PIAŢA

CONTRACTELOR
FUTURES
 Tematica – Capitolul 3 (PIF13)
ΠISTORICUL CONTRACTELOR FUTURES

 STRUCTURA PIEŢELOR FUTURES GLOBALE

Ž ELEMENTELE ŞI CARACTERISTICILE
CONTRACTELOR FUTURES
 DETERMINAREA PREŢULUI FUTURES

 TRANZACŢIONAREA CONTRACTELOR FUTURES

‘ TIPURI DE CONTRACTE FUTURES

 Obiective (1)
q Cum au apărut şi care sunt principalele repere temporale
în istoria contractelor futures?
q Care sunt caracteristicile pieţei contractelor futures?
q Cum se defineşte un contract futures?
q Care sunt elementele definitorii unui contract futures?
q Care sunt caracteristicile contractului futures?
q Care sunt avantajele şi dezavantajele contractelor
futures?
q Prin ce se diferenţiază un contract futures de un contract
forward?
 Obiective (2)
q Cum se utilizează sistemul de marje în tranzacţiile
futures?
q În ce constă operaţiunea de marcare la piaţă?
q Cum se poate realiza lichidarea un contract futures?
q Cum se determină preţul futures şi prin ce se diferenţiază
de preţul forward?
q Ce reprezintă costul de derulare (cost of carry)?
q Ce este randamentul de oportunitate (convenience yield)?
q Ce semnificaţie are baza?
q Ce înseamnă piaţă contango şi piaţă backwardation?
 Istoricul contractelor futures
q Originile tranzacţiilor futures le urmăresc îndeaproape pe cele
ale contractelor forward (Mesopotamia, crearea burselor de
mărfuri în secolele XVI – XVII).
q Momente relevante din istoria modernă a contractelor futures:
q 1865 - CBOT introduce primul contract futures pe mărfuri
(varianta standardizată a contractelor “to arrive” având ca
activ suport cereale)
q 1972 – IMM (Chicago Mercantile Exchange) introduce
primul contract futures pe valute
q 1975 – CBOT introduce primul contract futures pe rata
dobânzii – contracte futures pe certificatele GNMA
q 1982 – IOM (CME) introduce primul contract futures pe
indici bursieri – contracte futures pe S&P 500
 Structura pieţelor futures
q Piaţa futures globală este o piaţă organizată.
q În prezent există peste 84 de pieţe (unele exclusiv burse futures)
care permit tranzacţionarea contractelor futures:
q CME Group – cea mai importantă PIFD din lume, rezultată în
urma fuziunii din 2007 dintre Chicago Mercantile Exchange
(CME) şi Chicago Board of Trade (CBOT), şi, din 2008, cu
New York Mercantile Exchange (NYMEX)
q IntercontinentalExchange – group din care face parte prima
bursă trans-atlantică NYSE Euronext, formată în 2007 din
fuziunea NYSE Group și Euronext
q EUREX – piaţă localizată în Frankfurt, rezultat al fuziunii din
1998 dintre Deutsche Terminborse (DTB) şi SOFFEX (Swiss
Options and Financial Futures).
Cele mai mari 10 piețe organizate de tranzacționare a
contractelor derivate în 2018 (în milioane)

Source: FIA Annual Volume Survey 2018 www.fia.org

Sursa:
http://www.cmegroup.com/company/history/timeline-
of-achievements.html
Sursa: www.theice.com/
Sursa: http://www.eurexgroup.com/group-
en/milestones
Sursa: http://www.nseindia.com/
Sursa: ww.bmfbovespa.com.br
 Dimensiunea pieţelor futures
q Principalele 3 contracte futures financiare sunt tranzacţionate în
cadrul CME Group .

q Pieţele organizate din S.U.A. acoperă cea mai mare parte a

tranzacţiilor futures.

q Principalul activ suport, atât sub aspectul valorilor noţionale

(sumelor implicate în contractele în curs), cât şi al numărului
contractelor tranzacţionate este rata dobânzii, urmată de indicii
bursieri şi cursul de schimb.
 Dimensiunea pieţelor futures
Pe regiuni (volum)
25.000.000.000

20.000.000.000

15.000.000.000

Other
Latin America
Europe
North Ameri ca
Asia
10.000.000.000

5.000.000.000

-
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Source: www.fia.org
 Dimensiunea pieţelor futures
În funcție de activul suport (volum)

25.000.000.000

20.000.000.000

Precious Metals

15.000.000.000 Other
Non-Precious Metals
Agriculture
Individual Equity
Energy

10.000.000.000 Currency
Interest Rates
Equity Index

5.000.000.000

-
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Source: www.fia.org
 Definiţie
q Contractul FUTURES reprezintă un acord contractual ferm cu
CLAUZE STANDARDIZATE între un cumpărător şi un vânzător
asupra livrării la o dată viitoare precizată, dar la un preţ
convenit în prezent, a unui activ financiar sau real.

q Preţul convenit în prezent se numeşte preţ futures (şi poate fi

considerat echivalentul preţului forward).

q Părţile în contract adoptă:

q o poziţie LONG – asumarea cumpărării activului suport la o dată
viitoare certă şi la un preţ specificat
q o poziţie SHORT – asumarea vânzării activului suport la o dată
viitoare certă şi la un preţ specificat
 Specificaţiile contractului futures
q Elementele (clauzele) standardizate ale contractul futures,
numite şi specificaţii, sunt următoarele:

1. simbol
2. activ suport
3. unitate de tranzacţionare (mărimea obiectului
contractului sau multiplicatorul)
4. cotaţie – identică, de regulă unitate de măsură, cu cotaţia
activului suport pe piaţa spot
5. pasul de tranzacţionare (pas de cotare – tick) – fluctuaţia
minimă a preţului pe piaţa futures, adică cea mai mică
sumă cu care un contract îşi poate modifica valoarea
Specificaţiile contractului futures (2)
6. limita zilnică de variaţie a preţului – valoarea zilnică
maximă, cu care preţul futures poate creşte sau scădea în
cadrul unei şedinţe de tranzacţionare
7. lunile de scadenţă (livrare) – de regulă, Martie, Iunie,
Septembrie şi Decembrie
8. ultima zi de tranzacţionare – de regulă, ultima zi
lucrătoare din lunile de scadenţă sau una din zilele celei
de-a treia (uneori chiar a doua) săptămâni din luna în care
expiră contractul
9. data scadenţei – de regulă, prima zi lucrătoare după
ultima zi de tranzacţionare
10.programul de tranzacţionare – interval orar diferenţiat, de
regulă, în funcţie de modalitatea de tranzacţionare
Simbol contract Strigare deschisă: ED / Sistemul electronic CME Globex: GE

Activul suport LIBOR 3m

Unitate de
1.000.000 USD
tranzacţionare

CME Eurodollar
Cotaţia 100 minus LIBOR 3m (ultima zi de tranzactionare)
½ punct de bază= 0,0005 = 12,50 USD
Pasul de
¼ punct de bază= 0,00025 = 6,25 USD (pentru cea mai
tranzacţionare
apropiată lună de expirare)
Limita de variaţie
200 puncte de bază (doar CME Globex)
zilnică a preţului
Lunile de scadenţă Martie, Iunie, Septembrie, Decembrie (10 ani)
Ultima zi de A doua zi lucrătoare în care băncile londoneze sunt
tranzacţionare deschise, înaintea celei de-a treia Miercuri a lunii
A doua zi lucrătoare în care băncile londoneze sunt
Data scadenţei
deschise, înaintea celei de-a treia Miercuri a lunii
Strigare deschisă: LUNI-VINERI 7:20 a.m.-2:00 p.m.
Programul de
Sistemul electronic CME Globex: DUMINICĂ-VINERI 5:00
tranzacţionare
p.m.-4:00 p.m. CT
Caracteristici Forward
Angajament ferm cu obligaţii
Tipul contractului atât pentru vânzător, cât şi
pentru cumpărător
Negociabile (în funcţie de
Specificatiile
natura tranzacţiei şi de
contractului
necesităţile părţilor)
Mărimea contractului Negociabilă
Data livrării Negociabilă
Piată secundară NU
Preţurile sunt determinate în
Stabilirea pretului particular de către cumpărător
şi vânzător
Transparenta NU
Depinde de relaţia de
Garantii materiale încredere dintre cumpărător şi
vânzător
Garantii instituţionale NU
Reglementare Legi comerciale
Futures
Angajament ferm cu obligaţii
atât pentru vânzător, cât şi
pentru cumpărător
Futures vs. Forward
Standardizate
Standardizată
Standardizată
DA (Bursa futures)
Preţurile sunt determinate
prin negociere într-o piaţă de
licitaţie dintr-o bursă
DA (Specificaţiile contractelor
şi volumul de tranzacţionare)
Părţile plasează fonduri
(marja iniţială) la casa de
compensare a bursei.
DA (Casa de compensare)
Legi specifice
 Caracteristici FUTURES

ΠStandardizarea

 Garantarea obligaţiilor

Ž Marcarea la piaţă
 Standardizarea
q Este principala caracteristică a contractelor futures.
q Clauzele contractelor futures sunt stabilite de operatorul pieţei
pe care se tranzacţionează.
q Singurul element rezultat prin negociere între părţi este preţul.
q Principalul avantaj al standardizării este tranzacţionarea mai
facilă ca urmare a acceptării contractului de un grup mai larg
de participanţi pe pieţele financiare.
q Uniformitatea asigură lichiditatea.
q Contractele futures pot fi grupate în:
q gen – acelaşi activ suport standardizat
q specie – acelaşi activ suport şi aceeaşi scadenţă
 Tranzacţia futures

CUMPĂRĂTOR CASA DE COMPENSARE VÂNZĂTOR

(LONG) (CLEARING) (SHORT)

Contract Contract
futures futures
 Garantarea obligaţiilor între părţi
q Se realizează prin intermediul casei de compensare (clearing).
q Nu există un contract între cumpărător şi vânzător, cu un
contract între fiecare dintre aceştia şi casă.
q Casa de compensare acţionează ca o contrapartidă pentru
ambele părţi – vânzător pentru toţi cumpărătorii şi
cumpărător pentru toţi vânzătorii.
q Poate fi o secţiune integrată a bursei sau o entitate de sine
stătătoare.
q Principalele funcţii ale casei de compensare sunt:
q menţinerea lichidităţii
q livrarea fizică a activului suport
q garantarea executării tranzacţiilor
Utilizarea marjelor pe piaţa futures
q Asigură integritatea şi decontarea zilnică a contractului futures.
q Are o semnificaţie similară sistemului folosit în cadrul
tranzacţiilor în marjă cu acţiuni - marjă descrie suma care
trebuie depusă în cont de către fiecare investitor (long/short)
q Deosebiri faţă de tranzacţiile
în marjă cu acţiuni: Valoare
noţională

q Nicio altă sumă (împrumut de

la broker) nu este necesară
q Marja are doar caracterul unui
depozit de bună credinţă Marja
10%

q Nivel minim (5-10% din

valoarea noţională a
contractului) stabilit de
casa de compensare/ broker
Sistemul de marje pe piaţa futures
u Marja iniţială
q are scopul de asigurare a îndeplinirii obligaţiilor de către
clienţi şi de protejare a firmelor de brokeraj
q nivelul este exprimat în mărime absolută şi este stabilit de
către casa de compensare în funcţie de volatilitatea
activului suport şi de scopul tranzacţiei
v Marja de menţinere
q suma minimă pe care un client trebuie să o păstreze ca
depozit până la lichidarea contractului futures (max. 75%
din marja iniţială)
w Marjele de variaţie
q sumele adăugate sau retrase din contul de marjă plecând de
la evoluţia soldului contului de marjă în raport cu nivelul
marjei iniţiale şi/sau celei de menţinere.
 Marcarea la piaţă
q Valoarea unui contract futures este calculată la închiderea
bursei unde este tranzacţionat.
q Prin decontarea zilnică, pierderile uneia din părţile
contractuale sunt transferate în venituri celeilalte părţi.

q Un contract futures este practic un şir de contracte forward

având scadenţa a doua zi, deci fiecare fiind lichidat zilnic şi
înlocuit cu un nou contract, care are preţul egal cu preţul zilei
curente.
q Decontarea zilnică a contractului futures este asigurată de o
plată iniţială către casa de compensare, numită marjă (5-10%
din valoarea totală a contractului futures).
 Marcarea la piaţă şi sistemul de marje
q Marcarea la piaţă
q operaţiunea prin care valoarea înscrisă în fiecare contract
futures se actualizează zilnic în funcţie de preţul de cotare /
decontare stabilit pentru şedinţa de tranzacţionare (preţul
de închidere, preţul ultimei tranzacţii sau media preţurilor
ultimelor tranzacţii din ziua respectivă)
q serveşte la determinarea profitului / pierderii aferente
poziţiilor deschise pe piaţa futures (suma în numerar egală
cu diferenţa dintre preţul de cotare al zilei curente şi cel al
zilei precedente multiplicată cu numărul de contracte)
q Apelul în marjă
q situaţia în care soldul contului de marjă scade sub nivelul
marjei necesare pentru acoperirea poziţiilor deschise
q poate fi soluţionat prin (1) alimentarea contului / (2)
închiderea unor poziţii deschise / (3) indiferenţă
 Particularităţile tranzacţionării în marjă
q Avantaje
q efect de levier (amplificare a câştigurilor) – cu o sumă relativ
mică este oferit accesul la o valoare semnificativ mai
ridicată (aproximativ de 10 ori)
q protejarea împotriva riscului de scădere a preţului prin
adoptarea unei poziţii short (când nu există short selling)
q Dezavantaje
q pierdere potenţial nelimitată (efect negativ de levier)
q imposibilitatea de a beneficia de avantajele deţinerii
efective a activului suport (în absenţa livrării fizice)
q riscul unei lichidităţi scăzute (costuri de oportunitate)
q probabilitatea ridicată a unor lichidări forţate a poziţiilor
q dependenţa de piaţa activului suport (închiderea poate
provoca distorsiuni în relaţia dintre preţul futures şi spot)
 Exemplu de marcare la piaţă
N = 100 contracte / F0(K) = 100 USD / Mi = 10 USD / Mm = 5 USD
Profit/Pierdere Sold initial Depuneri Sold final
Zi Pret Δ Pret
Long Short Long Short Long Short Long Short
0 100,00 - - - 0 0 1.000 1.000 1.000 1.000
1 97,80 -2,20 -220 +220 1.000 1.000 0 0 780 1.220
2 94,50 -3,30 -330 +330 780 1.220 0 0 450 1.550
3 100,50 +6,00 +600 -600 450 1.550 550 0 1.600 950
4 105,80 +5,30 +530 -530 1.600 950 0 0 2.130 420
5 105,00 -0,80 -80 +80 2.130 420 0 580 2.050 1.080
TOTAL +500 -500 - - 1.550 1.580 - -
- Rezultatul cumpărătorului (long) +500 USD +32%
- Rezultatul vânzătorului (short) -500 USD -

Apel în marjă: LONG ↓5 USD (95 USD) / SHORT ↑5 USD (105 USD)
 Lichidarea poziţiei futures
u Livrare fizică
q cea mai puţin utilizată modalitate de lichidare (1-3% din cazuri,
în principal pentru produsele agricole)
q dezavantaj – costuri suplimentare (depozitare, asigurare etc.)
q variante – Exchange for Physical (EFP) şi Alternative Delivery
Procedure (ADP)

v Decontare în fonduri (engl. cash settlement)

q elimină complet efectuarea şi acceptarea livrării
q constă în marcarea la piaţă pe baza preţului de cotare din
ultima zi de tranzacţionare şi transferul diferenţelor de preţ din
contul în marjă al unei părţi în contul celeilalte părţi prin
intermediul casei de compensare şi societăţii de brokeraj
q motivele utilizării sunt: (1) natura activului de bază (de ex.
indice bursier) şi (2) evitarea dificultăţilor de procurare a
activului suport la data livrării
 Lichidarea poziţiei futures
w Compensarea (offsetting sau reverse)
q este cea mai utilizată modalitate de lichidare a unei tranzacţii
futures (95-98% din tranzacţiile efectuate pe plan mondial)
q este relativ simplă, necesitând doar o piaţă futures lichidă şi
presupunând costuri reduse (comisioanele normale ale
activităţii de brokeraj)
q se concretizează în adoptarea unei poziţii opuse celei iniţiale în
intervalul rămas până la scadenţa contractului
q stingerea obligaţiilor între clienţi se realizează prin preluarea lor
de către casa de compensare, nefiind necesară realizarea
procedurii cu cealaltă parte din contractul futures original
q fungibilitatea – trăsătură esenţială a contractelor futures care
înseamnă că orice contract poate fi compensat printr-un
contract echivalent cu cumpărători şi vânzători diferiti de cei
din primul contract
 Baza (basis)
Bazat = St − Ft

Baza = Preţul spot al activului suport – Preţul futures din contract

q Baza poate fi negativă (ex. petrol Brent) sau pozitivă (ex. aur)
q La scadență BazaT → 0, deoarece ST = FT (de regulă, la scadenţă,
atunci când activul suport al contractului futures coincide cu
activul hedge – pentru care se realizează acoperirea)

q Riscul de bază – incertitudinea privind evoluţia bazei care poate

determina o ameliorare sau o deteriorare a poziţiei de acoperire
(hedge) deţinute

q ΔS > ΔF → întărirea bazei LONG – / SHORT +

q ΔS < ΔF → slăbirea bazei LONG + / SHORT –
 Valoarea Contractului futures
q Ca și în cazul contractelor Forward, contractele Futures au o
valoare nulă la inițierea contractului. Dar spre deosebire de
contractele Forward, contractele Futures nu capitalizează
schimbările de valoare de-a lungul perioadei contractuale.
q Deoarece contractele Futures înregistrează marcarea la piață
zilnic, valoarea contractului după ajustarea marjei, pentru
pierderea sau câștigul zilnic, este zero.
q Valoarea contractului futures este diferită de zero doar pe
perioada de tranzacționare dintre momentele în care se
realizează marcarea la piață
Val futurest = Pret futurest − Pret futurest−1
q Prețul futures în orice moment este prețul care asigură că
valoarea unui nou contract futures este zero.
q Astfel, dacă prețul futures crește, valoarea poziției long crește
 Preţul Futures vs. Forward
Teorie (ipoteză): rata activului fără risc este constantă şi
are aceeaşi valoare pentru toate scadenţele
PREŢUL FORWARD = PREŢUL FUTURES

Realitate: rata activului fără risc înregistrează

fluctuaţii imprevizibile
Decontare
zilnică

PREŢUL FORWARD < PREŢUL FUTURES

Corelaţie puternic pozitivă între S şi r
PREŢUL FORWARD > PREŢUL FUTURES
Corelaţie puternic negativă între S şi r
Diferenţele teoretice între preţul futures şi preţul forward
pentru contractele cu scadenţă redusă sunt nesemnificative.
Preţul Futures vs. Forward
 Arbitraj de tip cash-and-carry
q Arbitrajul de tip cash-and-carry constă în cumpărarea unui activ,
depozitării activului și vânzarea activului la prețul futures la
scadența contractului
q La inițierea contractului:
1. Contractarea unui credit cu o scadență similară cu scadența contractului futures
la dobânda de piață
2. Cumpărarea activului suport la prețul spot
3. Vânzarea unui contract futures la prețul futures existent pe piață
q La scadența contractului:
4. Livrarea activului suport și încasarea prețului futures
5. Rambursarea creditului și a dobânzilor aferente
q Dacă prețul futures este supraevaluat, acest proces în 5
etape va genera un profit fără risc.
q Prețul futures este supraevaluat dacă actualul prețul este
mai mare decât prețul ”no-arbitrage”.
 Exemplu Arbitraj cash-and-carry
q Presupunem că prețul spot al aurului este 1200 USD/uncie,
prețul unui contract futures pe aur cu scadența pe 1 an este
1300 USD/uncie și rata dobânzii de piață este 7%. Calculați
profitul de tip arbitraj.
q Rezolvare
q Prețul futures pe baza principiului ”no-arbitrage”
FPnon−arbitrage = S0 × (1+ R)T = 1200 ×1.07 = 1284 USD/uncie
q FP = 1300 > FPnon−arbitrage = 1284 → FP este supraevaluat
 Arbitraj de tip cash-and-carry
q Dacă prețul futures este subevaluat, investitorul are
oportunitatea să implementeze un Arbitraj de tip reverse cash-
and-carry care constă în:
q La inițierea contractului:
1. Vânzarea în lipsă activului suport la prețul spot
2. Acordarea unui credit cu o scadență similară cu scadența contractului futures la
dobânda de piață
3. Cumpărarea unui contract futures la prețul futures existent pe piață
q La scadența contractului:
4. Recuperarea creditului și a dobânzilor aferente
5. Recepționarea activului suport, plata prețului futures și plata dobânzilor aferente
vânzării în lipsă
 Exemplu Arbitraj cash-and-carry
q Presupunem că prețul spot al aurului este 1200 USD/uncie, prețul
unui contract futures pe aur cu scadența pe 1 an este 1250
USD/uncie și rata dobânzii de piață este 7%. Calculați profitul de
tip arbitraj.
q Rezolvare
q Prețul futures pe baza principiului ”no-arbitrage”
FPnon−arbitrage = S0 × (1+ R)T = 1200 ×1.07 = 1284 USD/uncie
q FP = 1250 < FPnon−arbitrage = 1284 → FP este subevaluat
 Costurile și beneficiile deținerii activului
suport
q Costurile financiare de depozitare/deținere a unui activ într-o
tranzacție de tip Arbitraj cash-and-carry determină o creștere a
prețului futures ”no-arbitrage”.
q Majoritatea activelor reale (mărfuri) prezintă costuri de depozitare și
riscuri asociate depozitării care trebuiesc asigurate
q Activele financiare pot genera beneficii financiare pe perioada
deținerii (dividende, cupoane etc.) și nu prezintă costuri de
depozitare.
q Activele suport pot genera și beneficii non-financiare
q Aceste beneficii determină o scădere a prețului futures ”no-arbitrage”.
 Costul de derulare (cost of carry)
q serveşte la cuantificarea relaţiei dintre preţul spot şi cel futures
q este notat cu c şi arată cheltuielile (şi veniturile) achiziţionării şi
păstrării unui activ pe parcursul unei perioade determinate de
timp, fiind stabilit în funcţie de costul aferent finanţării
cumpărării activului (rata dobânzii – r), costul aferent depozitării,
asigurării şi transportului activului (u), câştigurile aduse de activ
(q), precum şi randamentul de oportunitate (y).

Activ de investiţii

F0 = S0 × e cT

Activ de consum

F0 = S0 × e (r +u -q - y )T F0 = S0 × e(c -y )T
 Preţul futures
rT
Activ de investiţii F0 = S0 × e
fără venituri
F = S × e r ×(T -t )
Activ de investiţii F0 = (S0 - I) × e rT
cu venituri
F = (S - I) × e r (T -t )
Activ de investiţii F0 = S0 × e (r -q )T
cu randament
cunoscut (q) F = S × e (r -q )(T -t )
Indici bursieri F0 = S0 × e (r -q )T
F = S × e (r -q )(T -t )
(r - r f )T
Cursul de schimb F0 = S0 × e
(r - r f )(T -t )
F = S ×e
 Preţul futures al unui activ real (marfă)

Activ real F0 = (S0 + U) × e rT U – valoarea prezentă a

de investiţii tuturor costurilor de
F0 = S0 × e(r +u)T depozitare (nete de venit)

Activ real F0 £ (S0 + U) × e rT U – valoarea prezentă a

de consum tuturor costurilor de
F0 £ S0 × e(r +u)T depozitare (nete de venit)

F0 = (S0 + U) × e(r -y )T y – randamentul de

comoditate/oportunitate
F0 = S0 × e(r +u-y )T (engl. convenience yield)
 Piaţă de tip CONTANGO

q Baza < 0 Preţ

q Preţurile futures
sunt mai mari decât
preţurile la vedere, Preţ
ca urmare a futures Baza
costurilor asociate Preţ
depozitării, navlului spot
şi asigurării

0 Timp
 Piaţă de tip BACKWARDATION

q Baza > 0 Preţ

q Preţurile spot
cresc rapid ca
urmare a unei
oferte mult Preţ
inferioare cererii spot Baza
Preţ
q Situaţie de criză pe futures
piaţa mărfii,
simpla deţinere a
mărfii constituind 0 Timp
un avantaj (y > 0)
 Tipuri de contracte futures

Œ Futures pe rata dobânzii

 Futures pe indici bursieri

Ž Futures pe valute

 Futures pe acţiuni

 Futures pe mărfuri

‘ Futures exotice
 Futures pe rata dobânzii
q Reprezintă angajamentul de a livra sau de a primi la o scadenţă
determinată, un activ financiar la o rată a dobânzii stabilită în
momentul încheierii contractului.

q Obiectul contractului futures îl constituie dobânda.

q Valoarea noţională este stabilită de operatorul de piaţă,

urmărind fie limitarea accesului participanţilor fără posibilităţi
financiare, fie lărgirea accesului (varianta mini).

q Preţul contractelor fluctuează în funcţie de rata dobânzii.

q r ↑ → F↓
q r ↓ → F↑
 Contractele futures pe rata dobânzii
la principalele burse futures
Bursa Tipul de contract futures pe rata dobânzii
Eurodollar Futures
U.S. Treasury Notes Futures (2, 5, 10, 30 ani)
CME Group 30 Day Federal Funds Rate Futures
1 Month LIBOR Futures
13 Week T-Bill Futures
Euro-Bund Futures
Eurex Euro-Bobl Futures
Euro-Schatz Futures
Three Month Euribor
Three Month Sterling
Euronext.liffe Long Gilt
Japanese Government Bond
Euro Notional
Futures pe rata dobânzii pe termen scurt
ΠFutures pe certificatele de trezorerie S.U.A.
(CME Group 13 Week T-Bill Futures)
 Futures pe eurodolari (CME Group Eurodollar Futures)
CME Group 13 Week T-Bill Futures
q Activul suport: T-Bill la 90 zile
q Unitate de tranzacţionare: 1.000.000 USD
q Cotaţia: 100 – rata dobânzii(%) – IMM Index
q Tick: ½ punct = .005 (12,50 USD)
q Preţul futures nu coincide cu IMM Index şi se determină ca:
Valoare noţională x [1 – Rata dobânzii x (Nr. zile scadenţă/360)]
q IMM Index (şi tickul) servesc la aprecierea mai rapidă a
rezultatului marcării la piaţă.
Simbol contract Strigare deschisă: ED / Sistemul electronic CME Globex: GE

Activul suport LIBOR la 3 luni

Unitate de
1.000.000 USD
tranzactionare

CME Eurodollar
Cotatia 100 minus rata dobânzii
½ punct de bază= 0,005 = 12,50 USD
Pasul de
¼ punct de bază= 0,0025 = 6,25 USD (pentru cea mai
tranzactionare
apropiată lună de expirare)
Limita de variatie
200 puncte de bază (doar CME Globex)
zilnică a pretului
Lunile de scadentă Martie, Iunie, Septembrie, Decembrie
Ultima zi de A doua zi lucrătoare în care băncile londoneze sunt
tranzactionare deschise, înaintea celei de-a treia Miercuri a lunii
A doua zi lucrătoare în care băncile londoneze sunt
Data scadentei
deschise, înaintea celei de-a treia Miercuri a lunii
Strigare deschisă: 7:20 a.m.-2:00 p.m.
Programul de
Sistemul electronic CME Globex: Luni/Joi: 5:00 p.m.-4:00
tranzactionare
p.m. /Duminica & Sărbători 5:00 p.m.-4:00 p.m.
Futures pe rata dobânzii pe termen scurt
CME Group Eurodollar Futures
q Este utilizat de dealeri de swaps, FRA sau opţiuni care urmăresc
să-şi acopere riscul aferent poziţiilor deschise pe OTC.
q Poate fi considerat varianta standardizată a unui FRA, pe termen
scurt neexistând diferenţe semnificative.
q Pe termen lung (> 1 an) apar diferenţe ca urmare a marcării
zilnice la piaţă a Eurodollar futures.
q Pentru a ţine cont de diferenţele între rata futures şi rata
forward se utilizează ajustarea de convexitate:
1
Rata forward = Rata futures - × s 2 × T1 × T2
2
q T1 – scadenţa contractului futures / T2 – scadenţa ratei dobânzii
(Vezi Hull – pp. 139-140 pentru informaţii suplimentare)
Futures pe rata dobânzii pe termen lung
q Cele mai reprezentative contracte sunt cele pe obligaţiunile
emise de trezoreria S.U.A. (T-Notes şi T-Bonds).

q Preţul acestor obligaţiuni cu cupon este reprezentat de

randamentul până la maturitate.
q Preţul contractelor futures este exprimat în puncte şi 32-imi.

q Valoarea noţională: 100.000 USD

q Tick: ¼ sau ½ de 1/32 = (7,8125 sau 15,6250 USD)

q Modalitate de lichidare diferită de cea a Eurodollar şi T-Bills

futures – livrare fizică prin sistemul electronic al FED.
 Futures pe indici bursieri
q Constituie unele dintre cele mai tranzacţionate contracte futures
financiare ca urmare a avantajelor conferite:
q efect de levier considerabil
q acoperirea riscului de fluctuaţie a acţiunilor dintr-un
portofoliu şi protecţia împotriva riscului de piaţă

q Lichidarea contractelor futures pe indici bursieri se realizează prin

decontare în fonduri.

q Cele mai tranzacţionate contracte pe plan mondial sunt:

q CME Group S&P 500 Stock Index Futures
q CME Group E-mini S&P 500 Futures
 Alte tipuri de contracte futures
ΠFutures pe valute
q primul tip de contract futures financiar
q puţin tranzacţionate comparativ cu contractele forward pe
valute şi celelalte contracte futures
q cele mai importante contracte futures tranzacţionate:
q US Dollar Futures (Bolsa de Mercadorias & Futuros)
q EURO FX Futures (CME Group)

 Futures pe acţiuni
q acorduri contractuale ferme asupra livrării unui anumit
număr de acţiuni ale unui emitent
q apariţie recentă pe pieţele financiare
 Contracte futures exotice
q Cele mai reprezentative sunt contractele futures pe vreme
(bazate pe fenomene meteorologice):
q încălzire
q răcire
q îngheţ
q căderi de zăpadă
q uragane
q Au fost introduse de CME Group în 1999.
q Constituie un segment de nişă pe piaţa IFD (1 mil. de contracte
în 2007 cu valoarea noţională de 18 mld. USD).
q Sunt similare contractelor futures pe indici bursieri.
 Hedging cu futures
q Acoperire perfectă – eliminare completă a riscului (foarte rară)
q Strategii acoperă-şi-uită (engl. hedge-and-forget):
u Short hedge – adoptarea unei poziţii short într-un contract
futures în una din următoarele situaţii:
q deţinere curentă a activului suport şi anticipaţie asupra
vânzării lui la o dată viitoare
q deţinere a activului suport într-un moment viitor (export)
v Long hedge – adoptarea unei poziţii long într-un contract
futures în una din următoarele situaţii:
q anticipaţie asupra necesităţii unui activ suport într-un
moment viitor şi cumpărării lui la un preţ fixat în prezent
q deţinerea unei poziţii short (vânzare în lipsă - short selling)
CFD - Contract For Difference / Financiar pt Diferenţă
q CFD reprezintă un acord contractual ferm între un cumpărător
şi un vânzător asupra decontării într-un moment viitor (al
lichidării contractului) a diferenţei de valoare a unui activ
între momentul iniţierii şi cel al lichidării.

q CFD au fost lansate în 1990 pe piaţa financiară din Londra de

către Brian Keelan şi Jon Wood (UBS Warburg).

q Majoritatea CFD sunt tranzacţionate OTC, iar din 2007 şi în

varianta standardizată (Exchange-Traded CFD) - Australian
Securities Exchange (ASX)

q În prezent CFD sunt tranzacţionate în Marea Britanie, Olanda,

Polonia, Portugalia, Franţa, Japonia etc.
 Caracteristici CFD
q CFD sunt similare contractelor futures, dar nu prezintă o
SCADENŢĂ FIXĂ / mărimea contractului este mai mică /
evaluarea este mai transparentă

q CFD sunt similare acţiunilor, dar nu conferă deţinătorilor

dreptul de vot şi oferă avantajul tranzacţionării în marjă /
efectului de levier.

q Marja iniţială – 0,50% - 1% (indici, curs de schimb, mărfuri) şi

3% - 30% (acţiuni) din valoarea noţională

q Cost suplimentar – reprezentat de marja de finanţare zilnică

(stabilită în raport cu LIBOR / altă rată de referinţă).
 Referinţe bibliografice
PRISACARIU, Maria, URSU, Silviu, ANDRIEŞ, Alin – Pieţe şi
instrumente financiare, Editura Universităţii “Alexandru
Ioan Cuza” Iaşi, 2008 (Capitolul 13)

HULL, John C. – Options, Futures & Other Derivatives, 6th

Edition, 2006 (Capitolele 2, 3, 5 & 6)

MICLĂUŞ, Paul – Piaţa instrumentelor financiare derivate,

Editura Economică, 2008 (Capitolul 2)