Ministerul Educației,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Academia de Studii Economice din Moldova

Studiu Individual
La unitatea de curs:Economie Mondiala şi Integrare Europeană
Tema:Raport Macroeconomic a României

A efectuat:Codreanu Liliana ,grupa BAA-223,frecvență redusă.

A coordonat:Maia Pisaniuc

Chişinău 2022

1
 Introducere
Raportul de față prezintă principalele evoluții ale cadrului macroeconomic în
perioada de referință în contextul cadrului internațional și intern marcat de pandemia
COVID 19, principalele măsuri întreprinse de Guverne, inclusiv România pentru a
contracara efectele crizei sanitare, obiectivele și priorități strategice pe care
România le are de atins până în perspectiva anului 2024, precum și eforturile ce vor
fi întreprinse pentru corecția graduală a deficitului bugetar pe orizontul de referință
fără a pune în pericol principalele echilibre macroeconomice și a contribui la
asigurarea unei creșteri sustenabile.
România a atins o creștere și un nivel de prosperitate impresionante în ultimele
două decenii. Cu toate acestea, șocurile induse de pandemia COVID-19 și războiul
din Ucraina au scos în evidență vulnerabilități structurale din economie. Printre
acestea se numără sărăcia persistentă și disparitățile în ceea ce privește oportunitățile
economice între regiuni și între zonele urbane și cele rurale, rigiditățile structurale
ale piețelor bunurilor și forței de muncă, deficiențele politicii fiscale și constrângerile
instituționale semnificative care împiedică utilizarea eficientă a resurselor.
România a fost una dintre țările puternic afectate de criza economică. Expunerea
mare pe care a avut-o la speculațiile imobiliare, precum și dependența de capitalul
băncilor străine au condus la o cădere economică abruptă. La acestea s-a adăugat și
contracția piețelor – scăderea consumului intern și reducerea drastică a exporturilor.
Ca și cum contextul internațional profund defavorabil nu ar fi fost suficient, măsurile
luate începând cu anul 2009 au dat dovadă de lipsă de inspirație.
Debutul crizei a găsit România în stadiul de negare, instituțiile abilitate au lansat
teza potrivit căreia criza nu ne va afecta, iar atunci când a devenit evident că acest
lucru nu se va întâmpla nu exista o viziune unitară, un plan de acțiuni pregătit pentru
combaterea crizei. Ca rezultat, au fost adoptate haotic reglementări care nu au reușit
să impulsioneze piața muncii și nici să asigure o incluziune socială adecvată.
Orientarea a fost mai degrabă una axată pe obținerea cu orice preț a unui echilibru
macroeconomic fragil.
De mai bine de 2 decenii, orientarea politicilor publice în România a vizat stabilitatea
macroeconomică pe termen scurt; acest deziderat a fost parțial atins prin practicarea
unor politici structurale dure și austere. Prețul plătit pentru stabilitatea
macroeconomică obținută a fost acela că s-a redus potențialul de creștere al PIB-
ului, creștere care să permită reducerea decalajelor față de statele membre ale
Uniunii Europene.

2
1.Analiza Indicatorilor Macroeconomici
Cu un PIB de 218 mld. de euro, România este pe locul 13 în Uniunea Europeană,
puţin mai sus faţă de Cehia, dar sub Finlanda sau Danemarca, ţări cu mai puţin de 6
milioane de locuitori. Economia României era, la nivelul anului 2020, de 218 mld.
de euro, însemnând cam 1% din economia Uniunii Europene, potrivit datelor
agregate de Statista, institutul italian de statistică. Spre comparaţie, Germania are un
sfert din economia UE, cu un PIB de 3.300 de euro.

Figură 1 Evoluţia Indicatorilor Macroeconomici

Obiective ale politicii fiscal bugetare pe anul 2021 și orizontul 2022-2024 :

1) susținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive pe
orizontul de referință, finanțarea schemelor de ajutor de stat prin măsuri de
înlăturare a efectelor crizei pandemice generate de Covid 19 care țintesc
populația și agenții economici;
2) Realizarea graduală a consolidării fiscale prin măsuri care să permită
atingerea țintei de deficit prevazută de regulamentele europene pâna la
sfârșitul orizontului de prognoză, respectiv anul 2024 ;
3) Reforma, prioritizarea și programarea multianuală a investitiilor publice prin
creșterea aportului fondurilor europene cu efect multiplicator şi aport direct la
formarea brută de capital fix;

3
 4) Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea și adaptarea
mediului de afaceri la provocările ridicate de criza sanitară, simplificarea
fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei
creșteri economice durabile;
5) Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei
publice pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil;
6) Eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice printr-un pachet susținut de
reforme în domeniul cheltuielilor de personal, al pensiilor, precum și asupra
operatorilor economici așa cum sunt definiți în Ordonanța Guvernului
nr.26/2013
7) menținerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de
funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care
beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și a indemnizațiilor
aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora,
prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat
pentru luna decembrie 2020;
8) menținerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor,
compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare
care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul
cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul
ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;
9) menținerea în anul 2021 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul
stabilit pentru anul 2020;neacordarea de premii și a indemnizaţiei de vacanţă
prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017;

2)Domeniile Economice Dezvoltate

Economia României a devenit o economie de piață odată cu adoptarea Constituției
din 1991. Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și
protecția concureței loiale. În economia României acționează așadar legea cererii și
a ofertei, la baza căreia se află proprietatea privată care trebuie protejată și garantată.
Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de mașini,
chimică, petrochimică, a materialelor de construcții, de prelucrare a lemnului
și industria ușoară.
În cadrul industriei constructoare de mașini se produc utilaje petroliere pentru
platforme de foraj terestru și marin la Ploiești, Târgoviște, Bacău, București și Galați,
utilaje miniere la Baia Mare și Petroșani, mașini unelte la București, Oradea, Arad,
Râșnov și Târgoviște, și produse ale industriei de mecanică fină.

4
 Industria electronică și electrotehnică este reprezentată prin întreprinderi
amplasate în principal în București, Iași, Timișoara, Craiova, Pitești.
Industria chimică s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenței unei game
largi de materii prime existente în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de
rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a
dezvoltat la Borzești, Băile Govora, Râmnicu Vâlcea, Târnăveni și Giurgiu. Acid
sulfuric se produce la Baia Mare, Zlatna, Copșa Mică, Turnu Măgurele, Valea
Călugărească și Năvodari.
Industria petrochimică produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de
la Brazi și Borzești, mase plastice la Ploiești, Făgăraș, Brazi, Borzești, Pitești, fire și
fibre sintetice la Botoșani, Săvinești, Roman, Iași. Industria chimică și industria
celulozei și hârtiei sunt reprezentate prin numeroase centre în toată țara. Se produc
medicamente și produse cosmetice, coloranți, vopsele și detergenți.
În cadrul industriei materialelor de construcții se produce ciment, sticlă și
articole din sticlărie, ceramică pentru construcții, prefabricate, var. Principalele
întreprinderi de ciment se află la Bicaz, Brașov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticlă se
produce și se prelucrează la București, Mediaș, Târnăveni, Dorohoi, Turda, Avrig,
Calarași.
Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile.
În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase,
furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în zonele montane și
submontane, la Suceava, Bistrița, Focșani, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Arad,
Târgu Mureș, Reghin, Satu Mare, București, Brăila și Constanța.

Figură 2 Contributia Ramurilor la Cresterea PIB

5
3)Export-Import 2021
Exporturile Romaniei au crescut cu 26,5% in primele sase luni din 2021, fata de
aceeasi perioada a anului trecut, la 36,168 miliarde de euro, iar importurile au crescut
cu 25,6%, la 46,828 miliarde de euro, a anuntat INS - Institutul National de
Statistica.
In perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2021, exporturile FOB au insumat 36,168 miliarde
euro, iar importurile CIF au insumat 46,828 miliarde euro. In perioada 1 ianuarie -
30 iunie 2021, exporturile au crescut cu 26,5%, iar importurile au crescut cu 25,6%,
comparativ cu perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020. Deficitul balantei comerciale
(FOB/CIF) in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2021 a fost de 10,659 miliarde euro, mai
mare cu 1,977 miliarde euro decat cel inregistrat in perioada 1 ianuarie - 30 iunie
2020, conform INS.
In luna iunie 2021, exporturile FOB au insumat 6,242 miliarde euro, iar importurile
CIF au insumat 8,085 miliarde euro, rezultand un deficit de 1,843 miliarde euro. Fata
de luna iunie 2020, exporturile din luna iunie 2021 au crescut cu 28,9%, iar
importurile au crescut cu 31,1%.
In perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2021, ponderi importante in structura exporturilor
si importurilor sunt detinute de grupele de produse: masini si echipamente de
transport (47,9% la export si 36,6% la import) si alte produse manufacturate (30,4%
la export si 30% la import).

Figură 3 Import-Export 2021

6
3)Indicele Dezvoltării Umane -Sporul Natural al Populaţiei
Mediul economico-social din România şi specialiştii în domeniu au luat contact
cu conceptul actual al dezvoltãrii umane odatã cu primul Raport Mondial asupra
Dezvoltãrii Umane din anul 1990, elaborat sub egida Programului Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare (PNUD).
Prin acest raport s-a căutat să se creeze fundamentul unei abordări noi, care să
acopere toate aspectele vieţii umane, aducând o contribuţie la definiţia, modul de
cuantificare şi analiza politică a dezvoltării umane.
În condiţiile intensificării preocupărilor pentru integrarea României în Uniunea
Europeană se impune ca în analiza dezvoltării umane, ca de altfel în toate
comparaţiile, să se pună accent pe comparaţiile cu ţările Economie teoretică şi
aplicată 84 membre UE – cãtre care tindem –dar şi cu ţările candidate cu care
concurează. În acest scop pot fi utilizate diferite procedee de comparaţii, iar pe
baza datelor disponibile pot fi evidenţiate o serie de metode de analiză pentru a
ilustra poziţia României în raport cu cele douã grupe de ţări.
Indicatorul cel mai utilizat în comparaţile privind dezvoltarea umană, atât la nivel
mondial, cât şi la nivel european, este indicele dezvoltării imane (IDU). Valoarea
IDU reprezintã de fapt o medie aritmetică simplă a indicilor stabiliţi pentru trei
elemente: speranţa de viaţă la naştere, educaţia şi PIB pe locuitor, cărora li se
acordă o importanţă egală (metoda PNUD) sau inegală (metoda gradelor de
importanţã) pentru dezvoltarea umană.
S-au realizat ierarhizări ale ţărilor UE pe baza celor două metode menţionate mai
sus, rezultatele obţinute permiţând desprinderea următoarelor concluzii:
 Uniunea Europeană este o comunitate de ţãri cu un nivel ridicat al
dezvoltării umane. Această caracteristică se menţine indiferent de metoda
de calcul aplicată pentru evaluarea IDU;
 Acordarea unui grad mai ridicat de importanţă indicatorului „PIB pe
locuitor” este justificată de rolul important al creşterii economice în
dezvoltarea umană.Aplicat la Uniunea Europeană acest grad sporit de
importanţă a determinat pentru unele ţări schimbări semnificative în
ierarhie.
Semnificativ este faptul că sub semnul responsabilităţii comunităţii internaţionale
s-au formulat şi adoptat obiective precise a căror realizare să asigure noi
dimensiuni ale dezvoltării durabile şi, implicit,ale dezvoltării umane.

7
Între aceste obiective se evidenţiazã :
 eradicarea sărăciei extreme şi a foametei;
 asigurarea educaţiei primare universale;
 promovarea egalităţii între sexe;
 reducerea mortalitţii în rândul copiilor;
 îmbunătăţirea sănătăţii maternale;
 combaterea maladiilor ca HIV/SIDA
 tuberculoză;
 asigurarea unei dezvoltări durabile;
 perfecţionarea unui parteneriat global pentru dezvoltare.


După 25 de ani de capitalism,

România a promovat în categoria ţărilor
cu o valoare ridicată a indicelui de
dezvoltare umană, un indicator care
măsoară prosperitatea economică a
statului, starea de sănătate şi educaţia
populaţiei. Acest rezultat surprinzător,
datorat în mare parte creşterii
economice din ultimii ani, reprezintă
primul element de convergenţă a
României cu UE.

8
Sporul Natural al Populaţiei
Sporul natural al populaţiei României s-a menţinut negativ în luna august a
acestui an, la minus 4.996 de persoane, numărul persoanelor decedate fiind de 1,3
ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, arată datele publicate, luni, de Institutul
Naţional de Statistică (INS). Populaţia rezidentă a României a fost, la 1 ianuarie
2022, de 19,038 milioane de persoane, în scădere cu 163.600 persoane faţă de 1
ianuarie 2021, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
Cauza principală a acestei scăderi, în 2021, o reprezintă sporul natural negativ
(numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuţilor-vii cu 156.000
persoane). Această valoare se ajustează cu numărul naşterilor şi deceselor care au
fost declarate tardiv la oficiile de stare civilă.
În luna august 2022, 67,6% din totalul numărului de decese s-a înregistrat la
persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani, astfel: 9.923 decese, reprezentând 42,9%,
la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste; 5.711 decese, reprezentând 24,7% la
persoanele de 70-79 ani şi 4.064 decese reprezentând 17,6% la persoanele în vârstă
de 60-69 ani. Firesc, la polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la
grupele de vârstă 20-29 ani (99 decese), 0-4 ani (94 decese) şi 5-19 ani (82 decese).
După cauza principală de deces, cele mai multe persoane decedate în luna august
2022 au avut drept cauze: bolile aparatului circulator (12.385 persoane,
reprezentând 53,5%); tumorile (4.099 persoane, reprezentând 17,7%); bolile
aparatului respirator (2.516 persoane, reprezentând 10,9%).
Numărul căsătoriilor a fost, în luna august 2022, cu 1.371 mai mic decât cel
înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive
şi conform Legii nr. 202/2010 în luna august 2022 s-au pronunţat cu 547 divorţuri
mai multe decât în luna august 2021.
Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special
în cazul deceselor care, din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător faţă
de lunile corespunzătoare din anul precedent, lunile iulie, august şi decembrie 2021
fiind singurele luni de scădere a numărului de decese faţă de aceleaşi luni din anul
precedent, iar luna octombrie a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de
decese”.

9
 Evoluţia comerţului exterior a României
 Principalii parteneri comerciali
 Principalele produse ce se importă si exportă
 Principalele pieţe de desfacere
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), pentru comerțul cu
bunuri, și ale Băncii Naționale ale României (BNR), pentru comerțul cu servicii,
volumul total al schimburilor comerciale ale României în anul 2020, bunuri plus
servicii, s-a ridicat la 180,0 miliarde euro, din care: 85,6 mld. euro export și 94,4
mld. euro import. Comparativ cu anul 2019 s-a înregistrat o reducere cu 10,4%, din
care a exportului cu 10,9%, iar a importului cu 9,8%.
Evoluția comerțului exterior românesc atât la componenta bunuri, cât și la
servicii, a fost marcată de existența și pe teritoriul țării noastre a pandemiei de
Covid-19, mai ales după instituirea stării de urgență (din 16 martie a.c. și
prelungită din 15 aprilie a.c. cu încă 30 zile) și respectiv a stării de alertă (care a
început la 14.05.2020 și a fost prelungită succesiv pe perioade de 30 zile, ultima
dată la 11.02.2021). Măsurile directe, precum și cele conexe impuse în această
perioadă au afectat serios schimburile comerciale internaționale, apărând și
elemente ale unei crize economice care au afectat majoritatea statelor lumii.
În topul primilor 10 parteneri comerciali ai țării noastre, la 30.11.2020 se regăsesc:
Germania cu o pondere de 21,71%, Italia (9,76%), Ungaria (6,30%), Franța
(5,55%), Polonia (5,11%), China (4,11%), Turcia (3,90%), Olanda (3,69%),
Bulgaria (3,34%) şi Cehia (3,10%), care dețin cumulat o pondere de 2/3 din
comerțul exterior al României (66,6%).

10
 Top grupe de produse la exportul României în 2020

Importul românesc
Cu un volum de 80,6 miliarde euro, a înregistrat o scădere cu 6,6% în 2020
comparativ cu anul 2019, atât din cauza reducerii cu 5,6% a importurilor din ţările
membre ale UE (care deţin o pondere de 73,5% din totalul intrărilor de mărfuri
străine), cât şi a livrărilor din statele necomunitare care au înregistrat o contracție
cu 9,5%.
De menţionat că în cazul importului s-a înregistrat un record lunar în luna
octombrie, când importurile au atins 8,05 mld. euro, al doilea volum lunar în istorie
(după 8,3 mld.euro în octombrie 2019). Ca și în cazul exportului, volumul cel mai
scazut s-a înregistrat în aprilie (4,57 mld. Euro), urmat de mai (5,01 mld. euro).
Media lunară a importurilor în 2020 a fost de 6,7 miliarde euro.

11
 Repartiția geografică a exportului
Top 15 la export al țărilor de destinație pentru produsele românești la 30
noiembrie 2020 (date disponibile) este condus de Germania (23,0%), urmată de:
Italia (10,8%), Franța (6,7%), Ungaria (5,0%), Polonia (3,7%), Bulgaria (3,6%),
Olanda (3,5%), Marea Britanie (3,3%), Turcia (3,3%), Cehia (3,1%), Spania
(3,0%), Austria (2,4%), Slovacia (2,2%), Belgia (2,0%) și SUA (1,7%), toate
acestea totalizând peste ¾ din livrările României în afara granițelor (77,3%). În
acest grup de țări se regăsesc 12 state membre UE și 3 necomunitare.

Principalii Investitori Străini

România a trecut în anul 2021 de pragul de 100 de miliarde de euro în privința
soldului investițiilor străine directe (ISD), conform datelor Băncii Naționale a
României, înregistrând o creștere continuă în ultimul deceniu. Față de 2010,
creșterea a fost de 91%, ceea ce este echivalentul unei majorări cu 47,7 miliarde de

12
euro a soldului ISD. Economiștii traduc aceste cifre în ideea că România a fost și
continuă să fie în general o locație atractivă pentru investitorii străini.
Volumul total de ISD in România în anul 2021
În anul 2021, fluxul net de investiții străine directe (ISD) a continuat trendul
pozitiv înregistrat în ultima parte a anului 2020. Deși starea de alertă impusă de
autorități ca urmare a persistenței pandemiei cu virusul SARS-CoV-2 a continuat
pe parcursul întregului an, investitorii străini s-au adaptat noilor condiții
economice, deblocând proiectele de investiții suspendate la începutul anului 2020,
ca răspuns la blocajul economic apărut în urma carantinei impuse de autorități, și
inițiind proiecte noi.
Investițiile în dezvoltarea activității din România au fost realizate atât sub forma
profitului reinvestit, în situația în care societățile rezidente au înregistrat profit în
anul 2021, cât și sub forma aportului la capital și a împrumuturilor intragrup.
Fluxul net de ISD a înregistrat nivelul de 8 940 milioane euro în anul 2021, de
aproximativ trei ori mai mare față de anul precedent, evoluția indicatorului fiind
similară valorii înregistrate la nivelul economiilor dezvoltate, potrivit Conferinței
Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare1 (UNCTAD). Această valoare
reprezintă, de altfel, a doua cea mai mare valoare a fluxului net de ISD înregistrată
în România, după cea din anul 2008 (9 210 milioane euro).

Figură 4 Evoluţia fluxului net de ISD

13
Repartizarea soldului ISD pe principalele activități economice
Din punct de vedere al orientării pe activități economice, 38,9 la sută din soldul
total al ISD este localizat în industrie, cu precădere în industria prelucrătoare (30,0
la sută din soldul total ISD). Alte activități economice care au atras investiții
străine directe semnificative sunt construcții și tranzacții imobiliare (reprezentând
17,4 la sută din soldul total ISD), comerț (17,2 la sută) și intermedieri financiare și
asigurări (13,5 la sută).
Evoluția soldului ISD pe principalele sectoare de activitate evidențiază
următoarele:
 comparativ cu anul 2020, soldul ISD a înregistrat creșteri importante în
sectoarele industrie (3 318 milioane euro, +9,3 la sută), intermedieri
financiare și asigurări (2 834 milioane euro, +26,4 la sută), construcții și
tranzacții imobiliare (2 082 milioane euro, +13,6 la sută) și comerț (1 585
milioane euro, +10,1 la sută);
 ponderea soldului ISD din industrie în total sold ISD s-a diminuat și în
anul 2021 (-0,4 puncte procentuale), datorită creșterii semnificative a
investițiilor străine în alte domenii, în special în comerț, construcții și
tranzacții imobiliare și intermedieri financiare și asigurări (Tabelul 7 din
Secțiunea statistică);
 ponderea soldului ISD din sectorul non-tradables9 în totalul soldului ISD
a crescut în perioada analizată de la 40,1 la sută la 49,3 la sută,
determinând, în consecință,diminuarea cotei sectorului
tradables(comercializabile)

14
Fluxul net de ISD în anul 2021 și componentele acestuia pe domenii de activitate
ale întreprinderilor ISD

Evoluția soldului ISD în perioada 2012-2021

15
 Principalele corporaţii transnaţionale şi rolul lor în economia
naţională
În lei, valoarea companiilor din topul celor mai valoroase companii a crescut cu
49%, într-un an marcat de pandemia de COVID-19 care a lovit în plin unele
businessuri, dar a favorizat dezvoltarea altora.
În clasament există zece companii nou-intrate, care au fost evaluate la peste 1,4
mld. lei (291 mld. euro) fiecare. Pragul de intrare în top 100 a crescut la ediţia din
acest an de la 235 mil. euro în 2020.

16
 5.Avantajele şi dezavantajele Romaniei la aderarea la Uniunea
Europeană
Şansa istorică a României de modernizare prin alăturarea la UE trebuie judecată
şi prin prisma navoii de “adăpostire” faţă de incertitudinile şi volatilitatea din
spaţiul economic mondial.
Alăturarea României la UE presupune renunţarea la prerogativele naţionale în
materie de formulare şi aplicare de politici economice; dar această renunţare nu
este un simplu act de transfer de prerogative, deoarece priveşte capacitatea unei
economii de a-şi compatibiliza funcţionarea cu un alt spatiu (UE), fără costuri
excesive, de o parte şi de alta. Există un exemplu sui generis de extindere a UE,
care priveşte o fostă ţară comunistă şi care conţine multe lecţii - landurile estice ale
Germaniei unificate. Astăzi, la mai bine de un deceniu de la unificare şi după
transferuri de cca. 800 miliarde euro, şomajul în aceste landuri rămâne în
apropierea a 20%, iar stagnarea economică este o constantă a anilor din urmă.
Având în vedere că fluxul exporturilor şi importurilor României, cu UE, la această
dată variază între 60-65%, respectiv 50-55% din total, cifrele fiind comparabile cu
ponderea comerţului intra-european al multora dintre statele UE, se poate spune că
cel puţin din punct de vedere economic - exceptând unele bariere netarifare pentru
agricultură şi câteva sectoare industriale protejate de UE – România este de facto
integrată în comerţul comunitar.
Datele statistice din ultimii ani indică o îmbunătăţire a gradului de acoperire a
importurilor prin exporturi pe relaţia UE. Orientarea comerţului către UE a fost
însoţită de o semnificativă creare de comerţ mai ales după semnarea Acordului de
Asociere în 1993.
Din 1957, Uniunea Europeană a realizat lucruri importante pentru cetățenii săi și
pentru întreaga lume:
 un continent în pace
 libertatea cetățenilor săi de a locui, studia sau lucra oriunde în UE
 cea mai mare piață unică din lume
 ajutor și asistență pentru dezvoltare, pentru milioane de oameni din întreaga
lume
 Piaţa Unică
 Fiecare lucrător din UE beneficiază de anumite drepturi minime în ceea ce
privește sănătatea și securitatea la locul de muncă egalitatea de șanse
protecție împotriva oricăror forme de discriminare și legislația munci
 UE a adoptat o poziție fermă pentru a proteja drepturile individuale și
informațiile cu caracter personal în legislația sa privind protecția datelor și a

17
 vieții private, pentru a ne garanta că avem cu toții un control mai mare
asupra datelor noastre cu caracter personal.
 Consumatorii din UE se pot simți în siguranță știind că își vor recupera banii
dacă vor returna produsele nedorite și vor primi o rambursare dacă se
confruntă în timpul călătoriilor cu întârzieri sau anulări care ar fi putut fi
evitate.

 Iar standardele pe care trebuie să le respecte produsele din magazinele din

UE sunt printre cele mai stricte din lume, atât în ceea ce privește calitatea,
cât și siguranța.

 Uniunea Europeană este cel mai mare bloc comercial din lume. Este cel mai
mare exportator de produse și servicii la nivel mondial și cea mai mare piață
de import pentru peste 100 de țări.
Liberul schimb între statele membre a fost unul dintre principiile care au stat
la baza creării UE. Acesta este posibil datorită pieței unice. În afara frontierelor
sale, Uniunea este hotărâtă să continue eforturile și în direcția liberalizării
comerțului mondial.
 UE a elaborat unele dintre cele mai stricte standarde de mediu din lume.
Politica UE urmărește să reducă la minimum riscurile pentru climă, sănătate
și biodiversitate.
 Acționând la unison, cele 27 de state membre ale UE se pot face mai bine
auzite pe scena mondială. Împreună, instituțiile UE și guvernele naționale
sunt principalul donator mondial de asistență pentru dezvoltare și lucrează
împreună pentru promovarea bunei guvernanțe, combaterea foametei și
conservarea resurselor naturale.
 Uniunea Europeană oferă asistență țărilor și comunităților din Europa și din
restul lumii atunci când acestea se confruntă cu dezastre majore sau cu
urgențe umanitare. Alături de statele sale membre, UE este cel mai mare
donator de ajutor umanitar din lume. În fiecare an, UE oferă alimente,
adăpost, protecție, asistență medicală și apă curată pentru peste 120 de
milioane de victime ale dezastrelor și conflictelor din peste 80 de țări.
 Tratatul privind Uniunea Europeană le oferă cetățenilor și rezidenților legali
ai UE o gamă largă de drepturi, consfințite prin legislația UE din multe
domenii.
 Carta drepturilor fundamentale. Carta reunește toate drepturile personale,
civice, politice, economice și sociale de care se bucură cetățenii UE.

18
 Dezavantaje
Unul dintre principalele dezavantaje cu care ar veni aderarea este posibilitatea
creșterii criminalității. Mai exact, odată cu eliminarea controalelor de la frontiere,
posibilitatea creșterii traficului de ființe umane este foarte crescută. În plus, ar
putea crește și numărul de imigranți care să încerce să pătrundă în spațiul Schengen
prin România.
În ceea ce priveşte dezavantajele, se vorbeşte mult despre costurile pe care vor
trebui să le plătească diverşi agenţi economici, în special cei de mediu, pentru a se
alinia la standardele de mediu cerute de Comisia Europeană. În general,
dezavantajele integrării ţin de costurile pe care le va suporta atât statul, cât şi
cetăţenii în parte. Este vorba despre costurile publice, care vor fi acoperite din
bugetul de stat, costurile private, care vor fi suportate de întreprinderi, societăţi,
agenţi economici, dar şi costuri individuale. Acestea din urmă vor fi plătite de
fiecare cetăţean pentru diverse reforme.

Integrarea europeană este cel mai bun mod de a transforma o ţara intr-o ţara bine
consolidată. Un viitor european înseamnă mai multe locuri de muncă şi salarii mai
bune; comerţ mai extins şi investiţii sporite; şi nu în ultimă instanţă un sprijin în
consolidarea respectării drepturilor omului şi în promovarea libertăţii de circulaţie
a cetăţenilor noştri. Schimbările respective necesită timp şi eforturi, dar acestea nu
implică ostilitate sau exclusivitate faţă de alţi parteneri.
Stimularea creșterii economice, accesarea fondurilor europene şi accelerarea
ritmului de absorbţie al acestora, măsuri ferme de combatere a risipei în utilizarea
banului public, eficientizarea cheltuielilor, reducerea deficitului bugetar pe
orizontul de referință, asigurarea securităţii sociale reprezintă priorităţi ale
construcţiei bugetare pe anul 2021 şi perspectiva 2022-2023.

19
 Concluzie
Economia mondială contemporană se caracterizează prin intensificarea
procesului de globalizare. Acest fenomen este o realitate a zilelor noastre. El are la
bază doi factori importanţi: unul - de natură tehnologică, constând în progresul
tehnico-ştiinţific rapid care se înregistrează în domeniul tehnologiilor de vârf, şi în
primul rând al informaticii, care a făcut posibilă creşterea fără precedent a vitezei
şi a sferei de circulaţie a informaţiei, realizarea rapidă a contactului nemijlocit
dintre oamenii de afaceri, în primul rând (din sectorul producţiei, al comerţului, al
băncilor şi finanţelor), dar şi dintre alte tipuri de utilizatori, din orice colţ al lumii;
celălalt - de natură economică, materializat prin dispariţia progresivă a barierelor
din calea liberei circulaţii a bunurilor, serviciilor, tehnologiei şi capitalului la scară
planetară. Ambii factori duc la scăderea continuă a importanţei economice a
graniţelor politice naţionale, favorizând o intensificare fără precedent a relaţiilor şi
a interacţiunilor economice dintre state până la un punct în care diferenţa dintre
tranzacţiile efectuate pe piaţa internă şi cele efectuate pe piaţa internaţională devine
nesemnificativă sau chiar se estompează.
Principalii actori ai globalizării sunt societăţile transnaţionale, respectiv marile
firme (în majoritate din ţările occidentale), care şi-au extins activitatea economico-
financiară dincolo de graniţele ţării de origine, devenind principalii agenţi
economici din economia mondială contemporană. Ele există şi acţionează în toate
sectoarele de activitate: industrie, agricultură, bănci, asigurări, publicitate, turism
etc., deţinând poziţii importante, de control, în sectoarele respective.
Multe dintre societăţile transnaţionale au ajuns într-un timp relativ scurt să
concentreze o forţă economică mai mare decât a unor state, având, prin urmare, un
cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte direcţia, amploarea şi gradul de
complexitate al dezvoltării relaţiilor economice internaţionale în ansamblul lor şi
incidenţa lor asupra dezvoltării economiilor naţionale.
Societăţile transnaţionale sunt iniţiatorii şi organizatorii producţiei internaţionale,
generatorii investiţiilor străine directe, care pot juca un rol important în
completarea eforturilor de dezvoltare şi progres ale firmelor naţionale din ţările
gazdă, prin pachetul de resurse pe are le asigură (capital, tehnologie, acces la pieţe,
abilităţi şi cunoştinţe tehnice, profesionale şi manageriale avansate).
Procesul de globalizare intensifică nevoia de dezvoltare economică, care rămâne
o cerinţă globală cu caracter de urgenţă. Deşi multe ţări au realizat creşteri
substanţiale ale venitului naţional, peste un miliard de locuitori ai planetei din peste
o sută de ţări continuă să trăiască în sărăcie. Inegalităţile economice în interiorul
ţărilor rămân considerabile şi sunt puţine speranţe de convergenţă a nivelurilor
veniturilor din diversele ţări ale lumii. În realitate, o serie de ţări în curs de
dezvoltare se confruntă cu riscul crescând al marginaliză

20
Bibliografie

www.unctad.org
www.europa.eu
www.worldbank.org
https://www.eesc.europa.eu/
https://ccib.ro/
https://www.zf.ro/
http://www.consiliulconcurentei.ro/

21