PROGRAM DE STUDII:

CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF

PROIECT LA MACROECONOMIE

Analiza comparativă a consumului și economisirii în

Germania și Muntenegru

An universitar: 2021-2022
 CONSUMUL ȘI ECONOMISIREA ÎN
MUNTENEGRU

Guvernul Muntenegrului a inserat diplomația economică în prioritățile

sale de lucru pentru 2021, recunoscând importanța atragerii investițiilor străine și
promovării intereselor economice la nivel internațional.
Datoria totală a Guvernului Central (nu sunt incluse depozitele) la 30
iunie 2021 a fost de 4.079,24 milioane euro sau 83,05% din PIB.
Datoria totală a guvernului central, inclusiv depozitele, la 30 iunie 2021 a
fost de 3.650,43 milioane euro sau 74,32 % din PIB.
Datoria externă a fost de 3.652,60 milioane euro sau 74,37% din PIB, în
timp ce datoria internă a fost de 426,63milioane euro sau 8,69% din PIB.
La 30 iunie 2021, depozitele erau de 428,81 milioane euro inclusiv
38.447 uncii de aur (cantitatea de aur a fost de 57,26 milioane EUR) sau 8,73 % din
PIB.
 În al doilea trimestru al anului 2021, datoria a scăzut comparativ cu
primul trimestru al anului 2021, în principal din cauza rambursării bonurilor de
trezorerie în sumă de 15 milioane euro.
Pe parcursul trimestrului II a fost trasă suma totală de 55,62 milioane
euro, din care 15,235 milioane euro (18,11 milioane USD) este legată de retragerea
fondurilor de credit pentru construirea tronsonului prioritar Smokovac – Uvač –
Mateševo. Pentru alte proiecte de infrastructură și dezvoltare, pentru nevoile de
construcție de drumuri, alimentare cu apă, eficiență energetică, locuințe sociale,
agricole, dezvoltarea, procurarea echipamentului militar și similar, suma de 10,39
milioane euro a fost retrasă.
Pe parcursul celui de-al doilea trimestru al anului 2021, nu au existat
acorduri de creditare.
Pe parcursul trimestrului II al anului 2021, rambursarea principalului
datoriei Guvernului Central a fost în valoare totală de 64,19 milioane euro, din care
28,04 milioane euro se refereau la rambursarea datoriilor față de rezidenți.
Rambursarea datoriilor către nerezidenți a fost de 36,15 milioane euro.
Interesul a fost rambursat în valoare totală de 34,75 milioane euro, din
care 6,5 milioane euro se referă la rambursare de dobândă pentru rezidenți, în timp
ce 28,24 milioane euro au fost plătiți nerezidenților.
 Activitățile sunt îndreptate spre creșterea competitivității, a mediului
investițional și a cooperării cu comunitatea de afaceri. Mediul de afaceri este în
continuă îmbunătățire, facilitând desfășurarea mai ușoară a operațiunilor de
afaceri pentru întreprinderile mici și mijlocii și întărirea spiritului antreprenorial.
Se creează un climat favorabil afacerilor, stabilind condiții prealabile care ar avea
ca rezultat dezvoltarea unei industrii moderne muntenegrene.
Se urmărește planificarea strategică a dezvoltării turismului în țara
muntenegreană, dezvoltând un produs turistic durabil, verde, inteligent și incluziv
pe tot parcursul anului, în conformitate cu tendințele moderne.
 Economia Muntenegrului este în tranziție la sistemul de piață liberă.
Aproximativ 90% din companiile de stat din Muntenegru au fost privatizate, inclusiv
100% din activitățile bancare, telecomunicații și distribuție de petrol. Turismul, care
reprezintă mai mult de 20% din PIB, aduce în fiecare an de 3 ori mai mulți vizitatori
decât populația totală a acestei țări. Muntenegru derulează modernizări majore ale
rețelelor rutiere și feroviare și posibile extinderi ale sistemului său de transport
aerian.
Muntenegru folosește Euro ca monedă internă, deși nu este un membru oficial
al zonei euro. În ianuarie 2007, Muntenegru a aderat la Banca Mondială și FMI, iar
în decembrie 2011, la OMC. Muntenegru a început negocierile pentru aderarea la UE
în 2012, după ce a îndeplinit condițiile stabilite de Consiliul European, care a
solicitat Muntenegrului să ia măsuri pentru a combate corupția și criminalitatea
organizată.

Guvernul recunoaște necesitatea eliminării impedimentelor din economie

pentru ca aceasta sa rămână competitivă și deschisă investitorilor străini. Investițiile
directe străine nete în 2017 au fost de 848 de milioane de dolari, iar investițiile pe
cap de locuitor sunt dintre cele mai ridicate din Europa, datorită unei cote scăzute a
impozitului pe profit. Cei mai mari investitori străini din Muntenegru în 2017 au fost
Norvegia, Rusia, Italia, Azerbaidjan și Ungaria.
Cooperarea economică reprezintă un segment important a relațiilor bilaterale,
deși schimburile comerciale oferă un potenţial larg de dezvoltare.
 Soldul bugetar al PIB în raport cu PIB 2026
Statistica arată soldul bugetar al Muntenegrului în raport cu PIB-ul între
2006 și 2020, cu proiecție până în 2026. În 2020, deficitul bugetar al
Muntenegrului s-a ridicat la aproximativ 10,92% din PIB.
Soldul bugetar (Muntenegru) în raport cu PIB în perioada 2016-2026
Anul Soldul bugetar în raport cu PIB

2020 -10,92%
2017 -6,81%
2018 -6,21%
2016 -6,18%
2021 -4,98%
2022 -2,52%
2023 -2,12%
2024 -2,03%
2025 -1,85%
2019 -1,77%
2026 -1,75%
 Raportul dintre cheltuielile guvernamentale și produsul intern brut în Muntenegru
2026

În 2020, cheltuielile guvernamentale din Muntenegru s-au ridicat la

aproximativ 54,25% din produsul intern brut al țării.
Cheltuielile guvernamentale în raport cu PIB în perioada 2016-2020
Anul Raportul cheltuieli
guvernamentale/PIB
2026 43.65%
2025 43,79%
2024 44,01%
2023 44,12%
2022 45,01%
2021 48,31%
2020 54,25%
2019 43,97%
2018 47,19%
2017 47,09%
2016 47,52%
 Ponderea în PIB-ul global ajustată pentru paritatea puterii de cumpărare în 2026
Muntenegru
În 2020, ponderea Muntenegrului în produsul intern brut global ajustat pentru
paritatea puterii de cumpărare s-a ridicat la aproximativ 0,01 la sută.
Ponderea PIB ajustată puterii de cumpărare în perioada 2016-2026
Anul Ponderea PIB ajustată puterii
de cumpărare
2026 0,01%
2025 0,01%
2024 0,01%
2023 0,01%
2022 0,01%
2021 0,01%
2020 0,01%
2019 0,01%
2018 0,01%
2017 0,01%
2016 0,01%
CONSUMUL ȘI ECONOMISIREA ÎN GERMANIA

Date statistice privind economia Germanie-2021

PIB pe cap de locuitor 35.290 €
Rata inflației 3,2%
Rata șomaj 3,7%
Datoria publica brută 69,3% din PIB
Deficit bugetar -3,7% din PIB

În 2020, cele mai importante sectoare ale economiei Germaniei erau:

• industria (23,4 %);
• administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (19,4 %)
• comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile, serviciile de cazare și
alimentație publică (15,8 %).
 Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, a frânat la sfârşitul anu­
lui trecut, constrânsă de blocajele de la nivelul lanţurilor de apro­vi­zio­na­re
mondiale, creşterea puternică a pre­ţu­rilor materiilor prime.
Cu dependenţa sa masivă de comerţul mondial şi rolul vital pe care-l
joacă în lanţurile mondiale de aprovizionare, economia germană a devenit un
barometru pentru un număr de probleme la nivel mondial, inclusiv creşterea
preţurilor energiei şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare.
Germania suferă de pe urma dependenţei de exporturi, care susţin apro­
ximativ 30% din locurile de muncă locale, de aproximativ patru ori mai mult decât
în SUA. Producătorii săi se confruntă cu penurii de com­ponente şi forţă de muncă,
dar şi cu preţuri în creştere dramatic la energie.
Cu toate astea, economiştii se aşteaptă ca aceasta să-şi revină în forţă în a
doua parte a acestui an, temându-se însă că dacă problemele legate de pandemie şi
lanţurile de aprovizionare vor persista, ţara ar putea aluneca în recesiune.
 Bugetele guvernamentale au înregistrat un deficit financiar de 153,9
miliarde de euro la sfârșitul anului 2021. Acesta a fost chiar cu puțin mai mult decât
în ​2020 (145,2 miliarde de euro) și al doilea cel mai mare deficit de la reunificarea
Germaniei. Deficitul administrației centrale a crescut substanțial la 155,3 miliarde
de euro în 2021, ceea ce a fost chiar puțin mai mare decât deficitul administrației
publice în ansamblu. Administrația locală a înregistrat chiar și un mic excedent de
3,1 miliarde de euro la sfârșitul anului financiar.
 PIB-ul în primul trimestru din 2022 a crescut cu un preț ajustat cu 4,0%
față de primul trimestru din 2021, trimestrul în care economia germană a fost
afectată de consecințele celui de-al doilea val al pandemiei de Covid-19. Creșterea
PIB a fost de 3,7% după ajustarea pentru efectele de preț și calendar. PIB-ul în
primul trimestru al anului 2022 a fost cu 0,9% mai mic (preț, ajustat sezonier și
calendaristic) decât în ​trimestrul al patrulea din 2019, trimestrul dinaintea crizei
Covid-19.

Efectele pandemiei de Covid-19 s-au resimțit și în Germania, stat

puternic dezvoltat, mai ales în comportamentul de consum al gospodăriilor. Astfel,
cheltuielile de consum final au înregistrat o scădere în 2020 cu 5% față de anul
precedent.
 Evoluția cheltuielilor gospodăriilor în perioada 2019-2020

Anul 2019 Anul 2020

Alimente, băuturi, tutun 356 € 387 €
Îmbrăcăminte și încălțăminte 106 € 93 €
Chirii, utilități, întrețineri 1.031 € 1.083 €
Sănătate 104 € 107 €
Transport 351 € 325 €
Servicii poștale și de telecomunicații 65 € 67 €

Recreere, divertisment, cultură 284 € 239 €

Educație 21 € 15 €
Restaurante, hotel 157 € 102 €
Diverse bunuri și servicii 98 € 89 €
TOTAL 2.574 € 2.507 €
 Indicele prețurilor de consum, aprilie 2022
+7,4% față de aceeași lună a anului trecut +0,8% față de luna precedentă

Rata inflației în Germania – măsurată ca modificarea indicelui prețurilor

de consum (IPC) față de aceeași lună a anului trecut – a fost de +7,4% în aprilie
2022. „Rata inflației a atins un nou maxim în Germania reunificată pentru a doua
lună consecutiv”, spune dr. Georg Thiel, președintele Oficiului Federal de Statistică
(Destatis). În martie 2022, rata inflației a crescut la 7,3%, în principal ca urmare a
creșterii prețurilor la produsele energetice. Creșterile peste medie ale prețurilor la
alimente în aprilie 2022 sunt izbitoare. Efectele războiului din Ucraina devin din ce
în ce mai vizibile aici. După cum raportează și Oficiul Federal de Statistică,
prețurile de consum au crescut cu 0,8% față de martie 2022.
Economisirea

"Dobânda mică și negativă au ajuns în cele din urmă în mijlocul

societății", a afirmat președintele Asociației Băncilor Germane de Economii
(DSGV), Georg Fahrenschon. "Scăderea dobânzilor şi efectelor acestora duce la
probleme tot mai mari". BCE a redus rata dobânzii cheie la zero. De asemenea,
băncilor comerciale li se cere o rată negativă a dobânzii de 0,4 la sută, atunci când
"parchează" bani peste noapte la Banca Centrală. Astfel, BCE dorește să stimuleze
creditarea și economia în zona euro.
 Cum mulți germani preţuiesc mai mult siguranţa decât randamentul, ţin
sume mari de bani în conturi cu o rată a dobânzii de zero.
 57% dintre clienții băncilor, pun siguranța pe primul loc
 22% aleg economiile, chiar dacă reprezintă un risc.
Tendințele se îndreaptă către siguranța locuinței proprii. Aproape 60%
dintre germani sunt convinși că deţinerea unui apartament sau a unei case este cea
mai potrivită metodă pentru sporirea prosperităţii. Comparația pe termen lung
relevă şi mai evident înclinaţia către proprietăţi imobiliare.
 ANALIZA COMPARATIVĂ A CONSUMULUI ȘI
ECONOMISIRII ÎN GERMANIA ȘI
MUNTENEGRU

Putem spune că cele 2 state sunt la poluri opuse, Germania fiind una
dintre cele mai dezvoltate țări, în timp ce nivelul de trai în Muntenegru este mult
mai scazut, fapt cauzat de economia slabă. Cu toate acestea, Muntenegru încearcă
să adopte standardele europene, iar aceasta s-a concretizat în 2022 într-o creștere
rapidă a salariilor și implicit a costului vieții.

Indicator (2021) Germania Muntenegru

PIB pe cap de locuitor 35.290 € 8.724 €
Salariu minim 1.621 € 532 €
Deficit bugetar -3,7% din PIB -10.94% din PIB
Datoria publică 69,3% din PIB 107,35% din PIB
Rata șomajului 3,7% 19,8%
 BIBLIOGRAFIE

• https://www.gov.me/en/article/economic-diplomacy
• https://wapi.gov.me/download-preview/e67fbe4c-5e40-47fa-8de8-f86102c069c5
?version=1.0

• https://www.gov.me/en/organizational-units
• www.statista.com
• https://
european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/germany
_ro
• https://ec.europa.eu/eurostat/cache/countryfacts/#
• https://
www.destatis.de/EN/Themes/Society-Environment/Income-Consumption-Living
-Conditions/Consumption-Expenditure/Tables/private-consumption-d-lwr.html
• https://www.dw.com/en/top-stories/s-9097