ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.

2/2013

MĂSURI FISCALE LUATE ÎN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL CRIZEI

ECONOMICO-FINANCIARE

Ionica-Alexandra Rodocan,
Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
e-mail: alexandra_vara@yahoo.com
Rezumat
Viitorul oricărui stat modern este de neconceput fără un sistem fiscal performant prin randament şi
suportabilitate din partea contribuabililor. Finanţele unui stat sunt în strânsă legătură cu situaţia lui politică şi
socială, între finanţe şi regimul politic existând o puternica interdependenţă. Impozitele şi taxele asimilate pe de o
parte şi veniturile pe de altă parte sunt cele două coordonate principale care stimulează creaţia, civilizaţia şi
munca.
În ultimele două decenii, o mare parte a sistemelor fiscale ale ţărilor din cadrul Uniunii Europene au
suferit transformări semnificative, pe fondul adoptării unei noi accepţiuni pe plan fiscal. Crizele economice
mondiale, creşterea excesivă a gradului de complexitate a sistemelor fiscale, influenţa negativă pe care taxele şi
impozitele o aveau asupra creşterii economice reprezintă principalii factori care au determinat reformele fiscale.
Într-un context economic general, obiectivele de politică economică, grupate sub denumirea de pentagonul
macrostabilizării economice, urmăresc obţinerea creşterii economice, stabilitatea preţurilor, reducerea ratei
şomajului, finanţe publice sustenabile, un deficit de cont curent cât mai mic în raport cu PIB-ul sau chiar realizarea
unui excedent de cont curent. Atingerea simultană a acestor obiective este greu de realizat, chiar şi de către statele
dezvoltate economic. Deciziile de politică economică implică selectarea acelor obiective considerate prioritare
pentru un anumit moment, sacrificând celelalte obiective în favoarea celor alese.

Cuvinte cheie: măsuri fiscale, criza economică, impozite indirecte, venituri bugetare, taxa pe valoare adăugată.

1. Introducere

Actuala criză economică, considerată de economişti ca fiind cea mai mare după marea recesiune din
1930, s-a manifestat începând cu anul 2008. Ea a afectat toate ţările, atât cele dezvoltate, cât şi ţările emergente.
Un aspect pe care doresc să îl subliniez este acela legat de faptul că suntem contemporanii unor
transformări profunde atât din punct de vedere economic, social, militar, cultural şi de mediu, caracterizată prin
modificări ample. Ca orice criză şi aceasta tinde la rândul său să modifice paradigmele fundamentale în mediul
economic. Ceea ce se întâmplă acum este un efect al globalizării, pentru că însăşi criza economică, deşi pornită la
nivel naţional, a atins rapid dimensiuni planetare şi oarecum în oglindă, soluţiile pentru acest fenomen global au fost
căutate mai întâi la nivel naţional, inclusiv prin măsuri protecţioniste, o negare a normelor neoliberale.
Pentru România perioada 2007-2008 a fost una de supraîncălzire, datorată, în special aderării la Uniunea
Europeană în 2007. Începând cu ultimul trimestru al anului 2008, efectele crizei economice s-au resimţit şi în
România, economia înregistrând o creştere nesustenabilă de 7,3%, astfel, conducând la un deficit de cont curent de
aproximativ 11,6% din PIB. Dacă în anul 2007 s-a înregistrat o creştere a cererii interne ca urmare a intrărilor
mari de capital, în ultima parte a anului 2008 acestea au scăzut considerabil. Exporturile s-au diminuat, produsul
intern brut a scăzut cu două puncte procentuale, în perioada octombrie 2008 şi începutul anului 2009 a avut loc
o depreciere a leului faţă de euro cu 15 la sută. Problemele au apărut şi în domeniul bancar unde numărul
creditelor neperformante a început să crească, lichiditatea pe piaţa interbancară era redusă, iar accesul la sursele
externe de finanţare limitat [7].
La data de 4 mai 2009, România a încheiat un Acord Stand-By cu Fondul Monetar Internaţional, Banca
Mondială şi Uniunea Europeană. Valoarea acordului a fost de 11,443 miliarde DST (12,95 miliarde euro; 17,07
miliarde dolari SUA; 1110,77 procente din cota), suma care a fost obținută prin opt trageri.
În Scrisoarea de intenție şi Memorandumul tehnic de înțelegere din 9 septembrie 2009[8], România a
anunțat că deşi a aplicat programul anti-criză susținut de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Uniunea
Europeană, contracția activității economice a depăşit proiecțiile având la bază două cauze: mediul extern
nefavorabil şi reducerea mai rapidă a cererii interne. În aceste condiţii, România a anunţat că se confruntă cu o
recesiune economică puternică.
Romania a făcut eforturi pentru controlarea cheltuielilor bugetului general consolidat, având ca scop
realizarea ţintei de deficit al bugetului general consolidat stabilită , însă acest obiectiv nu ar fi putut fi îndeplinit ca
urmare a condiţiilor economice (încasări mai mici de venituri, depăşirea cheltuielilor curente, în special cu
salariile), şi ar fi condus la o creştere a deficitului bugetului general consolidat la 8,1% din PIB (nivelul agreat
fiind de 4,6% din PIB). De asemenea, s-a anticipat că veniturile vor scădea cu aproximativ 17,5 miliarde RON ( 3,5% din
PIB) comparativ cu programul iniţial, ca urmare a scăderii veniturilor încasate din TVA, contribuţii sociale şi venituri
nefiscale.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 34 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

2. Măsuri fiscale luate în românia în contextul crizei economice

Romania, este în situaţia de a-şi remodela opţiunile de dezvoltare în condiţiile în care efectele crizei economice
actuale sunt departe de a atinge punctul maxim. Într-o astfel de conjunctură, apreciem ca abordarea situaţiei trebuie
efectuată atat prin măsuri punctuale, pe termen scurt, cât şi printr-o strategie care să abordeze fenomenul pe termen lung.
În ambele situaţii se impune o voinţa politică bine definită, care să primească girul tuturor componentelor societăţii civile
şi să transceadă intereselor partinice.
În ceea ce priveşte cheltuielile, deşi s-a recurs la reducerea sporurilor şi a numărului de salariaţi, datorită
majorărilor salariale efectuate în anul 2008, s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor şi s-a aşteptat o depăşire a cheltuielilor
cu aproximativ 3,3 miliarde RON, ceea ce reprezintă 0,7% din produsul intern brut.
În vederea limitării deficitului fiscal în 2009 şi reducerii acestuia în 2010, Guvernul a aplicat o serie de măsuri
precum:
- reducerea cheltuielilor totale cu aproximativ 5,7 miliarde RON faţă de nivelul iniţial din program;
- stabilirea unui plafon trimestrial pentru cheltuielile curente minus anumite transferuri şi plăţi sociale, începând cu
sfârşitul lunii septembrie;
- reducerea cheltuielilor de personal (inclusiv cele de la autorităţile locale şi instituţiile autofinanţate) cu
15,5%, în perioada octombrie şi finele lunii decembrie 2009;
- tăierea orelor suplimentare şi a primelor, ceea ce ar fi reprezentat o economie de 0,1% din PIB;
- restructurarea agenţiilor guvernamentale;
- reducerea bugetului de capital cu 0,2% din PIB;
- redirecţionarea către Guvern a 3,1 miliarde DST, ceea ce reprezintă jumătate din tranşele rămase de la FMI pentru
anul 2009.
Pentru reducerea riscului apariţiei altor arierate, au fost impuse următoarele măsuri:
- eliminarea tuturor arieratelor acumulate până în anul 2009 până la sfârşitul lunii septembrie 2009 şi eliminarea
întregului stoc rămas până la sfârşitul anului 2010;
- condiţionarea accesului autorităţilor locale şi al instituţiilor autofinanţate la garanţii guvernamentale şi la transferuri
suplimentare de rezultatele care pot fi satisfăcătoare în direcţia reducerii sau eliminării acestor arierate;
- iniţierea unei analize a sistemelor de control al angajamentelor având în vedere întărirea acestora în anul
2010. De asemenea, s-a avut în vedere majorarea plafonului la garanţii publice la 7,7 miliarde RON în 2009 şi la 8,6
miliarde RON în 2010;
- reducerea întârzierilor privind rambursarea de TVA către exportatori; în acest sens au fost stabilite instrucţiuni
naţionale cu privire la rambursările de TVA aplicabile tuturor administraţiilor fiscale locale, astfel încât procesarea
cererilor să se facă în termen de 45 de zile. S-au avut în vedere şi implementarea unui sistem de urmărire on-line ce
va permite exportatorilor să verifice situaţia cererii lor.
În 2013 Guvernul a promis unele schimbări legislative şi anume:
• reducerea TVA de la 24% la 19%;
• scăderea contribuţiilor sociale cu cinci puncte procentuale sau cota diferenţiată la alimente;
• programul de guvernare pentru perioada 2013-2016 prezentat în faţa Parlamentului Romaniei, la finalul
anului trecut, urmărea simplificarea fiscalităţii şi cresterea competitivităţii fiscale a mediului de afaceri;
• Guvernul şi-a propus, printre altele, reducerea la jumătate a numărului taxelor parafiscale;
• creşterea deductibilităţii cheltuielilor în cercercetare şi dezvoltare de la 20 la 50%;
• reducerea TVA la producătorii de produse agricole de la 24% la 9%, iar 15% va rămane la
producători;
• impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% si 16%, ce vor fi stabilite
pe grile de venit.
În ceea ce priveşte strategia fiscală naţională au fost propuse câteva măsuri care au avut ca obiectiv obţinerea
de economii pe termen mai lung şi îmbunătăţirea calităţii finanţelor publice cu ajutorul reformelor din sectorul public:
- restructurarea sectorului public pentru a reduce numărul de salariaţi coroborată cu o reformă a sistemului de
salarizare;
- reforma pensiilor;
- implementarea unei Legi a Responsabilităţii Fiscale şi a cadrului bugetar pe termen mediu;
- reforma întreprinderilor de stat;
- restructurarea relaţiilor financiare cu autorităţile locale şi instituţiile autofinanţate pentru a asigura o mai mare
asumare a răspunderii financiare;
- îmbunătăţiri ale administrării fiscale;
- programe de asistenţă socială suple.
În domeniul administraţiei fiscale au fost avute în vedere trei domenii:
a ) frauda şi neconformarea în domeniul taxei pe valoare adăugată;
b) îmbunătăţirea gestionării arieratelor fiscale;
c) intensificarea controlului asupra celor mai mari contribuabili.
În domeniul taxei pe valoare adăugată s-a propus reorientarea programului de inspecţie pe solicitările de

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 35 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

rambursare cu grad sporit de risc şi redirecţionarea personalului către domeniile cu risc ridicat reprezentate de aşa zisele
cereri de rambursare de TVA prin compensare, subdeclararea vânzărilor şi deconturile negative fără solicitare de
rambursare.
Pentru îmbunătăţirea gestionării arieratelor fiscale, s-au avut în vedere:
- reintroducerea posibilităţii acordurilor de reeşalonare cu contribuabilii, cu clauze asiguratorii corespunzătoare şi în
conformitate cu procedurile europene;
- modificarea sistemului de penalităţi pentru neconformare prin stabilirea de dobânzi şi amenzi separate pentru
întârzierea la plată proiectându-1 astfel încât să protejeze valoarea reală a obligaţiilor fiscale şi să descurajeze din faza
timpurie neplata.
Având în vedere controlul asupra contribuabililor mari s-au prevăzut ca măsuri:
■ asigurarea faptului că mărirea numărului de contribuabili alocaţi unităţilor pentru administrarea contribuabililor
mari şi mijlocii va fi însoţită de creşteri ale personalului însărcinat cu inspecţia fiscală;
■ introducerea posibilităţii de a utiliza metode de control indirecte pentru a determina obligaţiile fiscale corecte ale
contribuabililor în cazul în care declarative nu sunt adecvate;
■ direcţionarea atenţiei către persoanele fizice şi juridice unde potenţialul de colectare este cel mai mare.
Măsurile fiscale au continuat şi în trimestrele trei şi patru ale anului 2009. În vederea atingerii ţintei de deficit
fiscal, în luna august Guvernul a propus un set de măsuri suplimentare, care includeau şi o perioadă de două săptămâni de
concediu neplătit acordată celor mai mulţi dintre angajaţii din sectorul public (măsură care a fost implementată parţial). La
acesta s-au adăugat şi o monitorizare şi un control mai bun al cheltuielilor atât în interiorul, cât şi în exteriorul
administraţiei centrale. Toate acestea coroborate cu un grad mai bun de colectare a veniturilor au condus la atingerea ţintei
de deficit bugetar.
România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor bugetare (venituri fiscale şi
nefiscale), acestea reprezentând în 2012 doar 33,5% din PIB, cu 11,9 puncte procentuale (pp) din PIB mai
mici decât media europeană. De altfel, în România, ponderea veniturilor fiscale în PIB, a fost de 28,1% în
anul 2012, fiind semnificativ mai mică decât în ţări precum Ungaria (38,1%), Slovenia (37,8%), Republica
Cehă (34,8%) şi Polonia (32,4%).
Pentru a analiza eficienţa colectării taxelor, se urmăreşte evoluţia indicelui de eficienţă a colectării
taxelor, calculat ca raport între rata implicită de impozitare (raportul dintre veniturile efective colectate pentru
un anumit tip de impozit şi baza de impozitare aferentă) şi rata legală de taxare.

Figura nr. 1 Evoluţia cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării

aferente TVA în România
Sursa: Raportul Consiliului Fiscal, 2012

Gradul de eficienţă al taxării în cazul TVA la nivelul anului 2012, de 57%, este semnificativ inferior
celui înregistrat în Estonia (84%), Slovenia (71%) și Bulgaria (71%). România a colectat în 2012, 8,5% din PIB
din venituri din TVA (execuție ESA95), faţă de 8,32% din PIB în Slovenia, 8,73% în Estonia și 9,15% în
Bulgaria, în condiţiile în care cota standard de TVA în aceste țări era de 20% (comparativ cu un nivel de 24% în
România). La nivelul anului 2012, o eficiență mai redusă a taxării conform definiției de mai sus era observabilă
în Letonia, Lituania, Slovacia și Polonia, poziția României în cadrul grupului de țări analizate îmbunătățindu-se
pe fondul pierderilor de eficiență din alte state. Trebuie însă precizat faptul că diferențele la nivelul indicelui de
eficiență a taxării reflectă și diferențele structurale dintre economii, având în vedere că procentul mai ridicat al
populației din mediul rural din România se reflectă într-o pondere mai ridicată a componentei autoconsum şi
piaţa ţărănească (netaxabilă).

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 36 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

În domeniul taxei pe valoare adăugată, în anul 2010, rata implicită de taxare (calculată ca raport între
încasările efective din TVA şi consumul privat din conturile naţionale – care include şi consumul din
economia neobservată) a fost de doar 12%. Ca urmare a majorării cotei de TVA, în anul 2011 rata implicită de
taxare a cunoscut o uşoară creştere, ajungând la 13,8%. În 2011 eficienţa colectării fiind la acelaşi nivel ca în
2012, sugerând astfel faptul că mai buna colectare din a doua jumătate a anului nu a făcut decât să compenseze
pierderile de eficienţă a colectării din primul semestru al anului.

Tabel nr. 1 Indicele de eficienţă a taxării – TVA

Ţ

Cotă standard a TVA* Rată de taxare Indicele de Poziţie

implicită** eficienţă a taxării***
ară

2010

2011

2012

2010

2011

2012

2010

2011

2012

2010

2011

2012
BG 20,0 20,0 20,0 14,4 13,8 14,2 0,72 0,69 0,71 3 3 3

CZ 20,0 20,0 20,0 13,5 13,7 14,2 0,68 0,69 0,71

EE 20,0 20,0 20,0 16,5 16,4 16,9 0,83 0,82 0,84

LV 21,0 22,0 21,5 10,3 10,8 11,3 0,49 0,49 0,53

0 0
LT 21,0 21,0 21,0 12,2 12,3 11,8 0,58 0,59 0,56

HU 25,0 25,0 27,0 16,3 15,9 17,0 0,65 0,64 0,63

PL 22,0 23,0 23,0 12,4 12,9 11,7 0,57 0,56 0,51

0
RO 21,5 24,0 24,0 12,0 13,8 13,7 0,56 0,57 0,57

SI 20,0 20,0 20,0 14,7 14,3 14,3 0,73 0,72 0,71

SK 19,0 20,0 20,0 10,7 11,7 11,7 0,57 0,59 0,52

Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal

Note:
* Acolo unde cotele standard au fost modificate, pe parcursul anului au fost raportate mediile ponderate
ale cotelor standard
** Calculată ca raport între „venituri din TVA” (cod ESA D211R) și „consumul final al gospodăriilor
populației și al IFSLSG”(cod ESA P31_S14_S15). În cazul României, veniturile aferente anilor 2011 și 2012
includ veniturile temporare suplimentare obținute ca urmare a implementării schemei de compensare „în lanț” a
arieratelor (+1.709 mil. lei în 2011, respectiv +1.571 mil. lei în 2012).
*** Calculat ca raport între rata de taxare implicită şi cota legală standard.

Figura nr. 2 Venituri din TVA în anul 2012

Sursa: Raportul Consiliului Fiscal, 2012
Pentru a oferi o imagine completă a obligaţiilor de TVA, în Raportul Consiliului Fiscal din martie
2012 se prezintă, pornind de la raportul Reckon, evoluţia Gap-ului de TVA în Uniunea Europeană. Gap-ul de
TVA reprezintă raportul dintre TVA datorată şi neplătită la buget şi obligaţia totală de TVA de plată la buget.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 37 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

Figura nr. 3 Gap-ul de TVA în Uniunea Europeană

Sursa: Raportul Consiliului Fiscal
Aşa cum se observă în figura nr. 3, în România se înregistrează cel mai înalt nivel al TVA necolectat
de 40%, fiind urmată de Grecia, în timp ce în Bulgaria aproximativ 11% din obligaţia de plată totală a TVA nu
era colectată. În urma implementării în anul 2011 a unui grant cu Banca Mondială, Bulgaria a realizat progrese
deosebite, ajungând ca în 2008 să colecteze circa 92% din obligaţia totală de plată a TVA, în timp ce în
România gradul de colectare era de 67% şi sub 65% în anul 2009.
În ultima Scrisoare de intenţie către FMI, din 10 martie 2011, Guvernul României împreună cu Banca
Naţională a României, a solicitat ca ultima tranşă din Acordul Stand-By, în valoare de 874 milioane DST, să fie
o tranşă de tip preventiv. De asemenea, având în vedere performanţele realizate în cadrul programului
macroeconomic susţinut prin Acordul Stand-By, s-a solicitat aprobarea unui nou acord, pe o perioadă de 24
luni în valoare de 3096,6 milioane DST (3,6 miliarde euro, 300% din cota României la FMI). La această sumă
se adaugă şi suma de 400 milioane de euro de la Banca Mondială şi suma de 1,4 miliarde de euro asigurată în
cadrul facilităţii Uniunii Europene de finanţare a balanţei de plăţi. Noul Acord Stand-By se doreşte ca fiind
unul de tip preventiv, având în vedere stabilitatea sistemului bancar şi faptul că rezervele Băncii Naţionale a
României sunt suficiente. Prin încheierea noului acord se doreşte continuarea programului macroeconomic,
relansarea creşterii economice sustenabile, continuarea ajustării şi continuarea atenuării efectelor posibilelor
şocuri viitoare[9].
În anul 2011, pentru realizarea unui deficit de 4,4% din PIB Guvernul a aplicat următoarele
măsuri[10]:
 efectuarea de reforme în sectorul sănătate pentru a îmbunătăţi veniturile şi a controla mai bine
cheltuielile;
 reducerea subvenţiilor totale destinate bunăstării animalelor pentru 2011 şi continuarea raţionalizării
ajutorului de stat;
 continuarea reducerii numărului de angajaţi în sectorul public, între altele prin menţinerea politicii de
înlocuire a unui singur angajat din şapte care părăsesc sistemul;
 lărgirea bazei de impunere pentru contribuţiile de sănătate pentru a acoperi şi pensionarii ce primesc
între 740 şi 1000 RON;
 continuarea reformei sistemului de educaţie, având ca rezultat îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi
obţinerea de economii ca urmare a raţionalizării reţelei de şcoli şi a volumului de activitate al cadrelor
didactice;
 alocarea de resurse suplimentare pentru investiţii în primul semestru al anului cu scopul creşterii
absorbţiei fondurilor europene;
 eliminarea primelor de vacanţă şi a celui de-al 13-lea salariu;
 prelungirea îngheţării pensiilor;
 eliminarea subvenţiilor de căldură.
În domeniul reformelor fiscale s-au stabilit ca obiective:
- continuarea eforturilor de îmbunătăţire a colectării şi administrării impozitelor şi taxelor şi de combatere a
evaziunii fiscale;
- întărirea dreptului de a controla veniturile nedeclarate;
- extinderea definiţiei venitului;
- solicitarea către Consiliul de Miniştri al UE a unei modificări a plafonului de la care înregistrarea ca
plătitor de TVA devine obligatorie la 50000 euro;
- implementarea de noi criterii de încadrare a contribuabililor în categoriile mici, mijlocii şi mari;
- continuarea eforturilor de introducere a sistemelor informatice şi de consolidare a departamentului de
Tehnologia informaţiilor din ANAF pentru a îmbunătăţi administrarea fiscală ( începând cu luna noiembrie
2010 a intrat în vigoare obligaţia de depunere electronică pentru contribuabilii mari şi mijlocii).

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 38 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

În domeniul impozitelor indirecte, măsurile fiscale pentru anul 2011 au constat în [11]:
- menţinerea cotei taxei pe valoare adăugată la 24%;
- în domeniul accizelor modificările legislative, cu aplicabilitate de la data de 1 ianuarie 2011 au avut în
vedere transpunerea Directivei 2010/12/UE de modificare a Directivelor 92/79/CEE, 92/80/CEE şi 95/59/CE
privind structura şi nivelurile accizelor aplicate tutunului prelucrat şi a Directivei 2008/118/CE;
- conform cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.117/2010, începând cu 1 ianuarie 2011 a crescut
nivelul accizelor pentru următoarele categorii de produse accizabile:
o motorina de la 347 euro/tonă la 358 euro/tona, respectiv de la 293,215 euro/1000 litri la
302,51 euro/1000 litri;
o benzina fără plumb de la 452 euro/tona la 467 euro/tona, respectiv de la 348,04 euro/1000 litri
la 359,59 euro/1000 litri;
o ţigarete de la 74 euro/1000 ţigarete la 76,60 euro/1000 ţigarete.
- începând cu 1 ianuarie 2011 pentru cafea s-a aplicat acelaşi nivel al accizelor cu cel din anul 2010;
- începând cu 1 iulie 2011 nivelul accizelor a crescut de la 73,54 euro/1000 ţigarete la 74 euro/1000
ţigarete;
- începând cu 1 martie 2011 s-a eliminat nivelul redus de accize pentru amestecul dintre biocombustibili şi
combustibili tradiţionali, care este acciza aferentă combustibilului echivalent al amestecului diminuată cu 4%.
În Strategia fiscal-bugetară 2012-2014, Guvernul şi-a stabilit două obiective pe termen mediu şi lung
ale politicii fiscale: simplificarea sistemului fiscal şi sprijinirea mediului de afaceri. Pentru realizarea primului
obiectiv este necesară, pe de o parte, continuarea procesului de simplificare a declaraţiilor fiscale şi a
numărului de plăţi ce trebuie efectuate, iar pe de alta, continuarea procesului de reducere a numărului taxelor şi
tarifelor cu caracter nefiscal. În ceea ce priveşte cel de-al doilea obiectiv s-au avut în vedere trei puncte:
a) sprijinirea tinerilor întreprinzători, până în 35 de ani, care nu au mai dezvoltat o afacere până în
momentul de faţă, prin acordarea unei alocaţii financiare nerambursabile reprezentând cel mult 50% din
valoarea proiectului de investiţii pe care-1 propune, dar nu mai mult de 10000 de euro;
b) tinerii pot beneficia de credite bancare cu sprijinul statului sub formă garanţiilor emise de FNGCIMM
pentru a putea să-şi dezvolte afacerea;
c) în vederea sprijinirii mediului de afaceri şi susţinerii activităţii economice s-a aprobat acordarea
eşalonărilor la plată, pentru o perioadă de maxim 5 ani, pentru impozitul pe profit, taxă pe valoare adăugată,
accize, contribuţii sociale, impozit pe venit.
Pentru consolidarea macroeconomică şi reluarea creşterii economice, s-au prevăzut ca măsuri:
- menţinerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen lung (pentru perioada 2012- 2014 nivelul
estimat al datoriei publice se situează sub 40% din PIB);
- finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale, în perioada 2011-2014, din
surse interne în proporţie de 50%;
- în vederea realizării unui deficit bugetar de 3% din PIB în anul 2012, de 2,5% din PIB în anul 2013 şi de
2,2% din PIB în anul 2014, sunt necesare adoptarea unor măsuri prin care să se continue procesul de
îmbunătăţire a colectării veniturilor bugetare, lupta împotriva evaziunii fiscale, încadrarea în anvelopa salarială
de 7,2% din PIB prevăzută pentru anul 2012 şi un control strict al cheltuielilor;
- asigurarea unui sistem fiscal stabil, predictibil şi simplificat;
- consolidarea şi continuarea reformelor structurale;
- restructurarea sistemului de cheltuieli publice şi un control eficient al acestora;
- îmbunătăţirea administrării fiscale.

Tabelul nr. 2 Poziţia bugetară consolidată - % în PIB-

2009 2010 2011 2012 2013 2014
Strategia fiscal-bugetara 2011-2013
Venituri 32,0 32,3 32,5 32,8 32,3
Cheltuieli 39,4 39,1 36,9 35,8 34,8
Deficit -7,4 -6,8 -4,4 -3,0 -2,5
Strategia fiscal-bugetara 2012-2014
Venituri 31,6 32,8 33,6 33,9 34,0 33,9
Cheltuieli 38,9 39,4 38,0 36,9 36,5 36,1
Deficit -7,3 -6,5 -4,4 -3,0 -2,5 -2,2
DEFICIT ESA -6,4 -4,9 -3,0 -2,6 -2,4
Sursa: Strategia fiscal-bugetară 2012-2014, Guvernul României

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 39 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

Figura nr. 4 Poziţia bugetară consolidată pentru perioada 2009-2013

Sursa: Strategia fiscal-bugetară 2011-2013, Guvernul României

Figura nr. 5 Poziţia bugetară consolidată stabilită pentru

perioada 2009-2014
Sursa: Strategia fiscal-bugetară 2012-2014, Guvernul României

3. Concluzii

În ceea ce priveşte anul 2013, România cunoaşte o politică fiscală mai relaxată, întrucât reducerea
deficienţelor şi a datoriei publice să fie împinse spre viitor. Acest an, porneşte cu respectivele deficite şi datorii
publice mai mari şi se constată că va fi o perioadă în care se vor acumula dezechilibre.
Deciziile de politică fiscală luate până acum nu sunt agregate social de către sistemul politic. De-a lungul
anilor, România a înregistrat în mod persistent venituri bugetare mici, iar în ceea ce priveşte ponderea veniturilor
fiscale în produsul intern brut a fost mult sub media Uniunii Europene sau a Noilor State Membre, perioade
îndelungate de timp. Ciclul de creştere economică de aproape un deceniu a ascuns dezechilibrele structurale din
bugetul public, iar criza financiară globală care a erupt în 2007 a avut un impact puternic negativ asupra economiei
româneşti. Scăderea PIB-ului a redus veniturile fiscale şi a forţat autorităţile să recurgă la consolidare fiscală.
Particularităţile prin care sistemul de fiscalitate din România se diferenţiază de cel din Uniunea
Europeană sunt reprezentate de veniturile fiscale şi bugetare care în România sunt dependente de veniturile din
taxele şi impozitele indirecte (TVA, accize, taxe vamale etc.), în comparaţie cu Uniunea Europeană unde
contribuţiile celor trei mari categorii de impozite şi taxe (impozite directe, impozite indirecte şi contribuţii sociale).
În România, impozitul pe profit se situează în rândul statelor membre ale Uniunii Europene cu cele mai scăzute cote,
iar referitor la impozitul pe veniturile persoanelor fizice, România este printre puţinele ţări care păstrează o cotă
unică de impozitare (16%) alături de Bulgaria, spre deosebire de alte ţări din Uniunea Europeană care au cote de
impozitare ce variază de la o situaţie la alta.
În ceea ce priveşte majorarea taxei pe valoarea adăugată de la 19% la 24%, a poziţionat România de la
mijlocul clasamentului Uniunii Europene direct în topul ţărilor cu cel mai mare TVA, fiind devansat doar de Suedia
şi Danemarca, iar cel mai scăzut TVA îl au Cipru şi Luxemburg de 15%. Nu numai alimentele de bază sunt scutite

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 40 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

de TVA în toate ţările Uniunii Europene, exceptând România, ci şi furnizarea de apă, produse farmaceutice,
echipamente medicale pentru persoane cu dizabilităţi, transport pasageri, cărţi, ziare, reviste, cablu TV, scriitori,
compozitori, etc.
Creşterea economiei naţionale în România a fost, până acum, relativ anemică, fapt ce nu pare să susţină
în mod convingător presupoziţia ieşirii complete a ţării din criză şi nici nu exclude riscul venirii unui al doilea val de
criză. Să nu uităm că economia noastră este vulnerabilă şi din cauza preţului petrolului, a gazului metan, a energiei
electrice, a căror scumpire neîncetată va afecta evoluţia economiei.

Bibliografie

[1] Abrudan, M., Criza economică şi reflectarea ei în mass-media 2008-2009, Editura Tritonic Publishing,
Bucureşti, 2010;
[2] Angelescu, C., Socol, C., Socol A-G., Politici economice, Editura Economică, Bucureşti, 2009;
[3] Duca, E., Duca, A., Soluţii fiscale pentru perioade de criză. Reorganizarea afacerilor. Aspecte fiscale. , Editura
Universul Juridic, Bucureşti, 2009;
[4] Moşteanu, N. R., Fiscalitate-impozite şi taxe, studii de caz, Editura Universitară, Bucureşti, 2008;
[5] Otovescu, A., Frăsie, M.C., Motoi, G., Otovescu, D., Criza mondială, Editura PRO Universitaria, Bucureşti,
2011;
[6] Roubini, N., Mihm, S., Economia crizelor, Editura Publica, Bucureşti, 2010;
[7] Raportul comisiei FMI, 16 iunie 2010;
[8] Scrisoarea de intenţie şi memorandum tehnic de înţelegere;http://www.fmi.ro/img/File/Prima%20evaluare%20-
%20Scrisoare%20de%20Intenţie%20şi%20Memorandum%20Tehnic%20de%20Înţelegere.pdf;
[9] Scrisoarea de intenţie şi memorandumul tehnic de înţelegere, 10 martie 2011;
[10] Scrisoarea de intenţie şi memorandumul tehnic de înţelegere, 22 decembrie 2010 şi Raportul comisiei FMI 22
decembrie 2010;
[11] Scrisoarea de intenţie şi memorandumul tehnic de înţelegere, 22 decembrie 2010.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 41 ~