UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-516345
www.ub.ro; e-mail: stiinteec@ub.ro

PROGRAM DE STUDII: MARKETING

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID

PROIECT LA MACROECONOMIE

ANALIZA COMPARATIVĂ A CONSUMULUI ȘI A ECONOMISIRII ÎN

ROMANIA SI SUA

Studenți:
Mandache Ionut Marius

Grupa:45ID11

An universitar: 2022-2023
 CUPRINS

Consumul și economisirea în ROMANIA pag 3-7

Consumul și economisirea în SUA pag 8-10
Analiza comparativă a consumului și economisirii în pag -10
ROMANIA și în SUA
BIBLIOGRAFIE pag 11

2
 CONSUMUL SI ECONOMISIREA IN ROMANIA

Economisirea este sacrificiul unui consum prezent pentru un consum viitor mai mare. În
absența economisirii, nu putem vorbi de acumulare de capital, de investiții sofisticate și
complexe în creștere și nici de dezvoltare economică și socială. Nivelul economisirii într-o
societate influențează direct costul capitalului (dobânda): când economisirile interne sunt rare,
capitalul este rar, dobânda are o tendință naturală de creștere, investițiile sunt inhibate,
sistemul economic generează mai puține locuri de muncă etc.
În continuare, vom prezenta evoluția acestui indicator. Pe termen lung, contribuția
economisirilor la formarea PIB în România este în creștere. Creșterea nu este însă
semnificativă (de la 18.6% în 1995 la doar 22.3% în 2017), ceea ce ne permite să
concluzionăm că economia românească rămâne, mai degrabă, concentrată pe consum nu pe
economisire / investiții (Fig. 1)

Figura 1. Evoluția economisirilor în sectorul financiar-bancar românesc. Sursa: Banca

Mondială, https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDS.TOTL.ZS
Pentru a avea termen de comparație, trebuie să precizăm că rata economisirii în Uniunea
Europeană a fost multă vreme peste cea din România (Fig. 2.). Din Fig. 2 se mai poate
observa și faptul că integrarea europeană a modificat în bine rata economisirilor și că asistăm
la un proces de convergență evident. România se aliniază tot mai mult în tiparul unei țări
emergente în privința ratei economisirilor.

3
anca Mondială, https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDS.TOTL.ZS
Un aspect mai puțin pozitiv este că rata economisirilor la noi este mult sub cea a țărilor cu
venituri scăzute/ medii și mai degrabă apropiată de cea a țărilor dezvoltate (Fig. 3). Aceasta
este o problemă deoarece țările dezvoltate sunt, în prezent, mai degrabă dependente de
consum și mai puțin de economisire. În plus, nu putem să nu remarcăm și faptul că aceasta
este o tendință pe termen lung.

Figura 3. Evoluția economisirii de capital în sectorul bancar (România vs. țările dezvoltate și
cele în curs de dezvoltare). Sursa datelor: Banca Mondială,
https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDS.TOTL.ZS
Relevantă este și analiza situației în Polonia, stat comparabil cu România prin prisma
dimensiunii, vecinătății în regiune și trecutului similar (Fig. 4). Polonezii au economisit
perioade îndelungate mult mai mult decât au făcut-o românii. Perioada în care raportul
economisiri – PIB s-a îmbunătățit la noi, din păcate, coincide cu perioada în care PIB-ul a
scăzut foarte mult. Ceea ce înseamnă că nu vorbim de o dinamică mai accelerată a
economisirilor, ci doar de faptul că ele au crescut ceva mai mult decât PIB-ul țării și că
dinamica suprapusă a celor două variabile macroeconomice a fost ușor în favoarea României.
În prezent, cele două țări au nivele apropiate ale ratei de economisire

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire

ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro.
Rata de economisire a consemnat în 2020 o creștere record, media primelor nouă luni fiind de
16,9%, față de 14,8% în aceeași perioadă din 2019.
După ce în trimestrul al doilea aceasta a atins nivelul de 18%, în toamnă s-a stabilizat la
16,2%, ușor sub media zonei euro, de 17,3% în aceeași perioadă.

4
Datele nu sunt însă 100% comparabile deoarece Eurostat folosește o metodologie ușor diferită
față de cea folosită în această analiză, care s-a bazat pe datele INS, colectate diferit.

Deși distanța dintre rata medie de economisire din statele din Vestul UE și cea de la nivel
local a început să se estompeze chiar și în 2019, capacitatea mult mai limitată a românilor de a
economisi a fost puternic evidențiată de trimestrul al doilea din 2020. Atunci, media
economiilor cetățenilor din statele dezvoltate ale Europei a atins aproape 25%, cu 6,6 puncte
procentuale peste media economiilor din România.
Diferența a scăzut la 1,1 puncte procentuale trimestrul al treilea, odată cu dezmorțirea
consumului european.
Alimente pe plus, haine și recreere pe minus
Economiile realizate de români în 2020 au rezultat, în principal, din scăderea cheltuielilor
aferente activităților restricționate în contextul crizei sanitare: călătorii, recreere, restaurante,
dar și îmbrăcăminte sau transport (o consecință a telemuncii). Pe de altă parte, pandemia a dus
și la o creștere a ponderii cheltuielilor pentru alimente, băuturi alcoolice și tutun, mobilă,
sănătate și echipamente IT&C.

5
Ca pondere în totalul cheltuielilor de consum, categorii precum îmbrăcăminte și încălțăminte,
transport, recreere sport și cultură și hoteluri, cafenele și restaurate au înregistrat scăderi pe
parcursul primelor nouă luni din 2020.
Pe de altă parte, cheltuielile aferente alimentelor au înregistrat cea mai însemnată creștere, cu
un vârf de 37,7% în ponderea cheltuielilor de consum în trimestrul al doilea al anului trecut.
Ponderi importante, de 5,9% în T3 2020 față de 4,7% la începutul lui 2019, au avut-o și
cheltuielile pentru informații și telecomunicații (IT&C).
Structura altor tipuri de cheltuieli, cum ar fi cele pentru investiții, nu pare să fi fost
semnificativ afectată de pandemie, scăderile fiind marginale față de 2019. Ca procente,
aceasta se situa la nivelul trimestrul trei al anului trecut la 0,7% din cheltuielile unei
gospodării, echivalentul a 32,7 lei pe lună.

Creşterea economică bazată pe consum, aşa cum este în România, este de multe ori criticată,
însă consumul este, la urma urmei, scopul activităţii economice, aşa cum spun economiştii, iar
expansiunea sa este un semn de bunăstare. Într-o economie ca a României este însă de
preferat ca investiţiile să joace un rol mai important, pentru că cererea internă de produse ca
urmare a majorării consumului nu este acoperită de producţie şi atunci se creează deficit
comercial – importurile cresc la un ritm superior creşterii exporturilor.
„Scopul oricărei producţii este consumul final. De asta se face producţie, că o persoană să
cumpere acest bun sau serviciu. Undeva la 60% din PIB este consum privat. Orice investiţie
tot cu gândul la consum se face”, mai spune Codirlaşu.
Consumul total, coloana vertebrală a economiei româneşti, înseamnă circa 80% din PIB pe
elemente de cheltuieli. Consumul privat, care cuprinde achiziţia privată de mărfuri, dar şi
autoconsumul sau piaţa ţărănească, înseamnă circa 62% din economie. Potrivit datelor de la
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), consumul a adus 5,2 puncte procentuale
din creşterea economică de 7% din 2021, estimată de guvern.
Primele date – datele semnal - privind evoluţia economiei în ultimul trimestru din 2021 şi
cele aferente întregului an vor fi publicate de Statistică la jumătatea lunii februarie. Datele
privind consumul la 11 luni din 2021, cele mai recente, indică creşteri pe toate palierele
pentru componenta de consum din PIB. Creşterea este, însă, faţă de 2020, an în care
consumul, per ansamblu, s-a restrâns, mai ales din cauza evoluţiei serviciilor, care s-au
prăbuşit din cauza lockdowului şi, mai apoi, din cauza restricţiilor.
Astfel, la 11 luni din 2021 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai bun indicator
pentru consumul privat, a crescut cu peste 10%. În aceeaşi vreme, comerţul cu autovehicule a
crescut cu 25%, iar cifra de afaceri din comerţul en-gros a crescut cu 22%.

„Ce determină consumul sunt veniturile, iar veniturile nominale au crescut. Inflaţia a fost mai
mare. Va continuă să crească, economia creşte în termeni reali, dar cu nişte rate mai mici,

6
pentru că în termeni reali salariu nu creşte. Că cifră de afaceri din comerţ vom vedea în
continuare creştere, că urmare a inflaţiei.”

În ceea ce priveşte serviciile, creşterile sunt de 42% pentru servicii de piaţă prestate populaţiei
faţă de primele 11 luni din anul anterior. În 2020 însă serviciile prestate populaţiei se
prăbuşeau cu 36% ca urmare a restricţiilor de circulaţie. Ca urmare a căderii din 2020, la 11
luni din 2021 toate serviciile de piaţă prestate populaţiei înregistrează creşteri bune. De
exemplu, partea de HoReCa are un plus de 45%, jocurile de noroc de 42% şi agenţiile
turistice de 33%, pe serie brută.

„Aici este şi efectul de baza. Serviciile au fost puternic lovite în timpul valurilor, când s-au
luat măsuri de distanţare. Cererea a fost mai scăzută în timpul acestor valuri şi acum avem
efectul de baza pe servicii”, mai spune Codirlaşu.

CONSUM SI ECONOMISIRE IN SUA

7
Rata de economisire din SUA, exprimată drept procentulul din venitul disponibil pe care îl
pun deoparte cetățenii, a sărit la 33% în aprilie, față de circa 8% în mod obișnuit, relatează
CNN.
Rata de economisire a înregistrat o creștere și în martie, la circa 13% din venitul disponibil,
potrivit datelor publicate de Biroul American de Analiză Economică. Procentul din aprilie
este cel mai ridicat de la lansarea acestui set de date, în 1959.
Acumularea de cash reprezintă un răspuns față de incertitudinile legate de evoluția pandemiei,
care i-a determinat pe mulți americani să își regândească finanțele personale și să evite o serie
de cheltuieli, a comentat Ken Tumin, expert în banking la DepositAccounts, un site de analiză
și comparare a dobânzilor bancare.

Cheltuielile de consum din SUA s-au răcit în decembrie, în condițiile în care inflația ridicată
și ratele dobânzilor în creștere i-au determinat pe consumatori să țină de buzunare în timpul
sărbătorilor, scrie Financial Times.
Consumul personal a scăzut cu 0,2% în decembrie, de la o scădere revizuită de 0,1% în
noiembrie, potrivit datelor Departamentului de Comerț, ratând așteptările economiștilor
pentru un declin de 0,1%. Cheltuielile personale ajustate în funcție de inflație au scăzut cu 0,3
la sută în decembrie.
Creșterea veniturilor personale a încetinit la 0,2% în decembrie, corespunzând așteptărilor
economiștilor și după o creștere de 0,3% în luna precedentă.
Cifrele din noiembrie pentru consumul personal ajustat și neajustat, precum și pentru venitul
personal, au fost toate revizuite în scădere, sugerând un sfârșit de an 2022 mai lent pentru
consumatorul american. Acest lucru se potrivește cu datele recente care au arătat că vânzările
cu amănuntul au scăzut cel mai mult într-un an în decembrie.
Între timp, indicele prețurilor cheltuielilor de consum personal (PCE), care măsoară cât
plătesc consumatorii pentru bunuri și servicii, a crescut cu 0,1% de la o lună la alta, după ce a
crescut cu 0,1% în noiembrie. Rata anuală s-a temperat la 5% în decembrie, de la 5,5% în luna
precedentă.
Așa-numitul indice PCE de bază, care elimină costurile volatile ale alimentelor și energiei și
care este indicatorul preferat al Rezervei Federale pentru măsurarea inflației, a crescut cu
0,3% în decembrie, față de 0,2% în noiembrie. Rata anuală s-a temperat la 4,4% de la 4,7% în
noiembrie, corespunzând așteptărilor economiștilor.
nflaţia din Statele Unite a încheiat anul 2022 cu retragere modestă, preţurile de consum din
decembrie înregistrând cea mai mare încetinire lunară de la începutul pandemiei, a raportat
ieri Departamentul Muncii, citat de CNBC, informează News.ro.
Indicele preţurilor de consum (IPC), care măsoară costul unui coş larg de bunuri şi servicii, a
scăzut luna trecută cu 0,1%, în conformitate cu estimarea Dow Jones.
Aceasta a echivalat cu cea mai mare scădere de la o lună la o lună din aprilie 2020, când o
mare parte din ţară era în izolare pentru a combate Covid.
IPC general a crescut totuşi cu 6,5% faţă de un an în urmă, evidenţiind povara persistentă pe
care creşterea costului vieţii o exercită asupra gospodăriilor din SUA.
Cu toate acestea, aceasta a fost cea mai mică creştere anuală din octombrie 2021.
Excluzând preţurile volatile ale alimentelor şi energiei, IPC de bază a crescut cu 0,3%,
îndeplinind aşteptările. Preţurile de bază au crescut cu 5,7% faţă de un an în urmă, din nou în
conformitate cu aşteptările.

8
O scădere puternică a preţurilor benzinei a fost responsabilă pentru cea mai mare parte a
încetinirii lunare a inflaţiei. Preţurile la pompă au scăzut cu 9,4% faţă de noiembrie şi cu 1,5%
faţă de acum un an, după ce au depăşit 5 dolari pe galon la jumătatea anului 2022.
Preţul păcurei a scăzut cu 16,6% faţă de luna precedentă, contribuind, de asemenea, la o
scădere totală de 4,5% a indicelui energetic.
Preţurile alimentelor au crescut cu 0,3% în decembrie.

Potrivit anunțului Biroului de Statistică a Muncii, inflația în SUA a atins în martie cea mai
scăzută rată din ultimii aproape doi ani, indicele prețurilor de consum crescând cu 5%, în
scădere față de 6% în februarie.
După doi ani de creștere inflaționistă puternică, statistica privind rata inflației arată că
prețurile alimentelor se stabilizează, costurile cu facturile energetice continuă să scadă, iar
prețul mașinilor second-hand se diminuează, crescând optimismul privind evitarea intrării
celei mai mari economii a lumii în recesiune.
Totuși procesul dezinflaționist este lent, iar facturile legate de locuință cresc într-un ritm deloc
plăcut. Cu toate acestea, chiar și în acest doemeniu, o relaxare ar putea să nu fie prea departe,
scrie editorialistul de la The Globe.

Prețurile alimentelor au crescut în martie cu 8,6% față de aceași lună a anului trecut, rata
medie din ultimele 12 luni fiind de peste 10%. Față de luna anterioară, prețurile au rămas
practic neschimbate.
Costurile mărfurilor energetice au scăzut în termeni anuali cu 6,4%, inclusiv o ieftinire cu
17% a benzinei.
Prețurile vehiculelor SH, care au contribuit în mod semnificativ la inflație la începutul
ciclului, au scăzut cu 11% în ultimul an.
Așa-numitul Indice al Prețurilor de Bază, care exclude categoriile prețurilor volatile la
alimente și energie, a crescut cu 5,6% față de luna martie 2022, puțin mai mult decât în
februarie. Economiștii consideră IPC de bază o măsură mai bună a inflației.
În martie, față de februarue, rata inflației a crescut cu 0,1%, în scădere față de creșterea de
0,4% din februarie față de ianuarie, în timp ce IPC de bază a crescut cu 0,4%, în scădere de la
0,5%.
„Acest raport lasă puține îndoieli că procesul dezinflaționist se desfășoară”, a declarat
Gregory Daco, economist șef la EY-Parthenon, citat de The Globe.
Costurile cu locuința — cea mai mare componentă din coșul de consum în SUA – contând
pentru aproximativ o treime din indice — au crescut cu 8,2% pe parcursul ultimelor 12 luni,
compensând scăderea prețurilor la energie și a altor categorii. Fără a lua în calcul cheltuielile
cu locuința, IPC a crescut cu 3,4% în ultimul an, ceea ce subliniază cât de greu este să se
reducă inflația atunci când costurile pentru locuință rămân ridicate.
n ciuda tendințelor pozitive ale inflației, Fed este așteptată să crească rata de referință a
dobânzii cu un sfert de punct procentual, de la 5 până la 5,25%, când consiliul guvernatorilor
se va întruni la începutul lunii viitoare. Ar fi cea de-a zecea creștere consecutivă efectuată de
Fed începând din martie 2022, în efortul său de a combate inflația.
Dolarul se depreciază până la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, pe fondul temperării
inflației și posibilei amânări a creșterii dobânzii de către Fed, relatează Reuters.
Dolarul american a scăzut vineri la minimul unui an față de un coș de valute, în timp ce euro a
atins un vârf al ultimelor 12 luni, traderii crescându-și așteptările privind încheierea iminentă
a ciclului de majorare a dobânzii de referință de către Rezerva Federală din SUA, pe baza
semnalelor de temperare a inflației. .

9
Datele de la Departamentul Muncii din SUA au arătat joi că Indicele Prețurilor Industriale
(IPI) a scăzut luna trecută cel mai abrupt în aproape trei ani, anunțul venind la o zi după ce
datele privind inflația au indicat o moderare a creșterii prețurilor de consum.
Bancnota verde și-a continuat vineri deperecierea, iar indicele dolarului american, care
măsoară cotația monedei în comparație cu alte șase valute principale, a scăzut la 100,78,
minimumul ultimului an.
Cu penultima scădere de 0,15%, până la 100,82, dolarul se îndreaptă spre o scădere
săptămânală de peste 1%, cea mai abruptă scădere din luna ianuarie.

10
ANALIZA COMPARATIVA A CONSUMULUI SI ECONOMISIRE IN ROMANIA
SI SUA

SUA a repezentat si reprezinta pentru Romania o sursa de inspiratie ,cu toate ca de multe ori
am preluat de la ei doar aspectele negative si mai putin pe cele constructive.
SUA chiar daca au avut unele probleme legate de economisire si consum , raman un stat
puternic capabil sa si revina din orice situatie datorita ecomomiei puternice bazate atat pe
consum dar si pe investii si export. In Romania avem crestere de proasta calitate bazata mai
mult pe consum , fara prea multe investii , fara sprijin din partea statului fata firmele mici si
mijlocii , si bineinteles stam rau si la capitolul exporturi . O mare vina o are si perioada
socialista prin care am trecut , am devenit consumatori excesivi , pentru ca am fost privati de
multe drepturi si lucruri si inca nu ne am eliberat de mentalitatea impusa de regimul
comunism . Suntem campioni la capitolul CONSUM , facem risipa plecand de la alimente
pana la sursa de energie , petrol , poluare iar cel mai bun lucru care s a intamplat in perioada
comunista , fabrici si uzine , le am vandut/distrus pe toate . Avem multe corporatii in tara
noastra , care bineinteles sunt un lucru bun, pt ca ne stimuleaza economia , creaza locuri de
munca , infrastuctura si orecum ne educa si pe noi cetateni ai UE sa le preluam modul de
gandire .Dar exista si o parte mai putin buna, si anume capitalul in cea mai mare parte nu
ramne in Romania. Rata de ecomomisire la romani este foarte mica spre inexistenta , pt ca
inflatia nu ne permite acest lucru , nu avem acesta mentalitate in a economisi o parte din
venit . Faptul ca am aderat la UE si NATO reprezinta cele mai mari realizari ale Romaniei .

Ca si concluzie , avem nevoie de timp , sa ne revenim din vechea mentalitate care inca este
foarte prezenta , avem nevoie de generatii noi de tineri care sa gandesca diferit , liber , cu
simtul corectitudinii si al responsabilitatii . Sa intelegem ca democratia nu insemna ca facem
ce vrem si anume ca facem ceea ce TREBUIE .

11
BIBLIOGRAFIE

Eurostat
http://starea-natiunii.ro/

https://www.bursa.ro/
https://cursdeguvernare.ro/
https://www.zf.ro/

12