ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA ,, FINANȚE ’’

PORTOFOLIU
La disciplina Macroeconomie

Efectuat de:
Eleva grupei FB-221
Rotaru Luciana

Cordonator :
Aurelia Tomșa, dr., conf. univ.

Chișinău,2023

1.ANALIZA UNUI ARTICOL

Expert-Grup a prezentat ”Evoluția comerțului cu bunuri dintre Republica

Moldova și Uniunea Europeană în primii ani de funcționare a Zonei de
Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător” în cadrul celei de-a treia ședin
țe a Grupurilor de consultări interne dintre Republica Moldova și Uni
unea Europeană dedicate comerțului și dezvoltării durabile .
Conform autorului Alexandru Fala ”în primii ani de funcționare a Zonei de Liber Schimb Apr
ofundat și Cuprinzător (ZLSAC) comerțul Republicii Moldova cu UE a cunoscut o evoluție p
ozitivă’’. Deși, prețurile la export s-au redus, creșterea volumului fizic al exportului s-a accele
rat, iar în consecință valoarea livrărilor de bunuri către UE s-a majorat. Pe de altă parte, impor
tul a cunoscut o evoluție negativă. Acest fapt a fost influențat de creșterea modestă a volumul
ui fizic la importurile din UE și de reducerea prețurilor la import. Drept urmare raporturile co
merciale s-au îmbunătățit, iar în 2016 comparativ cu 2014 deficitul balanței comerciale cu UE
s-a înjumătățit.

2.ANALIZA CRIZEI PETROLULUI DIN 1973

Criza petrolului din 1973 este prima criză energetică cu care s-a confruntat lumea occidentală
după cel de-al Doilea Război Mondial. O creștere a prețului barilului de petrol de la $3 la $12
în doar câteva zile a forțat guvernele europene și cel al SUA să treacă la cele mai severe măsu
ri de economisire a energiei, care, deși au afectat viața cotidiană a milioane de oameni, în acel
ași timp au pus bazele avântului industriei energiei regenerabile.

Printre măsurile luate la scurt timp de la declanșarea crizei se numără sistarea iluminatulu
i stradal sau a unor edificii importante din orașele europene, raționalizarea consumului de
benzină sau îndemnul de a încălzi o singură cameră a locuinței în perioada de iarnă. Spre
exemplu, în Franța a fost introdusă prin lege obligativitatea de a reduce temperaturile din
încăperi la 20 de grade Celsius, începând cu anul 1974.

In urma acestei prime crize a petrolului, OPEC și-a pierdut o mare parte din influență, pr
oducția sa fiind depășită de alte state la fel de bogate în „aurul negru”. În același timp, Ar
abia Saudită și-a pierdut o mare parte din cota de piață, ceea ce a condus la creșterea prod
ucției pentru a duce prețurile în jos, lucru care s-a și întâmplat, nu înainte ca barilul de pe
trol să ajungă la $40 de dolari în 1979, ca mai apoi să scadă înapoi la $10 în perioada anil
or 1980.
3.ANALIZA INDICATORILOR MACROECONOMICI PENTRU ECONOMI
A REPUBLICII MOLDOVA.

Putem obseva ca Produsul Intern Brut (PIB), estimat pentru trimestrul I 20

22, a însumat 56,3 miliarde lei, prețuri curente (de piață). Comparativ cu trimestr
ul I 2021, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 1,1% pe seria brută și cu 1,0% pe

seria ajustată sezonier .

4.ANALIZA INDICATORILOR PIEȚEI MUNCII IN REPUBLICA MOLDO

VA

Piața muncii din Republica Moldova se află într-un proces de dezvoltare și trans
formare, ceea ce ne permite să constatăm că aceasta nu a atins gradul de maturit
ate care să-i asigure buna funcționalitate.

Numărul șomerilor, a fost de 27,7 mii, fiind în ușoară descreștere față de nivelu
l anului 2021 (28,2 mii). Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, car
e au constituit 59,0% din total șomeri, și persoanele din mediul urban – în propo
rție de 52,8%10.

Rata șomajului la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,1%, fiind, practic, la

nivelul anului 2021 (3,2%). Rata șomajului la bărbați a fost de 3,5%, la femei de
2,6%, în mediul urban – 3,6% și în mediul rural – 2,7%.
5.POLITICI ANTIINFLAȚIONISTE.
Lupta impotriva inflatiei trebuie sa fie o actiune de mare intindere, cotidiana si p
ermanenta. În cazul inflaţiei prin costuri una dintre măsurile posibile este control
ul preţurilor: Blocajul preturilor este o modalitate directa de lupta contra inflatiei
si consta in masuri de interzicere a majorarii preturilor pentru diverse bunuri si s
ervicii, de-a lungul unei perioade determinate. Aceasta masura consta intr-o acti
une directa si rapida comparativ cu alte masuri, dar eficacitatea pe termen lung e
ste scazuta. Cea mai importanta problema este cea a iesirii din starea de blocare
a preturilor, intrucat intervin, imediat, majorari semnificative ale acestora.
Riscul este cu atat mai mare cu cat perioada este mai indelungata. Blocarea pretu
rilor n-a permis niciodata diminuarea inflatiei ci a impiedicat extinderea ac
esteia intr-un mod necontrolat. În cazul inflaţiei prin salarii, contra-măsura reco
mandată este controlul salariilor. Se accepta fie reducerea salariilor fie reduc
erea timpului de lucru concomitent cu reducerea corespunzătoare a salariul
ui. Şi această măsură este utilă doar pe termen scurt, deoarece atât sindicat
ele cât şi salariaţii nu pot suporta perioade îndelungate în care să se reducă puter
ea de cumpărare. Reducerea cererii agregate este o altă măsură antiinflaţionistă c
e poate fi aplicată mai ales în cazul unei inflaţii provocate de şocuri ale cererii.
Acesată reducere a cererii agregate poate fi determinată direct fie prin reducerea
cheltuielilor publice, fie prin creşterea nivelului taxelor şi impozitelor, sau indir
ect prin creşterea ratei dobânzii, iar de aici reducerea cererii pentru investi
ţii şi implicit scăderea presiunii inflaţioniste. În acest caz principala problemă c
are apare este aceea a scăderii veniturilor, a investiţiilor, de aici creşterea ratei şo
majului şi la influenţarea negativă a creşterii economice viitoare. Acest tip de po
litica nu este utilizat, datorita caracterului sau inadaptat la situatiile in care inflati
a este insotita de o rata ridicata a somajului, iar pe de alta parte, datorita ineficac
itatii pe termen scurt si a impactului necontrolabil pe termen lung.
Politica monetară poate influenţa la rândul ei evoluţia inflaţiei. O politică monet
ară restrictivă va conduce la creşterea ratelor dobânzilor şi de aici la scăderea cer
erii. Scăderea cererii va determina scăderea presiunii inflaţioniste şi de aici redu
cerea creşterii preţurilor. O problemă deosebită în cadrul analizei inflaţiei o cons
tituie politica de indexare a salariilor. În multe ţări sindicatele au obţinut prin
negocieri posibilitatea de a include printre clauzele contractelor de muncă un
a privitoare la indexarea automată a salariilor în raport cu costul vieţii. Indexarea
tuturor salariilor este o măsură de reducere a inflaţiei în condiţiile în care creşter
ea salariilor este inferioară ratei inflaţiei. În plus, se elimină câştigurile negarant
ate sau pierderile ce rezultă din erorile de anticipare a ratei inflaţiei. Cele mai im
portante probleme sunt generate de faptul că, o reducere a productiviţăţii muncii
ar trebui să conducă la scăderea salariului real, ceea ce sindicatele nu vor accept
a, deci toate pierderile vor fi suportate de către patroni, ceea ce va conduce la sc
ăderea ofertei, deci o nouă presiune inflaţionistă.
6.ANALIZA STRUCTURII PIB-ULUI PENTRU ECONOMIA REPUBLICII
MOLDOVA.

Produsul Intern Brut – principalul agregat macroeconomic se elaborează în bază

anuală (în preţuri curente, prețurile medii ale anului precedent și în prețurile unu
i an de referință) și în bază trimestrială (în preţuri curente, prețurile medii ale an
ului curent, prețurile medii ale anului precedent și în prețurile unui an de referinț
ă). PIB în bază anuală se compilează prin 3 metode: resurselor, utilizărilor și ven
iturilor.
Structura economiei naționale nu s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu.
Modelul de creștere economică bazat pe consum și alimentat de remitențe scoate
în prim plan sectorul comerțului. Acest model stimulează și activitatea din sector
ul construcțiilor, sector ce crește continuu și care pare că are în continuare resurs
e de a menține același trend. De cealaltă parte, sectoare tradiționale cum ar fi ag
ricultura sau industria înregistrează evoluții modeste în condițiile în care rămân
vulnerabile la șocuri care nu depind neapărat de intențiile decidenților politici, și
anume condițiile climaterice în cazul agriculturii sau situația pe plan extern în ca
zul mai multor ramuri ale industriei.
7. DINAMICA DEFICITULUI BUGETAR IN ECONOMIA REPUBLICII MO
LDOVA.

Deficitul bugetului public al Moldovei in 2021 a constituit 1 mlrd. 778 mil. lei, s
au 2,5 % în raport cu PIB Ministrul Finanțelor a menționat, că conform datelor p
reliminare, la bugetul public naţional in anul 2021 au fost acumulate venituri în s
umă totală de 27 mlrd. 550,9 mil. lei, sau cu 4 mlrd. 033,2 mil. lei mai mult decâ
t în perioada similară a anului 2020. Faţă de sarcinile stabilite, încasările au înre
gistrat un nivel de 102,4 la sută. Din suma totală a veniturilor bugetului public n
aţional, veniturile fiscale au constituit 22 mlrd. 547,7 mil.lei, iar încasările nefisc
ale (inclusiv încasări din mijloace speciale şi fonduri speciale) au constituit 3 ml
rd. 009,3 mil. lei. Sarcinile stabilite pe perioada dată au fost îndeplinite la nivel d
e 103,8 la sută şi 105,0 la sută, respectiv. Comparativ cu perioada similară a anul
ui 2020, veniturile fiscale s-au majorat cu 3mlrd. 016,0 mil. lei, încasările nefisc
ale - cu 311,3 mil. lei. Pentru susţinerea bugetului şi pentru finanţarea proiectelo
r investiţionale din partea donatorilor externi şi investitorilor autohtoni au fost d
ebursate granturi în sumă de 1 mlrd. 993,9 mil. lei. Din suma totală a veniturilor
bugetului public naţional, 53,7 la sută (în 2020– 58,2 la sută) revine veniturilor a
dministrate de către Serviciul Fiscal de Stat şi 35,4 la sută (faţă de 32,8 la sută 2
020) –Serviciul Vamal. Faţă de perioada similară a anului 2020, in 2021 ritmuril
e încasărilor s-au majorat cu 8,2 la sută – la veniturile administrate de către Serv
iciul Fiscal de Stat şi cu 26.4 la sută – la veniturile administrate de către organel
e Serviciului Vamal. Sarcinile stabilite pentru acumularea veniturilor în bugetul
public naţional în aspectul teritorial pentru anul 2020 practic au fost îndeplinite
pe toate unităţile administrativ-teritoriale, cu excepţia raioanelor Floreşti, Glode
ni, Taraclia şi UTA Gagauzia. Respectiv cheltuielile bugetului public naţional in
2021 au constituit 29 mlrd. 328,9 mil. lei (94,3 la sută faţă de prevederile perioa
dei gestionare). Totodată, comparativ cu perioada similară a anului 2020, aceste
a sînt în creştere cu 1 mlrd. 974,6 mil.lei (7,2 la sută). Partea preponderentă a ch
eltuielilor publice – 73,0 la sută, au fost direcţionate pentru realizarea programel
or cu caracter social- cultural. Cheltuielile pentru domeniul economiei naţionale
au constituit 10,9 la sută din suma totala. Pentru apărare, menţinerea ordinii publ
ice şi securităţii naţionale a fost cheltuit 5,3 la sută din suma totală a surselor. Re
publica Moldova a încheiat anul2021 cu un deficit bugetar sub limita ţintei de de
ficit, de 3 596.0 milioane de lei, prevăzut în scrisoarea suplimentară la acordul în
cheiat cu Fondul Monetar Internaţional.

8. DINAMICA MASEI MONETARE IN REPUBLICA MOLDOVA.

Analizand figura putem usor observa dinamica masei monetare in decursul anilo
r 2007- 2015In perioada anilor 2007-2012masa monetara a inregistrat cresteri se
mnificative apoi in anul 2013, aceasta s-a redus considerabil . BNM a menținut i
nflația în intervalul țintă timp de doi ani. Ca răspuns la presiunile deflationiste di
n 2013, BNM a relaxat politica monetară, inclusiv prin permiterea unei deprecie
ri moderate. În februarie 2014 masa monetară și creditul acordat economiei s-au
majorat cu 26% şi respectiv 20%. Ca urmare, inflația a accelerat până la 4,6 la s
ută către sfârşitul anului 2013 şi 5,4 la sută către februarie 2014.Anul 2015 prezi
nta micsorari foarte mari.

În luna martie 2023, baza monetară s-a majorat cu 1 172,2 milioane lei (+1,6 la s
ută) față de luna precedentă și a constituit 74 409,4 milioane lei, fiind cu 26,9 la
sută mai mare față de perioada similară a anului precedent.
9.CONSTRUIREA CURBEI AD IN BAZA MODELULUI IS-LM.
10.BALANTA DE PLATI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA. DINAMICA
REZERVELOR VALUTARE.

Conform datelor preliminare, în anul 2022, soldul contului curent al balanței de

plăți a Republicii Moldova a înregistrat un deficit de 2 275,20 mil. USD, contul
de capital a consemnat intrări nete de 20,17 mil. USD, iar contul financiar s-a so
ldat cu intrări nete de capital în valoare de 2 357,17 mil. USD.

La 28 aprilie 2023, activele oficiale de rezervă au constituit 4 852,82 mil. dolari

SUA, în creștere cu 173,47 mil. dolari SUA în comparație cu 31 martie 2023, câ
nd acestea au însumat 4 679,35 mil. dolari SUA

Dinamica Rezervelor Valutare