale
• Reforma rezidențiatului prin coordonarea metodologică a pregătirii de către
universitățile/facultățile de medicină și farmacie, corelarea locurilor și posturilor scoase
la concurs cu proiectarea pe 5 ani a specialităților deficitare și a nevoilor de asistență
medicală și de resurse umane la nivel local și regional;
• Actualizarea curriculei și bibliografiei de pregătire în rezidențiat și examen în
specialitate conform recomandărilor UEMS, atunci când este posibil, pentru ca tinerii
medici să poată căpăta competențele necesare practicării medicinei la standardele
tehnologice și de calitate actuale;
• Generalizarea ghidurilor de bună practică, pentru a uniformiza practica
medicală, elaborate de Colegiul Medicilor din România, Comisiile de specialitate și
societățile profesionale;
• Ghidurile vor sta la baza structurării și finanțării acțiunilor prioritare ale
Ministerului Sănătății și ale programelor naționale;
• Ori de câte ori este posibil, în funcție de specificul fiecărei specialități, vor fi
adoptate ghidurile europene și internaționale;
• Ghidurile vor sta la baza elaborării algoritmului de diagnostic și tratament al
diferitelor boli, precum și a protocoalelor de diagnostic și tratament în funcție de
specificul fiecărei specialități și al fiecărei unități sanitare;
• Includerea ghidurilor dezvoltate la nivel național într-un Monitor Oficial Medical;
• Reforma CMR, ca organism profesional independent.

II.2. Restructurarea sistemului de sănătate publică

158
 Se recomandă înființarea unui Înalt Comitet pentru Sănătate Publică, care să
stabilească prioritățile și calendarul României în atingerea obiectivelor de dezvoltare
sustenabilă din domeniul sănătății și să ofere expertiză și coordonare în cazul urgențelor
de sănătate publică:
• Reorganizarea INSP prin acordarea de atribuții de coordonator metodologic și
tehnic al Rețelei de Sănătate Publică (DSP-uri județene) și înființarea a încă 2 centre
regionale (Galați și Craiova) față de cele 4 existente, profesionalizarea structurilor de
monitorizare și intervenție locală
• Dezvoltarea rețelei de laboratoare de sănătate publică la nivel central și regional
• Dezvoltarea capacității de intervenție în teren, de detecție precoce și de
pregătire în cazul urgențelor de sănătate publică la nivel local, regional și național
• Dezvoltarea componentei strategice pentru asigurarea achiziției și distribuției de
vaccinuri, dezvoltarea de centre de stocare și distribuție regionale
• Dezvoltarea componentei strategice dedicate asigurării securității transfuzionale;
dezvoltarea de centre regionale de testare, prelucrare, stocare și transport ale sângelui și
hemoderivatelor.

III. Finanțarea sistemului de sănătate

• Asigurarea unui grad ridicat de absorbție a fondurilor europene dedicate
domeniului sănătății în perioada 2021—2027 și valorificarea acestei oportunități ca o sursă
suplimentară de finanțare a sistemului de sănătate din România
• Introducerea de criterii de performanță și sisteme de monitorizare privind
utilizarea bugetului alocat sănătății
1. Investiții de 2,4 miliarde de euro din fonduri europene prin Planul Național de
Redresare și Reziliență pentru sporirea accesului la servicii de sănătate pentru
dezvoltarea componentei de asistență medicală ambulatorie și îmbunătățirea calității
asistenței medicale, precum și modernizarea infrastructurii de sănătate. Asigurarea
dotării standardizate a centrelor medicale comunitare și a cabinetelor de medicină de
familie în funcție de necesități și disponibilitatea resursei umane calificate.
2. Investiții în sănătate de 2,8 miliarde de euro din fonduri europene prin
Programul operațional Sănătate pentru:
• construirea spitalelor regionale (Cluj, Craiova, Iași) și alte infrastructuri
spitalicești noi cu impact teritorial major
• investiții în dotări pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate din spitale
• creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară și comunitară (centre
medicale comunitare), a serviciilor oferite în regim ambulatoriu (ambulatorii de
specialitate), servicii de reabilitare, paliație și îngrijiri pe termen lung, adaptate
fenomenului de îmbătrânire a populației și nevoilor de servicii de sănătate
• digitalizarea sistemului medical
3. Dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate, prin creșterea
ponderii fondurilor private, care să cofinanțeze servicii medicale
• crearea unui cadru legislativ pentru încurajarea și creșterea deductibilității
fiscale pentru asigurările complementare de sănătate
• dezbaterea publică cu privire la oportunitatea introducerii concurenței în
administrarea asigurării obligatorii de bază
159
 • deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate și asiguratori privați
• menținerea rolului statului de reglementator, finanțator și ofertant de servicii de
asigurare prin CNAS/casele județene de asigurări de sănătate
4. Accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate
gestionate de Comisia Europeană EU4Health, Digital Europe și Horizon Europe
5. Investiții în infrastructura de sănătate prin programe de finanțare ale
autorităților locale
6. Stimularea investițiilor în cercetare și inovație în medicină prin:
• Deschiderea de apeluri pentru proiecte naționale de țară, în domeniul cercetării
medicale
• Crearea unui fond de inovație în sănătate
• Stimularea procedurilor privind studiile cercetării clinice, ca alternativă de acces
la terapii inovative; încurajarea înființării de centre de studii clinice pe lângă spitalele
județene, în colaborare cu universitățile/facultățile de medicină
• Optimizarea și stimularea aprobării studiilor clinice și de cercetare la nivelul
Agenției Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale din România
• Simplificarea procedurilor de achiziție pentru obținerea materialelor și
echipamentelor necesare activității de cercetare, prin modificarea corespunzătoare a
cadrului legislativ
• Încurajarea întoarcerii în țară a cercetătorilor români ce activează în instituții
din străinătate prin granturi de excelență
7. Sprijinirea dezvoltării turismului medical și de wellness din România (ape
termale și minerale/curative, balneologie, centre de recuperare etc.)
Pentru implementarea obiectivelor şi măsurilor subsecvente și pentru asigurarea
funcționării în condiții de calitate a sistemului sanitar sunt absolut necesare următoarele
măsuri:
- creșterea graduală a resurselor alocate;
- creșterea finanțării asistentei mediale de urgenta;
- susținerea financiara a programelor de sănătate;
- finanțarea reabilitării, consolidării unor unități sanitare publice;
- finanțarea construirii de noi spitale;
- finanțarea achiziționării și a dotării unităților sanitare cu echipamente
medicale, cu aparatura medicala și mijloace de transport sanitar;
- acordarea de sprijin financiar îmbunătățirea infrastructurii și dotarea
spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale.
Ministerul sănătății derulează proiecte finanțate prin:
A. FONDURI EUROPENE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII
a. Proiecte finanțate prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
(POCU)
b. Proiecte finanțate prin Programul Operațional Competitivitate 2014 –
2020 (POC)
c. Proiecte finanțate prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 (POR)

160
 d. Proiecte finanțate prin Programul Operațional Capacitate Administrativă
2014 – 2020 (POCA)
e. Proiecte finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 –
2020 (POIM)
B. Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), respectiv proiectul
privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului
Sanitar, finanțat de prin Acordul de Împrumut nr. 8362RO, ratificat prin Legea nr. 179/16
decembrie 2014, având ca obiectiv îmbunătățirea accesului la serviciile publice de
sănătate și a calității acestora.

Politica în domeniul investițiilor publice

Programul de investiții al Ministerului Sănătății, se regăsește definit în strategia fiscal
bugetară pe termen mediu a Ministerului Sănătății, prin două principale proiecte
investiționale, în cadrul cărora se regăsesc o serie de subproiecte :
 Proiectul 1. Finanțarea dezvoltării și modernizarea infrastructurii
sanitare, cu subproiectele:
a. Finalizarea obiectivelor de investiții începute în anii precedenți;
b. Continuarea programului de consolidări (și alte lucrări de intervenții) a
clădirilor unităților sanitare;
c. Reabilitarea infrastructurii unităților sanitare prin efectuarea lucrărilor de
reparații capitale;
d. Construirea Spitalelor Regionale de Urgenta;
e. Reabilitarea/modernizarea/extinderea: spitale județene; ambulatorii de
specialitate, U.P.U., Centre comunitare integrate
 Proiectul 2. Dotarea unităților sanitare cu aparatură medicală,
echipamente și mijloace de transport sanitar specifice (ambulanțe,
autosanitare, etc.).
Ministerul Sănătății va realiza o analiză riguroasă a infrastructurii și dotărilor spitalelor
publice și stabilirea unei liste de priorități urgente a investițiilor acolo unde există
condiții insalubre sau care pun în pericol siguranța pacienților. 
Derularea acestor două principale proiecte și a subproiectelor aferente, au ca scop
asigurarea populației cu servicii medicale performante, care să acopere nevoile acesteia
și care să fie comparabile cu cele oferite în prezent de furnizorii de servicii de același tip
din statele membre ale Uniunii Europene.

Implementarea Programul National de redresare și reziliență – Domeniu de

intervenție: Sănătate
Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
Obiectiv: Consolidarea rezilienței sistemului de sănătate din România prin creșterea
nivelului de acces, siguranță, calitate și funcționalitate a serviciilor medicale și a
infrastructurii sanitare
Reforme:
R1: Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate
Obiectivele reformei:
161
  Creșterea eficienței cheltuirii fondurilor publice prin dezvoltarea unui sistem de
evaluare a performanței furnizorilor de servicii medicale bazat pe criterii
obiective, măsurabile și bazate pe dovezi științifice și prin monitorizarea și
evaluarea cheltuielilor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate
(FNUASS).
 Stimularea îmbunătățirii calității și a cost-eficienței serviciilor de sănătate prin
crearea, pilotarea și implementarea acelor mecanisme financiare care
recompensează performanța furnizorilor de asistență medicală, și anume
finanțarea pe bază de rezultate a serviciilor de sănătate, așa cum este definită de
Comitetul de experți al Comisiei Europene (2019).
 Creșterea ponderii serviciilor medicale de tip preventiv prin dezvoltarea de
mecanisme financiare care să încurajeze intervențiile preventive comprehensive și
durabile, atât în asistența medicală primară, cât și în cea ambulatorie, de
specialitate.
 Creșterea diversității și complexității serviciilor medicale curative furnizate la nivel
prespitalicesc prin modificarea condițiilor, criteriilor și a cuantumului finanțării
asistenței medicale primare și ambulatorii.
 Reducerea inegalităților în ceea ce privește accesul la asistența medicală prin
crearea și implementarea unor mecanisme juridice și financiare de încurajare a
implicării personalului medical și de asistență comunitară în oferirea serviciilor
medicale către populația vulnerabilă, inclusiv prin mijloace de telemedicină.
 Extinderea luptei pentru combaterea practicilor ilegale din domeniul sănătății, prin
măsuri de transparentizare a cheltuielilor din fondurile publice destinate sănătății
cum ar fi: creșterea accesului pacientului la propriile date privind cheltuielile
medicale, creșterea transparenței cu privire la indicatorii de performanță a
managementului spitalului; îmbunătățirea sistemului de transparentizare a
achizițiilor publice în sistemul de sănătate.
R2: Dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura sanitară
Cu scopul creșterii capacității administrative a autorităților centrale și locale și a
gestionării strategice și eficiente a proiectelor de infrastructură din sănătate, se va
înființa Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) - National
Agency for Development of Health Infrastructure.
Obiectivele Agenției:
1. Întărirea capacității administrative, tehnice și de management de proiect, cu
scopul implementării proiectelor de infrastructură cu impact teritorial național sau
regional.
2. Asigurarea asistenței tehnice necesare implementării proiectelor de infrastructură
derulate de către autoritățile locale.
3. Transformarea într-un centru de excelență în domeniul proiectelor de
infrastructură de sănătate.
4. Monitorizarea realizării obiectivelor propuse în cadrul documentelor strategice
naționale din domeniul sanitar (Planuri naționale, sectoriale, Strategii naționale, Planuri
regionale de servicii medicale) precum și prioritizarea investițiilor în conformitate cu
acestea.

162
R3: Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și
managementul resurselor umane din sănătate
3.1. Reforma managementului serviciilor de sănătate
Performanța scăzută a sistemului de sănătate din România și ineficiențele sale
majore sunt cauzate, în mare măsură, de capacitatea redusă, administrativă și
managerială. Acest lucru este vizibil la toate nivelurile de îngrijire (asistență medicală
primară și comunitară, ambulatorie, spitalicească), chiar dacă în grade diferite, precum și
la nivelul instituțiilor responsabile de dezvoltarea, implementarea și/sau evaluarea
politicilor de sănătate la nivel central (de ex. Ministerul Sănătății, Casa Națională de
Asigurări de Sănătate, Institutul Național de Sănătate Publică etc.), și regional și local (de
ex. Direcțiile Județene de Sănătate Publică, Casele Județene de Asigurări de Sănătate,
Centrele Regionale de Sănătate Publică etc.).
Capacitatea managerială și administrativă redusă a personalului din pozițiile sus-
menționate este o consecință directă a disponibilității limitate a unor programe
educaționale de calitate ridicată în domeniul managementului serviciilor de sănătate,
administrație sanitară și politici de sănătate. De-a lungul timpului, numeroase relatări au
arătat faptul că, în multe situații, aceste instituții sunt conduse de persoane numite pe
criterii politice, subminând prevederile legale conform cărora aceste poziții trebuie
ocupate de persoane având cunoștințele și abilitățile corespunzătoare și care parcurg
proceduri transparente de selecție, conform legislației în vigoare.
Pentru a răspunde acestor provocări, obiectivul general al acestei reforme este
îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților și competențelor resursei umane din
managementul serviciilor de sănătate de la toate nivelurile sistemului de sănătate din
România.
Reforma propusă este una sistemică, propunându-și să abordeze cauzele care
contribuie la performanța redusă a sistemului de sănătate din România, în raport cu
resursa umană din managementul serviciilor de sănătate.
Pentru a atinge acest deziderat, propunem trei direcții de acțiune, după cum urmează:
(1) Formare și dezvoltare profesională – acest lucru va asigura o bază largă de personal
înalt calificat din rândul căreia să se realizeze selecția și recrutarea pentru pozițiile
menționate mai sus;
(2) Identitate profesională – acest lucru va contribui la profesionalizarea managementului
serviciilor de sănătate și crearea unor parcursuri profesionale clare, care vor contribui la
creșterea vizibilității și atractivității acestor poziții din sistem;
(3) Reglementare – acest lucru va permite modificărilor propuse să genereze un impact
durabil asupra sistemului de sănătate prin translatarea lor în acțiuni care să fie
implementate, monitorizate și evaluate, și îmbunătățite în mod continuu.

3.2. Dezvoltarea resurselor umane din sănătate

În vederea îndeplinirii obiectivului menționat, propunem următoarele trei direcții de
acțiune:
(1) Elaborarea cadrului strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate – acest
lucru va contribui la o abordare coerentă și consecventă în ceea ce privește generarea
resurselor umane în sănătate, gestionarea resurselor umane în sănătate, motivarea
resurselor umane în sănătate și guvernanța forței de muncă în sănătate, în acord cu
obiectivele de ansamblu ale sistemului de sănătate;

163
(2) Elaborarea planurilor de acțiune individualizate pentru dezvoltarea resurselor umane
din asistența medicală primară și comunitară, ambulatorie și de spital, precum și sănătate
publică – această direcție va reprezenta operaționalizarea cadrului strategic menționat
mai sus, în vederea transformării sistemice a nivelului de cunoștințe, abilități și
competențe ale resursei umane din sănătate, și a susținerii celorlalte reforme și investiții
din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Programul Operațional Sănătate
(POS) și bugetul de stat;
(3) Dezvoltarea capacității instituționale pentru managementul resurselor umane din
sănătate – în vederea susținerii primelor două direcții de acțiune (în special a
componentelor de planificare și previzionare, analiză, și reglementare) și cu scopul de a
asigura sustenabilitatea reformelor.

3.3. Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în

sistemul de sănătate
Cele două direcții de acțiune pe care le propunem sunt următoarele:
(1) Reglementare – o mai bună definire a conflictului de interese în domeniul sănătății, a
riscului de conflict de interese în domeniul sănătății, a instituțiilor responsabile de
gestionarea unor potențiale conflicte de interese din sectorul sanitar etc.
(2) Creșterea conștientizării – prin programe de formare adresate personalului din
administrația centrală, instituțiile deconcentrate, conducerea unităților sanitare,
personalului care acordă îngrijiri directe pacienților, etc.

Investiții:
I1: Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești
I 1.1 Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistență medicală
primară
Reabilitarea, modernizarea și dotarea a 3.000 de (asocieri de) cabinete de
asistență medicală primară (medici de familie) cu facilități de screening, diagnostic
precoce și monitorizare a pacienților cronici, prioritizând cabinetele din mediul rural și
din urbanul mic (inclusiv zone marginalizate/defavorizate și inclusiv pentru zonele
defavorizate cu populație majoritar romă sau comunități rome, după caz). Dotarea va
cuprinde: aparatură de laborator de tip ”point of care”, echipamente medicale de tipul:
electrocardiograf, ecograf, mobilier medical și instrumentar medical; vor fi alocate, de
asemenea, fonduri pentru renovarea clădirii cu scopul conformării la normele igienico-
sanitare și al creșterii eficienței energetice.
I 1.2. Unități medicale mobile
Dezvoltarea de caravane medicale care vor putea derula activități de screening
pentru cancerul mamar și pentru cancerul cervical în zonele cu acces limitat la servicii de
asistență medicală specializată, inclusiv pentru zonele defavorizate cu populație
majoritar romă sau comunități rome, după caz. Caravanele de screening (unități mobile)
vor fi alocate centrelor regionale care derulează în acest moment activități de screening
pentru cancerul cervical și care au deja expertiză în astfel de activități (10 caravane în 8
centre).
I.1.3 Unități de asistență medicală ambulatorie

164
 Reabilitarea, modernizarea, extinderea (inclusiv prin construcții de clădiri noi),
dotarea a cel puțin 30 de ambulatorii/unități medicale publice sau a altor structuri
publice care furnizează asistență medicală ambulatorie.
I.1.4 Centre comunitare integrate
In cadrul sub-investiției 200 de centre comunitare integrate vor fi construite
/reabilitate/modernizate/extinsă infrastructura existentă și/sau dotate.
Centrele comunitare integrate se organizează și funcționează conform cadrului
normativ existent, care urmează a fi completat și actualizat până în 10.2021. Ele fac
parte din corpul programelor comunitare de asistență medicală coordonate de Ministerul
Sănătății, cu scopul principal de a spori accesul la servicii medicale de calitate pentru
populație și, în special, pentru grupurile vulnerabile. Clădirile noi vor respecta criteriile
de eficiență energetică. Toate clădirile nou construite vor respecta solicitarea privind
necesarul de energie primară (PED) cu cel puțin 20% mai mic decât cerința pentru
clădirile al căror consum de energie este aproape zero (NZEB), conform prevederilor
naționale, care vor fi asigurate prin certificate de performanță energetică. Se estimează
că 70% din costurile pentru desfășurarea acestei investiții vor fi legate de construcții și
renovări (care vor fi efectuate cu respectarea standardului NZEB +).
I.1.5 Cabinete de planificare familială
In cadrul sub-investiției vor fi dotate și/sau reabilitate 119 de cabinete de
planificare familială existente. Cabinetele de planificare familială vor suferi, dacă este
cazul, intervenții de reabilitare și reamenajare și vor primi dotări de aparatură medicală
de laborator și imagistică (dispozitive de tip point-of-care plus analizor pentru detecția
infecțiilor cu transmitere sexuală, ecograf cu ultrasunete echipat cu sonde ginecologice
ultraportabile, microscop, echipamente IT, frigider, mijloace de transport - mașini
electrice sau biciclete).

I2: Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice

I 2.1. Infrastructură spitalicească publică nouă
Investiții în infrastructură spitalicească publică nouă, în vederea relocării integrale
sau parțiale a unităților medicale din acele spații care pun în pericol pacientul și
personalul medical și care nu răspund cerințelor igienico-sanitare (eg: circuite sanitare)
cu scopul:
- furnizării de noi servicii medicale;
- îmbunătățirii calității serviciilor medicale furnizate.
I 2.2. Echipamente și aparatură medicală
Investiții în echipamente medicale și aparatură pentru infrastructura sanitară nou-
construită.
I 2.3. Secții de terapie intensivă pentru nou-născuți
Investiții în infrastructura destinată pacientului critic neonatal, cu scopul diagnosticării
precoce, tratamentului antenatal/neonatal și postnatal.
I 2.4. Echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale
Investiții în dotarea spitalelor publice cu echipamente și materiale destinate reducerii
riscului de infecții asociate asistenței medicale.
I 2.1 și I 2.2. Infrastructură spitalicească publică nouă, incluzând echipamentele și
aparatura medicală aferente. Având în vedere ratele crescute ale mortalității evitabile,
165
mortalității prin cauze tratabile și mortalității infantile, în ceea ce privește investițiile
în infrastructura nouă, vor avea prioritate investițiile (clădiri nou construite în vederea
relocării din cele vechi sau reabilitarea/extinderea celor existente) în infrastructura
spitalicească publică în care se asigură tratamentul afecțiunilor cardiovasculare și
oncologice, tratamentul bolilor infecțioase și pneumologice, precum și investițiile în
maternități și spitale de pediatrie. Investițiile în infrastructura spitalicească sunt
complementare tratamentului acestor patologii și asigură accesul la servicii sigure și de
calitate.

Politica în domeniul dezvoltării teritoriale, lucrărilor publice și administrației

PRIORITĂȚI STRATEGICE: coeziune economică și socială la nivel național, prin
dezvoltarea regională echilibrată și durabilă a teritoriului și valorificarea potențialului
cooperării teritoriale europene; administrație publică eficientă; creșterea gradului de
absorbție a fondurilor nerambursabile; întărirea capacității administrative a MDLPA
(componenta de management organizațional și componenta legislativă).

Direcții de acțiune, ținte și obiective propuse, măsuri de implementare a obiectivelor,

programe și proiecte planificate a se derula în perioada 2023 - 2025:
I.DEZVOLTAREA REGIONALĂ (DEZVOLTARE ȘI COOPERARE TERITORIALĂ, LUCRĂRI
PUBLICE, CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ)
Pentru perioada 2023-2025, s-a stabilit definirea și asigurarea din bugetul de stat/ fonduri
nerambursabile a sumelor necesare implementării serviciilor publice în fiecare localitate
de tip: sănătate; educație; apă – canalizare; gaze; energie termică, electrică; transport,
drumuri; salubrizare; cultură; culte; sport; locuință.
Măsurile prevăzute în domeniul dezvoltării regionale sunt finanțate atât din bugetul de
stat cât și din fonduri externe nerambursabile, respectiv Programul Operațional Regional
și Programele de Cooperare Teritorială Europeană.
Țintă / Obiectiv general: Creșterea coeziunii teritoriale la nivel național prin asigurarea
accesului populației la serviciile și dotările de interes general, creșterea calității vieții și
a oportunităților economice, prin utilizarea durabilă a teritoriului localităților urbane și
rurale, precum și prin îmbunătățirea cooperării teritoriale transfrontalieră, transnațională
și inter-regională.

Obiective specifice/ Măsuri de implementare pentru perioada2023-2025:

1. Asigurarea cadrului strategic și de reglementare pentru politicile și strategiile din
domeniul dezvoltării regionale, dezvoltării urbane și coeziunii teritoriale, lucrărilor
publice, construcțiilor, locuirii și cooperării teritoriale europene
2. Dezvoltarea de instrumente operaționale de gestionare a teritoriului
3. Îmbunătățirea activității de monitorizare și control a pieței serviciilor comunitare de
utilitate publică și asigurarea standardelor de calitate UE
4. Dezvoltarea teritoriului prin implementarea eficientă și eficace a programelor de
investiții finanțate din fonduri comunitare, naționale și din alte surse legal constituite

166
5. Corelarea programelor de investiții pentru dezvoltarea comunităților locale cu
programele de finanțare din fonduri nerambursabile europene în cadrul exercițiului
financiar multianual 2021 – 2027.

Programe/Proiecte prioritare pentru perioada 2022-2025:

În domeniul DEZVOLTĂRII, măsurile prioritare sunt:
- implementarea programelor gestionate de către minister;
- aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare teritorială a României și demararea
implementării politicilor și programelor derivate din aceasta;
- aprobarea Strategiei naționale de reducere a riscului seismic și demararea
implementării acțiunilor derivate din aceasta, inclusiv a demersurilor complementare
care vin în sprijinul implementării strategiei (dezvoltarea unor programe de investiții
sectoriale care vizează consolidarea seismică, elaborarea unui mecanism de monitorizare
a indicatorilor acestora și a progresului în implementare, intensificarea acțiunilor de
informare și pregătire a populației, instruirea autorităților responsabile în domeniu);
- aprobarea Legii privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor;
- implementarea Strategiei naționale de renovare pe termen lung pentru sprijinirea
renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și
private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență
energetică și decarbonat până în 2050, respectiv a planului de acțiuni;
- implementarea Strategiei integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării prin
instrumentul Investiție Teritorială Integrată;
- definitivarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor prin
intermediul căruia este vizată reformarea legislației din domeniul amenajării teritoriului,
urbanismului și construcțiilor și realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat,
care să asigure planificarea sustenabilă a teritoriului, simplificarea și digitalizarea
proceselor administrative și implementarea accelerată a investițiilor;
- reorganizarea și simplificarea sistemului de reglementări tehnice în baza auditului
întregului sistem de reglementare și revizuirea integrală/modificarea reglementărilor
tehnice cu scopul simplificării și reducerii semnificative a numărului de reglementări
tehnice;
- finalizarea proiectului „Sistematizarea legislației din domeniul amenajării teritoriului,
urbanismului și construcțiilor și consolidarea capacității administrative a structurilor
de specialitate din instituțiile publice centrale cu responsabilități în domeniu”, cod
SIPOCA 50 având ca scop creșterea calității cadrului legislativ și metodologic cu
incidență asupra mediului de afaceri și asupra cetățenilor prin sistematizarea
legislației din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și prin
consolidarea capacității administrative a structurilor de specialitate din instituțiile
publice centrale cu responsabilități în domeniu;
- finalizarea proiectului „Consolidarea capacității de planificare strategică a
Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în renovarea fondului
construit național din perspectiva eficienței energetice și a riscului seismic”, cod
SIPOCA 606, ce are ca scop consolidarea capacității de planificare strategică și
operațională a MDLPA, în vederea îndeplinirii obligațiilor europene privind eficiența
energetică și a eficientizării acțiunilor ministerului în domeniul riscului seismic;
- finalizarea proiectului „Creșterea coerenței cadrului normativ și a eficienței
reglementărilor tehnice în domeniul construcțiilor”, cod SIPOCA 731, ce are ca scop
167
consolidarea capacității MDLPA, în calitate de autoritate de reglementare în domeniul
construcțiilor, prin creșterea coerenței cadrului normativ și a eficienței reglementărilor
tehnice în domeniul construcțiilor.
- dezvoltarea de instrumente operaționale de gestionare a teritoriului – măsura vizează
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). În acest sens ANCPI are
prevăzute următoarele proiecte:
 Proiecte finanțate din POR 2014-2020, Axa prioritară 11 - Extinderea geografică a
sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară
o Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a
proprietăților în zonele rurale din România - proiect finanțat din fonduri
externe nerambursabile;
 Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF)
o Obiectiv PNCCF Finalizarea înregistrărilor la nivel național în Sistemul
integrat de cadastru și carte funciară a tuturor imobilelor;
o Continuarea contractelor din cadrul Proiectului pilot de înregistrare
sistematică a imobilelor; Rezultatul așteptat: înregistrarea proprietăților
rurale selectate în Sistemul Informatic Integrat de Cadastru și Carte
Funciară;
 Proiecte finanțate FEN și SEE
o Proiectul VOLTA – inovație în datele geospațiale și 3 D/Schimb de experiență
în domeniul cercetării și inovației - proiect finanțat din fonduri externe
nerambursabile;
o Interoperability Model for Land Registration III (Model de Interoperabilitate
pentru Înregistrarea Imobilelor) - proiect finanțat din fonduri externe
nerambursabile;
o Informații geografice pentru mediu schimbări climatice și integrare UE LAKI
III - proiect finanțat din fonduri externe nerambursabile.

În domeniul LOCUIRE, programele prioritare sunt:

✔ Programul de construcții de locuințe sociale și de necesitate derulat în baza
prevederilor Legii locuinței nr. 114/1996:
Obiective 2023-2026: Se vor promova și derula lucrări de execuție pentru un număr de
1000 - unități locative noi, se vor continua lucrările pentru cca. 4.000 unități locative
incluse la finanțare.
✔ Programul privind construcția de locuințe pentru tineri, destinate închirierii,
derulat de Agenția Națională pentru Locuințe, conform prevederilor Legii nr.
152/1998 privind înființarea ANL:
Obiective 2023-2026: În această perioadă se vor promova și vor continua lucrările de
execuție la circa 12.000 locuințe. În anul 2023 se vor continua lucrările de execuție și se
vor demara investiții pentru un total de 6.012 locuințe, iar în perioada 2024-2025 se vor
demara alte investiții pentru un total de 6.000 locuințe. Până la finele anului 2023 se
preconizează a se recepționa cca 1.000 locuințe, din care un număr de 200 sunt locuințe
pentru specialiști din sănătate și învățământ.

168
✔ Programul privind construcția de locuințe de serviciu, derulat prin intermediul
Agenției Naționale pentru Locuințe, conform prevederilor H.G. nr. 719/2016 pentru
aprobarea Programului „Construcția de locuințe de serviciu”:
Obiective 2023-2026: În această perioadă se vor promova și vor continua lucrările de
execuție la 2.380 de locuințe. În anul 2023 se vor continua lucrările de execuție și vor
demara investiții pentru un total de 880 locuințe, iar în perioada 2024-2025 se vor demara
alte investiții pentru un total de 1.500 locuințe.
✔ Programul-pilot Locuințe sociale pentru comunitățile de romi, derulat prin
intermediul Agenției Naționale pentru Locuințe, conform prevederilor H.G. 1237/2008
pentru aprobarea Programului-pilot „Locuințe sociale pentru comunitățile de romi”
reprezintă o componentă experimentală a programului de incluziune socială a cetățenilor
români aparținând minorității rome și are în vedere implementarea unor proiecte pentru
construcția de locuințe sociale în cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, în locații
stabilite de MDLPA împreună cu autoritățile administrației publice locale și cu Agenția
Națională pentru Romi.
Obiective 2023-2026: În anul 2023 se vor promova și vor continua lucrările de execuție la
21 locuințe.
✔ Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, conform Legii
nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor

Obiective 2023-2026: se estimează că finanțarea va acoperi lucrările de consolidare

seismică și de creștere a performanței energetice pentru cca. 33 clădiri rezidențiale
multifamiliale (bloc cu 2 scări, 8 etaje) și cca. 60 de clădiri publice cu o medie de 900
mp/clădire).

În domeniul INFRASTRUCTURĂ, programele prioritare sunt:

✔ Programul național de dezvoltare locală (PNDL)
Stadiu la nivelul anului 2022:
- finanțarea celor 1.048 de obiective de investiții aflate în execuție din cele 4.501
obiective incluse în prima etapă (2015-2023) a Programului;
- finanțarea celor 3.828de obiective de investiții aflate în execuție din cele 7.228
obiective de investiții incluse în cadrul Etapei a II-a a PNDL (2017-2022).
Obiective 2022-2023: continuarea finanțării obiectivelor de investiții incluse în Program în
Etapa II, precum și a obiectivelor de investiții din cadrul PNDL etapa I - perioada până la
31 decembrie 2023.
✔ Programul național de construcții de interes public sau social derulat în baza
Anexei 3 la O.G. nr.25/2001 privind înființarea Companiei Naționale de Investiții
"C.N.I." - S.A
Stadiu program 2022: 1.240 obiective aflate în diferite stadii de execuție, din care 178 au
fost finalizate în cursul anului 2022, 357 obiective în procedura de achiziție, 229 obiective
cu indicatori tehnico-economici aprobați pentru care urmează demararea procedurilor de
achiziție publică, 1.609 de obiective de investiții ale căror documentații se află în curs de
analiză la această dată în vederea aprobării indicatorilor tehnico-economici.
Obiective 2023-2026: continuarea lucrărilor la aproximativ 1.350 obiective de investiții
aflate în diferite stadii de execuție.

169
✔ Programul național privind creșterea performanței energetice la blocurile de
locuințe
Stadiu 2022: În prezent se derulează trei programe naționale multianuale, respectiv:
Programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de
locuințe, cu derulare în perioada 2020-2022, incluse la finanțare 89 de obiective de
investiții; Programul național multianual privind creșterea performanței energetice a
blocurilor de locuințe, cu derulare în perioada 2022-2024 are incluse la finanțare 143 de
obiective de investiții.
Obiective 2023 - 2026: sunt propuse la finanțare un număr de cca. 12.000 apartamente,
se vor continua lucrările pentru un număr de aproximativ 10.000 de apartamente incluse
la finanțare și aflate în diferite faze de execuție.
✔ Programul privind elaborarea și/sau actualizarea planurilor urbanistice generale și
a regulamentelor locale de urbanism (program anual)
Stadiu program 2022: Acest program a fost corelat în anul 2022 cu finanțarea existenta pe
PNRR în cadrul Componentei 10 - Fondul Local pentru elaborare/actualizare PUG-uri, prin
care UAT-urile au avut posibilitatea să aplice.
Obiective 2023-2026: Având în vedere promulgarea Legii nr.45/2022 pentru modificarea și
completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri financiare în domeniul
unor programe gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației,
Programul va avea caracter multianual. în prezent se lucrează la pregătirea Normelor
metodologice pentru derularea Programului.
✔ Programul privind elaborarea hârților de risc natural pentru cutremure și
alunecări de teren
Stadiu program 2022: În anul 2022 au beneficiat de finanțare 6 consilii județene.
(Dâmbovița, Gorj, Mehedinți, Suceava, Teleorman și Vâlcea). Se preconizează că până la
finele anului lucrările de elaborare a hârților de risc natural pentru cutremure și alunecări
vor finalizate și vor intra la avizare, respectiv decontare.
Obiective 2023-2026: Având în vedere promulgarea Legii nr.45/2022 pentru modificarea și
completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri financiare în domeniul
unor programe gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației,
programul va avea caracter multianual.
✔ Programul național de investiții "Anghel Saligny"
Vor fi finanțate obiective de investiții în perioada 2021-2028 în valoare totală de
65.500.000 mii lei.
În perioada 22.09.2021 – 08.11.2021 au fost înregistrate 7.545 de cereri de finanțare
cu o valoare solicitată din bugetul de stat de 137.589.448.686 lei pentru obiective de
investiții din domeniile alimentări cu apă și stații de tratare a apei, sisteme de canalizare
și stații de epurare a apelor uzate, drumurile publice clasificate, poduri, podețe, pasaje
sau punți pietonale, precum și pentru domeniul sisteme de distribuție a gazelor naturale.
Obiective 2022-2023: încheierea contractelor de finanțare pentru obiectivele de investiții
incluse la finanțare din categoriile de investiții prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)-d) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2020 și includerea la finanțare, respectiv
încheierea contractelor de finanțare pentru obiectivele de investiții incluse la finanțare
din categoriile de investiții prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 95/2020.

I. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ:
170
Obiectiv general : Creșterea eficienței administrației publice românești și a receptivității
acesteia la nevoile cetățenilor, reducerea disparităților economice și sociale dintre
România și țările mai dezvoltate din Uniunea Europeană extinsă (UE) și/ sau să contribuie
la reducerea disparităților economice și sociale, în România, dintre centrele urbane
dinamice și regiunile periferice slabe din punct de vedere structural.
Obiective specifice/ Măsuri pentru perioada 2023-2025:
- Continuarea implementării acțiunilor aferente unor criterii ale condiționalității ex-
ante pe domeniul administrației publice impuse de Comisia Europeană în Acordul de
parteneriat pentru Obiectivul tematic 11 - „Consolidarea capacității instituționale și o
administrație publică eficientă” în corelare și cu obiectivele stabilite în Programul de
Guvernare pe domeniul administrație publică, privind:
a) Debirocratizarea și simplificarea administrativă prin continuarea demersurilor de
simplificare și raționalizare a procedurilor administrative pentru cetățeni;
b) Creșterea calității și accesului la serviciile publice prin continuarea demersurilor
privind promovarea managementului calității;
c) Resursele umane din administrația publică prin continuarea implementării unor
strategii și politici privind resursele umane care să acopere principalele decalaje
identificate în acest domeniu, dezvoltarea de competențe la toate nivelurile
ierarhiei profesionale din cadrul autorităților publice, precum și alte măsuri
vizând consolidarea capacității administrației publice incluse în documente
strategice și programatice în domeniu;
- Simplificarea /sistematizarea/ codificarea legislației în administrația publică:
- Continuarea procesului de descentralizare în conformitate cu prevederile H.G. nr.
229/2017 privind Strategia Generală de Descentralizare, respectiv:
o Operaționalizarea Comitetului Tehnic Interministerial pentru Descentralizare
(CTID) și a grupurilor de lucru pentru descentralizarea competențelor, în
conformitate cu prevederile HG nr. 800/2022 pentru organizarea,
funcționarea și atribuțiile Comitetului tehnic interministerial pentru
descentralizare și a grupurilor de lucru pentru descentralizarea
competențelor;
o Monitorizarea promovării proiectelor de legi sectoriale de descentralizare în
funcție de concluziile memorandumurilor privind oportunitatea
descentralizării de competențe la nivelul domeniilor reglementate de către
SGD;
o Monitorizarea promovării proiectelor de Hotărâri ale Guvernului privind
aprobarea standardelor de calitate și după caz de cost pentru competențele
descentralizate la nivel local;
o Monitorizarea și evaluarea capacității administrative și a standardelor de
calitate prin aplicația SALT.
- Implementarea unor măsuri de creștere a capacității MDLPA și a autorităților
administrației publice locale de a-și îndeplini atribuțiile conferite de lege și de a
răspunde cât mai bine solicitărilor și nevoilor cetățenilor și altor categorii de
beneficiari, prin promovarea de soluții care să fie implementate într-o manieră
unitară, inclusiv prin facilitarea unor mecanisme de colaborare între unitățile
administrativ-teritoriale de tipul consorțiilor administrative;
- Implementarea proiectului „Sistemul Informatic Integrat de Emitere a Actelor de
Stare Civilă” – SIIEASC, cod MySMIS 120025;
171
 - Adoptarea Codului Finanțelor Publice Locale, care reglementează:
• finanțele publice locale;
• criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale;
• impozitele și taxele locale;
• procedura fiscală locală.
Prin implementarea Codului finanțelor publice locale se realizează:
1. sistematizarea și concentrarea normelor juridice specifice acestui domeniu,
subordonate unor principii comune, cu precizarea acestora;
2. asanarea legislației active, astfel că se abrogă expres dispozițiile legale căzute în
desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate în domeniul
finanțelor publice locale;
3. o structură omogenă care să înlesnească cunoașterea acestor prevederi de către
contribuabili, pe de o parte și, implicit, de către autoritățile administrației
publice locale din România, învestite cu organizarea executării și executării în
concret a acestor prevederi, în mod unitar, pe de altă parte;
4. premisele ca autoritățile administrației publice locale să poată elabora și aproba
strategii privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a unității
administrativ-teritoriale, pe termen mediu și lung, în concordanță cu proiecțiile
bugetare locale multianuale.
5. codul este structurat pe 4 cărți, pentru a asigura o tranziție mai ușoară și firească
de la cele 4 acte normative înglobate la un singur act normativ, iar în interiorul
acestora pe titluri și capitole.
- Modernizarea infrastructurii aferente serviciului public de alimentare cu energie
termică a localităților și îmbunătățirea eficienței energetice prin finanțarea unor
obiective de investiții prin Programul Termoficare 2019-2027.

Programe/ Proiecte prioritare pentru perioada 2023-2025:

- Implementarea și monitorizarea măsurilor din Planul integrat pentru simplificarea
procedurilor administrative aplicabile cetățenilor - aplicarea mecanismelor de
monitorizare și evaluare a Planului de simplificare și elaborarea de rapoarte de
monitorizare, respectiv de evaluare a implementării măsurilor din Plan – cele două
mecanisme au fost realizate prin proiectul „Instrumente de sistematizare a legislației,
de monitorizare și de evaluare în administrația publică”, cod SIPOCA 59, care s-a
finalizat în luna aprilie 2022;
- Elaborarea și promovarea proiectului Codului de Procedură Administrativă –
fundamentarea proiectului Codului de Procedură Administrativă a fost realizată prin
implementarea proiectului „Instrumente de sistematizare a legislației, de
monitorizare și de evaluare în administrația publică”, cod SIPOCA 59, care s-a finalizat
în luna aprilie 2022;
- Continuarea implementării și monitorizării acțiunilor din Planul de acțiune pentru
implementarea etapizată a managementului calității 2016-2020 - prin proiectul
„Instrumente de sistematizare a legislației, de monitorizare și de evaluare în
administrația publică” cod SIPOCA 59, s-a realizat evaluarea impactului implementării
sistemelor și instrumentelor de management al calității în administrația publică,
precum și acțiunile de informare, promovare și formare privind sistemele și
instrumentele de management al calității;
172
- Continuarea implementării acțiunilor în responsabilitatea MDLPA din cadrul Strategiei
pentru Consolidarea Administrației Publice (SCAP) 2014 – 2020, aprobată prin H.G. nr.
909/2014 cu modificările și completările ulterioare și a documentelor programatice
subsecvente acesteia;
- Participarea la implementarea activităților aflate în responsabilitatea MDLPA din
cadrul proiectului „Sistemul Informatic Integrat de Emitere a Actelor de Stare Civilă” –
SIIEASC, cod MySMIS 120025, derulat de MAI în parteneriat cu MDLPA, STS și MTI
(componeta aferenta fostului MCSI).
- Continuarea procesului de descentralizare a competențelor - în calitate de
coordonator al procesului de elaborare a standardelor de calitate și cost de către
ministerele implicate - MDLPA își propune să intensifice acțiunile necesare pentru
realizarea acestui obiectiv, având în vedere că situația a impus decalarea cu un an a
termenelor de finalizare a măsurilor specifice descentralizării. În acest sens, ulterior
aprobării H.G. nr. 800/2022 pentru organizarea, funcționarea și atribuțiile
Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare și a grupurilor de lucru
pentru descentralizarea competențelor, va fi aprobată metodologia de elaborare a
propunerilor de standarde de calitate și de cost pentru serviciile publice
descentralizate și pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate, în baza
căreia vor fi elaborate sau, după caz, actualizate, standardele de calitate și după caz,
de cost, care vor fi promovate spre aprobare prin Hotărâri de Guvern;
- Modificarea și completarea Codului administrativ în vederea eficientizării aplicării
prevederilor acestuia;
- Sprijinirea procesului de creștere a capacității administrative a autorităților
administrației publice locale de a-și îndeplini atribuțiile conferite de lege și de a
răspunde cât mai bine solicitărilor și nevoilor cetățenilor și altor categorii de
beneficiari prin crearea cadrului necesar realizării unor mecanisme de colaborare între
unitățile administrativ-teritoriale de tipul consorțiilor administrative - promovarea și
adoptarea de către Guvern a proiectului de act normativ privind înființarea
consorțiilor administrative; implementarea proiectului SHARING, depus în cadrul
programului INTERREG EUROPE în luna mai 2022 și pentru care se așteaptă luarea unei
decizii de către finanțator, care vizează consolidarea capacității unităților
administrativ-teritoriale de mici dimensiuni de a sprijini cooperarea și guvernanța
participativă deschisă, proiectând și oferind servicii mai bune.
- Modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor
de alimentare centralizată cu energie termică prin Programul Termoficare. Unitățile
administrativ-teritoriale care dețin în proprietate sisteme centralizate de alimentare
cu energie termică pot beneficia de cofinanțarea nerambursabilă a proiectelor de
investiții.
Rezultate estimate prin implementarea Programului Termoficare în perioada 2024-
2026: finanțarea a aproximativ 45 obiective de investiții propuse de 18 unități
administrativ-teritoriale beneficiare.

II. FONDURI EUROPENE

Țintă/Obiectiv general: Îmbunătățirea absorbției și gestionarea eficientă a fondurilor
europene
Obiective specifice/ Măsuri (după caz) de implementare pentru perioada 2021 – 2023:
1. atingerea țintelor anuale de absorbție stabilite la nivelul programelor operaționale;

173
 2. evaluarea rapidă a proiectelor depuse și semnarea rapidă a contractelor de
finanțare; analiza fiecărui program operațional și realocarea de fonduri către
sectoarele cu potențial maxim de absorbție pentru a evita riscul dezangajării
fondurilor alocate României; măsuri de simplificare pentru îmbunătățirea sistemului
administrativ și a capacității de absorbție a fondurilor europene.

PROGRAME GESTIONATE DE ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2014-2020, PRIN INTERMEDIUL

MDLPA:
1. PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL (POR)
Bugetul total al POR 2014-2020 este de 8,39 miliarde euro, din care 6,86 miliarde euro
(inclusiv rezerva de performanță) reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru
Dezvoltare Regională, respectiv 1,53 miliarde euro contribuția națională, asigurată din
fonduri publice naționale (buget de stat, bugete locale).
Gradul de absorbție al fondurilor europene în cadrul POR este în procent de 65,10%
reprezentând o valoare FEDR în sumă de 4.441,93 milioane euro, solicitată la rambursare
către Comisia Europeană, prin intermediul aplicațiilor de plată transmise de Autoritatea
de Certificare și Plată.
În anul 2022 au fost transmise declarații de cheltuieli la CE în valoare de 1.048 mil euro.
Ținta de absorbție pentru anul 2022 este de 1.250 mile euro FEDR.
2. PROGRAMUL OPERATIONAL CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ (POCA)
Buget total de 671,29 milioane euro, din care 563,59 milioane euro (inclusiv rezerva de
performanță) reprezintă sprijinul UE, prin Fondul Social European, respectiv circa 107,70
milioane euro contribuția națională, asigurată din fonduri publice naționale (buget de
stat, bugete locale).
Stadiul implementării financiare POCA 2014 – 2020:
 Gradul de absorbție al fondurilor europene în cadrul POCA este în procent de
63,05% reprezentând o valoare FSE în sumă de 355,37 milioane euro, solicitată la
rambursare către Comisia Europeană (CE), prin intermediul aplicațiilor de plată
transmise de Autoritatea de Certificare și Plată.
 În anul 2022 au fost transmise declarații de cheltuieli la CE în valoare de 90,06
milioane euro.
 Ținta de absorbție pentru anul 2022 este de 113,15 milioane euro FSE.
 Rata de contractare la nivelul programului este de 128,88%. Au fost semnate 883
contracte de finanțare, cu o valoare a finanțării totală de 865,13 milioane euro
(din care FSE -727,13 milioane euro).
 La nivelul POCA nu au fost dezangajate fonduri.
3. PROGRAME DE COOPERARE:
 Programul Interreg V-A România-Bulgaria, cu un buget total de 258,50 mil. Euro. În
prezent, rata de contractare este de 115,24%, 37 de proiecte se află în
implementare, 132 fiind deja finalizate și 2 proiecte au fost reziliate. Nu au fost
dezangajate fonduri.
 Programul Interreg V-A România-Ungaria, cu un buget total de 231,86 mil euro. În
prezent rata de contractare este de 105%, 49 de proiecte se află în implementare,
67 fiind deja finalizate. Nu au fost dezangajate fonduri.

174
  Programul IPA de cooperare transfrontalieră România – Republica Serbia 2014-2020
cu un buget total de 88,12 mil euro. În prezent rata de contractare este de 100%,
12 proiecte se află în implementare, 62 fiind deja finalizate, 2 proiecte reziliate.
Nu au fost dezangajate fonduri.
 Programul Transnațional Dunărea are un buget total de 274,57 mil euro. În
proiectele aprobate participă 211 organizații din România, fiind semnate 170 de
contracte de cofinanțare.
 Programul de cooperare interregională INTERREG EUROPE are un buget total de
426,31 mil euro. În proiectele aprobate participă 111 organizații din România,
fiind semnate 106 contracte de cofinanțare.
 Programul de cooperare interregională URBACT III are un buget total de 96,32 mil
euro. În proiectele aprobate participă 20 de organizații din România, fiind semnate
37 de contracte de cofinanțare.
 Programul de cooperare interregională INTERACT III are un buget de 39,40 mil euro
FEDR la care se adaugă 163.530 euro contribuția Elveției și Norvegiei.
 Programul de cooperare ESPON 2020 are un buget de 41,37 milioane euro FEDR la
care se adaugă contribuțiile naționale în valoare de 7,3 milioane euro și contribuția
statelor partenere (Elveția, Norvegia, Islanda, Liechtenstein) de 1,85 milioane
euro.
 Programul operațional comun România-Ucraina 2014-2020 are un buget de 66 mil.
euro. În prezent rata de contractare este de 107%, 52 proiecte se află în
implementare și 17 sunt deja finalizate. Nu se aplică principiul dezangajării
fondurilor.
 Programul operațional comun România - Republica Moldova 2014-2020 are un buget
total de 89,10 mil. euro. În prezent rata de contractare este de 116%, 72 proiecte
se află în implementare și 13 sunt deja finalizate. Nu se aplică principiul
dezangajării fondurilor.
 Programul operațional comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 are buget total de
54,33 mil. euro. În prezent rata de contractare este de 100%, 33 proiecte se află în
implementare, 30 fiind deja finalizate. Nu se aplică principiul dezangajării
fondurilor.
 Programul de Cooperare Transfrontalieră ENI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina
2014-2020 are un buget total de 81 mil euro. În proiectele aprobate participă 50 de
organizații din România în cadrul a 40 de proiecte, până în prezent fiind semnate
41 contracte de cofinanțare.
În perioada 2021-2027, în cadrul MDLPA, sunt gestionate, în calitate de Autoritate de
Management (AM), șase programe de cooperare transfrontalieră și transnațională, cu o
alocare din fonduri externe nerambursabile de 564,23 mil. euro pentru toate statele
partenere. În calitate de Autoritate Națională (AN), MDLPA gestionează 6 programe de
cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, cu o alocare din fonduri
externe nerambursabile de 832,97 mil. euro pentru toate statele partenere.

PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

Bugetul total alocat pentru PNRR este de aproximativ 29,182 milioane euro. Ministerul
Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației are în gestiune Componenta 5 - Valul
Renovării, Componenta C10 - Fondul Local, Componenta 11 -Turism și cultură (Reforma
R2 - Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare privind cicloturismul, Investiția 3 -
175
Instituirea și operaționalizarea Centrului Național de Coordonare Velo, Investiția 4 -
Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturistice, Componenta 15 - Educație (Investiția
1 - Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe). Bugetul total aproximativ
pentru aceste componente gestionate de către MDLPA este de 4,749 miliarde euro.

Componenta 5 - Valul Renovării

Prin intermediul componentei C5 - Valul Renovării se va urmări îmbunătățirea fondului
construit printr-o abordare integrată a eficienței energetice, a consolidării seismice, a
reducerii riscului la incendiu și a tranziției către clădiri verzi și inteligente, conferind
respectul cuvenit pentru estetică și calitatea arhitecturală a acestuia, dezvoltarea unor
mecanisme adecvate de monitorizare a performanțelor fondului construit și asigurarea
capacității tehnice pentru implementarea investițiilor.
Investiții:
Investiția 1. Instituirea unui fond pentru ”Valul Renovării” care să finanțeze lucrări de
îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent, este structurată în
două axe, una dedicată clădirilor rezidențiale multifamiliale și alta clădirilor publice,
astfel:
 Axa 1 - Schema de granturi pentru eficientă energetică și reziliență în clădiri
rezidențiale multifamiliale: renovarea moderată sau aprofundată/ renovare
integrată a clădirilor rezidențiale multifamiliale se va finanța renovarea energetică
a cel puțin 4,3 milioane m2 de clădiri rezidențiale multifamiliale, prin următoarele
tipuri de proiecte: proiecte integrate (consolidare seismică și eficientă energetică)
și proiecte de renovare energetică.
 Axa 2 - Schema de granturi pentru eficientă energetică și reziliență în clădiri
publice: renovarea moderată sau aprofundată/renovare integrată a clădirilor
publice se va finanța renovarea energetică a cel puțin 2,3 milioane mp de clădiri
publice, prin următoarele tipuri de proiecte: proiecte integrate (consolidare
seismică și eficientă energetică) și proiecte de renovare energetică.
STADIU ACTUAL - 2022:
Au fost depuse cereri de finanțare pentru apelurile de proiecte aferente Componentei 5 –
Valul Renovării, pe platforma electronică a MDLPA: www.mdlpa.ro/investitii/PNRR, după
cum urmează:
- în primă rundă au fost depuse un număr de 1.437 de cereri de finanțare, însumând
2.417.584.057 euro, respectiv:
 497 de cereri de finanțare pentru Axa 1 - Schema de granturi pentru eficiență
energetică și reziliență în clădiri rezidențiale multifamiliale, însumând 94,47%
din fondurile alocate Axei 1;
 940 de cereri de finanțare pentru Axa 2 - Schema de granturi pentru eficiență
energetică și reziliență în clădiri publice, însumând 78,19% din fondurile
alocate Axei 2.
- în a doua rundă au fost depuse 1.808 de cereri de finanțare, însumând
3.171.630.822,46 euro, respectiv:
 703 de cereri de finanțare pentru Axa 1 - Schema de granturi pentru eficiență
energetică și reziliență în clădiri rezidențiale multifamiliale;
 1.105 de cereri de finanțare pentru Axa 2 - Schema de granturi pentru eficiență
energetică și reziliență în clădiri publice;
176
Până în prezent, au fost semnate 208 contracte de finanțare, în valoare de
4.124.585.226 lei (fără TVA).
* Valoarea totală a cererilor de transfer plătite până în trimestrul IV pentru
Componenta 5 – Valul renovării este de 1.419.239,02 lei fără TVA.

Componenta 10 – Fondul Local, abordează provocările legate de disparitățile teritoriale

și sociale din zonele urbane și rurale, precum și mobilitatea urbană.
Din Componenta 10: Fondul local fac parte următoarele investiții:
I.1.1. Mobilitatea urbană verde - înnoirea parcului de vehicule destinate transportului
public ce are ca țintă 1135 vehicule curate (autobuze electrice/hidrogen, inclusiv nave
asimilate autobuzelor care servesc transportului public de călători pe apă, tramvaie,
troleibuze, microbuze electrice/hidrogen).
I.1.2. Mobilitatea urbană verde - ITS/alte infrastructuri TIC vizează instituirea a 491
sisteme inteligente de transport.
I.1.3. Mobilitatea urbană verde - asigurarea infrastructurii pentru transportul verde -
puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice prin care se propune montarea a 13.200
puncte de încărcare.
I.1.4. Mobilitatea urbană verde - asigurarea de piste pentru biciclete și alte vehicule
electrice ușoare la nivel local/metropolitan, investiție prin care se urmărește construirea
a 1091 km de piste.
I.2. Construirea de locuințe nZEB plus - pentru tineri/locuințe de serviciu pentru
specialiști din sănătate și învățământ ce va contribui la crearea de 5522 locuințe.
I.3. Reabilitarea moderată a clădirilor publice pentru îmbunătățirea serviciilor publice
prestate la nivelul unităților administrativ-teritoriale care are ca țintă 1.306.818 mp
suprafață utilă reabilitată.
I.4. Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și
de planificare urbană - 378 documentații

STADIU ACTUAL - 2022: În cadrul celor două apeluri de proiecte lansate în anul 2022, au
fost depuse un număr de 6.095 cereri de finanțare (4.012 cereri de finanțare, însumând
70,28 % din fondurile alocate Componentei C10 în cadrul primei runde de apel de
proiecte și 2.083 cereri de finanțare, însumând 1.737.322.928,51 euro fără TVA, în
cadrul celei de a doua runde de apel de proiecte).
Astfel, au fost depuse un număr de 285 de cereri de finanțare pentru I1.1. (187 în
cadrul rundei 1 și 98 în cadrul rundei a doua), 1.968 cereri pentru I1.2 (1226 în
cadrul rundei 1 și 742 în runda a doua), 137 de cereri pentru I1.3 (100 în runda 1 și
37 în runda a doua), 628 de cereri pentru I1.4 (448 de cereri în runda întâi și 180 în
runda a doua), 325 cereri pentru I2 (206 în runda întâi și 120 în runda a doua), 2.276
cereri pentru I3 (1369 în runda întâi și 907 în runda a doua) și 476 de cereri pentru
I4.
Termenul estimat pentru finalizarea etapei de evaluare a cererilor de finanțare depuse și
semnarea contractelor de finanțare este 31 decembrie 2022.
În această perioadă au fost semnate un număr de 263 contracte de finanțare cu
beneficiarii, în valoare de 260.493.647,96 lei (inclusiv TVA), pentru investiția I.1.1
Mobilitatea urbană verde - înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public și

177
investiția I.4 – Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a
teritoriului și de planificare urbană.
* Valoarea totală a cererilor de transfer plătite până în trimestrul IV pentru Componenta
10 – Fondul local este de 636.000,00 lei fără TVA.

Din Componenta 11: Turism și cultură fac parte următoarele investiții:

I3 - Instituirea și operaționalizarea Centrului național de coordonare Velo - Platforma
națională integrată e-Velo și aplicație pentru telefoane inteligente
I4 – implementarea a 3.000 km de piste pentru biciclete - Semnarea contractelor privind
pistele pentru biciclete.
Acestea dispun de un buget total de 249 mil. euro (fără TVA).
Astfel, au fost semnate 2 contracte de prestări servicii respectiv de furnizare servicii în
valoare totală de 293.049,40 lei, pentru Investiţia 3 – Instituirea şi operaționalizarea
Centrului Național de Coordonare Velo, după cum urmează:
- R2 - Jalon 340: Obiect contract: Achiziția de servicii de expertiză pentru suport privind
culegerea de date și completarea cu analize de fundamentare pentru realizarea studiului
privind identificarea, stabilirea și distribuția teritorială a traseelor cicloturistice la nivel
național - 128.760,00 lei (fără TVA), 153.224,40 lei (cu TVA);
- I3 - Jalon 341: Obiect contract: Achiziția de servicii de realizare Platformă eVelo. -
117.500 lei (fără TVA), 139.825 lei (cu TVA); vor fi facturați în oct. 2022: 105.500 lei (fără
TVA), 125.545 (cu TVA), restul de 3.000 lei (fără TVA), 3.570 lei (cu TVA) urmând a fi
facturați anual (2023-2024-2025-2026).

Din Componenta 15: Educație fac parte următoarele investiții:

I.1.1. Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe - 110 creșe vor fi construite
după lansarea schemei de granturi pentru construcția (și echiparea) lor, în conformitate
cu cerințele de la jalonul 453. Cele 110 creșe, cu o capacitate cuprinsă între 40 și 110
locuri (găzduind 2, 3 sau 5 grupuri), vor fi construite de UAT-uri.
Bugetul PNRR pentru această investiție este de 230 mil. euro. De asemenea, pe lângă
fondurile aferente PNRR se va asigura supracontractarea cu 30%, conducând la un buget
alocat total de 299 mil. euro.
STADIU ACTUAL - 2022: Apelul de proiecte a fost lansat la data de 30.06.2022, fiind
deschis pana la data 30.07.2022, iar în această perioadă au fost depuse un număr de 228
de cereri.
De asemenea, la acest moment au fost încheiate 119 contracte de finanțare cu
beneficiarii pe ambele Operațiuni, urmând a se continua semnarea până la finanțarea
unui număr de 124 de creșe.
* Valoarea totală a cererilor de transfer plătite până în trimestrul IV pentru Componenta
15 – Fondul local este de 2,492,726,39 lei fără TVA.

Politica în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are ca prioritate elaborarea și
implementarea unor politici agricole adecvate pentru cetățeni și fermieri, pentru
sprijinirea creșterii competitivității agroalimentare și a dezvoltării durabile a sectorului

178
rural, în condiții de siguranță alimentară și mediu înconjurător protejat, gestionate de un
sector public eficient și responsabil.
Bugetul Național
 Ajutor de stat pentru achiziționarea motorinei cu acciză redusă
 Sprijin financiar acordat organizațiilor de producători din sectorul legume-fructe -
Asistența Financiară Națională (ANF) de la bugetul național
 Ajutoare naționale tranzitorii (ANT) în sectorul vegetal și zootehnic, având ca scop
creșterea veniturilor producătorilor agricoli.
 Program de susținere a legumelor în spații protejate
 Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de
cartof
 Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de
usturoi.
 Ajutor de minimis pentru susținere producției de fructe .
 Mentenanța și dezvoltarea sistemului informatic pentru agricultura ecologică
 Schema de garantare a finanțărilor acordate de instituțiile finanțatoare pe baza
certificatelor de depozit.
 Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție -
schemă de ajutor de stat
 Programul de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere
în sectorul avicol- schemă de ajutor de stat
 Achiziția Sistemului informatic integrat pentru sectorul zootehnic și sectorul
vegetal
 Mentenanță Sistem informatic integrat pentru sectorul zootehnic și sectorul
vegetal
 Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de
porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița
 Programul mierea în școli
 Ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, în scopul îmbunătățirii calității
genetice a efectivelor de animale și implicit a potențialului de producție la rasele
de animale care au întocmite programe de ameliorare.
 Ajutor de stat pentru neutralizarea deșeurilor de origine animală.
 Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice
nefavorabile care se manifestă asupra sectorului apicol
 Intervenții sectoriale în sectorul apicol 2023-2027 se acordă pentru:
 creșterea numărului familiilor de albine, creșterea calitativă a produselor apicole,
îmbunătățirea indicatorilor de producție, creșterea nivelului de valorificare a
resurselor de natură vegetală, vor genera creșterea ofertei de produse apicole și
majorarea exporturilor;
 dezvoltarea unor exploatații apicole viabile și eficiente pentru asigurarea cu
produse competitive a pieței interne și externe în condiții de calitate controlată,
precum și dezvoltarea economiei rurale;

179
  Crearea unui cadru concurențial prin dezvoltarea sistemului de cerere-ofertă și
prin impunerea regulilor competitivității;
 dezvoltarea economiei rurale și păstrarea tradiției de creștere a albinelor.
 Se subvenționează achiziționarea de medicamente, mătci, familii de albine, stupi
și accesorii apicole.
 Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare
Începând cu anul 2023, MADR va aproba și finanța un alt Plan sectorial pentru cercetare-
dezvoltare pentru perioada 2023-2027, denumit Planul Sectorial - ADER 2027, cu o
valoare estimată de 165.000 mii lei.
Planul sectorial cuprinde tematici de cercetare în domeniile: culturi de câmp,
horticultură,  zootehnie,  medicină veterinară, apicultură, acvacultură și pescuit,
industrie alimentară, economie agrară și dezvoltare rurală și mecanizare.
 Finanțare investiții specifice și cheltuieli materiale necesare funcționării liceelor
tehnologice cu profil preponderent agricol
 Plata cotizațiilor și a serviciilor lingvistice
Sprijin FEGA alocat temporar din bugetul național:
 Scheme de plăți directe
 Programul național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023
 Sprijin financiar acordat organizațiilor de producători din sectorul legume-fructe
 Intervenții sectoriale în sectorul apicol 2023-2027 se acordă pentru:
 creșterea numărului familiilor de albine, creșterea calitativă a produselor apicole,
îmbunătățirea indicatorilor de producție, creșterea nivelului de valorificare a
resurselor de natură vegetală, vor genera creșterea ofertei de produse apicole și
majorarea exporturilor;
 dezvoltarea unor exploatații apicole viabile și eficiente pentru asigurarea cu produse
competitive a pieței interne și externe în condiții de calitate controlată, precum și
dezvoltarea economiei rurale;
 Crearea unui cadru concurențial prin dezvoltarea sistemului de cerere-ofertă și prin
impunerea regulilor competitivității;
 dezvoltarea economiei rurale și păstrarea tradiției de creștere a albinelor.
Se subvenționează achiziționarea de medicamente, mătci, familii de albine, stupi și
accesorii apicole.
 Programul pentru școli
Rezultat din unificarea actualelor programe de încurajare a consumului de fructe şi
legume în şcoli, respectiv de distribuție a laptelui în şcoli, Programul pentru şcoli are
două componente care funcţionează sub aceleaşi reguli şi principii de implementare:
 Distribuţia de fructe, legume, lapte natural de consum şi/sau produse lactate fără
adaos de lapte praf;
 Derularea de măsuri educative.
Programul pentru şcoli al României cuprinde, pe lângă distribuţia de fructe,
legume, lapte natural de consum şi/sau produse lactate şi distribuţia de produse de
panificaţie.

180
Valoarea totală a programului pentru şcoli al României în anul şcolar 2022-2023 este de
562.851.881,73 lei (113.730.426,70 euro) din care:
- ajutor financiar din partea Uniunii - 85.896.140,64 lei (17.356.262 euro) din care:
 6.900.318 euro pentru fructe şi legume;
 10.455.944 euro pentru laptele și produse lactate;
- ajutor financiar național – 476.955.741,09 lei (96.374.164,70 euro).
Finanțarea agriculturii din fonduri externe nerambursabile primite de la Uniunea
Europeană este prezentată la secțiunea 4.8.

Bugete locale
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale au fost estimate,
pe orizontul de referință, în baza legislației în vigoare.
Începând cu anul 2010, pentru instituirea unor criterii de eficientizare a utilizării
fondurilor acordate de la bugetul de stat pentru bugetele locale, pentru cheltuielile
curente, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată au fost fundamentate pe baza
standardelor de cost aprobate prin hotărâri ale Guvernului în domeniile învățământ și
servicii sociale.
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată sunt destinate finanțării:
- cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, respectiv pentru:
a) finanțarea serviciilor sociale din sistemul de protecție a copilului și a măsurilor
de protecție de tip centre de zi și centre rezidențiale pentru persoane adulte cu
handicap;
b) finanțarea Programului pentru școli al României în perioada ianuarie-iunie a
anului școlar 2022 – 2023, la nivelul sumelor prevăzute în anexele la Hotărârea Guvernului
nr.1007/2022 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru școli
al României în perioada 2017 - 2023 pentru anul școlar 2022 – 2023, modificată prin
Hotărârea Guvernului nr. 1383/2022 pentru modificarea Hotărârii Guvernului
nr.1.007/2022 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru scoli
al României în perioada 2017 - 2023 pentru anul școlar 2022 - 2023, precum și pentru
modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 640/2017 pentru aprobarea
Programului pentru scoli al României în perioada 2017 - 2023 și pentru stabilirea bugetului
pentru implementarea acestuia în anul școlar 2017 - 2018, precum și pentru modificarea
Hotărârii Guvernului nr. 640/2017 pentru aprobarea Programului pentru scoli al României
în perioada 2017 - 2023 și pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în
anul școlar 2017 – 2018;
c) finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care
frecventează învățământul special, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.564/2017
privind modalitatea de acordare a drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale
școlarizați în sistemul de învățământ preuniversitar, cu modificările ulterioare, în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 838/2022 privind stabilirea
cuantumului limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor la îmbrăcăminte,
încălțăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport,
materiale cultural-sportive, precum şi sumele de bani pentru nevoi personale, pentru
copiii și tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială într-un serviciu
public de tip rezidențial, precum și pentru mamele protejate în centre maternale și ale
art. 129 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
181
 d) finanțarea cheltuielilor cu bunuri și servicii pentru întreținerea curentă a
unităților de învățământ special și centrelor județene de resurse și asistență educațională
din învățământul special;
e) plata sprijinului sub formă de contribuții, care va asigura completarea
drepturilor salariale neacoperite din fondurile proprii ale unităților de cult locale, pentru
personalul neclerical angajat în unitățile de cult din țară, potrivit prevederilor art. 9 alin.
(1) lit. a) din secțiunea a 3-a "Sprijinul statului pentru salarizarea personalului neclerical
al cultelor recunoscute", lit. E, a capitolului III "Culte", din anexa nr. I la Legea-cadru
nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și
completările ulterioare;
f) finanțarea cheltuielilor de funcționare ale căminelor pentru persoane vârstnice
de la nivelul județelor, potrivit prevederilor art.18, alin.(5), lit.c) din Legea nr.17/2000
privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și
completările ulterioare;
g) finanțarea stimulentului educațional, sub formă de tichete sociale acordate
copiilor din familii defavorizate în scopul stimulării participării în învățământul special
preșcolar stabilit de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul
preșcolar special a copiilor provenind din familii defavorizate, republicată,
h) finanțarea cheltuielilor cu bursele acordate elevilor din învățământul special
fundamentate și repartizate pe județe de Ministerul Educației, potrivit prevederilor art.82
și al art.105 din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările
ulterioare.
- cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și
sectoarelor municipiului București, pentru:
a) finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat, pentru
categoriile de cheltuieli prevăzute la art. 104 alin. (2) lit. b) - d) din Legea nr. 1/2011, cu
modificările și completările ulterioare;
b) drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau
indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav acordate în baza prevederilor
art.42 alin.(4) din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c) finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul sectoarelor și municipiului
București, respectiv pentru: serviciile sociale din sistemul de protecție a copilului, a
măsurilor de protecție de tip centre de zi și centre rezidențiale pentru persoane adulte cu
handicap, implementarea Programului pentru școli al României, în perioada ianuarie-iunie
a anului școlar 2022 – 2023, la nivelul sumelor prevăzute în anexele la Hotărârea
Guvernului nr.1007/2022 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului
pentru școli al României în perioada 2017 - 2023 pentru anul școlar 2022 – 2023,
modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1383/2022, cheltuielile cu bunuri și servicii
pentru întreținerea curentă a unităților de învățământ special și Centrul Municipiului
București de Resurse și Asistenţă Educațională, plata sprijinului sub formă de contribuții,
care va asigura completarea drepturilor salariale neacoperite din fondurile proprii ale
unităților de cult locale pentru personalul neclerical angajat în unitățile de cult, potrivit
prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din secțiunea a 3-a "Sprijinul statului pentru salarizarea
personalului neclerical al cultelor recunoscute", lit. E, a capitolului III "Culte", din anexa
nr. I la Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice, cu modificările și completările ulterioare, drepturile copiilor cu cerințe
educaționale speciale care frecventează învățământul special și învățământul de masă,
finanțarea stimulentului educațional, sub formă de tichete sociale, stabilit de Legea nr.

182
248/2015, republicată, pentru preșcolarii din învățământul special și învățământul de
masă, bursele elevilor din învățământul special și învățământul de masă;
d) finanțarea stimulentului educațional, sub formă de tichete sociale acordate
copiilor din familii defavorizate în scopul stimulării participării în învățământul preșcolar
stabilit de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a
copiilor provenind din familii defavorizate, republicată;
e) finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în
învățământul de masă, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.564/2017, cu
modificările ulterioare, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 838/2022
și ale art. 129 din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
f) finanțarea cheltuielilor de funcționare ale căminelor pentru persoane vârstnice
de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și
municipiului București, potrivit prevederilor art.18 alin.(5) lit. c) din Legea nr.17/2000
privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și
completările ulterioare;
g) finanțarea cheltuielilor cu bursele acordate elevilor din unitățile de învățământ
preuniversitar de stat de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, fundamentate și
repartizate pe județe de Ministerul Educației, potrivit prevederilor art.82 și al art.105 din
Legea nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
h) finanțarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru
preșcolarii și elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat, potrivit
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2022 privind aprobarea
continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și
elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat, cu modificările ulterioare.
- finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale;
- echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor;
- finanțarea învățământului particular și cel confesional, acreditate:
a) finanțarea cheltuielilor cu salariile;
b) finanțarea cheltuielilor cu bunuri și servicii;
c) finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care
frecventează învățământul particular și confesional, special și de masă, potrivit
prevederilor Hotărârii Guvernului nr.564/2017, cu modificările ulterioare, în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 838/2022 și ale art. 129 din
Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) finanțarea cheltuielilor cu bursele de performanță acordate elevilor din
învățământul preuniversitar particular potrivit prevederilor art.82 alin. (1^3) din Legea
nr.1/2011.
Cotele defalcate din impozitul pe venit cuvenit bugetelor locale ale unităților
administrativ-teritoriale, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele
locale, precum și subvențiile alocate de la bugetul de stat pentru finanțarea unor
cheltuieli din bugetele componente ale bugetului general centralizat al unităților
administrativ-teritoriale, prin bugetele unor ministere, sunt prezentate în tabelul de mai
jos:

- mii lei -

183
 Denumirea Execuție 2022 Buget Propunere Buget
Estimări 2024 Estimări 2025
indicatorilor 2021 (LBS317/2021) 2023

0 1 2 3 4 5
Cote defalcate
din impozitul 26.976.890 31.371.605 37.117.603 42.401.915 47.176.456
pe venit
Sume
defalcate din 22.555.251 20.425.395 22.721.429 19.968.866 19.169.252
TVA
Subvenții 17.886.758 15.391.273 21.062.356 20.145.279 26.618.144

4.7 INVESTIŢII PUBLICE SEMNIFICATIVE PRIORITIZATE

Conform prevederilor O.U.G. nr. 88/2013 și ale Normelor metodologice privind
prioritizarea proiectelor de investiții publice, aprobate prin H.G. nr. 225/2014, cu
modificările și completările ulterioare, la nivelul ordonatorilor principali de credite și al
Ministerului Finanțelor, s-a derulat procesul de evaluare a proiectelor de investiții
publice semnificative, în scopul elaborării și prezentării de către Ministerul Finanțelor,
spre aprobare Guvernului, a listei proiectelor de investiții publice semnificative
prioritizate ce vor fi utilizate în procesul de elaborare a legii bugetului de stat pe anul
2023.
La elaborarea proiectului de buget pentru anul 2023, ordonatorii principali de credite vor
respecta rezultatele prioritizării în procesul de repartizare a resurselor bugetare pentru
proiectele de investiții publice semnificative, potrivit prevederilor art. 45 alin. (4) din
O.U.G. nr. 88/2013.
În procesul de prioritizare, 8 ordonatori principali de credite au transmis informații cu
privire la 189 de proiecte de investiții publice semnificative, cu o valoare actualizată
totală de 234.339.557 mii lei și un rest de finanțat pentru finalizarea acestora de
139.029.417 mii lei. Creditele bugetare alocate pentru aceste proiecte în anul 2022 sunt
în valoare de 13.348.517 mii lei.
Din analiza datelor transmise de ordonatorii principali de credite, Ministerul
Transporturilor și Infrastructurii se situează pe primul loc cu un număr de 94 proiecte de
investiții publice semnificative aflate în diferite stadii de implementare, având o valoare
actualizată totală de 180.075.080 mii lei și un rest de finanțat până la finalizare de
116.630.903 mii lei. Separat de acestea, 48 de proiecte au lucrările de execuție
finalizate, cu un rest de finanțat în valoare de 4.282.965 mii lei, sume necesare pentru
plata sentințe civile, costuri aferente procedurii DAB, sentințe arbitrale, certificate
finale, asistență juridică, audit de siguranță rutieră, litigii, exproprieri, etc.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor gestionează un număr de 12 proiecte (din care un
proiect nou) cu o valoare actualizată totală de 6.991.326 mii lei și un rest de finanțat
până la finalizarea acestora de 4.394.318 mii lei. Alocarea bugetară aferentă acestor
proiecte în anul 2022 este de 910.204 mii lei.
Ministerul, Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației gestionează un număr de 16
proiecte, cu o valoare actualizată totală de 3.302.901 mii lei și un rest de finanțat până la
finalizarea acestora de 2.893.183 mii lei, din care 8 proiecte sunt noi și 8 proiecte se află
în implementare. Alocarea bugetară aferentă acestor proiecte în anul 2022 este de
370.033 mii lei. Raportat la prioritizarea din anul 2021, 3 proiecte de investiții publice au

184
fost finalizate, cu recepție la terminarea lucrărilor, respectiv: Complex sportiv de natație
Otopeni, Stadion Steaua, Stadionul național de rugby ”Arcul de Triumf”.
Ministerul Sănătății gestionează un număr de 9 proiecte semnificative, cu o valoare
actualizată totală de 9.599.320 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora
de 9.356.178 mii lei, din care 5 proiecte sunt în derulare și 4 proiecte sunt noi. Alocarea
bugetară aferentă acestor proiecte în anul 2022 este în valoare de 188.999 mii lei.
Ministerul Justiției gestionează un număr de 3 proiecte semnificative, cu o valoare
actualizată totală de 971.663 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de
944.778 mii lei. Alocarea bugetară aferentă acestora în anul 2022 este de 12.658 mii lei.
Ministerul Apărării Naționale gestionează un număr de 4 proiecte semnificative cu o
valoare actualizată totală de 597.199 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea
acestora de 394.237 mii lei, din care 3 proiecte în derulare și un proiect nou. Alocarea
bugetară aferentă celor 4 proiecte, în anul 2022 este de 55.010 mii lei.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării gestionează 2 proiecte semnificative iar
Serviciul de Protecție și Pază derulează un proiect de investiții publice semnificativ.

Număr de proiecte evaluate în procesul de

prioritizare
Ordonatorul principal de credite
Proiecte aflate în
Proiecte cu
implementare
stadiul fizic 100%
Ministerul Transporturilor și
94
Infrastructurii 48
Ministerul Mediului, Apelor și
11
Pădurilor 1
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor -
16
Publice și Administrației
Ministerul Sănătății 9 -

Ministerul Justiției 3 -

Ministerul Apărării Naționale 4 -

Ministerul Cercetării, Inovării și -

2
Digitalizării

Serviciul de Protecție și Pază 1 -

Total: 140 49

Prezentăm mai jos aspectele principale evidențiate în cuprinsul memorandumului:

- Din perspectiva valorii actualizate totală a proiectelor de investiții publice
semnificative, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii deține cea mai ridicată pondere
(89,85%), urmat de Ministerul Sănătății (4,1%). Prezentăm mai jos, în Figura nr. 1,
distribuția procentuală a acestor valori pe ordonatori principali de credite:
Figura nr. 1

185
 Distribuția procentuală a valorii actualizate a proiectelor de investiții
pe ordonatorii principali de credite
1.41% 0.89% 0.10%
0.41% 0.25%
2.98%
4.10%

89.85%

MTI MS MJ MDLPA MMAP MCID SPP MApN

- Din perspectiva valorii totale a restului de finanțat până la finalizarea proiectelor,

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii deține, în continuare, cea mai ridicată pondere
(86,97%), urmat tot de Ministerul Sănătății (6,73%). Prezentăm mai jos, în Figura nr. 2,
distribuția procentuală a valorii restului de finanțat pe ordonatori principali de credite:

Figura nr. 2
Distribuția procentuală a restului de finanțat până la finalizarea
proiectelor pe ordonatori principali de credite

2.08% 0.00%0.10%
0.68% 0.28%
3.16%
6.73%

86.97%

MTI MS MJ MDLPA MMAP MCID SPP MApN

Din cele 140 proiecte de investiții publice aflate în curs de implementare, 68 proiecte
au stadiul fizic 0%. Prezentăm mai jos, în Figura 3, distribuția acestora pe ordonatorii
principali de credite:
Figura nr. 3

186
 Distribuția proiectelor de investiții publice semnificative cu stadiul fizic de
execuție de 0% pe ordonatori principali de credite
3
3

10

2 42

MTI MS MJ MDLPA MMAP MApN

Pentru 49 de proiecte de investiții, al căror stadiu fizic de execuție este 100%, necesarul
de finanțare până la închiderea financiară reprezintă 3,15 % din totalul necesarului de
finanțat pentru proiectele de investiții publice semnificative prioritizate. În Figura nr. 4
prezentăm distribuția acestor proiecte pe ordonatorii principali de credite:
Figura nr. 4

Distribuția proiectelor de investiții publice cu un stadiu fizic de 100% pe

ordonatorii principali de credite

48

MTI MMAP

Notă: informațiile pe baza cărora au fost elaborate sintezele de mai sus au fost
comunicate de către ordonatorii principali de credite în cadrul procesului de
prioritizare.

4.8 POLITICA ÎN DOMENIUL FONDURILOR EUROPENE

A. Fonduri structurale şi de coeziune

1. Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI): Cadrul Financiar Multianual
(CFM) 2014-2020
187
 1.1 Stadiul implementării
Începând cu anul 2015, au fost lansate apeluri de proiecte pentru toate cele 6 programe
operaționale (PO) aferente FESI - Infrastructură Mare (POIM), Capital Uman (POCU),
Competitivitate (POC), Asistență Tehnică (POAT), Regional (POR), Capacitate
Administrativă (POCA), precum și pentru Fondul European pentru Ajutorarea Persoanelor
cele mai Defavorizate (FEAD) - PO Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD). Bugetul
total lansat pentru aceste apeluri este de aprox. 30,1 mld. euro, reprezentând 103,6%
din alocarea totală de aprox. 29 mld. euro disponibilă pentru implementarea acestor
programe.
Până în luna octombrie 2022 au fost semnate 14.241 contracte de finanțare, în valoare
totală de aprox. 47 mld. euro, din care aprox. 38,6 mld. euro contribuție UE,
reprezentând 157,1% din alocarea UE aferentă acestor PO.
În cadrul acestor contracte au fost efectuate plăți de către autoritățile de management
însumând 18,2 mld. euro.
Pentru PO mai sus menționate, s-au primit de la Comisia Europeană (CE) fonduri de
prefinanțare în cuantum de aprox. 3,2 mld. euro, reprezentând 12,9% din alocarea UE de
aproximativ 24,6 mld. euro aferentă acestora.
Până în prezent, valoarea aplicațiilor de plată transmise la CE este de aproximativ 15,3
mld. euro, din care CE a rambursat, până în prezent, suma de 12,9 mld. euro.
Sumele totale primite de la CE, reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente
programelor finanțate din FESI (POIM, POC, POR, POCA, POAT, POCU, Programul Național
Dezvoltare Rurală (PNDR), PO Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM)), se situează la aprox.
23,5 mld. euro, ceea ce înseamnă aprox. 67% din alocarea UE aferentă acestor programe.
Menționăm că, în prezent, la nivelul Uniunii Europene (UE), rata medie a sumelor primite
de la CE se situează la aprox. 71%. Raportat la plățile totale nete efectuate în perioada
2014 – iunie 2022, România se situează pe locul 5, față de celelalte state membre.
În ceea ce privește riscul de dezangajare automată a fondurilor, menționăm că, până în
prezent (octombrie 2022) la nivelul programelor operaționale, nu au fost dezangajate
fonduri. Potrivit estimărilor lunare ale sumelor ce vor fi transmise CE în anul 2022, riscul
de dezangajare de fonduri va fi acoperit pentru toate programele operaționale.
În conformitate cu prevederile regulamentelor europene aplicabile, rambursarea
cheltuielilor declarate s-a realizat după finalizarea procesului de desemnare a
autorităților implicate în sistemul de management și control al fondurilor, care a implicat
evaluarea acestora de către Autoritatea de Audit din România și emiterea unei opinii cu
privire la conformitatea sistemului cu cerințele de acreditare.
Prin Acordul de Parteneriat, România și-a asumat finanțarea tuturor obiectivelor tematice
stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ceea ce a impus aplicarea tuturor celor
36 de condiționalități ex-ante prevăzute în anexa XI a Regulamentului menționat.
În prezent (octombrie 2022), toate cele 36 de condiționalități sunt îndeplinite.
1.2 Măsuri implementate şi planificate în domeniul fondurilor europene
1.2.1 Măsuri implementate
Principalele măsuri întreprinse în anii 2016 - 2022 au vizat, pe de-o parte, procesul de
închidere a programelor operaționale 2007 - 2013, procesul de desemnare a autorităților
implicate în gestionarea fondurilor Instrumentul pentru Sprijin de Urgență (ESI) și
accelerarea implementării PO aferente perioadei 2014 – 2020, iar pe de altă parte
generarea unui răspuns prompt și eficient în vederea combaterii efectelor negative ale

188
pandemiei COVID-19 asupra mediului economic și social, precum și a efectelor cauzate de
agresiunea rusă împotriva Ucrainei.
În plus, s-a realizat îmbunătățirea/simplificarea aplicației MySMIS, ca urmare a derulării
unui proces de consultare cu beneficiarii și personalul implicat în evaluarea proiectelor.
Totodată, au fost finalizate mai multe rapoarte de evaluare privind implementarea
programelor.
În ceea ce privește pregătirea perioadei de programare 2021-2027, până în prezent, au
fost transmise toate Programele prin sistemul informatic SFC, care au fost aprobate
individual prin Memorandumuri prezentate în ședințele de guvern.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis CE Acordul de Parteneriat
2021-2027, în baza Memorandumului cu tema: ”Aprobarea versiunii actualizate a
Acordului de Parteneriat 2021-2027, în urma finalizării negocierilor informale cu Comisia
Europeană și a transmiterii acestuia către Comisia Europeană”. Acordul de Parteneriat a
aprobat de către CE în data de 25 iulie 2022, iar Programul Asistență Tehnică a fost
aprobat în data de 22 august 2022. În data de 7 octombrie a.c. au fost aprobate două
programe regionale aferente regiunilor Vest și Sud Muntenia.
Ca urmare a crizei COVID-19, provocările curente sunt legate de relansarea economică și
în acest sens sunt prioritare măsurile privind păstrarea locurilor de muncă, îmbunătățirea
accesului la ocupație, ocupare și reinserție profesională, dezvoltarea competențelor
angajaților, corelate cu susținerea antreprenoriatului, a structurilor de economie socială
și a altor inițiative ale mediului de afaceri, în sensul diminuării efectelor negative
determinate de limitarea sau întreruperea activităților socio-economice.
Pentru a valorifica în mod corespunzător facilitățile puse la dispoziție de CE, la nivelul
MIPE au fost realizate evaluări ale impactului pandemiei COVID-19 și au fost identificate,
inițiate și aplicate o serie de măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene, menite
să genereze un răspuns prompt și eficient în combaterea efectelor negative ale crizei
asupra mediului economic și social.
1.2.2 Măsuri planificate pentru implementarea fondurilor ESI
În ceea ce privește măsurile de accelerare a absorbției fondurilor ESI, un accent deosebit
va fi acordat următoarelor acțiuni, prevăzute în Programul de Guvernare:
 menținerea unei rate anuale de absorbție care să conducă către o absorbție de 100%
la sfârșitul anului 2023;
 valorificarea elementelor de flexibilitate puse la dispoziție de CE;
 utilizarea resurselor din REACT-EU pentru acoperirea nevoilor de finanțare ale
domeniilor sănătate, creșterea competitivității IMM-urilor, digitalizarea educației și
măsuri active de ocupare;
 evitarea riscului de dezangajare prin monitorizarea lunară a stadiului implementării
financiare a PO;
 urgentarea lansării ultimelor apeluri de proiecte pentru sumele rămase disponibile,
conform modificărilor de program, respectiv accelerarea ritmului de contractare și
evaluare a acestora;
 monitorizarea constantă a proiectelor cu risc de a nu fi finalizate până la
31.12.2023, pentru identificarea eventualelor întârzieri și luarea de măsuri de
remediere și recuperare a întârzierilor;
 realocări de fonduri la nivelul axelor prioritare ale unui program;

189
  asigurarea fondurilor necesare autorităților de management pentru efectuarea
plăților către beneficiari;
 asigurarea interconectivității și interoperabilității dintre bazele de date ale
instituțiilor statului și sistemul My SMIS pentru simplificarea procesului de depunere
a proiectelor și creșterea celerității procedurilor de verificare a proiectelor și
beneficiarilor din perioada de evaluare și cea de monitorizare a proiectelor.
 procesarea cu celeritate a cererilor de rambursare finale și autorizarea la plată a
acestora;
 pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature, a cadrului necesar
utilizării opțiunilor de costuri simplificate, respectiv a utilizării instrumentelor
financiare pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021—2027;
 revizuirea cadrului legal, în conformitate cu evoluțiile specifice din domeniu;
 asigurarea unei bune relații între autorități și beneficiarii de proiecte, în sensul
orientării spre dialog și sprijin în procesul de derulare a investițiilor.
La nivelul MIPE se monitorizează permanent stadiul implementării, respectiv progresul
înregistrat în procesul de evaluare, contractare și plată, pentru identificarea eventualelor
întârzieri și luarea măsurilor necesare pentru remedierea și recuperarea lor.
De asemenea, în contextul crizei umanitare a refugiaților din Ucraina, MIPE a lansat un
demers comun cu autoritățile de management pentru identificarea posibilităților concrete
de finanțare din fonduri europene a cheltuielilor cu sprijinul refugiaților din Ucraina, fără
a afecta proiectele aflate în implementare, pentru a evita aplicarea de corecții financiare
pentru neatingerea obiectivelor și țintelor prevăzute prin fiecare program.
Resursele financiare identificate din economiile generate la nivelul POCU, de cca. 100
mil. euro din Fondul Social European (FSE), vor fi reutilizate, conform regulilor de
eligibilitate comunicate de CE și în conformitate cu prevederile legislației naționale în
vigoare pentru finanțarea cheltuielilor cu refugiații din Ucraina. In acest context, prin
crearea unei noi axe prioritare (AP 9) va fi valorificată flexibilitatea prevăzută de
Regulamentul nr. 562/2022 (CARE), care permite realocarea rapidă a fondurilor
disponibile pentru acest sprijin de urgență. În plus, se are în vedere finanțarea măsurilor
imediate de sprijin, prin aplicarea costului unitar menționat în Regulamentul CARE.
Pentru pregătirea perioadei de programare 2021-2027, s-au luat următoarele măsuri:
 asigurarea monitorizării îndeplinirii condițiilor prealabile;
 asigurarea cadrului partenerial și funcționarea Grupurilor de lucru pentru
elaborarea documentelor de programare post 2020;
 elaborarea documentelor de programare 2021-2027 și finalizarea negocierilor cu
CE;
 aprobarea actelor normative pentru crearea cadrului instituțional aferent perioadei
de programare post 2020
MIPE depune toate eforturile pentru finalizarea și aprobarea de către CE a Programelor
2021-2027, astfel încât apelurile de proiecte să fie lansate cât mai curând posibil, să
faciliteze accesul potențialilor beneficiari la finanțările europene și să contribuie astfel la
bunăstarea României.
1.3 Fondurile aferente CFM 2014-2020, alocarea acestora pe politica de coeziune
(PC) și pe politica agricolă comună (PAC), pe obiective distincte, precum și
programele operaționale ce vor fi finanțate din aceste fonduri

190
În exercițiul financiar 2014-2020, alocarea totală a României este de aprox. 49 mld. euro,
din care aprox. 24,6 mld. euro prin PC și FEAD și aproximativ 24,4 mld. euro prin PAC şi
Politica Maritimă Integrată.

PO sprijinite din FESI 2014-2020 li se adaugă POAD, cu finanţare din FEAD, cu o alocare
totală de 575 mil. euro (din care contribuția UE este de 497 mil. euro) pentru perioada
2014-2020 şi Programele de cooperare teritorială europeană, cu o alocare totală de cca.
787 mil. euro (din care contribuția UE este de aprox. 670 mil. euro) din fondurile aferente
obiectivului cooperării teritoriale europene.
Pentru ameliorararea efectelor provocate de criza COVID-19 și al consecințelor sale
sociale și pentru pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiilor
statelor membre, a fost aprobată alocarea unor resurse suplimentare cu titlul de
Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), în vederea
repartizării rapide către economia reală, prin intermediul programelor operaționale
existente.
În ceea ce privește REACT-EU, alocarea României pentru anii 2021 și 2022 a fost în valoare
de 1.32 mil. euro și respectiv aprox. 216,2 mil. euro; CE a aprobat modificările de
program pentru POIM, POC, POAD, și POCU, iar alocarea pentru anul 2022 a suplimentat
bugetul POIM.

191
 Sumele alocate României pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, pe total, pe ani și pe programe operaționale
mil. euro

Program Fonduri ESI Total 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

FEDR 2.803,58 0,00 593,27 324,66 333,05 180,35 420,24 251,96 483,88 216,17
Po Infrastructura
Mare
FC 6.535,00 0,00 1.710,04 949,84 999,90 1.046,79 1.093,83 734,60 0,00 0,00

PO Capital Uman FSE + ILMT 4.596,06 561,79 583,86 575,92 624,85 648,45 672,17 695,02 234,00 0,00

PO Ajutorarea
Persoanelor
FEAD 497,01 59,32 60,50 61,72 62,95 64,22 65,50 66,80 56,00 0,00
Dezavantajate

PO Capacitate FSE 563,59 67,22 71,39 75,92 79,53 83,04 86,43 100,06 0,00 0,00
Administrativă

PO FEDR 2.379,79 156,53 168,17 171,39 184,73 201,79 210,67 736,51 550,00 0,00
Competitivitate

PO Asistență FEDR 332,76 21,28 31,91 28,91 31,91 71,92 31,91 114,92 0,00 0,00
Tehnică

PO Regional FEDR 6.860,00 0,00 1.671,14 941,39 994,50 1.165,65 1.029,45 1.057,87 0,00 0,00

PN Dezvoltare FEADR 10.968,15 0,00 1.723,26 1.751,61 1.186,54 1.184,73 1.141,93 1.139,93 1.385,76 1.454,38
Rurală

PO Pescuit și FEPAM 168,42 0,00 46,47 23,59 23,98 24,53 24,70 25,15 0,00 0,00
Afaceri Maritime

TOTAL 35.704,36 866,14 6.660,01 4.904,95 4.521,94 4.671,47 4.776,83 4.922,82 2.709,64 1.670,55

192
Programarea fondurilor aferente Politicii de Coeziune: CFM 2021-2027
MIPE coordonează elaborarea documentelor de programare privind investițiile naționale
sprijinite prin fonduri europene în cadrul Politicii de Coeziune (PC) 2021-2027, în cadrul
căreia România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 mld. de euro (prețuri
curente, inclusiv cooperarea teritorială europeană). Prin aceste investiții, vor fi sprijinite
domenii cheie, prin folosirea tuturor resurselor materiale, umane și financiare puse la
dispoziția României.
Lista Programelor specifice perioadei de programare 2021-2027 este următoarea:
1. Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF)
2. Programul Dezvoltare Durabilă (PDD)
3. Programul pentru Tranziție Justă (PTJ)
4. Programul Transport (PT)
5. Programul Sănătate (PS)
6. Programul Educație și Ocupare (PEO)
7. Programul Incluziune și Demnitate Socială (PoIDS)
8. Programul Regional București-Ilfov (PR BI)
9. Programul Regional Nord-Vest (PR NV)
10.Programul Regional Sud-Est (PR SE)
11.Programul Regional Sud-Muntenia (PR S)
12.Programul Regional Sud-Vest Oltenia (PR SV)
13.Programul Regional Vest (PR V)
14.Programul Regional Centru (PR Centru)
15.Programul Regional Nord-Est (PR NE)
16.Programul Asistență Tehnică (PAT)
Alături de programele aferente PC, Acordul de Parteneriat, care stabilește modalități de
utilizare eficace și eficiente a fondurilor, cuprinde referiri la Programele Naționale Afaceri
Interne și Programul de Acvacultură și Pescuit.
În urma unui amplu proces de consultări atât inter-instituționale, cât și cu partenerii
sociali și din mediul privat relevanți, atât Acordul de Parteneriat, cât și programele din
cadrul financiar multianual 2021-2027, au trecut prin modificări succesive în baza
regulamentelor care guvernează PC în contextul priorităților Semestrului European,
Recomandărilor Specifice de Țară relevante pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale
României identificate în analiza socio-economică desfășurată la nivel național pe domenii.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

Descriere

193
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este elementul central al instrumentului
NextGenerationEU (în valoare de peste 800 de mld. euro), cu împrumuturi și granturi de
cca. 723,8 mld. euro disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse
de statele membre UE. Scopul mecanismului este de a atenua impactul economic și social
al pandemiei COVID-19, precum și al actualului context geostrategic internațional marcat
de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, pentru ca economiile și societățile europene să
devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și
oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și digitală.
În acest sens, la data de 31 mai 2021 România a transmis spre aprobarea CE, PNRR -
documentul care conține investiții și reforme cu un buget total de aprox. 29,2 mld. euro,
din care 14,2 mld. euro granturi și împrumuturi în valoare de 14,9 mld. euro.
PNRR reprezintă un răspuns coerent și integrat la situația economică și socială actuală,
inclusiv pentru abordarea aspectelor legate de fiscalitate, având menirea de a conduce la
întărirea potențialului de creștere economică, la crearea de locuri de muncă și la reziliența
economică, socială și instituțională. Astfel, prin reformele și investițiile incluse, planul
contribuie la abordarea schimbărilor climatice, atribuind un cuantum care reprezintă cel
puțin 37% și respectiv cel puțin 20% din alocarea sa totală, pentru tranziția digitală.
Planul se bazează pe cei șase piloni prevăzuți de MRR, incluzând măsuri privind
managementul apelor, deșeurilor, biodiversității, transportului durabil, energiei verzi,
educației, sănătății, eficienței energetice a clădirilor multifamiliale și a clădirilor publice,
toate fiind coroborate cu măsuri orizontale de digitalizare și întărire a capacității
administrației publice.
Distribuția fondurilor alocate prin PNRR este următoarea:

Suma
Denumirea Pilonului Denumirea Componentei alocată
(mil. euro)

I. Tranziția verde C1. Managementul apei 1.462,00

C2. Protejarea pădurilor și a biodiversității 1.173,00

C3. Managementul deșeurilor 1.239,01

C4. Transport sustenabil 7.620,00

C5. Valul renovării 2.200,00

C6. Energie 1.620,00

II. Transformare digitală C7. Transformare digitală 1.884,95

III. Creștere inteligentă, C8. Reforme fiscale și reforma pensiilor 456,93

sustenabilă și favorabilă
incluziunii C9. Sprijin pentru mediul de afaceri și 2.558,63
cercetare, dezvoltare și inovare

IV. Coeziune socială și teritorială C10. Fondul local 2.100,00

194
 Suma
Denumirea Pilonului Denumirea Componentei alocată
(mil. euro)

C11. Turism și cultură 449,01

V. Sănătate, precum și reziliență C12. Sănătate 2.450,01

economică, socială și
instituțională C13. Reforme sociale 196,74

C14. Bună guvernanță 165,60

VI. Politici pentru noua generație C15. Educație 3.605,97

Prin reformele și investițiile asumate în cadrul PNRR se urmărește realizarea unei

dezvoltări economice sustenabile și de anvergură, cu efect stimulator pentru economia și
societatea românească, astfel:
o reformele fiscale și a sistemului de pensii vor genera o traiectorie sustenabilă a
finanțelor publice pe termen mediu și lung, venind în întâmpinarea problemelor
demografice și asigurând un traseu fiscal care să nu împovăreze bugetul statului.
Reforma sistemului de pensii va asigura pensii echitabile și adecvate, în linie cu
principiul contributivității;
o realizarea tranziției verzi și a celei digitale, cu impact economic pe termen mediu și
lung. În sinergie cu celelalte inițiative ale UE pentru atingerea țintelor asumate la nivel
european până în 2030, România va contribui la reducerea cu minimum 55% a emisiilor
de gaze cu efect de seră și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în
consumul final brut de energie cu 32%;
o în domeniul energetic, PNRR va contribui la realizarea obiectivului de a stimula
tranziția de la utilizarea cărbunelui către folosirea prioritară a surselor regenerabile la
începutul deceniului următor, precum și introducerea hidrogenului în mixul energetic.
Investițiile masive în eficiența energetică vor putea asigura o reducere importantă a
emisiilor și a consumului de energie electrică pe termen mediu și lung;
o reformele legislative pentru simplificarea mediului în care întreprinderile își
desfășoară activitatea, prin digitalizarea procedurilor de raportare, de intrare/iesire
de pe piată, simplificarea obținerii licențelor, autorizațiilor de construire, etc conferă
un potențial de creștere a mediului de afaceri. În plus, se are în vedere îmbunătățirea
guvernanței corporative a companiilor de stat din sector.
o investițiile și reformele în domeniul transporturilor vor contribui la o transformare
de lungă durată a preferințelor populației dinspre transportul clasic către unul
sustenabil. În domeniul rutier, măsurile propuse vor promova intens electromobilitatea
și utilizarea unor vehicule fără emisii. Pe de altă parte, investițiile în domeniul
feroviar, în metrou și în rețeaua velo vor contribui la o creștere a utilizării acestor
forme alternative de transport.
Stadiu

195
În conformitate cu prevederile art.20 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire
a MRR Consiliul Uniunii Europene a aprobat decizia de punere în aplicare și a fost
comunicată României în 3 noiembrie 2021.
Ulterior, România a încheiat acordul privind contribuția financiară nerambursabilă, fiind
deja acordată prefinanțarea în cuantum de 1,8 mld. EUR. Până la 31 decembrie 2022, CE
va pune la dispoziția României un procent de 70% din cuantumul prevăzut pentru sprijinul
financiar nerambursabil, transformat în prețuri curente, iar în cursul anului 2023 diferența
de 30% din cuantumul anterior menționat, transformat în prețuri curente.
Pentru implementarea PNRR, a fost creat cadrul instituțional și financiar, prin:
o OUG nr.124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea
fondurilor europene alocate României prin MRR precum și pentru modificarea și
completarea OUG nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național
de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe
rambursabile și nerambursabile în cadrul MRR;
o HG nr.209/2022 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG
nr.124/2021;
o OUG nr.70/2022 privind prevenirea, verificarea și constatarea neregulilor/dublei
finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe
nerambursabile/rambursabile alocate României prin MRR și/sau a fondurilor publice
naționale aferente acestora și recuperarea creanțelor rezultate.

Îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR va fi realizată prin implicarea a 21 de

coordonatori de reforme și/sau investiții. MIPE, coordonatorul național al PNRR, a încheiat
acorduri de finanțare cu coordonatorii de reforme și/sau investiții pentru monitorizarea și
controlul fondurilor alocate și pentru a asigura centralizarea informațiilor și transmiterea
cererilor de plată la CE. Anual sunt prevăzute două cereri de plată în trimestrele II și IV ale
fiecărui an, cuantumul lor fiind stabilit prin Decizia Consiliului de punere în aplicare a
evaluării planului României.
Plata tranșelor din componenta nerambursabilă și respectiv din cea de împrumut urmează
a se realiza numai după constatarea îndeplinirii satisfăcătoare a tuturor jaloanelor și
țintelor asociate fiecărei cereri de plată, cu ocazia evaluării din partea CE.
Distribuția sumelor aprobate României din PNRR, pe componente (asistența financiară
nerambursabilă/împrumut) și a termenelor aferente cererilor de plată înaintate CE de
Romania, este următoarea:

Valoarea componentei Valoarea

Nr.
“asistență financiară componentei
Anul cerere de
nerambursabilă” „împrumut”
plată
[mil. euro] [mil. euro]
2022 1 2.037,15 907,67
2 2.147,49 1.080,20
2023 3 2.047,49 1.095,64
4 1.833,12 1.352,73

196
 2024 5 1.797,49 1.404,17
6 1.114,74 2.646,04
2025 7 1.034,85 2.625,93
8 895,63 1.463,48
2026 9 791,46 1.248,07
10 540,27 1.118,23
Total 14.239,69 14.942,15

În conformitate cu prevederile art.6 din Acordul de contribuție financiară semnat între

coordonatorul național de reforme și/sau investiții și CE, precum și în baza celor
specificate în secțiunea 2: Sprijinul financiar prevăzut în anexa la Decizia de punere în
aplicare (UE), în trimestrul II 2022, România a transmis:
 prima cerere de plată aferentă sprijinului financiar nerambursabil - solicitând plata
sumei de 2.037,15 mil.euro, simultan cu
 prima cerere de plată aferentă sprijinului sub formă de împrumut - solicitând plata
sumei de 907,67 mil. euro.
Ulterior România a primit o evaluare pozitivă din partea CE, urmând ca în cadrul
următoarei ședinței din luna octombrie, să fie prezentată și opinia ECFIN cu privire la
îndeplinirea satisfăcătoare a celor 21 de ținte și jaloane incluse.
La acest moment, MIPE, în calitate de coordonator national al PNRR este în plin proces de
pregătire și colectare date pentru transmiterea celei de a doua cereri de plată, care
implică îndeplinirea satisfăcătoare a 51 ținte și jaloane.
Pentru transmiterea cererilor de plată către CE, România trebuie să elaboreze
documentele specificate în Anexa la Acordul de contribuție financiară, respectiv la Acordul
de împrumut, astfel:
 declarația de gestiune, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa la Acordul de
contribuție financiară, respectiv la Acordul de împrumut;
 rezumatul auditurilor efectuate, inclusiv al deficiențelor identificate și al
eventualelor măsuri corective luate;
 formularul cererii de plată, conform modelului prevăzut în cele două acorduri
menționate anterior;
 justificarea corespunzătoare pentru îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și a
țintelor relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Verificările vizează toate jaloanele și țintele din cererea de plată, inclusiv activitatea
privind implementarea reformelor/investițiilor prevăzute în PNRR, la nivelul fiecărui
coordonator de reforme și/sau investiții.

B. Fonduri din politica agricolă comună

1. Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală - Programul Național de
Dezvoltare Rurală (PNDR)

197
PNDR 2014-2020 a fost adoptat de către CE prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei
nr. 3508 din 26.05.2015 de aprobare a Programului de Dezvoltare Rurală al României
pentru sprijin din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), trasând
prioritățile României pentru utilizarea celor 8.128,00 mil. euro.
În anul 2020, alocarea financiară UE a fost suplimentată în baza Regulamentului (UE) nr.
2220/2020 care stipulează extinderea aplicabilității cadrului legal 2014-2020 în anii 2021-
2022, cu 2.148,06 mil. euro, resurse ce provin din Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-
2027 și cu 692,09 mil. euro fonduri suplimentare provenite din Instrumentul de redresare al
Uniunii Europene (EURI) ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19.
La aceste fonduri se adaugă contribuția națională, de la bugetul de stat, în valoare de
1.730,58 mil. euro, astfel, alocarea financiară provenită din FEADR este de 10.968,15 mil.
euro, iar bugetul total PNDR este de 12.698,73 mil. euro.
Alocarea financiară FEADR pe ani pentru PNDR 2014-2020, extins în 2021-2022:

Anii 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Alocare FEADR
0,0 1.723,26 1.751,61 1.186,54 1.184,73 1.141,93 1.139,93 1.385,77 1.454,38
[mil. euro]

1.1. Rata de absorbție PNDR 2014-2020 extins16

Au fost efectuate plăți17 (FEADR și Buget de stat) în valoare publică de 8.667,39 mil.
euro, din care doar valoarea plăților efectuate din FEADR către beneficiarii tuturor
măsurilor PNDR este de 7.474,22 mil. euro (grad de absorbție 68,14%).
La această sumă efectiv plătită, din bugetul FEADR, România a primit în anii 2015 și 2016,
suma de 325,12 mil. euro cu titlul de pre-finanțare în vederea asigurării bugetului necesar
demarării și derulării Programului, conducând la un grad de absorbție FEADR de 71,11%
(plăți efectuate și pre-finanțare FEADR). Menționăm că, plățile aferente angajamentelor
bugetare se fac pe principiul N+3.
Până în prezent, sumele alocate din FEADR pentru anii 2015, 2016, 2017, 2018 și 2019 au
fost pe deplin consumate, neexistând dezangajare.
1.2. Implementare PNDR 2014-2020
Sunt active 42 de (sub)măsuri/componente/scheme, din care 34 sunt implementate de
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR)/AM PNDR, 7 măsuri de către Agenția
de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și o măsură de întărire a capacității
administrative la nivelul autorităților responsabile de implementarea PNDR, respectiv
Asistența tehnică.
Pentru măsurile ce se desfășoară pe principiul depunerii de proiecte, urmare sesiunilor
derulate în cei opt ani de implementare, cumulat, numărul proiectelor depuse este de
108.189 cu o valoare publică 12.328,53 mil. Euro, din care au fost selectate pentru

16
pe baza normelor de tranziție in 2021-2022
17
conform declarațiilor trimestriale de cheltuieli transmise în perioada 2016 - 2022-trim III, la care se adaugă plățile
efectuate în iulie – septembrie 2022.

198
finanțare 69.167 contracte în valoare de 6.827,48 mil. euro. Din acestea au fost
contractate 64.600 proiecte în valoare de 5.902,94 mil. euro.
Suplimentar, prin procedura de tranziție, au fost transferate din PNDR 2007-2013 în PNDR
2014-2020 în vederea finalizării acestora, 18.660 proiecte cu o valoare publică de 415,94
mil. euro.
Programul conține și o componentă de plăți compensatorii pe suprafață, respectiv animale,
care nu implică depunerea de proiecte. Implementarea se derulează pe bază de
angajamente anuale/ multianuale și ulterior depunerea de cereri de plată în cadrul
Campaniilor anuale de depunere cereri la APIA. Pentru angajamentele asumate în cadrul
acestor măsuri au fost efectuate plăți în valoare publică de 4.093,33 mil. euro.
1.3. Perioada de programare 2023-2027
Conform Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2
decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care
urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile
strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de FEADR și
de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013, pentru perioada
2023-2027 României i-au fost alocate fonduri FEADR în valoare de 4,84 mld. euro, FEGA
plați directe 9,98 mld euro și FEGA intervenții sectoriale (sector apicol și vitivinicol) 259,63
mil. euro.

Exercițiul financiar 2023 2024 2025 2026 2027 2028

Total
FEGA Plăți directe (An
2022 2023 2024 2025 2026 2027
calendaristic N=An financiar N+1)
Alocări inițiale de plăți directe
2.002,0
(anexa V inițială Reg. (UE) NA 1.946,92 1.974,48 2.029,6 2.029,6 9.982,63
4
2021/2115) [mil. euro]
FEGA sectoriale 2023 2024 2025 2026 2027 2028 Total

Vin (anexa VII Reg. (UE)

45,84 45,84 45,84 45.84 45,84 NA 229,20
2021/2115) [mil. euro]

Apicultura (Anexa X Reg. (UE)

6,08 6,08 6,08 6,08 6,08 NA 30,41
2021/2115) [mil. euro]
FEADR 2023 2024 2025 2026 2027 2028 Total

Alocari initiale FEADR (Anexa XI

967,05 967,05 967,05 967,05 967,05 NA 4.835,25
Reg. (UE) 2021/2115) [mil. euro]

Cea de-a doua versiune a Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027 este încărcată în
Sistemul Informatic al CE (SFC), urmând a fi analizată în vederea emiterii de către CE a
unei decizii de aprobare până la sfârșitul anului 2022.
2. Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)
APIA funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) și
gestionează schemele de sprijin acordate fermierilor, finanțate din FEGA, FEADR și Bugetul
Național (BN).

199
 Schemele de plăţi directe finanțate din FEGA:
 schema de plată unică pe suprafaţă;
 plata redistributivă;
 plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu;
 plata pentru tinerii fermieri;
 schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal și în sectorul zootehnic;
 schema simplificată pentru micii fermieri.
Beneficiarii plăților - fermierii activi persoane fizice şi/sau juridice care desfășoară o
activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol și/sau
deținători legali de animale, în conformitate cu legislația în vigoare. Aici se încadrează și
cooperativele agricole, conform Legii nr.566/2004 a cooperației agricole, precum și
grupurile de producători care desfășoară activitate agricolă.
Alocare FEGA plăți directe 2015-2020:

Alocare* TOTAL ALOCAT

2015 2016 2017 2018 2019 2020
FEGA 2015-2020

Plăți directe
1.599,99 1.772,47 1.801,33 1.872,82 1.903,20 1.903,20 10.853,01
[mil. euro]

*La plafoanele financiare din FEGA menționate mai sus, se adaugă și cele pentru măsuri
de piață și comerț exterior de 444,69 mil. euro pentru perioada 2015-2020
Pentru perioada de tranziție 2021 – 2022, România 18 beneficiază de o alocare totală de
3.811,17 mil.euro, plafoanele aferente plăților directe pe ani fiind de 1.891,81 mil. euro și
respectiv 1.919,36 mil. euro.
Alocarea FEGA plăți directe 2021-2027:

Alocare* TOTAL ALOCAT

2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027
FEGA 2021-2027

Plăți directe
1.891,80 1.919,36 1.946,92 1.974,48 2.002,03 2.029,59 2.029,59 13.793,79
[ mil. euro]

*La plafoanele financiare din FEGA menționate mai sus, se adaugă și cele pentru măsuri
de piață, comerț exterior si promovare produse agricole, in suma de de 583,26 mil. euro
pentru perioada 2021-2027
În ceea ce privește sumele rambursate de către CE în anii financiari 2016 – 2021 19,
precizăm faptul că până la această dată CE a rambursat Romaniei suma de 12,51 mld.
euro.

An financiar Suma rambursata de CE

18
în conformitate cu Reg. UE nr.2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului aprobat în data de 23 decembrie
2020, pentru perioada de tranziție 2021 – 2022 și Anexa II la Regulamentul (UE) nr.1307/2013.
19
declarațiile lunare de cheltuieli din perioada 16.10.2021 – 31.05.2022.

200
 [mil. euro]

2016 1.509,93

2017 1.772,51

2018 1.768,96

2019 1.884,53

2020 1.896,03

2021 1.900,68

2022 1.819,05

Total 12.511,68

De asemenea, în perioada 18 octombrie 2021 – 6 iulie 2022, APIA a autorizat la plata din
FEGA suma de 1,88 mld. euro, din care plăți directe în sumă de 1,85 mld. euro si Măsuri de
piață, comerţ exterior, promovarea produselor agricole şi ajutoare de stat in suma de
75,61 mil. euro.

Scheme noi de sprijin destinate susținerii fermierilor - 2022

 Scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectoarele
bovine, suine şi avicol în contextul crizei economice generate de pandemia de
COVID-19, cu o alocare de 453.899 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita
prevederilor bugetare aprobate MADR pe anul 2022 şi este repartizată astfel:
o 170.250 mii lei pentru sectorul bovine, fiind depuse 93.267 cereri de sprijin
o 167.649 mii lei pentru sectorul suine, fiind depuse 257 cereri de sprijin
o 116.000 mii lei pentru sectorul avicol, fiind depuse 316 cereri de sprijin.

Cuantumul ajutorului de stat pentru sectorul bovin este în valoare de 126,83 lei/cap
de animal, iar suma totală autorizată la plată este de 453,76 mil. lei din care (sectorul
bovine - 170,11 mil. lei; sectorul suine – 167,65 mil. lei; sectorul avicol – 116,00 mil.
lei).
 Măsura „Microgranturi în domeniul agroalimentar”, cu o alocare de 50 mil. euro, din
care 29,85 euro (respectiv 25 mil. euro FEDR REACT-EU şi 4,85 mil euro cofinanţare de
la bugetul de stat) şi 20,16 mil. euro de la bugetul de stat.
Pentru această măsură s-au depus 32.153 cereri de finanțare prin aplicația electronică
IMM Recover, cererile fiind finanțate în ordinea depunerii, ajutorul financiar
nerambursabil sub formă forfetară fiind în valoare de 5.000 euro/beneficiar.
 Schema pentru acordarea unor ajutoare excepționale producătorilor agricoli din
sectorul vegetal cu o alocare de 126,15 mil. lei, echivalentul sumei de 25,49 mil. euro
stabilit în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (6) din Regulamentul delegat (UE)
2022/467, care se asigură astfel:
o finanțare externă nerambursabilă 63,08 mil. lei - echivalent 12,75 mil. euro;

201
 o buget de stat 63,08 mil. lei, echivalentul sumei de 12,75 mil. euro.
Suma care se acordă beneficiarilor nu poate depăși valoarea maximă de 175.000,00 lei/
beneficiar.
 Schema pentru acordarea unor ajutoare excepționale producătorilor agricoli,
crescatori din sectoarele suin si avicol cu o alocare de 129,17 mil. lei, echivalentul
sumei de 26,10 mil. euro stabilit în conformitate cu prevederile alin. (6) al art.1 din
Regulamentul delegat (UE) 2022/467, care se asigură astfel:
o finanțare externă nerambursabilă 63,08 mil. lei - echivalentul 12,75 mil. euro;
o buget de stat 66,09 mil. lei - echivalent 13,36 mil. euro.
Valoarea totală a schemei de ajutor excepțional este repartizată astfel:
o sector suine 71,76 mil. lei - echivalent 14,50 mil. euro;
o sector avicol 57,41 lei - echivalent 11,60 mil. euro.
Valoarea totală per beneficiar nu poate depăși echivalentul în lei a 150.000,00 euro
pentru sectorul suin și respectiv 100.000,00 euro pentru sectorul avicol.

Campania de primire a cererilor unice de plată 2022

La data de 1 martie 2022, APIA a dat startul Campaniei de primire a cererilor unice de
plată aferente anului 2022, în perioada 1 martie – 16 mai 2022 fiind depuse un număr de
790.180 cereri unice de plată, pentru o suprafață de 9.942.543,59 ha.

În continuare sunt prezentate câteva dintre măsurile luate de APIA:

 autorizarea si efectuarea plătilor în avans către fermierii beneficiari ai schemei de
plată pe suprafată;
 încheierea/prelungirea convențiilor de lucru încheiate între APIA, fondurile de
garantare în domeniul agriculturii și băncile comerciale în vederea eliberării
adeverințelor în cadrul diferitelor scheme de sprijin implementate, respectiv: SAPS,
Măsuri de dezvoltare rurală (PNDR), ajutoarele naţionale tranzitorii în sectoarele
vegetal și zootehnic, plățile pentru bunăstarea animalelor (păsări și porcine);
 încheierea de acorduri și protocoale cu instituții din țară și din străinatate;
 participarea la misiunile de audit ale CE, ale Curții Europene de Conturi, la întâlnirile
bilaterale sau de conciliere;
 activităţi de informare publică asupra măsurilor/schemelor de sprijin derulate din
fonduri europene (FEGA şi FEADR) şi de la bugetul naţional;
 identificarea prin mijloace electronice a parcelelor agricole din cadrul exploatației și
a suprafețelor din angajamente.
Pentru creșterea gradului de accesare a Măsurilor de dezvoltare rurală, AM PNDR, APIA si
AFIR au avut în vedere realizarea unei campanii ample de informare a potențialilor
beneficiari ai măsurilor, derulată prin intermediul diferitelor canale de comunicare, care a
cuprins printre altele publicații pe site-urile instituţiilor responsabile, pe portalul Rețelei

202
Naționale de Dezvoltare Rurală, publicarea unor comunicate de presă precum și informaţii
furnizate prin formularul cererii unice de plată pe suprafaţă și Ghidul solicitantului. În
paralel, APIA a derulat caravane şi campanii de informare şi promovare înainte de
demararea depunerii cererilor unice de plată.

3. Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime

Referitor la măsurile întreprinse pentru înlăturarea efectelor pandemiei COVID 19, la
sfârșitul anului 2020 a fost modificat POPAM în vederea acordării de compensații pentru
pierderile suferite, operatorilor economici din domeniul pescuitului, acvaculturii și
procesării. Pentru măsurile I.9, II.11 și IV.4, s-au încheiat un număr de 39 contracte a căror
valoare este de 2,34 mil. euro, iar plățile aferente însumează 2,14 mil. euro.

Gradul de angajare al sumelor alocate 2014-2020: 88,01%.

Stadiul plăților la data curentă (sume justificate de beneficiari): 62,05%.
Gradul de absorbție la data curentă (sume declarate la CE): 48,05%.

Prima variantă a Programului pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027, transmisă oficial CE

în data de 24.06.2022, a fost returnată cu unele observații. În cursul luni octombrie 2022
urmează să fie transmisă oficial versiunea rectificată. Alocarea acestui program este de
232,07 mil. euro, din care 162,45 mil. euro contribuție UE și 69,62 mil. euro contribuția
publică națională.

C. Contribuția României la bugetul UE

Potrivit angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare a Republicii Bulgaria şi a
României la Uniunea Europeană ratificat prin Legea nr. 157/2005, România, în calitate de
stat membru, participă la finanţarea bugetului Uniunii Europene potrivit regulilor
comunitare unitare care sunt direct aplicabile de la data aderării. Astfel, începând cu 1
ianuarie 2007, România asigură plata contribuţiei sale pentru finanţarea bugetului Uniunii
Europene în cadrul sistemului resurselor proprii ale bugetului comunitar.
Sistemul resurselor proprii ale Uniunii Europene este reglementat prin Decizia (UE,
EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse
proprii ale Uniunii Europene.
Aceste sume pot suferi modificări, datorate ajustărilor tehnice automate ale indicatorilor
stabiliţi în cadrul reuniunii ACOR-Previziuni, la momentul apariţiei noilor indicatori
macroeconomici estimaţi de CE și altor influențe din piața internă și internațională.

203
Prin Legea nr. 16/2008, România a aderat la Acordul, semnat la Luxemburg la 25 iunie
2005, de modificare a Acordului de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa,
Caraibe şi Pacific (ACP), pe de o parte, şi CE şi statele membre, pe de altă parte, semnat
la Cotonou la 23 iunie 2000. În acest context, România contribuie la cel de-al 11-lea Fond
European pentru Dezvoltare (FED 11).
În tabelul de mai jos este prezentată estimarea contribuției României la FED pentru
perioada 2023-2025:

Contribuţia României la Fondul European de Dezvoltare pentru anul 2023 şi estimarea

pentru anii 2024-2025
  mii lei
Cod Denumirea 2023 2024 2025
55.02.05 Contribuţia României la Fondul European de Dezvoltare 75.934,0 58.448,0 33.566,0
Transferuri curente în străinătate (către organizații 75.934,
55.02 58.448,0 33.566,0
internaționale) 0

Aceste sume pot suferi modificări în funcţie de deciziile luate la nivelul UE, cu privire la
necesarul de fonduri pentru plăţile către statele ACP.

204
Poziția financiară netă a României în relația cu bugetul UE
mil euro
Alocări / 2007-2021 2022 2007-2022
Denumire perioadă de execuţia la executia la execuţia la
programare 31.12.2021 30.09.2022 30.09.2022
I. SUME PRIMITE DE LA BUGETUL UE 161,925.07 70,743.87 6,017.12 76,760.98

1. Sume primite de la bugetul UE din CFM*) 2007-2013 40,254.23 36,685.99 X 36,685.99

2. Sume primite de la bugetul UE din CFM 2014-2020 51,572.29 31,983.86 5,849.49 37,833.35
3. Sume primite de la bugetul UE din CFM 2021-2027 52,657.71 99.98 167.62 267.60
4. NextGenerationEU 2021-2023 17,440.84 1,974.03 0.00 1,974.03

II. SUME PLATITE CATRE BUGETUL UE 26,044.59 24,005.68 2,038.91 26,044.59

1. Contributia României la bugetul UE 25,492.83 23,472.13 2,020.70 25,492.83

2. Alte contribuții 551.76 533.55 18.21 551.76

III. SOLDUL FLUXURILOR = I - II 135,880.47 46,738.18 3,978.21 50,716.39

*) Cadrul financiar multianual

4.9 DATORIA PUBLICĂ ŞI FINANȚAREA DEFICITULUI BUGETAR20

Datoria guvernamentală (conform metodologiei UE)

La sfârșitul anului 2021, ca urmare a contractării de datorie pentru acoperirea necesităților
de finanțare ridicate pentru finanțarea deficitului bugetar (6,7% din PIB), refinanțarea
datoriei publice scadente și consolidarea rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei
Statului, ponderea datoriei guvernamentale, conform metodologiei UE, s-a situat la nivelul
de 48,9%21 din PIB.
Luând în considerare obiectivul general al politicii fiscal-bugetare pe termen mediu de
reducere graduală a deficitului, aceasta va determina reducerea necesitaților de finanțare
la nivel guvernamental și stabilizarea datoriei publice în anii următori.
Pe termen mediu, pachetul financiar de sprijin al UE, de care beneficiază și România,
joacă un rol important atât în realizarea corecției bugetare, cât și în implementarea unor
programe și investiții esențiale, care să sprijine reziliența și capacitatea de adaptare a
economiei în contextul recuperării după criza COVID-19, precum și potențialul de creștere
prin reforme majore și investiții cheie pentru facilitarea tranziției verde și digitală.
Utilizarea componentei de împrumut din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență
are un impact pozitiv în reducerea costurilor de finanțare la nivel suveran, ținând cont de
costurile foarte avantajoase aferente împrumutului (respectiv în termenii financiari la care
CE se împrumută în numele UE de pe piețele financiare, la care se adaugă costurile
suportate de CE pentru obținerea și gestionarea finanțării respective), ceea ce se va

20
datoria guvernamentala bruta calculata conform metodologiei UE, care include şi datoria societăților reclasificate în sectorul
administrației publice.
21
conform Notificării fiscale din Octombrie 2022

205
reflecta în reducerea cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice și implicit asupra
deficitului bugetar în anii următori utilizării tragerilor din acest împrumut.
La sfârșitul lunii august 2022, datoria guvernamentală a reprezentat 48,8% din PIB 22, din
care datoria internă a reprezentat 23,9% din PIB, iar datoria externă a fost de 24,9% din
PIB.
Nivelul datoriei guvernamentale în PIB include și datoria contractată în nume propriu de
companiile reclasificate în sectorul administrație publică la sfârșitul lunii august 2022 de
0,1% în PIB, nivel care a fost extrapolat pe întreaga perioadă de analiză.
Pentru sfârșitul anului 2022, se estimează un nivel de al datoriei publice guvernamentale
de 47,2%23 din PIB, cu încadrarea în plafonul stabilit pentru anul 2022 la 49,8% din PIB
conform Legii nr.312/2021 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în
cadrul fiscal – bugetar pe anul 2022.
Având în vedere nivelul prognozat al deficitelor bugetare pentru perioada 2022 – 2025,
dar și cel al prognozelor curente a indicatorilor macroeconomici 24, estimăm că
ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa sub 49,8% 25 din PIB la finalul
orizontului de prognoză. Dacă se au în vedere activele financiare lichide 26, nivelul datoriei
guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele
financiare lichide) nu va depăși 42% din PIB în perioada analizată.

Datoria guvernamentală conform metodologiei UE (% PIB)

22
conform metodologiei UE, ponderea datoriei în PIB s-a calculat luând în considerare suma PIB-urilor realizate în
ultimele 4 trimestre (PIB conform comunicat INS nr.257 din 12 octombrie 2022)
23
Indicatorul a fost calculat pe baza creșterii economice de 4,6% prognozate pentru anul 2022 conform CNSP prognoza de toamna
octombrie 2022 și nivelului deficitului bugetului general consolidat de 5,74% din PIB.
24
CNSP – Proiectia principalilor indicatori macroeconomici 2022-2026, prognoza de toamna – octombrie 2022
25
Estimările indicatorului sunt pentru sfârșitul fiecărui an. Pe parcursul anului datoria publică poate fluctua în concordanță cu politica
de finanțare a Ministerului Finanțelor privind atragerea în avans a resurselor necesare pentru implementarea planului de finanțare.
26
Activele financiare lichide se referă la următoarele instrumente : AF1 – aur şi DST, AF2 – depozite şi numerar, AF3- titluri de valoare,
altele decât acţiuni, AF5 – acţiuni şi alte participaţii la capital, dacă sunt cotate la bursă, inclusiv acţiunile fondurilor mutuale, conform
metodologiei pentru Programul de Convergență.

206
 Sursa: Ministerul Finanțelor

Factorii care vor determina nivelul datoriei publice conform metodologiei UE, pe termen
mediu sunt prezentați în tabelul de mai jos:

% DIN PIB CODUL SEC

2020 2021 2022 estim 2023 prog 2024 progr 2025 progr
1. Datoria guvernamentală brută 46,9% 48,9% 47,2% 47,3% 46,0% 45,9%
2.Modificarea datoriei Puncte 11,6 2,0 -1,7 0,1 -1,3 -0,1
guvernamentale procentuale
Contribuția la modificarea datoriei brute
3. Balanța primară -8,1% -5,8% -4,0% -2,5% -1,1% -1,2%
4. Dobânda EDP D.41 1,2% 1,3% 2,1% 1,9% 1,8% 1,8%
5. Ajustări stoc-flux 2,3% -5,1% -7,8% -4,3% -4,2% -3,0%
Din care: -0,1% 0,0% -0,1% -0,1% 0,0% 0,0%
- Diferențe între dobânzi plătite
și accrual
- Acumularea netă de active 2,0% -0,6% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%
financiare
din care:
- din privatizare 0 0 0 0 0 0
- Efecte ale evaluării și altele 0,5% -4,6% -7,7% -4,2% -4,2% -3,0%
p.m. rata dobânzii implicite 3,5% 3,1% 5,1% 4,5% 4,2% 4,2%
asupra datoriei*)

* este reprezentată de raportul dintre plățile anuale de dobânzi și soldul de datorie din anul precedent
Sursa : Ministerul Finanțelor

Finanțarea deficitului bugetar

În anul 2022, necesarul brut de finanțare se situează la aproximativ 148,6 miliarde lei 27,
volumul total al împrumuturilor care au fost atrase de Ministerul Finanțelor de pe piețele
interne și externe fiind determinat de un nivel al deficitului bugetar estimat la 5,74% din
PIB și de nivelul datoriei de refinanțat în valoare de cca 68,4 miliarde lei.
Finanțarea pe piața internă s-a realizat prin organizarea de licitații regulate de titluri de
stat pe piața interbancară, cu maturități cuprinse între 3 luni și 15 ani cu un volum total
atras28 de cca 62,2 miliarde lei (prin emisiuni de titluri de stat denominate în lei și EUR),
din care 10% datorie pe termen scurt, 28% pe termen mediu și 62% pe termen lung, la care
se adaugă cca 16 miliarde echivalent lei atrase în perioada ianuarie – noiembrie 2022 prin
titluri de stat dedicate populației, în cadrul celor 2 programe de titluri de stat destinate
populației TEZAUR și FIDELIS.
Deținerile nerezidenților în titlurile de stat emise pe piața internă s-au menținut la un
nivel relativ constant pe parcursul anului 2022, acestea înregistrând o valoare medie de
cca. 18%.
Comparativ cu nivelurile înregistrate în anii 2020 - 2021, evoluția randamentelor titlurilor
27
Suma reflectă necesarul de finanțare actualizat conform celei de a doua rectificări bugetare aprobată prin OUG 160/2022
28
La data de 29 noiembrie 2021

207
de stat pe piața internă în anul 2022 prezintă o evoluție în creștere în medie de cca 310
bps față de 2021, așa cum rezultă din graficul de mai jos.

Sursa: Ministerul Finanțelor

Pe piața externă au fost lansate patru emisiuni de euroobligațiuni și au fost realizate patru
plasamente private în valoare totală echivalent 8,5 miliarde EUR, astfel:
 în data de 27 ianuarie 2022, a fost atrasă suma de 2,44 miliarde USD printr-o
emisiune de euroobligațiuni în două tranșe, din care 1,35 miliarde USD cu scadența
de 5 ani (randament 3,130%, cupon de 3,000%) și 1,09 miliarde USD cu scadența de
10 ani (randament de 3,699%, cupon de 3,625%);
 în data de 7 februarie 2022 a fost atrasă suma de 2,5 miliarde EUR printr-o emisiune
de euroobligațiuni în două tranșe, din care 1,25 miliarde EUR cu maturitatea de 6
ani (randament de 2,135%, cupon de 2,125%) și 1,25 miliarde EUR cu scadența de 12
ani (randament de 3,779%, cupon de 3,750%);
 în data de 25 mai 2022, a fost atrasă suma de 1,75 miliarde USD printr-o emisiune de
euroobligațiuni în două tranșe, din care 1 miliard USD cu scadența de 5 ani
(randament 5,300%, cupon de 5,250%) și 750 milioane USD cu scadența de 12 ani
(randament de 6,019%, cupon de 6,000%);
 în data de 17 august 2022, a fost atrasă suma de 260 milioane USD prin
redeschiderea tranșei de euroobligațiuni de 750 milioane USD scadentă în data de 25
mai 2034, având cupon de 6,000%;
 în data de 27 septembrie 2022 a fost atrasă suma de 1,35 miliarde EUR printr-o
emisiune de euroobligațiuni în două tranșe, din care 600 milioane EUR cu
maturitatea de 4 ani (randament de 5,102%, cupon de 5,000%) și 750 milioane EUR
cu scadența de 7 ani (randament de 6,698%, cupon de 6,625%);
 în data de 30 septembrie 2022, a fost atrasă suma de 125 milioane EUR prin
redeschiderea tranșei de euroobligațiuni de 1,25 miliarde EUR scadentă în data de
24 aprilie 2024, având cupon de 3,625%;

208
  în data de 14 noiembrie 2022, a fost atrasă suma de 150 milioane EUR prin
redeschiderea tranșei de euroobligațiuni de 600 milioane EUR scadentă în data de 27
septembrie 2026, având cupon de 5,000%;
 în data de 17 noiembrie 2022, a fost atrasă suma de 100 milioane EUR prin
redeschiderea tranșei de euroobligațiuni de 750 milioane EUR scadentă în data de 27
septembrie 2029, având cupon de 6,625%.

4.10 PLAFOANE PRIVIND PRINCIPALII INDICATORI BUGETARI ÎN PERIOADA 2023-2025

În tabelele de mai jos sunt prezentate limite pentru anumiţi indicatori bugetari ce vor face
obiectul adoptării de către Parlament potrivit art.26 din Legea responsabilităţii fiscal-
bugetare, nr.69/2010, republicată.

209
Având în vedere perspectiva de creștere a economiei naţionale pe termen mediu precum și
analiza privind sensitivitatea datoriei guvernamentale brute față de modificarea unor
variabile macroeconomice (deprecierea monedei naționale și influența creșterii
economice) prezentată la cap 4.11, estimăm că datoria guvernamentala conform
metodologiei UE se va situa la un nivel stabil și sustenabil și drept urmare propunem
plafoane de maxim 49,8% din PIB pentru perioada 2023 - 2025, în timp ce pentru
diminuarea riscului bugetar rezultat din plăţile ce ar trebui efectuate de MF şi UAT în
contul garanţiilor emise în conformitate cu OUG nr.64/2007 privind datoria publică se
propun următoarele plafoane:

Plafoanele privind cheltuielile totale şi cele de personal ale bugetului general consolidat
exclusiv asistenţa financiară de la Uniunea Europeană şi alţi donatori, sunt prezentate în
tabelul de mai jos.

210
4.11 POTENȚIALE RISCURI FISCAL-BUGETARE ASOCIATE STRATEGIEI FISCAL-BUGETARE
2023-2025
Estimările bugetare și prognozele economice care stau la baza întocmirii Strategiei fiscal-
bugetare 2023-2025 se pot abate de la nivelurile din scenariul de bază, ca urmare a
posibilei materializări a numeroase riscuri ce pot apărea atât din surse externe cât și
interne, cu implicații diferite pentru evoluția finanțelor publice.

Riscuri macroeconomice
Riscuri asociate perspectivei economice pentru România
Incertitudinile și riscurile legate de actualele previziuni economice rămân ridicate, datorită
menținerii contextului geopolitic actual privind agresiunrea rusă împotriva Ucrainei și a

211
sancțiunilor asociate acestuia, cu efecte nefavorabile în special asupra economiilor
europene, cât și a presiunilor asupra prețurilor produselor energetice și a unor materii
prime.
Deși perturbările pe lanțurile de aprovizionare se așteaptă să se mențină și pe parcursul
anului 2023, persistența acestora pe o perioadă mai îndelungată de timp devine un risc
pentru evoluția economiei mondiale.
Perturbările cauzate de agresiunea în cazul importurilor de energie din Rusia au înrăutățit
perspectivele de creștere, în special pentru zona euro și pot provoca prejudicii
suplimentare.
În cazul menținerii unor prețuri mai mari pentru o perioadă mai lungă de timp, există riscul
reducerii ritmului de creștere economică, al comprimării marjelor de profit și al erodării
puterii de cumpărare. Totodată, inflația este alimentată și de canalele de transmitere a
costurilor ridicate de la producător în preturile finale la consumator. De asemenea,
preturile mari ale bunurilor din import pun presiune suplimentară pe contul curent
Pe de altă parte sunt premise și pentru o creștere economică peste așteptări susținute de
materializarea mai rapidă a reformelor și investițiilor prevăzute din fonduri europene, în
special în PNRR, cu un impact pozitiv în atenuarea șocurilor globale.

Senzitivitatea unor proiecții bugetare la variația variabilelor macroeconomice-cheie

Senzitivitatea veniturilor bugetare pentru diferite scenarii și ipoteze

În condițiile în care încasările din impozite și taxe sunt strâns corelate cu evoluția ratei de
ocupare în economie, a câștigului mediu și creșterea economică, în tabelul următor se
prezintă impactul asupra veniturilor bugetare a variației cu 1 p.p. a variabilelor economice
menționate.
Comparativ cu scenariul de bază din anul 2023, cel mai ridicat risc în cazul reducerii
indicatorilor economici este asociat cu încasările din contribuții sociale și taxa pe valoarea
adăugată.

Tabel. Senzitivitatea proiecțiilor bugetare pentru diferite scenarii și ipoteze

Categoria de impozite și Baza Modificări ale Modificări ale
taxe macroeconomică bazei veniturilor (% din
macroeconomice PIB) 2023
(puncte
procentuale)
Câștig mediu brut Redus cu 1 pp -0,021
Impozitul pe venit Număr mediu de
Redus cu 1 pp -0,018
salariați
Contribuțiile sociale Câștig mediu brut Redus cu 1 pp -0,100
Număr mediu de Redus cu 1 pp -0,100

212
 salariați
Impozitul pe profit PIB Redus cu 1 pp -0,019
Taxa pe valoarea adăugată PIB Redus cu 1 pp -0,068
Sursa: calcule MF

Senzitivitatea datoriei guvernamentale brute și a plăților de dobândă față de

modificările unor variabile macroeconomice
Analiza de senzitivitate a datoriei publice29
 influența creșterii economice, a deprecierii monedei naționale, precum și a
derapajului fiscal asupra soldului datoriei guvernamentale, și
 influența deprecierii monedei naționale și a modificării ratelor de dobândă asupra
plăților de dobânzi.

Factori de influență asupra datoriei guvernamentale

Sursa: Ministerul Finanțelor

În graficul de mai sus se observă că influența unei scăderi economice cu 1% din PIB ar avea
un impact negativ asupra nivelului de îndatorare, de creștere cu 4,9% din PIB la nivelul
anului 2025, iar deprecierea monedei naționale cu 10% față de Euro, principala valută în
care este denominată datoria guvernamentală în valută, ar determina creșterea ponderii
datoriei guvernamentale în PIB de până la 2,3% din PIB în 2025. Un derapaj fiscal transpus
într-un deficit în numerar de finanțat de 6,3% 30 din PIB în perioada 2023 – 2025, ar conduce
la o creștere a nivelului de îndatorare cu până la 5,8% din PIB în 2025, în timp ce influența

29
Toți indicatorii utilizați în acest subcapitol sunt în conformitate cu metodologia UE
30
La determinarea acestui indicator s-a avut în vedere prognoza de primavară 2022 a CE care estimează un deficit
ESA2010 anul 2023 de 6,3% din PIB

213
combinată a acestor factori asupra ponderii datoriei guvernamentale în PIB determină o
creștere a acestui indicator cu 14,0% din PIB în anul 2025.

Factorii de influență asupra plăților de dobândă

Sursa: Ministerul Finanțelor

În graficul de mai sus se observă că deprecierea monedei naționale față de Euro sau o
creșterea ratelor de dobândă cu 1 punct procentual față de nivelul actual al ratelor de
dobândă ar determina creșterea plăților de dobândă cu din PIB în anul 2025 cu până la
0,06% din PIB. Influența combinată a acestor factori asupra plăților de dobândă ar
determina o creștere a acestor plăți cu 0,13% din PIB în anul 2025.

Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice

Sustenabilitatea finanțelor publice pentru statele membre ale Uniunii Europene este
analizată în detaliu o dată la trei ani, atât în cadrul Raportului de sustenabilitate fiscală,
cât și în cadrul Raportului privind îmbătrânirea populației. Cea mai recentă ediție a
Raportului privind îmbătrânirea Populației a fost publicată în 2021, pe baza proiecțiilor
realizate în toamna anului 2020. Evaluarea situației României este influențată semnificativ
de modificările legislației din domeniul pensiilor.
Cele mai recente modificări aduse legii pensiilor au avut loc la inceputul anului 2021 (OUG
8/2021), când Guvernul a amânat creșterea indexării pensiilor și intrarea în vigoare a legii
pensiilor 127/2019 începând cu 1 septembrie 2023.
Prin OUG 125/2021 s-a revenit la un calendar prudent de creștere a punctului de pensie
având în vedere situația dificilă produsă de creșterea prețurilor la produsele energetice dar
și creșterea inflației mult peste estimările inițiale, astfel punctul de pensie a crescut
începând cu 1 ianuarie 2022 la 1586 de lei, iar începând cu 1 ianuarie 2023 se are în vedere
creșterea la 1785 de lei a punctului de pensie concomitent cu diminuarea necesarului de
transferuri pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat.

214
 Grafic 14: Evoluții privind indexările punctului de pensie în România

Ediția 2021 a Raportului privind îmbătrânirea populației indică o creștere semnificativă a

cheltuielilor cu pensiile, comparativ cu evaluările anterioare. Proiecțiile aferente acestuia
au fost realizate în toamna anului 2020, luând în considerare legislația în vigoare la acel
moment (Legea 127/2019). Acestea indică o creștere a ponderii cheltuielilor cu pensiile
aferente Pilonului I, de la 8,1% din PIB în anul 2019 la circa 14% din PIB la finele decadei
2040-50, urmată de o scădere treptată, către finele perioadei de prognoză (2070).
Exercițiul precedent al Raportului (2018) prezenta o evoluție echilibrată a costurilor
bugetare, media europeană a sporului cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populației
fiind de 1,7 puncte procentuale.
Proiecțiile privind cheltuielile cu pensiile pe termen lung vor fi revizuite ulterior intrării în
vigoare a noilor modificări legislative prevăzute în Planul Național de Redresare și
Reziliență (PNRR), care urmăresc să asigure atât echitate pentru pensionari, cât și
sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung, ținând cont de contextul obiectivului
de ajustare fiscală pe termen mediu. Reforma prevăzută este gestionată de Ministerul
Muncii și Justiției Sociale și prevede modificarea formulei pentru calculul pensiilor,
introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor și a unor mecanisme împotriva
indexării ad-hoc, reducerea semnificativă a posibilităților de pensionare anticipată, în
paralel cu introducerea de stimulente pentru extinderea vieții profesionale, creșterea
voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea
speranței de viață, precum și egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei la 65
de ani, până în 2035. Totodată, reforma inclusă în PNRR are ca scop revizuirea pensiilor
speciale în conformitate cu principiul contributiv, creșterea gradului de adecvare a
pensiilor minime, în special pentru cei sub pragul sărăciei și creșterea contribuțiilor la

215
Pilonul II de pensii. În această privință, Guvernul a aprobat, la jumătatea lunii martie 2022,
creșterea contribuției la Pilonul II cu 1pp, la 4,75%, începând cu 1 ianuarie 2024.
Dincolo de modificările legislative, cheltuielile legate de îmbătrânirea populației sunt
proiectate în creștere, dinamica acestora urmând să fie influențată, în România, de o
modificare accentuată a piramidei vârstelor. Situația este diferită de cea existentă în alte
țări UE, deși două treimi din totalul statelor membre estimează, pentru orizontul anului
2070, o creștere mai pronunțată a ponderii în PIB a cheltuielilor legate de îmbătrânirea
populației, față de estimările din runda anterioară (2018). Efortul general în rândul
statelor membre se îndreaptă, în continuare, în direcția ajustărilor și reformelor din
sectoarele pensiilor, sănătății și asistenței sociale.
Schimbările demografice vor modifica structura populației României, cu implicații asupra
cheltuielilor cu pensiile și inclusiv asupra pieței muncii. Amploarea și viteza îmbătrânirii
populației depind de tendințele viitoare în ceea ce privește speranța de viață, fertilitatea
și migrația. În plus, proiecțiile viitoare vor fi influențate de schimbările ocazionate de
pandemia Covid-19. Procesul de îmbătrânire va modifica raportul dintre populația la vârsta
de pensionare și populația activă, ceea ce va aduce schimbări în structura pe vârste și
implicații pe piața forței de muncă.

Grafic: Structura populației României în anul 2020-2090

Structura Populației României în 2020 Structura Populației României în 2090

peste 100 Femei Barbati Femei Barbati

95
90 96
85 90
80 84
75 78
70 72
65 66
Vârsta

60
Vârsta

60
55
50 54
45 48
40 42
35 36
30 30
25 24
20 18
15 12
10 6
5 0
0 Nr. persoane 200000 100000 Nr. 0persoane100000 200000
200000 100000 0 100000 200000

Sursa: Eurostat- EUROPOP

216
 Grafic: Evoluția populației
25000000

20000000

15000000
Total
10000000 15-64
65+
5000000

0
19 022 0 25 0 28 0 31 034 037 040 0 43 0 46 049 052 055 0 58 0 61 0 64 067 070
20 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Sursa: Eurostat- EUROPOP 2019

În perspectiva următorilor ani, sistemul public de pensii va avea resurse mai reduse în
raport cu cheltuielile, ceea ce va pune presiune asupra soldului bugetar și asupra
sustenabilității pe termen lung, în condițiile în care raportul dintre persoanele în vârstă de
peste 65 de ani și cele în vârstă de muncă (15-64 de ani) va crește. Proiecțiile demografice
realizate de Eurostat pentru România (Europop) indică o scădere semnificativă a
populației, cu 5,7 milioane persoane mai puțin în 2070 comparativ cu anul 2019. Deși
populația tânără este în scădere ca urmare a numărului tot mai redus al femeilor aflate la
vârsta de fertilitate, există totuși semnale pozitive legate de creșterea ratei fertilității.
Pe termen mediu și lung, evoluția sectorului de pensii va fi influențată de perspectivele
demografice date de evoluția ratei natalității și de procesul natural de îmbătrânire a
populației, în contextul creșterii speranței de viață. Conform estimărilor Eurostat, la
orizontul 2070, în România, speranța de viață la naștere este estimată să crească cu
aproximativ 12 ani, de la 71,9 în 2019 la 83,5 ani în 2070, pentru bărbați, și cu 9 ani pentru
femei, de la 79,5 ani în 2019 la 88,5 în 2070. Speranța de viață la 65 de ani este, de
asemenea, proiectată în creștere: cu 7,2 ani în cazul bărbaților (de la 14,9 în 2019 la 22,1
ani, la orizontul 2017) și cu 6,8 ani în cazul femeilor (de la 18,6 la 25,4 ani). Ambele
estimări relevă o ușoară convergență a speranței de viață între bărbați și femei.

Tabel: Indicatori Demografici

2019 2020 2030 2040 2050 2060 2070
Rata de fertilitate (%) 1,65 1,60 1,66 1,70 1,72 1,73 1,74
Populație Total mil., din
19,35 19,21 17,74 16,52 15,45 14,49 13,65
care

217
 Bărbați 9,47 9,41 8,73 8,17 7,70 7,28 6,91
Femei 9,88 9,80 9,01 8,35 7,75 7,22 6,74
Speranța de viață la naștere
Bărbați 71,9 72,1 74,7 77,2 79,5 81,6 83,5
Femei 79,5 79,5 81,6 83,5 85,3 87,0 88,5
Speranța de viață la vârsta de 65 ani
Bărbați 14,9 15,0 16,5 18,0 19,5 20,8 22,1
Femei 18,6 18,6 20,1 21,6 22,9 24,2 25,4
Sursa: Eurostat-EUROPOP 2019

Riscuri fiscal-bugetare specifice

Dimensiunea garanțiilor guvernamentale acordate conform legislației naționale
Soldul datoriei publice garantate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor și de către unitățile
administrativ teritoriale, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind
datoria publică, se prezintă astfel:

2020 2021 2022 est. 2023 prog. 2024 prog. 2025 prog.

I. Soldul datoriei publice garantate la sfârșit de perioadă*)

- mld. Lei 33,5 43,4 63,0 77,0 86,0 88,0

- % din PIB 3,2% 3,7% 4,5% 5,0% 5,0% 4,7%
II. PIB (mld. lei)31 1.058,9 1.181,9 1.396,2 1.552,1 1.713,7 1.858,2
*) proiecția garanțiilor a avut la bază valoarea estimată de Ministerul Finanțelor pentru
emiterea de noi garanții de stat

Riscul bugetar rezultat din plățile ce ar putea fi efectuate de MF în calitate de garant,

pentru garanțiile emise de stat
2020 2021 2022 est. 2023 prog. 2024 prog. 2025 prog.
I. Plăți MF în calitate de garant pentru garanțiile emise de stat*)
- milioane lei 60,1 172,8 132,2 343,7 371,2 248,0
- % din PIB 0,01% 0,01% 0,01% 0,02% 0,02% 0,01%
II. PIB (mld. 1.058,9 1.181,9 1.396,2 1.552,1 1.713,7 1.858,2
lei)
*) Include toate plățile efectuate de Ministerul Finanțelor în calitate de garant, inclusiv cele
din fondul de risc
31
Conform CNSP prognoza de toamna – octombrie 2022

218
Riscuri aferente absorbției fondurilor europene nerambursabile
Riscurile care pot interveni în perioada 2023-2025 în implementarea fondurilor
europene nerambursabile:
- riscul de dezangajare a fondurilor: autoritățile de management pentru programele
operaționale aferente fondurilor europene nerambursabile să asigure măsurile
necesare legale ce se impun pentru evitarea acestui risc, în scopul fluidizării plăților
de către Comisia Europeană și evitării riscului de dezangajare;
- creșterea prețurilor (ex. materiale de construcție, petrol, gaze naturale, energie
electrică, etc.).

Riscuri asociate sectorului companiilor de stat

Prezentele date au fost obținute pe baza situațiilor financiare pentru anul 2021, depuse
până la data de 06.10.2022 la Ministerul Finanțelor de întreprinderile publice de
subordonare centrală și locală, furnizate de CENTRUL NAȚIONAL PENTRU INFORMAȚII
FINANCIARE.
A. Numărul întreprinderilor publice nefinanciare (operatori economici) care au depus
situații financiare – total 1470
Întreprindele publice au fost grupate astfel:
 292 întreprinderi publice de subordonare centrală. Dintre acestea
213 întreprinderi publice au fost active și
79 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de insolvență, faliment,
reorganizare judiciară, dizolvare, conform Legii 85/2014, cu modificările și
completările ulterioare;
 1178 întreprinderi publice de subordonare locală. Dintre acestea,
1060 întreprinderi publice au fost active și
118 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de insolvență, faliment,
reorganizare judiciară, dizolvare, conform Legii 85/2014, cu modificările și
completările ulterioare;
B. Principalii indicatori economica-financiari raportați de întreprinderile publice
nefinanciare (operatori economici)
1. Capitalul propriu al întreprinderilor publice nefinanciare a fost în sumă totală de
67,87 mld lei și reprezintă 5,74% din Produsul Intern Brut (P.I.B.) din care capitalul propriu
al întreprinderilor publice de subordonare centrală a fost în sumă de 67,61 mld lei și
reprezintă 5,72 % din P.I.B. iar capitalul propriu al întreprinderilor publice de subordonare
locală a fost în sumă de 0,26 mld lei;
2. Activele totale ale întreprinderilor publice nefinanciare au fost în sumă totală de
275,77 mld lei din care activele totale ale întreprinderilor publice de subordonare centrală
au fost în sumă de 242,84 mld lei, iar activele totale ale întreprinderilor publice de
subordonare locală au fost în sumă de 32,93 mld lei.

219
 3. Datoriile totale (sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an și peste
1 an) ale întreprinderilor publice nefinanciare au fost în sumă totală de 135,15 mld lei din
care datoriile totale ale întreprinderilor publice de subordonare centrală au fost în sumă
de 117,29 mld lei iar datoriile totale ale întreprinderilor publice de subordonare locală au
fost în sumă de 17,86 mld lei.
Din totalul datoriilor, plățile restante ale întreprinderilor publice nefinanciare au fost în
sumă totală de 23,89 mld lei și reprezintă 2,02% din Produsul Intern Brut (P.I.B.). Dintre
acestea, plățile restante ale întreprinderilor publice de subordonare centrală au fost în
sumă de 15,58 mld lei și reprezintă 1,31% din P.I.B. iar plățile restante ale întreprinderilor
publice de subordonare locală au fost în sumă de 8,31 mld lei și reprezintă 0,70% din P.I.B.
Din totalul plăților restante ale întreprinderilor publice de subordonare centrală, suma de
6,17 mld lei a fost înregistrată de 213 întreprinderi publice active și suma de 9,40 mld lei a
fost înregistrată de 79 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de insolvență, faliment,
reorganizare judiciară, dizolvare, conform Legii 85/2014;
Există 2 întreprinderi publice de subordonare centrală active, care nu au depus Situații
financiare anuale, dar care din informațiile Ministerului Finanțelor, au înregistrat plăți
restante la 31.12.2021 în sumă de 1,32 mld lei, care mărește valoarea de 6,17 mld lei.
Din totalul plăților restante ale întreprinderilor publice de subordonare locală, suma de
1,62 mld lei a fost înregistrată de 1060 întreprinderi publice active, suma de 6,69 mld lei a
fost înregistrată de 118 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de insolvență,
faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, conform Legii 85/2014.
4. Gradul de îndatorare calculat conform formulei (Total Datorii /Total Active) al
întreprinderilor publice nefinanciare a fost de 49,01 % din care întreprinderile publice de
subordonare centrală înregistrează un grad de îndatorare de 48,30% iar întreprinderile
publice de subordonare locală înregistrează un grad de îndatorare de 54,24%.
5. Referitor la pierderea brută / profitul brut înregistrat de întreprinderile publice
nefinanciare în anul 2021 din analiza datelor se desprind următoarele:
a). Din cele 292 întreprinderi publice de subordonare centrală un număr de 189
întreprinderi publice au înregistrat profit brut în sumă totală de 11,14 mld lei reprezentând
0,94% din P.I.B. iar un număr de 103 întreprinderi publice au înregistrat pierdere brută în
sumă totală de 3,81 mld lei reprezentând 0,32% din P.I.B..
b). Din cele 1178 de întreprinderi publice de subordonare locală un număr de 740
întreprinderi publice au înregistrat profit brut în sumă totală de 0,61 mld lei reprezentând
0,05% din P.I.B. iar un număr de 438 întreprinderi publice au înregistrat pierdere brută în
sumă totală de 0,98 mld lei reprezentând 0,08% din P.I.B.
6. Valoarea participațiilor statului la întreprinderile publice nefinanciare de
subordonare centrală care au depus situațiile financiare pentru anul 2021 au fost în sumă
totală de 30,12 mld lei din care participațiile directe au fost în sumă de 28,36 mld lei și
participațiile indirecte au fost în sumă de 1,76 mld lei;
C. Principalii indicatori economica-financiari raportați de întreprinderile publice
financiare
Statul deține capital social în proporție majoritară sau integrală la 9 întreprinderi publice
financiare

220
 1. Capitalul propriu al acestora a fost în sumă totală de 7,15 mld lei și reprezintă
0,60 % din Produsul Intern Brut (P.I.B.);
2. Activele totale au fost în sumă totală de 77,04 mld lei.
3. Datoriile totale (sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an și peste
1 an) au fost în sumă totală de 61,64 mld lei.
4. Gradul de îndatorare calculat conform formulei (Total Datorii /Total Active) a
fost de 80,01 %.
5. Profitul brut a fost în sumă totală de 0,54 mld lei și reprezintă 0,04% din Produsul
Intern Brut (P.I.B.);
6. Valoarea participațiilor statului a fost în sumă totală de 5,10 mld lei din care
participațiile directe au fost în sumă de 4,27 mld lei și participațiile indirecte au fost în
sumă de 0,83 mld lei;
P.I.B.-ul folosit este de 1181,9 mld lei (potrivit proiecției principalilor indicatori
macroeconomici 2022-2026 prognoza de vară 2022 – sursa Comisia Națională de Prognoză.

Riscuri generate de situații de urgență (dezastre naturale, accidente)

Sistemul de gestionare a riscurilor generate de situații de urgență din România
În România, sistemul de gestionare a riscurilor 32 cuprinde o serie de instituții aparținând
administrației publice centrale precum și celei locale. Capacitatea instituțională și
resursele acestora sunt importante datorită iminenței anumitor tipuri de situații de
urgență, care au un model repetitiv în România și un impact important asupra oamenilor,
mediului și stabilității socio-politice. Sistemul a fost creat pentru a asigura o gestionare
eficientă a oricărui tip de situație de urgență și de asemenea, pentru a acoperi obligațiile
pe care România le are ca parte a tratatelor și acordurilor internaționale, în special ca stat
membru al Uniunii Europene. Acesta include și un sistem european de prevenire a
riscurilor, având în vedere caracterul transfrontalier al riscurilor contemporane.

Ministerul Afacerilor Interne

Evaluarea impactului bugetar în cazul producerii unui eveniment de tip dezastru
Generalități
Ministerul Afacerilor Interne MAI, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, este
actorul principal în Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, asigurând
coordonarea eforturilor naționale pentru realizarea cerinței de reziliență formulate de
NATO (Cerința nr.5 – Capacitatea de gestionare a victimelor multiple).

32
În conformitate cu prevederile legislative: HG nr. 762/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de prevenire a
situațiilor de urgență; Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managentul tipurilor de risc; Ordonanța de urgență nr.
1/2014 privind unele măsuri în domeniul gestionării situațiilor de urgență și pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management pentru Situații de Urgență.

221
Domeniul situațiilor de urgență este reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 21/200433 modificată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2014 34. În
completarea cadrului legislativ, a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 557/2016 privind
managementul tipurilor de risc.
În conformitate cu actele normative menționate, au fost identificate 24 de tipuri de riscuri
majore cu 55 de riscuri asociate, care se pot manifesta pe teritoriul național, producând
pierderi de vieți omenești, pagube materiale și de mediu.
În cadrul proiectului Ro-Risk35, derulat de MAI prin Inspectoratul general al Situațiilor de
Urgenţă, a fost realizată o evaluarea națională a riscurilor concretizată prin cuantificarea
impactului fizic, economic, social și psihologic, generat de 10 tipuri de risc
majore/dezastre: cutremur, inundații, secetă, incendii de pădure, alunecări de teren,
accident nuclear și radiologic, accidente industriale majore ce implică substanțe
periculoase (SEVESO), transportul substanțelor periculoase, epidemii și zoonoze.
Ținând cont de evaluarea riscurilor făcută prin respectivul proiect, precum și de rapoartele
de țară privind managementul riscurilor 36, România este o țară cu factor mare de
vulnerabilitate la producerea dezastrelor naturale și tehnologice.
În ceea ce privește contextul actual al riscului de dezastre din România, dezastrele
geofizice și cele legate de climă reprezintă o amenințare considerabilă pentru eforturile
țării de a atenua sărăcia și creșterea economică durabilă, pierderile în caz de dezastre
crescând pe măsură ce apar schimbări climatice și urbanizare și au avut efecte fizice,
sociale și financiare semnificative în ultimele decenii.
România este predispusă la o serie de dezastre naturale, în special cutremure, inundații,
secetă și vreme extremă, epidemii dar și datorate omului și activității sale (incendii,
accidente chimice, accidente de transport în care sunt implicate substanțe periculoase și
accidente nucleare și radiologice).
Evaluarea riscurilor la nivel național a demonstrat faptul că în România practic întregul
teritoriu național se află sub incidența unuia sau mai multor tipuri de dezastre, fapt ce
face ca expunerea populației să fie una dintre cele mai ridicate în Uniunea Europeană 37.
În cadrul proiectului menționat, impactul direct a fost evaluat prin contribuția consorțiului
format din Universitatea Tehnică de Construcții – București, Institutul Național de
Cercetare – Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare pentru Fizica Pământului, iar
impactul economic a fost evaluat de Institutul de prognoză al Academiei Române.

Scenarii considerate
Având în vedere cele menționate mai sus, pentru estimarea impactului bugetar al
dezastrelor pentru perioada 2023-2025, s-au considerat 4 scenarii aparținând atât riscurilor

33
Privind Sistemul Național de Management pentru Situații de Urgență.
34
Privind unele măsuri în domeniul gestionării situațiilor de urgență.
35
Evaluarea riscurilor la nivel național efectuată în cadrul proiectului ”Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național
(RO-RISK)”-cod SIPOCA 30.
36
Obligație de raportare conform art. 6 din Decizia nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii,
modificată prin Decizia (UE) 2019/420 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 martie 2019.
37
Potrivit raportului INFORM din 2019, indicele de risc global GRI corespunzător României este 2.9, cu mult peste media
europeană de 2.1, iar cel de expunere la hazarde de 3.5 față de 2.37 media europeană.

222
naturale, cât și celor tehnologice, care pot apărea pe parcursul perioadei, fără a se
considera o legătură de dependență între ele:
 Cutremur de tip vrâncean cu o perioadă medie de recurență de 1000 de ani.
 Accident nuclear la Centrala Cernavodă - Accident sever la Unitatea 1.
 Inundație pe Dunăre cu o perioadă medie de recurență de 1000 de ani.
 Pandemie de gripă.
I. Scenariu cutremur de tip vrâncean cu o perioadă medie de recurență de 1.000 de ani
Scenariul prezentat presupune un cutremur puternic în zona Vrancei cu un interval
mediu de recurență de 1000 ani, înregistrat în cursul nopții, în timpul căruia 95% din
populație s-ar afla în clădirile rezidențiale.
I.1. EVALUAREA IMPACTULUI ECONOMIC

Cutremurul în sine ca și celelalte dezastre geologice severe asociate, cum ar fi

alunecările de teren, căderile de stânci sau ruperea de baraje, pot provoca în mod direct
mari pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii (șosele, căi ferate, tunele de
cale ferată, poduri, conducte de apă, petrol, gaze și comunicații, etc.), a clădirilor și a
vehiculelor, incendii sau explozii.
Costurile directe includ pierderea de capital fizic și uman, costurile de asistență,
precum și cele cu operațiunile de curățare, reabilitare, reconstrucție, de înlocuire,
reconstruire, reparare sau întreținere.
Costurile indirecte includ toate celelalte costuri suportate în mod indirect, ca
urmare a dezastrului:
 reducerea valorii imobiliare în zonele amenințate de dezastre;
 pierderea veniturilor fiscale corespunzătoare proprietăților devalorizate ca urmare a
dezastrului;
 pierderea productivității industriale, agricole și forestiere, precum și a veniturilor
turistice ca urmare a deteriorării terenurilor sau a instalațiilor sau întreruperii
sistemelor de transport, etc.
I.2. INDICATORII REZULTAȚI AFERENȚI SCENARIULUI38

Costurile economice totale asociate riscului de cutremur – scenariul Vrancea 1.000 ani
(milioane euro)
C2.3 C2.5 Impact indirect
C2.1 C2.2 C2.4
Valoare Reducere
Valoare Valoare Valoare Total
pierderi Pierderi Impact impact PIB
pierderi pierderi costuri Total general
de de venit PIB prin
umane materiale intervenție
mediu investiții
1,888.7 6,115.25 0.00 2,696.61 2,406.6 0.00 3,133.65 727.03 9,973.60
6 2

Încadrarea costurilor economice totale în clasele de impact

38
Conform raportului consolidat privind evaluarea riscului de cutremur și raportului consolidat impact economic al celor
10 tipuri de riscuri analizate în proiect.

223
 C2.1 C2.2 C2.3 C2.4 C2.5
Valoare pierderi Valoare pierderi Valoare pierderi de Valoare costuri Impact
umane materiale mediu intervenție indirect
Impact Impact Impact Impact Impact
Foarte Mare Foarte Mare Foarte Mic Foarte Mare Foarte Mic

II. Scenariu accident nuclear la centrala nuclearo-electrică Cernavodă - Accident sever

Unitatea 1 - Pierderea alimentării din exterior cu energie electrică și pierderea tuturor
celorlalte surse de curent alternativ (generatoare electrice de rezervă și de avarie) –
Station Black-Out (SBO).
Secvența de accident începe cu pierderea totală a alimentării cu energie electrică
de Clasa IV, Clasa III și eșuarea încercării de a pune în funcțiune sistemul de asigurare a
energiei electrice în caz de avarie (EPS- Emergency Power System). Aceste evenimente
determină pierderea pompelor (debit) SPTC, răcirea moderatorului, răcirea protecțiilor de
capăt și pierderea apei tehnice de răcire (RCW și RSW).
II.1. EVALUAREA IMPACTULUI ECONOMIC

Evaluarea economică a costurilor legate de efectele asupra populației a fost

realizată pe doua categorii:
 Decese - evaluarea economică a deceselor a fost efectuată conform metodologiei
prin metoda capitalizării veniturilor nete;
 Vătămări corporale - evaluarea economică a vătămărilor corporale ținându-se cont
de numărul de zile pierdute și a câștigului mediu salarial net lunar, costurile
îngrijirilor medicale pentru o perioadă medie de 5 zile de spitalizare și tratament
aferent.
Costurile economice ale impactul asupra mediului au fost estimate în baza
suprafețelor afectate necesar a fi decontaminate și a prețului mediu de decontaminare,
precum și a costurilor de intervenție.
Evaluarea costurilor indirecte s-a efectuat ținându-se cont de veniturile pierdute de
către companii din cauza producerii evenimentului, estimate în baza numărului de zile de
întrerupere a activității, respectiv perioada de refacere a unei unități nucleare.
II.2. INDICATORII REZULTAȚI AFERENȚI SCENARIULUI39

Costurile economice totale asociate scenariului de accident nuclear - Accident sever

Unitatea 1 - Station Black-Out (SBO) (milioane euro)

C2.1 C2.5 Impact indirect

C2.2 Valoare C2.3 Valoare C2.4 Valoare
Valoare Reducere Total
pierderi pierderi de costuri Pierderi de
pierderi Impact PIB impact PIB Total general
materiale mediu intervenție venit
umane prin investiții
0.01 0.01 9,420.00 0.01 103.40 2,426.27 0.00 2,529.67 11,979.69

Încadrarea costurilor economice totale în clasele de impact

C2.1 C2.2 C2.3 C2.4 C2.5

39
Conform raportului consolidat privind evaluarea riscului de accident nuclear și raportului consolidat impact economic al
celor 10 tipuri de riscuri analizate în proiect.

224
 Valoare pierderi Valoare pierderi Valoare pierderi Valoare costuri
Impact indirect
umane materiale de mediu intervenție
Impact Impact Impact Impact Impact
Foarte Mic Foarte Mic Foarte Mic Foarte Mic Mare

III. Scenariu eveniment extrem – Dunăre (cedare diguri) – Debitele maxime luate în
considerare în dezvoltarea scenariului Dunăre (cedare diguri) pot fi asociate
probabilității de depășire a debitului maxim de 0,1%
III.1. EVALUAREA IMPACTULUI ECONOMIC

Costurile patrimoniale directe reprezentând valoarea economică a pierderilor și pagubelor

produse construcțiilor rezidențiale afectate, precum și a pagubelor și pierderilor suportate
de infrastructură ca urmare a producerii evenimentului.
Pierderile umane au însumat pierderile de vieți omenești, costurile datorate spitalizării
persoanelor rănite, pentru o perioadă medie de 10 zile de spitalizare.
Costurile economice indirecte sunt de două categorii:
 Pierderi de venituri determinate de pierderea producției agricole aferente
terenurilor agricole afectate de inundații.
 Investițiile necesare pentru recuperarea daunelor patrimoniale produse au fost
introduse în model prin intermediul creșterii ratei VAB 40 pentru sectorul construcții
în următorii doi ani, cât a fost considerată durata perioadei de recuperare.
 Pierderile de PIB (produs intern brut) sunt determinate de pierderile de venituri.
Costurile generate de intervenția forțelor - costuri de intervenție pentru persoanele
evacuate sau sinistrate - însumează costuri legate de consultația medicală, hrană, cazare și
alte servicii.
III.2. INDICATORII REZULTAȚI AFERENȚI SCENARIULUI41

Costurile economice totale asociate scenariului de inundație pe Dunăre (cedare diguri)

(milioane euro)
C2.3 C2.5 Impact indirect
C2.1 C2.2 C2.4
Valoare Reducere
Valoare Valoare Valoare
pierderi Pierderi Impact impact Total general
pierderi pierderi costuri Total
de de venit PIB PIB prin
umane materiale intervenție
mediu investiții
0.61 917.92 0.00 0.98 846.80 825.46 147.13 2,644.86 3,564.38

Încadrarea costurilor economice totale în clasele de impact

C2.1 C2.2 C2.3 C2.4
C2.5
Valoare pierderi Valoare pierderi Valoare pierderi Valoare costuri
Impact indirect
umane materiale de mediu intervenție
Impact Impact Impact Impact Impact
Foarte Mic Mare Foarte Mic Mic Mare

40
Valoare adăugată brută.
41
Conform raportului consolidat privind evaluarea riscului de inundație și raportului consolidat impact economic al celor
10 tipuri de riscuri analizate în proiect.

225
IV. Scenariu gripa pandemică
O pandemie de gripă este o epidemie globală ce implică o tulpină de virus care nu a
circulat anterior în rândul populației umane. Dintre cele trei grupe principale de gripă (A,
B și C), gripa cu virus gripal A are capacitatea cea mai mare de a provoca pandemii umane.
IV.1. EVALUAREA IMPACTULUI ECONOMIC

Evaluarea economică a costurilor legate de efectele asupra populației este realizată pe

două categorii:
 Decese - evaluarea economică a deceselor a fost efectuată conform metodologiei
prin metoda capitalizării veniturilor nete;
 Cazurile de îmbolnăvire - evaluarea economică a vătămărilor corporale ținându-se
cont de numărul de zile pierdute și a câștigul mediu salarial net lunar și costurile
îngrijirilor medicale pentru o perioadă medie de 5 zile de tratament spitalizării și
tratamentului aferent.
Evaluarea costurilor indirecte s-a efectuat ținându-se cont de veniturile pierdute de
către companii datorită producerii evenimentului, luându-se în considerare inclusiv orele-
om pierdute pentru personalul de îngrijire al bolnavilor la domiciliu.
IV.2. INDICATORII REZULTAȚI AFERENȚI SCENARIULUI42

Costurile economice totale asociate scenariului de gripă pandemică

C2.3 C2.5 Impact indirect
C2.1 C2.2 C2.4
Valoare Reducere
Valoare Valoare Valoare Total
pierderi Pierderi Impact impact
pierderi pierderi costuri Total general
de de venit PIB PIB prin
umane materiale intervenție
mediu investiții
2,797.53 0.00 0.00 0.00 0.00 1,926.80 0.00 1,926.80 4,724.35

Încadrarea costurilor economice totale în clasele de impact

C2.1 C2.2 C2.3 C2.4 C2.5
Valoare pierderi Valoare pierderi Valoare pierderi Valoare costuri Impact
umane materiale de mediu intervenție indirect
Impact Impact Impact Impact Impact
Foarte Mare Foarte Mic Foarte Mic Foarte Mic Foarte Mare

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Estimarea impactului bugetar al producerii unor dezastre pentru a fi inclus în strategia
fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025 pentru entitățile din subordinea/sub autoritatea
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

-mii lei -

42
Conform raportului consolidat privind evaluarea riscului de epidemii și raportului consolidat impact economic al celor
10 tipuri de riscuri analizate în proiect.

226
 Estimarea impactului bugetar al producerii unor dezastre pentru a fi inclus în strategia
fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025 pentru entitățile din subordinea/sub
autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

- mii lei -
Nr.
crt. Direcție MTI/ entitate MTI Explicații Cost estimativ
  Direcția Transport Aerian    
Catastrofă aeriană pe
24.450
Autoritatea de Investigații și Analiză uscat
1
pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) Catastrofă aeriană în 151.590
apele teritoriale române
SN Aeroportul Internațional Timișoara
2.300
2 "Traian Vuia" - SA Dezastre naturale
SN Aeroportul Internațional Mihail
2.300
3 Kogălniceanu - SA Dezastre naturale
Asigurare cutremur de
pământ, alunecări de
4 CN Aeroporturi București 2.744
teren, furtună, vijelii,
tornade
Direcția Proiecte Strategice și
  Monitorizare Proiecte    
Lucrări reabilitare a
sectoarelor de drumuri
naționale și autostrăzi
136.394
afectate de fenomene
5 CNAIR - SA meteorologice și
hidrologice
Impact cutremur asupra
podurilor rutiere 154.380
  Direcția Transport Naval    

Resurse financiare
6 RA AFDJ Galați necesare gestionării 29.340
situațiilor de urgență în
perioada 2021-2023
Estimare impact bugetar
7 ARSVOM dezastru în perioada 432.855
2023-2025
  Direcția Transport Feroviar    
Estimare producere
cutremur major care
8 METROREX - SA 8.643.320
afectează întreaga rețea
de metrou

  Direcția Medicală    

227
 Estimare impact bugetar
9 Spitale în subordine 138.872
producere dezastre
  TOTAL GENERAL   9.718.545

Ponderea lucrărilor de restabilire a circulației pe sectoarele de drumuri naționale

afectate de fenomenele meteorologice și hidrologice reprezintă cca. 20 % din bugetul anual
al programului de întreținere, respectiv 145.156 mii lei.
Podurile în execuție/ce vor intra în execuție în anul 2023, după cum urmează:
- Pod pe DN13C km 1+200 peste Tămava Mare la Vânători;
- Pod pe DN24 km 7+620 peste Șiret la Cosmești;
- Podul de la Cernavodă, situat pe A2 km 157+600;
- Podul peste brațul Borcea, situat pe A2 km 149+680;
- Pod pe DN73 km 78+519 peste râul Dâmbovița;
- Apărarea malurilor împotriva inundațiilor a localității Babadag, jud.
Tulcea/Refacere 5 poduri pe DN22 km 210+291, km 211+812, km 212+045, km 212+495, km
213+600;
- Pasaj superior denivelat pe DN 21 km 105+500;
- Pod pe DN 13A km 87+915 peste râul Brădești;
- Pod pe DN2A km 196+739, la Ovidiu.
Astfel, impactul unui dezastru de tip cutremur asupra podurilor rutiere cu deschideri
mai mari sau egale cu 45 m, respectiv tabliere cu momente de inerție mari, care pot suferi
deplasări, rotiri sau căderi de pe reazeme este de aproximativ 62 mil. euro (luând în
considerare un total de 135 poduri).

Măsuri implementate sau în curs de implementare pentru prevenirea riscurilor generate

de situații de urgență
În vederea sprijinirii eforturilor de a reacționa în mod eficient în cazul producerii unor
dezastre naturale și al schimbărilor climatice, pe de o parte, prin intermediul unui
management performant al riscurilor de dezastre, prin dezvoltarea de politici specifice și
pe de altă parte, prin asigurarea resurselor financiare în cazul producerii unor dezastre
naturale, România a încheiat o serie de acorduri de împrumut cu Banca Internațională
pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD).
În decursul ultimului deceniu, Grupul Băncii Mondiale a devenit lider mondial în
gestionarea riscului de dezastre, sprijinind țările membre în evaluarea expunerii la
dezastre și gestionarea acestora.
În luna iunie, 2018, s-a încheiat Acordul de împrumut pentru politici de dezvoltare privind
managementul riscurilor de dezastru, cu opțiune de amânare a tragerii până la apariția
unei catastrofe (CAT-DDO), în valoare de 400 milioane de euro, încheiat între Ministerul
Finanțelor și BIRD (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare).
Împrumutul este acordat pe o perioadă de până la 20 ani, cu 19,5 ani perioadă de grație,
rambursarea efectuându-se într-o singură tranșă la 1 mai 2038 și este disponibil până la

228
data de 31 decembrie 2021, cu posibilitatea extinderii acestei perioade de 4 ori, dar fără a
depăși în total 15 ani.
Totodată, în luna iulie, 2019 au fost încheiate două noi acorduri de împrumut cu Banca
Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) 43, unul în valoare de 50 de
milioane de euro, pentru Proiectul privind îmbunătățirea rezilienței și a răspunsului la
situații de urgență, iar al doilea, în valoare de 40 milioane de euro pentru Proiectul privind
consolidarea infrastructurii și a pregătirii pentru situații critice de urgență.
Fiecare împrumut este acordat pe o perioadă de până la 10 ani, rambursarea efectuându-
se într-o singură tranșă la data de 1 februarie 2029, sumele împrumuturilor fiind disponibile
până la data de 31 decembrie 2025.
Punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute se va asigura de către Ministerul Afacerilor
Interne, prin Unitățile de implementare a proiectelor înființate în acest scop în cadrul
Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului General al Jandarmeriei.
Punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute în Acordul de Împrumut se asigură de către:
Ministerul Finanțelor, în calitate de împrumutat, Ministerul Afacerilor Interne, în calitate
de coordonator al Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin
Departamentul pentru Situații de Urgență, precum și de către Ministerul Dezvoltării,
Lucrărilor Publice și Administrației.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor asigură managementul riscului la inundații care

constă în asigurarea implementării strategiilor, politicilor și proiectelor în domeniul riscului
la inundații.
În promovarea construcțiilor și amenajărilor hidrotehnice, Ministerul Mediului, Apelor și
Pădurilor urmărește respectarea principiilor prevăzute prin Hotărârea Guvernului nr.
846/2010 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe
termen mediu și lung ce cuprinde un ansamblu de acțiuni la nivel național și bazinal care
include planificare, programe, politici cadru, coordonare, facilitare, sporirea
conștientizării și consolidarea socială, reziliența, precum și a principiilor aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 972/2016 pentru aprobarea planurilor de management al riscului
la inundații aferent celor 11 administrații bazinale de apă și a fluviului Dunărea de pe
teritoriul României.
Planurile de management al riscului la inundații constituie un document de planificare a
măsurilor pentru managementul riscului la inundații și cu prioritate, pentru reducerea
efectelor acestora, ce trebuie realizate în perioada 2016-2021 de către fiecare instituție cu
atribuții în domeniu, pentru reducerea riscului la inundații în zonele cu risc potențial
semnificativ la inundații la nivelul fiecărui bazin hidrografic.
Planul cuprinde măsuri specifice, concrete, inclusiv lucrări de investiții, care urmăresc cele
5 domenii de acțiune din ciclul de management al riscului la inundații: Prevenire,
Protecție, Pregătire, Conștientizarea riscului la inundații și Refacere/Reconstrucție, care
vor fi implementate de către toate instituțiile cu atribuții în managementul acestui tip de
risc.

43
www.mfinante.gov.ro

229
Costurile medii estimate în Strategia Națională de Management al Riscului la inundații pe
termen mediu și lung pentru contracararea dezastrelor provocate de inundații sunt de
aproximativ 700 milioane Euro/an, respectiv 2100 milioane Euro pentru perioada 2019-2021
pentru toate instituțiile cu responsabilități în implementarea acestor strategii (Ministerul
Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului,
precum și administrațiile regionale/județene și locale).
De asemenea, la nivelul fiecărui bazin hidrografic au fost identificate un număr de proiecte
integrate majore – ca un ansamblu de măsuri pentru amenajarea zonelor cu risc maxim
potențial la inundații de tip flash-flood înregistrate în ultimii ani, proiecte care sunt
propuse a fi realizate cu finanțare externă în cadrul Programului Operațional Infrastructură
Mare 2014-2020.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
În România, datele climatice din ultimele decenii evidențiază o creștere progresivă a
temperaturii aerului, precum și o creștere a frecvenței evenimentelor extreme, fiind din ce
în ce mai evidentă alternanța rapidă între caniculă severă, secetă accentuată și precipitații
abundente generatoare de viituri rapide și inundații.
Proiecțiile climatice indică și pentru viitor o creștere semnificativă a temperaturilor
extreme, în special în lunile de vară, precum și a perioadelor secetoase sau a intervalelor
cu precipitații abundente generatoare de viituri rapide la scară regională/locală, fiind din
ce în ce mai evidente diferențierile regionale în evoluția acestor fenomene. Ca o
consecință, efectele asupra activității socio-economice ale fenomenelor meteorologice
periculoase (valuri de căldură, secete, furtuni, ploi torențiale, etc) vor fi tot mai
pregnante.
În următorii 3 ani, din analiza hazardurilor climatice observate și a proiecțiilor viitoare în
condițiile schimbării climatice, se estimează apariția de episoade cu precipitații intense pe
întreg teritoriul țării, creșterea intensității precipitațiilor fiind mai accentuată în special în
zonele de munte. Creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură legată de
schimbarea climei va fi mai accentuată în zonele extracarpatice din vestul, sudul și sud-
estul țării.
Valurile de căldură și episoadele cu precipitații intense sunt hazarduri amplificate în
mediul urban de caracteristicile mediului construit.
Seceta meteorologică este, din punct de vedere statistic, mai frecventă în sud-estul
teritoriului și izolat, în regiuni din Câmpia Română și Moldova. Proiecțiile viitoare în
condițiile schimbării climatice sugerează o probabilitate crescută de apariție a episoadelor
de secetă meteorologică în lunile de vară, datorită intensificării evapotranspirației și
reducerii cantității de precipitații.
Impactul economic asociat secetei meteorologice a fost cuantificat în cadrul Proiectului
„Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național” – RO-RISK, finanțat în cadrul
Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.
În cadrul proiectului au fost analizate 4 scenarii pentru seceta meteorologică din care 2
scenarii la nivel național și 2 scenarii la nivel regional, după cum urmează:
Scenariul 1 – Anul 2011-2012, an excesiv secetos la nivel național, cu o perioadă de
revenire de 3 evenimente la 10 ani;

230
Scenariul 2 – Anul 2006-2007, an excesiv secetos la nivel național, cu o perioadă de
revenire de 1 eveniment la 25 ani, respectiv 4 evenimente la 100 de ani;
Scenariul 3 – Sudul României (Oltenia și Muntenia), cu o perioadă de revenire între 10 și
100 de ani;
Scenariul 4 – Sudul Moldovei, cu o perioadă de revenire între 10 și 100 de ani.
Din calculul impactului economic aferent scenariilor de secetă meteorologică analizate,
rezultă următoarele valori aferente pierderilor de producție vegetală și pierderi de PIB:
mil. euro
Nr. Scenariul Pierderi de producție Pierderi de PIB
crt.
1 Scenariul național 2006-2007 4606,1 4978,2
2 Scenariul național 2011-2012 4376,4 4686,5
3 Scenariul Regional Sudul 2177,8 2098,4
României (Oltenia și Muntenia)
4 Scenariul Regional Sudul 537,0 500,0
Moldovei

Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Referitor la evaluarea impactului bugetar pe care l-ar putea determina producerea unui
eveniment de tip dezastru, la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin
Centrul Operativ pentru Situații de Urgență, sunt monitorizate suprafețele de culturi
agricole afectate în urma fenomenelor meteo nefavorabile. În ultimii 3 ani, autoritățile s-
au confruntat cu o serie de probleme din cauza acestor fenomene, după cum urmează:

Față de valoarea estimată a pagubelor, nivelul pierderilor pe ultimii 3 ani se ridică la circa
133.150 mii euro.

231
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Programul anual de acțiuni
privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic la
construcțiile cu destinație de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză
tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, conform OG nr. 20/1994,
republicată și-a propus ca principale obiective pentru anul 2018:
Finalizarea execuției lucrărilor de consolidare pentru 10 clădiri de locuit;
Continuarea execuției lucrărilor de consolidare pentru 10 clădiri de locuit;
Începerea execuției lucrărilor de consolidare pentru 30 clădiri de locuit;
Finalizarea proiectării lucrărilor de consolidare pentru 7 clădiri de locuit;
Începerea elaborării proiectării lucrărilor de consolidare pentru 46 clădiri de locuit.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale
În eventualitatea evaluării unui impact bugetar pe care l-ar putea determina producerea
unui eveniment de tip dezastru, Ministerul Muncii și Protecției Sociale acordă ajutoare de
urgență potrivit art. 28 alin.(1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.
Potrivit acestuia, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, poate
acorda ajutoare de urgență familiilor și persoanelor care se află în situații deosebite
datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială,
precum și în alte situații stabilite prin hotărâre a Guvernului, care va cuprinde și procedura
și/sau condițiile de acordare.
În conformitate cu politica în domeniul asistenței sociale, sumele reprezentând ajutoare de
urgență prevăzute prin art. 28 alin.(1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim
garantat estimate pentru fiecare an din perioada 2018-2021, se ridică la 10.000 mii lei.

5. CADRUL DE CHELTUIELI PE TERMEN MEDIU 2023-2025

Cheltuielile totale ale bugetului de stat pentru perioada 2020-2025, precum şi cheltuielile
agregate ale celor mai mari 10 ordonatori principali de credite în funcţie de criteriul
fondurilor alocate din bugetul de stat, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

232
Bugetul celor 10 ordonatori principali de credite prezentaţi în strategie reprezintă peste
70% din totalul cheltuielilor bugetului de stat.
Detalierea cheltuielilor pentru fiecare din cei 10 ordonatori principali de credite pentru
orizontul de referinţă este prezentată în Anexele 1 – 10 ataşate Strategiei.

233
234
235
236
237
238
239
240
241
242
243
6. DECLARAŢIE DE RĂSPUNDERE

Se atestă corectitudinea și integralitatea preluării și prelucrării de către Ministerul

Finanțelor a informațiilor prevăzute în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-
2025.
Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025 a fost elaborată pe baza informațiilor
fiscal bugetare furnizate de către factorii implicați în procesul bugetar, precum și cu
luarea în considerație a conjuncturii interne și internaționale cunoscute la această dată.

NICOLAE-IONEL CIUCĂ
PRIM – MINISTRU

ADRIAN CÂCIU
MINISTRUL FINANȚELOR

244