Profesor Univ. Dr.

Emilia łIłAN
E-mail: emilia_titan@yahoo.com
Catedra de Statistică şi Econometrie
Academia de Studii Economice din Bucureşti
Drd. Adela Ioana TUDOR
E-mail: adela_lungu@yahoo.com
Academia de Studii Economice din Bucureşti

ANALIZA INFLUENłELOR CRIZEI FINANCIARE ASUPRA

SISTEMELOR ECONOMICE
FINANCIAL CRISIS INFLUENCE ON THE ECONOMIC
ENVIRONMENT

Abstract. At present, the European economy is affected by the deepest

recession since the 1930s, with a real GDP that has followed a descending trend
since the summer of 2007 until now. The main features are the unemployment, lack
of investments which leads to the depreciation of infrastructure and equipments
and also blocking the innovation due to the lack of funds. Obviously, each crisis
highlights the weak points of the economic system: errors of monetary policies,
inappropriate resources allocation, the distortion of the agents’ incentives and
banking regulations.

Key words: financial crisis, deficit, fiscal imbalance, unemployment,

vulnerability, eurostat.

Clasificare JEL: F20; P40

Introducere

Economia mondială se confruntă, începând cu sfârşitul anului 2007, cu o criză

economico-financiară ce cuprinde sectorul bancar, bursa de valori, dar şi activitatea
de creditare. ProporŃiile acestei crize sunt fără precedent în istoria economică de
după cel de-al doilea război mondial. Cu toate acestea, există multe aspecte
similare cu episoadele trecute privind recesiunea economică. Criza a fost precedată
de o perioadă îndelungată în care volumul creditelor acordate a crescut rapid,
primele de risc au fost mult reduse, lichiditatea era abundentă la nivelul instituŃiilor
financiare, preŃul activelor a crescut brusc şi s-au dezvoltat asa numitele ‚bule de
aer’ în sectorul imobiliar.
Emilia łiŃan, Adela Ioana Tudor
__________________________________________________________________

În prima fază, criza s-a făcut simŃită prin lipsa de fonduri lichide la nivelul
instituŃiilor financiare, ceea ce a stârnit îngrijorarea asupra solvabilităŃii acestora.
Odată cu dramatica prăbuşire a băncii de investiŃii Lehman Brothers, s-a creat
panică în întregul sistem financiar, legăturile între instituŃii fiind foarte strânse la
nivel global. La momentul acela exista părerea generală că economia europeană va
fi imună la turbulenŃele financiare, deoarece exista percepŃia că economia reală,
deşi încetinită, se baza pe fundamente solide cum ar fi creşterea rapidă a
exporturilor şi poziŃiile financiare solide ale gospodăriilor şi întreprinderilor.
Aceste argumente şi-au pierdut credibilitatea în Septembrie 2008, când dizolvarea
completă a sistemului financiar a devenit o ameninŃare reală.

Potrivit unui studiu efectuat de Institutul Vienez de Studii Economice Comparate

(WIIW), criza economică a costat circa 10 ani de creştere economică în Ńari din
Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.
Studiul examinează perspectivele creşterii economice pe termen lung pentru cele
20 de Ńări din regiune, printre care Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România,
Rusia, Ucraina sau Kazahstan.
Înainte de criză, o Ńară din această regiune era în măsură să atingă până in 2030 un
procent de 90 la sută din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al Ńărilor din Uniunea
Europeană, dar nu vor atinge decat 70 la sută din nivelul UE- 27 la acea dată
(WIIW, 2010).
Pe termen scurt, economia din cele 20 de Ńări în discuŃie „va cunoaşte în medie o
reluare lentă a creşterii economice, la 2,5 la sută in 2011, apoi 3 la sută in 2012.
Creşterea va fi mai puternică in Ńările IniŃiativei Central-Europene (ICE) şi in
Turcia, aproape de media din Europa Centrală şi inferioară în Europa de Sud-Est şi
în Ńările baltice” (WIIW, 2010).
łările cu cursuri de schimb valutar flexibile, dotate cu un sector industrial solid, ar
urma sa iasă mai bine din această situaŃie.
Efectul pozitiv al exporturilor, pe care se bazează în prezent relansarea economică,
ar urma să-l contrabalanseze pe cel negativ al măsurilor de austeritate luate de
numeroase guverne.
Prezentul articol are în vedere analiza influenŃelor crizei financiare internaŃionale
asupra Ńărilor din Europa în special, şi impactul acesteia asupra sistemelor
economice.

1. Consecinele crizei- impactul asupra mediului economic

Inevitabil, criza a produs efecte defavorabile asupra creşterii economice globale cu

consecinłe politice, strategice şi sociale. Recesiunea economică generată de haosul
din sistemul financiar a afectat profund populałia, cercurile de afaceri şi liderii
politici.
Conform previziunilor privind efectele crizei economice efectuate de Comisia
Europeană, s-a înregistrat o tendinłă descendentă a creşterii economice în łările
Uniunii Europene de la 2 la sută în următorii 10 ani la numai 1 la sută din anii 2020
Analiza influenŃelor crizei financiare asupra sistemelor economice
___________________________________________________________________

incolo, datorită creşterii populałiei în vârstă. Bineînteles, acest lucru solicită o

ajustare a politicii fiscale.
Potrivit agenŃiei de rating Moody's, dezechilibrele fiscale semnificative cresc
vulnerabilitatea statelor emergente din Europa de Est la criza globală, iar
deteriorarea rapidă a condiłiilor economice poate afecta ratingurile de credit ale
băncilor locale, precum şi ale grupurilor financiare care le controlează.

1.1. Impactul asupra sistemului bancar

O analiză a agenŃiei de evaluare financiară Moody’s asupra sistemelor bancare din

Europa Centrală şi de Est, Europa de Sud-Est şi Comunitatea Statelor Independente
indică „o recesiune profundă şi de lungă durată în Ńările în curs de dezvoltare din
aceste regiuni, care pune in pericol băncile din Europa de Vest prin expunerea lor
pe pieŃele emergente.”
Deşi vulnerabilitatea statelor emergente din Europa diferă de la un caz la altul, Ńările
incluse în categoria de rating ‚investment grade’ care prezintă cel mai ridicat grad
de vulnerabilitate externă tind sa fie acelea cu deficite fiscale semnificative, precum
Ńările baltice, Ungaria, CroaŃia, România şi Bulgaria, conform studiului Moody’s.
Sistemele bancare moderne, care s-au format în Europa de Est în ultimele două
decenii, nu au atins încă nivelul de maturitate al celor din Vest. Această situaŃie le
creşte gradul de vulnerabilitate în perioade de criză.
Conform analizei, agenŃia de rating Moody's anticipează „presiuni continue asupra
ratingurilor de credit ale băncilor din Europa de Est, ca rezultat al slăbirii sistemelor
financiare, generată predominant de deteriorarea calităŃii activelor şi poziŃiilor de
lichiditate vulnerabile".

Figura 1. BilanŃurile băncilor- evoluŃia resurselor atrase şi a plasamentelor în

perioada anilor 2000-2009
Emilia łiŃan, Adela Ioana Tudor
__________________________________________________________________

Totodată, deteriorarea situaŃiilor financiare ale subsidiarelor din Europa de Est are
un efect negativ asupra grupurilor financiare din Europa de Vest şi exercită
presiuni şi asupra ratingurilor acestor instituŃii.

Criza financiară a afectat totodată oportunităŃile privind investiŃiile şi perspectivele

cererii de credit sunt susceptibile de a fi modeste, costurile creditării imense, ceea
ce implică restrângerea acordării împrumuturilor.
Studii recente bazate pe experienŃe anterioare similare au demonstrat că în urma
crizei financiare au rezultat pierderi semnificative care în general, nu se mai pot
recupera (Cerra şi Saxena, 2008).
Fluxul brusc de retragere a capitalurilor a provocat presiuni asupra monedei,
creşterea dobânzilor, căderi la bursele de valori şi probleme în achitarea datoriei
publice. Lipsa lichiditaŃilor a agravat această situaŃie.

Pierderile din credite neperformante constituie principalul motiv pentru dificultăŃile

cu care s-a confruntat sistemul bancar, ceea ce a avut un impact puternic asupra
activităŃii economice în ansamblu. Atât persoane fizice, cât şi corporaŃii au intrat
în incapacitate de plată. Pierderile din activitatea de creditare au dus la reducerea
capitalurilor băncilor şi la creşterea gradului de îndatorare al acestora. Totodată,
majorarea costurilor de finanŃare ale băncilor au condus la creşterea ratelor
dobânzilor aplicate pentru creditele din portofoliu. Epuizarea capitalului propriu al
băncilor a avut un efect advers asupra acordării de credite şi economiei reale.

1.2. Impactul asupra evoluŃiei PIB in Uniunea Europeană (UE)

Conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat),

economia Uniunii Europene şi cea a zonei euro au înregistrat în trimestrul patru din
2010 o creştere comparativ cu perioada similară din 2009.

Potrivit datelor disponibile, PIB a crescut cu 0,3 la sută în zona euro şi cu 0,2 la
sută în EU-27, în cel de-al patrulea trimestru al anului 2010 comparativ cu
trimestrul anterior. În trimestrul trei, ratele de creştere erau de +0,3 la sută în zona
euro şi +0,5 la sută în EU-27.

Doar trei state au înregistrat o scădere trimestrială a PIB: Grecia (minus 1,4 la
sută), Marea Britanie (minus 0,5 la sută) şi Portugalia (minus 0,3 la sută). Potrivit
Institutului NaŃional de Statistică, în România Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,2
la sută în anul 2010, comparativ cu 2009. Produsul Intern Brut în trimestrul IV
2010 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,1 la sută comparativ cu trimestrul III
2010 (date ajustate sezonier). FaŃă de trimestrul corespunzător din anul 2009,
Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 0,6 la sută pe seria brută şi cu 0,5 la
sută pe seria ajustată sezonier.
Analiza influenŃelor crizei financiare asupra sistemelor economice
___________________________________________________________________

Grecia şi România au fost singurele state membre ale Uniunii Europene care au
înregistrat în trimestrul patru 2010 o scădere a Produsului Intern Brut în ritm anual,
conform unei estimări preliminare publicată de Oficiul european pentru Statistică
(Eurostat).

În timp ce Uniunea Europeană a înregistrat, în trimestrul patru 2010 comparativ cu

perioada similară a lui 2009, o creştere a PIB de 2,1 la sută iar zona euro a avut o
creştere economică la 2,0 la sută, PIB-ul Greciei a înregistrat o contracŃie de 6,6 la
sută în ritm anual, iar România a înregistrat o scădere economică de 0,5 la sută.

Pe ansamblul anului 2010, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 1,7 la

sută atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană- 27.

Sursa: European Commision, Report on the Economic Crises in Europe

Figura 2. EvoluŃia ratelor de creştere a PIB pe parcursul a 12 trimestre

înainte şi dupa intrarea în recesiune pentru zona euro, Marea Britanie şi
Statele Unite

Graficul privind evoluŃia Produsului Intern Brut cuprinde o perioadă de 12

trimestre înainte şi după intrarea în recesiune pentru zona euro, Marea Britanie şi
Statele Unite. Momentul t=0 reprezintă începutul crizei, respectiv al treilea
trimestru din 2007 pentru zona euro şi al patrulea trimestru din 2007 pentru Marea
Britanie şi Statele Unite. Liniile punctate indică previziuni pentru anul in curs.
Aşa cum se observă, în perioada curentă de criză, Produsul Intern Brut a scazut
mult mai drastic decât în perioadele anterioare de recesiune (valorile mediane
reflectă episoadele de criză financiară între anii 1980 şi 2008). Aşadar, contracŃia
PIB-ului la aproximativ -4,5 la sută este mult sub media celorlalte secvenŃe de
recesiune economică.
Emilia łiŃan, Adela Ioana Tudor
__________________________________________________________________

1.3. Impactul pe piata muncii

PiaŃa muncii a început să se deterioreze considerabil în Uniunea Europeană în a

doua jumătate a anului 2008. De atunci, rata şomajului a crescut cu mai mult de
două puncte procentuale şi se preconizează o creştere accentuată în continuare.
Cele mai acute creşteri s-au înregistrat în Ńările baltice, Irlanda şi Spania.

O creştere semnificativă a şomerilor s-a înregistrat în rândul meseriaşilor şi în

domeniul serviciilor. Creşterea şomajului în cazul femeilor a fost mai lentă decât în
cazul bărbaŃilor, având in vedere că recesiunea economică a lovit intâi sectoarele în
care ocuparea forŃei de muncă masculine era ridicată (industria auto, construcŃiile).
Cu toate acestea, în primul trimestru al anului 2009, s-a înregistrat un declin şi în
rândul angajaŃilor de sex feminin, lucru care nu s-a mai întâmplat din anul 2005. În
perioada decembrie 2009 - decembrie 2010, rata şomajului la bărbaŃi a crescut de la
9,8 la sută la 9,9 la sută în zona euro şi a rămas la nivelul de 9,6 la sută pe
ansamblul blocului comunitar. Rata şomajului la femei a crescut de la 10,0 la sută
la 10,1 la sută în zona euro şi de la 9,3 la sută la 9,6 la sută în UE.

Efectele şomajului, în special ale şomajului de lungă durată, pot fi devastatoare,

combaterea şomajului fiind una dintre priorităŃile absolute ale UE. În acest sens, au
fost introduse numeroase măsuri pentru a sprijini populaŃia şomeră din Europa să-şi
exploateze potenŃialul şi pentru a crea o societate mai productivă, care să faciliteze
integrarea.
În ultimii trei ani, UE a alocat 93 de miliarde de euro pentru proiecte ce vizează
piaŃa forŃei de muncă şi care au venit în sprijinul a milioane de europeni şi a sute de
mii de întreprinderi. O mare parte din această sumă a fost utilizată pentru a sprijini
şomerii aflaŃi în căutarea unui loc de muncă (recalificarea şi reconversia
profesională) şi pentru a realiza investiŃii în cercetare şi dezvoltare, care să permită
Ńărilor din UE să se poziŃioneze ca lideri mondiali în domeniul ştiinŃei şi
tehnologiei.
Câteva tendinŃe pe diverse state membre ale zonei euro dovedesc un grad mare de
dispersie a ratei şomajului.

Rata şomajului din zona euro, corectată de variaŃiile sezoniere, s-a menŃinut în
decembrie 2010 la 10 la sută, dar a crescut în comparaŃie cu aceeaşi lună din 2009,
când se înregistra o rată a şomajului de 9,9 la sută, conform datelor publicate de
Eurostat.

În Uniunea Europeană- 27, cele mai scăzute rate ale şomajului au fost înregistrate
în Olanda (4,3 la sută), Luxemburg (4,9 la sută) şi Austria (5,0 la sută), în timp ce
Spania, Lituania şi Letonia au înregistrat cele mai mari rate ale şomajului, de 20,2
la sută, respectiv 18,3 la sută pentru ultumele două Ńări. Cifrele pentru Letonia şi
Lituania sunt aferente celui de-al treilea trimestru din 2010.
Analiza influenŃelor crizei financiare asupra sistemelor economice
___________________________________________________________________

FaŃă de luna decembrie 2009, opt state membre au înregistrat o scădere a

şomajului, Marea Britanie a inregistrat acelasi nivel, în timp ce celelalte 18 state
membre au înregistrat creşteri ale ratei şomajului. Cele mai mari scăderi ale
şomajului au fost înregistrate în Malta (de la 7,3 la sută la 6,2 la sută) şi Suedia (de
la 8,9 la sută la 7,2 la sută), în timp ce Lituania a înregistrat cea mai amplă creştere
a şomajului, de la 14,3 la sută la 18,3 la sută.

În luna decembrie 2010, rata şomajului în rândul tinerilor (sub 25 ani) a fost de
20,4 la sută în zona euro şi de 21 la sută pe ansamblul blocului comunitar, în timp
ce, în aceeaşi lună a anului trecut, a fost de 20,1 la sută, respectiv 20,5 la sută. Cea
mai scăzută rată a şomajului în rândul tinerilor a fost înregistrată în Olanda, de 8,2
la sută, iar cea mai crescută în Spania (42,8 la sută).

În România, datele înregistrate în cel de-al treilea trimestru din 2010 arată o
creştere a ratei şomajului, ajustată în funcŃie de variaŃiile sezoniere, faŃă de
trimestrul precedent, de la 7,1 la sută la 7,3 la sută.

Biroul de statistică al Uniunii Europene estimează că numărul şomerilor din cele 27

state membre era în decembrie de 23,17 milioane de persoane, din care 15,77
milioane în zona euro. Comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior, numărul
şomerilor a crescut cu 434.000 în UE şi cu 178.000 în zona euro, iar comparativ cu
luna noiembrie 2010 numărul persoanelor fără loc de muncă a scăzut cu 19.000 în
UE şi cu 73.000 în zona euro.

Figura 3. EvoluŃia ratei şomajului în Uninunea Europeană

Sursa: European Central Bank (ECB)

Cum orice criză înseamnă şi o certă oportunitate, actuala criză economică

favorizează reformele în zona euro, amplificarea şomajului şi oferă şansa
Emilia łiŃan, Adela Ioana Tudor
__________________________________________________________________

revigorarii ulterioare a pieŃelor muncii, în beneficiul competitivităŃii europene.

1.4. Impactul crizei asupra dezechilibrelor globale

Criza a fost insoŃită şi de o corecŃie semnificativă a dezechilibrelor pe plan

mondial. Deficitul de cont curent s-a redus considerabil în Statele Unite, în
principal datorită scăderii pronunŃate a cererii populaŃiei. Totodată, în Marea
Britanie, a avut loc o reducere a deficitului bugetar, iar Japonia o reducere a
excedentului de cont curent. China pare să fie singura Ńară asupra căreia criza nu a
avut un impact, în ceea ce priveste excedentul de cont curent, acesta continuând să
crească simŃitor.

Sursa: IMF World Economic Outlook

Figura 4. BalanŃele de cont curent pe diferite zone

In zona euro, s-a trecut de la un cont curent echilibrat la inregistrarea de deficit, ca

rezultat al scăderii cererii de export în ritm mai accentuat decat scăderea
importului.
Analiza influenŃelor crizei financiare asupra sistemelor economice
___________________________________________________________________

Figura 5. EvoluŃia balanŃelor de cont curent in zona euro (% din PIB)

Sursa: European Central Bank (ECB)

Impactul acestor dezechilibre asupra Uniunii Europene este probabil să difere de la

o Ńară la alta, depinzând de reacŃiile implicite în ceea ce priveşte cererea internă.
Fenomenele de dezechilibre majore se pot petrece în Ńări aflate în stadii de
dezvoltare diferite. Când o economie se află în dificultate, problemele unui sector
se propagă adesea şi la alte sectoare. Spre exemplu, neliniştea pe care o provoacă
deficitul bugetar dintr-o Ńară poate antrena o destabilizare bruscă a valorii monedei
sale naŃionale, sau să submineze încrederea băncilor care au creanŃe asupra statului,
ceea ce riscă să declanşeze o criză bancară.

Zona euro este conectată puternic la economia mondială şi dezechilibrele existente,

prin urmare implicaŃiile reducerii cererii în Statele Unite şi deprecierea cursului de
schimb al dolarului pentru zona euro depind în mare masură de acŃiunile politice şi
dezvoltările economice în celelalte Ńări ale lumii.

2. Politici anticriză

Politicile de salvare a situaŃiei actuale susŃinute de Uninunea Europeană s-au

concentrat în special pe controlul şi diminuarea efectelor crizei. Astfel, măsurile
financiare adoptate privesc restabilirea lichidităŃilor şi a capitalului băncilor şi
acordarea de garanŃii astfel încat sistemul financiar sa devină viabil şi să poată
funcŃiona din nou eficient. Injectiile de capital, diminuarea ratelor de dobandă şi
plafoane mai mari în cazul sistemelor de garantare a depozitelor populaŃiei, precum
şi sisteme de garantare a asigurărilor şi o mai mare transparenŃă şi siguranŃă în ceea
ce priveşte tranzacŃionarea instrumentelor derivate sunt măsuri care pot conduce la
stabilitatea macroeconomică.
Emilia łiŃan, Adela Ioana Tudor
__________________________________________________________________

AgenŃiile de rating joacă un rol important în asigurarea stabilităŃii pieŃelor

financiare şi au un impact major asupra disponibilităŃii şi costurilor creditelor, fiind
cele care le furnizează investitorilor informaŃii privind riscurile activelor de pe
piaŃă. În ultima perioadă, agenŃiile au fost acuzate de faptul că, subestimând
riscurile, au contribuit la criza financiară.

Până acum, măsurile de supraveghere financiară s-au luat în mare parte la nivel
naŃional. Noul sistem european de supraveghere a sectorului financiar propune
crearea unei autorităŃi europene de supraveghere care să Ńină sub observaŃie directă
şi exclusivă agenŃiile de rating de credit înregistrate în UE (inclusiv filialele din
Europa ale unor agenŃii situate în afara UE). Trei dintre cele mai cunoscute agenŃii
(Fitch, Moody's şi Standard & Poor's) îşi au sediul la New York.

Se estimează că supravegherea centralizată a agenŃiilor ar aduce multiple avantaje:

mai multă transparenŃă a operaŃiunilor, o mai bună protecŃie pentru investitori şi o
concurenŃă mai strânsă în rândul agenŃiilor de rating.

Totodată, in baza Planului de Recuperare a Economiei Europene (EERP), a fost

lansat un stimul fiscal discreŃionar cu o pondere de 2 la sută in PIB, din care doua
treimi au fost implementate in 2009 şi restul în 2010, astfel incat sa se menŃină
cererea şi sa se amelioreze dificultaŃile sociale.

Guvernele au încercat să atenueze impactul crizei economice prin modificarea

politicii fiscale, respectiv reducerea impozitelor pe veniturile persoanelor fizice şi
ale întreprinderilor. Cu toate acestea, în medie, povara fiscală în cele 27 de state
membre ale UE se menŃine la un nivel ridicat în comparaŃie cu restul lumii, în
principal din cauza sistemelor de asigurări sociale extinse.

Un sprijin direct de la Uniunea Europeană pentru activitatea economică a fost

furnizat şi prin imprumuturi substanŃiale de la Banca de InvestiŃii Europeană şi
plata accelerată a fondurilor structurale. Cu toate că bilanŃurile în sectorul bancar
sunt încă vulnerabile la riscurile privind ipotecile de valoare foarte mare şi
nerambursarea creditelor, totuşi nu s-au mai inregistrat colapsuri ale instituŃiilor
financiare majore din Europa.

Concluzii

Actuala criză economică îşi are sursa în creditarea expansivă a populaŃiei, în

special a celor cu venituri reduse, facilitarea accesului la creditare realizându-se
prin micşorarea ratelor de dobânda şi prin relaxarea condiŃiilor de acordare a
împrumuturilor. Astfel, condiŃiile de acordare a creditului ipotecar au devenit din
ce în ce mai flexibile, tot mai multe bănci, fonduri de investiŃii, societaŃi de
asigurare acordând imprumuturi considerabile pentru cumpărarea de locuinŃe unor
clienŃi care nu aveau posibilitatea să-şi achite creditele (imobiliare, ipotecare şi de
Analiza influenŃelor crizei financiare asupra sistemelor economice
___________________________________________________________________

consum). Specularea excesivă a unor active financiare, în special acŃiuni

imobiliare, active ale caror preŃ a crescut mult in ultimii ani a accentuat totodată
declanşarea crizei.
Decalajele dintre cheltuielile şi încasările bugetare au crescut în timpul perioadei
de criză, pe măsura ce guvernele şi-au mărit cheltuielile pentru a susŃine sistemele
bancare şi pentru a-şi redresa economiile.

Măsurile privind relansarea creşterii economice şi a sectorului muncii necesită

adoptarea unei strategii care să asigure durabilitatea pe termen mediu şi lung a
finanŃelor publice şi a politicilor, accelerarea fondurilor structurale precum şi
creşterea ocupării forŃei de muncă.

MulŃumiri

Acest articol a fost elaborat ca parte a proiectului

POSDRU/88/1.5./S/55287 “Doctorat în economie la standardele Europei
cunoaşterii (DOESEC)“, proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin
Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 şi
coordonat de Academia de Studii Economice din Bucureşti în parteneriat cu
Universitatea de Vest din Timişoara.

BIBLIOGRAFIE

[1] European Commission (2009), ‚Economic Forecast’, Spring 2009, European

Economy 3/2009;
[2] Gaspar, V. şi G.J.Schinaşi (2009), Europe’s policies for restoring global
financial stability, mimeo;
[3] IMF (2009), Global Financial Stability Report, International Monetary Fund;
[4] European Commission, Report on the Economic Crises in Europe: Causes,
Consequences and Responses, European Economy 7/2009;
[5] Benmelech Efraim , Dlugosz Jennifer (2009) , „The credit rating crisis”,
National Bureau of Research;
[6] James Crotty,(2009) "Structural causes of the global financial crisis: a
critical assessment of the 'new financial architecture'," Cambridge Journal of
Economics, Oxford University Press, vol. 33(4);
[7] Cerra, V. and S.C. Saxena (2008), 'Growth dynamics: the myth of
economic recovery', American Economic Review 98, 439-457;
[8] http://www.ecb.int/stats/html/index.en.html;
[9] http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat;
[10] http://ec.europa.eu/financial-crişis/index_en.htm;
[11] www.oecd.org.