Economics II

1. Obiectul de studiu, scopul şi politicile macroeconomice

Macroeconomia ca ştiinţă.
Obiectul şi metodele de studiu.
Scopurile şi instrumentele politicii macroeconomice.
2. Indicatorii macroeconomici şi sistemul conturilor
naţionale
Indicatorii macroeconomici şi metodele de calcul în
economia de piaţă.
Relaţiile între variabilele macroeconomice.
Principiile sistemului conturilor naţionale.
Schema sistemului conturilor naţionale.
3. Instabilitatea macroeconomică
Caracterul ciclic al economiei.
Şomajul. Tipurile şomajului.
Inflaţia. Tipurile inflaţiei.
Politici anti-inflaţioniste
4. Cererea agregată şi oferta agregată
Cererea agregată şi determinanţii acesteia.
Oferta agregată şi determinanţii acesteia.
Echilibrul macroeconomic AS-AD.
Mecanismul cu clichet.
5. Teoria clasică şi teoria lui Keyns despre ocupaţia totală
Teoria clasică despre ocupaţia totală. Legea lui Sey.
Mecanismele de menţinere a ocupaţiei totale.
Teoria lui Keyns despre ocupaţia totală.
Interacţiunea AD-AS din punct de vedere a clasicilor.
Interacţiunea AD-AS din punct de vedere a lui Keyns.
Consumul (C) şi acumulările (S).
Investiţiile (I) şi curba cererii la investiţii.
6. Echilibrul macroeconomic. Venitul (V) – consumul (C) şi
investiţiile (I)
Analiza echilibrului macroeconomic cu ajutorul tabelelor şi
graficelor.
Metodele stabilirii echilibrului macroeconomic.
Multiplicatorul investiţiilor.
 Rolul multiplicatorului în stabilirea echilibrului
macroeconomic.
7. Politica fiscală şi rolul ei în economia naţională
Esenţa şi scopurile politicii fiscale .
Influenţa politicii fiscale şi echilibrul macroeconomic.
Achiziţiile de stat şi starea de echilibru a PNN.
Impozitarea şi starea de echilibru a PNN.
Multiplicatorul bugetului de stat.
Politica fiscală şi ciclul economic.
Politica nediscreţionară. Stabilizatorii impuşi.
Problemele politicii fiscale.
8. Modelul IS – LM
Noţiune de model IS – LM.
Piaţa bunurilor şi curba IS.
Pieţele activelor financiare şi curba LM.
Echilibrul pe piaţa monetară şi curba LM.
Echilibrul pe pieţele bunurilor şi piaţa monetară.
9. Şomajul
Cauzele şomajului.
Curba lui Phillips.
Formele şomajului.
10. Inflaţia
Circulaţia banilor.
Funcţiile banilor.
Mecanismul inflaţiei.
Reformele băneşti.
11. Băncile şi sistemul bancar
Sistemul bancar.
Multiplicatorul bancar.
Riscurile financiare.
12. Politica de creditare
Indicatorii circuitului monetar.
Politica banilor „scumpi” şi politica banilor „ieftini”.
Instrumentele politicii creditar – monetare.
Eficacitatea politicii creditar – monetare.
13. Economia deschisă
2
 Indicatorii şi multiplicatorul economiei deschise.
Balanţa de plăţi şi cursul valutar.
Cursul valutar şi rata procentului.
14. Deficitul bugetar şi datoriile statului
Noţiunea de deficit şi datorii.
Datoriile statului.
Urmările economice şi rolul pozitiv al datoriilor.
15. Piaţa valutară şi rata de schimb
Piaţa valutară şi componentele acesteia.
Teoria parităţii puterii de cumpărare.
Sisteme monetare.
16. Sisteme Mundell-Fleming
Caracteristicile modelului.
Funcţionarea economiei în condiţiile ratelor de schimb fixe.
Funcţionarea economiei în condiţiile ratelor de schimb
flexibile.
17. Creşterea economică
Teoria creşterii economice.
Factorii creşterii economice.
Argumente pro şi contra creşterii economice.

Economics II
1. Macroeconomia ca ştiinţă.
2. Obiectul şi metoda de studiu.
3. Funcţiile economice ale statului.
4. Scopurile şi instrumentele politicii
macroeconomice.
5. Interacţiunea macroeconomiei cu alte discipline.
6. Rolul indicatorilor macroeconomici.
7. Calcularea PNB după cheltuieli.
8. Calcularea PNB după venit.
9. Alţi indicatori ale conturilor macroeconomice.
10. Cererea agregată. Curba cererii agregate.
11. Oferta agregată. Curba ofertei agregate.
12. Volumul real de producţie şi nivelul preţurilor.

3
 13. Modificări în echilibru. Efectul mecanismului cu
clichet.
14. Teoria clasica a ocupaţiei.
15. Teoria economica a lui Keyns.
16. Consumul şi acumulările.
17. Investiţiile.
18. Principiul coraportului cheltuielilor la volumul de
producţie.
19. Metoda sustragerilor şi inecţiilor.
20. Multiplicatorul investiţiilor şi rolul lui în echilibrul
PNN.
21. Exportul net şi starea de echilibru al PNN.
22. Relaţiile economice internaţionale.
23. Corespunderea celor două metode
macroeconomice.
24. Multiplicatorul modificării preţurilor.
25. Baza legislativă a politicii fiscale.
26. Politica fiscală discreţionară.
27. Politica fiscală şi ciclul economic.
28. Politica fiscală nediscreţionară. Stabilizatorii
impuşi.
29. Problemele politicii fiscale.
30. Noţiune de model IS – LM.
31. Piaţa bunurilor şi curba IS.
32. Pieţele activelor financiare şi curba LM.
33. Echilibrul pe piaţa monetară şi curba LM.
34. Echilibrul pe pieţele bunurilor şi piaţa monetară.
35. Cauzele şomajului.
36. Curba lui Phillips.
37. Formele şomajului.
38. Circulaţia banilor.
39. Funcţiile banilor.
40. Mecanismul inflaţiei.
41. Reformele băneşti.
42. Sistemul bancar.
43. Multiplicatorul bancar.
4
 44. Riscurile financiare.
45. Indicatorii circuitului monetar.
46. Politica banilor „scumpi” şi banilor „ieftini”.
47. Instrumentele politicii creditar-monetare.
48. Eficacitatea politicii creditar-monetare.
49. Datoriile statului.
50. Indicatorii şi multiplicatorul economiei deschise.
51. Balanţa plăţilor şi cursul valutar.
52. Cursul valutar şi rata procentului.
53. Măsuri de reglare a cursului valutar.
54. Teoria sporirii economice.
55. Factorii sporirii economice.
56. Limitarea ritmurilor sporirii economice.
57. Reglarea de către stat a sporirii economice.

PROBLEME ŞI TESTE PENTRU EVALUARE

Economics I
Problema nr. 1
În tabel sunt prezentate datele despre cererea la manuale pe parcursul unui
an:
Elasticitatea Volumul cererii Preţul pentru un Venitul
5
 cererii prin preţ (buc) manual (lei) (lei)
0 20
10 18
20 16
30 14
40 12
50 10
60 8
70 6
80 4
90 2
100 0
De determinat:
a) Elasticitatea cererii după preţ şi introduceţi datele obţinute
în tabel.
b) De ce se folosesc doar valorile absolute a coeficientului
elasticităţii după preţ.
c) Determinaţi la ce nivel a preţurilor cererea este elastică,
unitară şi neelastică.
d) Determinaţi valoarea veniturilor pentru fiecare nivel al
preţurilor.
e) Cum influenţează schimbarea preţului la manuale asupra
volumului venitului când cererea este elastică ? De ce ?
f) La ce valoare a coeficientului elasticităţii după preţ venitul
va fi maximal ? De ce ?
g) Desenaţi curba cererii la manuale.
h) Explicaţi sensul economic al coeficientului elasticităţii prin
preţ la schimbarea preţului de la 6 la 8 lei, si pentru schimbarea de
la 18 la 16 lei.

Problema nr. 2
În tabel sunt prezentate datele despre cheltuielile unei întreprinderi
Vol. total
Nr. de
de APL MPL PL FC VC TC AFC AVC ATC MC
oamen
producţie
i
unităţi lei

6
 0 0 10 50
1 5 10 50
2 15 10 50
3 30 10 50
4 50 10 50
5 75 10 50
6 95 10 50
7 110 10 50
8 120 10 50
9 125 10 50
10 125 10 50

a) La ce perioadă se atribuie datele din tabel: perioadă lungă

te timp sau perioadă scurtă de timp, de ce ?
b) Completaţi tabelul.
c) Desenaţi curbele TP, APL, MPL.
d) Desenaţi curbele TC, TVC, TFC.
e) Desenaţi curbele ATC, AVC, AFC, MC.
f) La ce volum total de producţie a produsului dat producţia
marginală a muncii creşte, scade, rămâne constantă?
Problema nr. 3
În tabel sunt prezentate datele despre cheltuielile şi veniturile
întreprinderii „Păpuşoi-porumb” ce activează pe o piaţă în
condiţiile concurenţei perfecte. Utilizând aceste date îndepliniţi
condiţiile:

7
Resurse
variabil Q PN PQ TR AR MR TC TFC TVC ATC AVC AFC MC
e (N)
Unităţi lei
0 0 20 2 150
1 5 20 2 150
2 15 20 2 150
3 30 20 2 150
4 50 20 2 150
5 75 20 2 150
6 95 20 2 150
7 110 20 2 150
8 120 20 2 150
9 125 20 2 150
125 20 2 150
10

a) Calculaţi indicatorii şi introduceţi în tabel.

b) La ce volum de producţie întreprinderea maximizează
profitul şi minimizează pierderile?
c) Desenaţi curbele AR,MR,ATC,AVC,AFC,MC.
Problema nr. 4
Studentul citeşte reviste şi ascultă CD-uri. În tabel sunt
prezentate utilităţile pe care le primeşte studentul de la consumul
unui anumit număr de reviste şi CD-uri. Preţul revistei - 15 lei,
preţul CD-ului - 75 lei. Să presupunem că studentul cumpără 2
CD-uri şi 10 reviste.
De determinat:
a) Câţi bani cheltuie studentul pentru a procura CD-urile şi
revistele (care e bugetul).
b) Ce utilitate are studentul în urma consumării acestor
bunuri.
c) Determinaţi utilitatea marginală din urma consumării CD-
urilor şi revistelor. Datele obţinute le introduceţi în tabel.
d) Arătaţi pe grafic curba utilităţii marginale a CD-urilor.
e) Puteţi determina dacă studentul îşi maximizează utilitatea.
8
 f) Ce utilitate va primi studentul dacă tot bugetul îl va consuma pe CD-
uri.
Reviste CD-uri
Q Utilitatea Utilitatea
Utilitatea Utilitatea
marginală marginală
1 60 360
2 111 630
3 151 810
4 196 945
5 232 1050
6 265 1140
7 295 1215
8 322 1275
9 347 1320
10 371 1350
g) Calculaţi raportul MU/p, rezultatele le introduceţi în tabel.
h) La ce combinare a două mărfuri utilitatea va fi maximală
Problema nr. 4
În tabel este prezentată cererea la un produs pe piaţa A şi piaţa
B. Pe ambele pieţe activează un monopolist. Să presupunem că
ATC = MC = 4 lei. De determinat:
P Qd(A) Qd(B) MC i) CM, şi VM în
10 10 0 4 condiţiile în care monopolistul
9 20 2 4 nu utilizează discriminarea prin
8 30 4 4 preţ. De determinat volumul
7 40 8 4 producţiei care va da maxim
6 50 16 4 profit, preţul produsului şi
5 60 32 4 mărimea profitului.
4 70 64 4 j) De determinat exact
3 80 100 4 ceea ce se cere în punctul de mai
2 90 200 4 sus dar cu condiţia ca
1 100 400 4 monopolistul utilizează
discriminarea prin preţ.
0 110 1000 4
k) Ce strategie va alege
monopolistul.

9
Economics II
Problema nr. 1
Se dă (în mln. lei):
Consumul 3000
Dividendele 300
Amortizarea 900
Salariile şi adaosurile 800
Cheltuielile de stat 800
Impozitele indirecte 200
Venitul proprietarilor individuali 1000
Investiţiile brute 1000
Rata dobânzii 500
Importul 300
Renta 300
Exportul 1000
Beneficiul corporaţiilor 1500
Calculaţi:
1. PIB după venit
2. PIB după cheltuieli
3. PIN
4. Investiţiile nete
5. Venitul naţional (NI)
Problema nr. 2
Se dă:
Venitul naţional = 500 mln. lei;
Impozitele pe beneficiul întreprinderilor =50 mln. lei;
Beneficiul nerepartizat=80 mln. lei;
Asigurările sociale=80 mln. lei;
Transferurile băneşti=50 mln. lei;
Impozitele personale=50 mln. lei.
Calculaţi:
1. Venitul personal (PI);
2. Venitul disponibil (DI).
Problema nr. 3
Se dă:
Investiţiile brute – 450 mln. lei;
Amortizarea – 200 mln lei;
10
 Exportul – 200 mln lei;
Valoarea adăugată brută - 550 mln. lei;
Consumul final – 950 mln lei;
Impozitele pe produse (inclusiv TVA)–1000 mln lei;
Taxele vamale – 650 mln lei;
Importul – 350 mln lei;
Achiziţiile de stat – 450 mln lei;
Stocurile la început de an – 300 mln lei;
Stocurile la sfârşit de an – 600 mln lei;
Subvenţiile de produs şi import – 200 mln lei.
Calculaţi:
1. PIB după metoda producţiei;
2. PIB după metoda cheltuielilor;
3. Investiţiile nete;
4. PIN după metoda cheltuielilor.
Problema nr. 4
În tabelul de mai jos se dă: Amortizaţia = 15 mld.lei.
Anul PIB nom., mld lei Indicele niv. preţ. PIB real, mld lei
2000 110 121
2001 65 91
2002 95 100
Calculaţi:
1. Care este anul de bază?
2. Cum se va schimba nivelul preţului pe anul 2001 faţă de
2000?
3. Cum se va schimba nivelul preţului pe anul 2002 faţă de
2001?
4. Calculaţi PIB real, în ce caz avem inflator sau deflator?
5. Calculaţi PIN nominal pentru toţi anii.
Problema nr. 5
În tabelul de mai jos sunt arătate datele referitoare la forţa de
muncă:
Indicatorul, (mii pers.) 1995 2000
Forţa de muncă 75550 95350
Ocupaţi în câmpul muncii 72250 85350
Şomeri
Rata şomajului, %

11
 Calculaţi:
1. Numărul de şomeri şi rata şomajului;
2. Cum se poate explica creşterea concomitentă a numărului
de şomeri şi ocupaţi?
3. Când avem ocupaţie totală şi din ce cauză?
Problema nr. 6
În tabelul de mai jos se dă:
Indicatorul, mld.lei 2004 2005
Costul construcţiei noi 10 10
Costul utilajului produs 20 20
Costul mărfurilor de consum produse 100 90
Costul mărfurilor consumate 90 100
Amortizarea clădirilor 10 10
Amortizarea utilajului 10 10
Rezervele mărfurilor de consum la început de an 20 40
Rezervele mărfurilor de consum la sfârşit de an 40 20
Calculaţi:
Indicatorul 2004 2005 Indicatorul 2004 2005
PIB PIN
Consumul Consumul
Investiţiile brute Investiţiile nete
Problema nr. 7
Se dă:
Investiţiile brute – 450 mln. lei;
Fondul de amortizare – 200 mln lei;
Salariile – 750 mln lei;
Primele şi adaosurile – 200 mln lei;
Profitul corporaţiilor – 950 mln lei;
Exportul – 200 mln lei;
Dobânda netă – 550 mln lei;
Venitul din rentă - 450 mln lei;
Consumul final – 950 mln lei;
Importul – 350 mln lei;
Venitul din proprietate – 550 mln lei;
Dividendele – 250 mln lei;
12
Achiziţiile de stat – 450 mln lei;
Impozitele indirecte - 400 mln lei;
Transferurile către populaţie – 200 mln lei;
Stocurile la început de an – 300 mln lei;
Stocurile la sfârşit de an – 600 mln lei;
Subvenţiile – 500 mln lei.
Calculaţi:
1. PIB după metoda venitului;
2. PIB după metoda cheltuielilor;
3. PIN după metoda venitului;
4. PIN după metoda cheltuielilor.
Problema nr. 8
Se dă:
PIB – 6500 mln lei;
Consumul final – 4100 mln lei;
Cheltuielile guvernamentale - 500 mln lei;
Exportul net – 200 mln lei;
Exportul – 500 mln lei;
Amortizarea – 100 mln lei;
Calculaţi:
1. Investiţiile nete;
2. PIN după metoda cheltuielilor;
3. Importul;
4. Exportul, dacă importul va creşte cu 150 mln lei.
Problema nr. 9
Se dă:
Valoarea adăugată brută - 850 mln. lei;
Impozitele pe produse (inclusiv TVA)–600 mln lei;
Taxele vamale – 350 mln lei;
Subvenţiile de produs şi import – 200 mln lei;
Consumul final – 1100 mln lei;
Investiţii brute – 200 mln lei;
Export net – 300 mln lei.
Calculaţi:
1. PIB după metoda producţiei;
2. Achiziţiile de stat;
13
 3. PNB, dacă venitul din străinătate – 350 mln lei;
4. PIN, dacă fondul de amortizare – 50 mln lei.
Problema nr. 10
Se dă:
Anul PIB nom., mld lei IPC PIB real, mld lei Rata inflaţiei
2003 112 125
2004 95 220
2005 140 150
Calculaţi:
1. PIB nominal pentru fiecare an;
2. Rata inflaţiei pentru anii 2004 şi 2005;
3. În ce caz avem inflator sau deflator, argumentaţi;
4. Care este anul de bază, argumentaţi;
5. Cu ajutorul legii „cifrei 70” determinaţi numărul de ani
necesari ca să se dubleze rata inflaţiei pentru anii 2004 şi 2005.
Problema nr. 11
Se dă:
Investiţiile brute – 350 mln lei;
Fondul de amortizare – 350 mln lei;
Salariile, primele şi adaosurile – 550 mln lei;
Profitul corporaţiilor – 1100 mln lei;
Exportul – 750 mln lei;
Dobânda netă – 550 mln lei;
Venitul din rentă - 550 mln lei;
Consumul final –2500 mln lei;
Importul – 550 mln lei;
Venitul din proprietate – 550 mln lei;
Dividendele – 250 mln lei;
Achiziţiile de stat – 450 mln lei;
Impozitele indirecte - 350 mln lei;
Transferurile către populaţie – 250 mln lei;
Stocurile la început de an – 500 mln lei;
Stocurile la sfârşit de an – 1000 mln lei;
Subvenţiile – 500 mln lei;
Valoarea adăugată brută - 1200 mln lei;

14
Impozitele pe produse - 2500 mln lei;
Taxele vamale - 800 mln lei;
Subvenţiile de produs şi import - 500 mln lei.
Calculaţi:
1. PIB după metoda cheltuielilor;
2. PIB după metoda producţiei;
3. PIB după metoda venitului.
Problema nr. 12
Se dă:
PIB – 5000 mii lei;
Fondul de amortizare – 350 mii lei;
Impozitele indirecte – 200 mii lei;
Cotizaţiile pentru asigurări sociale – 150 mii lei;
Profitul nedistribuit – 450 mii lei;
Transferurile de la guvern - 250 mii lei;
Impozitele personale - 350 mii lei;
Impozit pe venitul societăţii – 350 mii lei.
Calculaţi:
1. Produsul intern net;
2. Venitul naţional;
3. Venitul personal;
4. Venitul disponibil.
Problema nr. 13
Se dă:
PIB – 3500 mii lei;
Fondul de amortizare – 250 mii lei;
Venitul naţional – 2800 mii lei;
Cotizaţiile pentru asigurări sociale – 150 mii lei;
Profitul nedistribuit - 350 mii lei;
Transferurile de la guvern - 150 mii lei;
Venitul personal - 2200 mii lei;
Impozitele personale - 100 mii lei;
Venitul disponibil – 2350 mii lei;
Impozite pe venitul societăţii - 250 mii lei.
Calculaţi:
1. Produsul intern net;
15
 2. Impozitele indirecte;
3. Profitul nedistribuit;
4. Impozitele personale.
Problema nr. 14
Se dă:
PIB nominal – 950 mln lei;
Deflatorul – 125 %;
IPC anul precedent – 100;
IPC anul curent - 112;
Rata nominală a dobânzii – 15 %.
Calculaţi:
1. PIB real;
2. Cât va fi PIB real dacă PIB nominal va creşte până la 1050
mln lei;
3. Rata inflaţiei, ce fel de inflaţie este în acest caz,
argumentaţi;
4. Din ce cauză în anul precedent IPC este 100;
5. Cu ajutorul legii „cifrei 70” determinaţi numărul de ani
necesari pentru dublarea inflaţiei;
6. Rata reală a dobânzii, din ce cauza se calculează rata reală
a dobânzii.
Problema nr. 15
Se dă:
Investiţiile brute – 450 mln lei;
Fondul de amortizare – 100 mln lei;
Salariile, primele şi adaosurile – 250 mln lei;
Profitul corporaţiilor – 350 mln lei;
Exportul – 200 mln lei;
Dobânda netă – 150 mln lei;
Venitul din rentă – 150 mln lei;
Consumul final – 850 mln lei;
Importul – 450 mln lei;
Venitul din proprietate – 150 mln lei;
Achiziţiile de stat – 350 mln lei;
Impozitele indirecte - 250 mln lei;
Transferurile către populaţie – 100 mln lei;
16
Stocurile la început de an – 50 mln lei;
Stocurile la sfârşit de an – 50 mln lei;
Subvenţiile – 100 mln lei;
Valoarea adăugată brută - 750 mln lei;
Impozitele pe produse - 450 mln lei;
Taxele vamale - 450 mln lei;
Subvenţiile de produs şi import - 250 mln lei.
Calculaţi:
1. PIB după metoda cheltuielilor;
2. PIB după metoda producţiei;
3. PIB după metoda venitului.
Problema nr. 16
Se dă:
PIB – 1500 mii lei;
Fondul de amortizare – 300 mii lei;
Impozitele indirecte – 150 mii lei;
Impozite pe venitul societăţii - 150 mii lei;
Cotizaţiile pentru asigurări sociale – 100 mii lei;
Profitul nedistribuit – 250 mii lei;
Transferurile de la guvern - 150 mii lei;
Impozitele personale - 150 mii lei;
Venit din străinătate – 250 mii lei.
Calculaţi:
1. Produsul intern net;
2. Venitul naţional;
3. Venitul personal;
4. Venitul disponibil.
Problema N. 17
În tabelul de mai jos se dă:
Indicatorul mld. lei
PIB 650
Consumul 410
Cheltuielile de stat 50
Exportul net 20
Exportul 50
Amortizaţia 10
Calculaţi:
17
 1. Investiţiile brute şi investiţiile nete;
2. PIN şi Importul.
Problema N. 18
În tabelul de mai jos sunt arătate datele referitor la forţa de muncă:
Anul PIB nom., (mld. lei) PIB real, (mld. lei)
2002 5000 5000
2003 5800 5705
2004 6125 5712
Calculaţi:
1. Calculaţi diferenţa absolută şi relativă dintre PIB nominal
şi real pentru anii 2003 şi 2004;
2. Utilizând legea lui Oucken, calculaţi rata şomajului pentru
anii 2003 şi 2004.
Problema nr. 19
În tabelul de mai jos sunt arătate datele referitor la forţa de muncă:
Indicatorul, mii pers. 2001 2002 2003 2004 2005
Forţa de muncă 6550 6850 7250 8200 9300
Ocupaţi în câmpul muncii 6250 5900 6800 7500 8300
Şomeri
Rata efectivă a şomajului, %
Calculaţi:
1. Numărul de şomeri şi rata şomajului;
2. Devierea ratei efective a şomajului faţă de cea planificată,
rata planificată este de 5 % pentru toţi anii;
3. Când avem ocupaţie totală şi din ce cauză.
Problema nr. 20
În tabelul de mai jos sunt arătate datele referitor la nivelul inflaţiei:
Anul Indicele preţurilor Nivelul inflaţiei, %
2001 100 -
2002 115
2003 130
2004 135
Calculaţi:
1. Nivelul inflaţiei pentru fiecare an;
2. Utilizând “legea cifrei 70” determinaţi numărul de ani
necesari pentru dublarea nivelului preţurilor;

18
 3. Rata nominală a dobânzii pentru 2002/2001 este de 17 %,
pentru 2003/2002 este de 20 % şi pentru 2004/2003 este 25 %.
Care va fi rata reală a dobânzii pentru aceşti ani?
Problema nr. 21
Se dă:
Anul curent Anul de bază
Bunuri
Cantitatea Preţ Cantitatea Preţ
A 200 10 250 10
B 850 15 900 20
C 100 25 150 25
D 450 10 500 15
E 350 10 400 15
F 250 35 300 40
G 550 45 600 50
Calculaţi:
1. PIB nominal pentru anul curent şi anul de bază;
2. PIB real pentru anul curent şi anul de bază;
3. Deflatorul pentru anul curent şi anul de bază.
Problema nr. 22
Se dă:
Procurarea
Valoarea totala a
Industria Producerea mărfurilor
vânzărilor
necesare
Automobile 15000 3500
I Parbrize 1500 150
Anvelope 2000 200
Mobilă 7500 700
Materiale din 550 150
II
lemn
Alte materiale 150 50
Haine 8000 750
III Ţesătură 650 100
Nasturi 100 50
În baza tabelului de mai sus calculaţi aportul la crearea PNB:
1. A industriei construcţiei de automobile;
2. A industriei de producere a mobilei;

19
 3. A industriei uşoare;
4. Ce sume se vor include la calcularea PNB, argumentaţi.
Problema nr. 23
Se dă:
Rata inflaţiei, Rata nom. a Rata reala a
Anul IPC
% dobânzii, % dobânzii, %
1 100
2 112 12
3 134 17
4 120 15
5 150 18
Calculaţi:
1. Rata inflaţiei pentru fiecare an;
2. În ce situaţii avem inflaţie şi deflaţie, argumentaţi;
3. Rata reală a dobânzii;
4. Cum se va schimba rata reală a dobânzii, daca rata inflaţiei
va creşte cu 3 % pentru fiecare an.
Problema nr. 24
Se dă:
Anul IPC Rata inflaţiei, Rata nom. a Rata reala a
% dobânzii, % dobânzii, %
1 100
2 115 18
3 118 18
4 125 18
5 135 18
Calculaţi:
1. Rata inflaţiei pentru fiecare an;
2. În ce situaţii avem inflaţie şi deflaţie, argumentaţi;
3. Rata reală a dobânzii;
4. Abaterea relativă şi absolută a ratei reale a dobânzii pentru
anul 3/anul 2, anul 4/anul 3, anul 5/anul 4.
Problema nr.25
În tabelul de mai jos sunt arătate datele referitor la nivelul inflaţiei:

20
 Anul IPC Nivelul inflaţiei, % Rata nominală a dobânzii, %
1 100
2 115 17
3 125 10
4 135 10
Calculaţi:
1. Nivelul inflaţiei pentru fiecare an;
2. Utilizând “legea cifrei 70” determinaţi numărul de ani
necesari pentru dublarea nivelului preţurilor;
3. Rata reală a dobânzii pentru fiecare an;
4. Abaterea absolută şi relativă a ratei reale a dobânzii pentru
anul 3/anul 2, anul 4/anul 5.
Problema nr. 26
În tabelul de mai jos este arătă următoarea situaţie a economiei
naţionale:
Anul IPC Nivelul ΔPIB ΔPIB real, PIB PIB real,
inflaţiei, nom, % % nominal, mln lei
% mln lei
1 100 250
2 105 5 262,5
3 115 7 280,88
Calculaţi:
1. Nivelul inflaţiei pentru fiecare an;
2. Când avem inflaţie şi când deflaţie;
3. Creşterea PIB real;
4. PIB real pentru fiecare an.

Problema nr. 27
Construiţi curbele ofertei şi cererii agregate:
Niv. PIB
Niv. Pret.
AS AD1 AD2
170 1500 300 450
150 1500 400 550
21
 130 1250 500 650
110 1000 600 750
90 750 700 850
70 500 800 950
50 250
50 0
1. Delimitaţi pe grafic şi în tabel segmentele curbei ofertei
agregate;
2. Pe ce segment se va intersecta AD1 şi AS;
3. Determinaţi nivelul preţului şi PIB de echilibru;
4. Care va fi noul nivel al preţului şi PIB de echilibru, dacă
cererea va varia de la AD1 la AD2.
Problema nr. 28
Construiţi curbele ofertei şi cererii agregate:
Niv. PIB
Niv. Pret.
AS AD1 AD2
170 1500 1400 1200
150 1500 1500 1300
130 1250 1600 1400
110 1000 1700 1500
90 750 1800 1600
70 500 1900 1700
50 250 2100
50 0
1. Delimitaţi pe grafic şi în tabel segmentele curbei ofertei
agregate;
2. Pe ce segment se va intersecta AD1 şi AS;
3. Determinaţi nivelul preţului şi PIB de echilibru;
4. Care va fi noul nivel al preţului şi PIB de echilibru, dacă
cererea va varia de la AD1 la AD2.
Problema nr. 29
Construiţi curbele ofertei şi cererii agregate:
Niv. Pret. Niv. PIB
AS AD1 AD2
170 1500 100 50
22
 150 1500 200 150
130 1250 300 250
110 1000 400 350
90 750 500 450
70 500 600 550
50 250 700 650
50 0
1. Delimitaţi pe grafic şi în tabel segmentele curbei ofertei
agregate;
2. Pe ce segment se va intersecta AD1 şi AS;
3. Determinaţi nivelul preţului şi PIB de echilibru;
4. Care va fi noul nivel al preţului şi PIB de echilibru, dacă
cererea va varia de la AD1 la AD2.
Problema nr. 30
Construiţi curbele ofertei şi cererilor agregate:
Niv. PIB real
Niv. PIB real
Pret. AS1 AS2 Pret.
250 3000 2500 AD1 AD2 AD3
200 3000 2500 250 700 1400 2750
175 2500 2000 200 750 1600 3000
150 2000 1500 175 800 1800 3250
125 1500 1000 150 850 2000 3500
100 1000 500 125 900 2200 3750
100 500 0 100 950 2400 4000
100 0 75 1000 2600 4250
Calculaţi:
1. Delimitaţi pe grafic segmentele curbei ofertei agregate;
2. Pe ce segment se va intersecta AD1 şi AS1, determinaţi
nivelul preţului şi PIB de echilibru;
3. Pe ce segment se va intersecta AD2 şi AS1, determinaţi
nivelul preţului şi PIB de echilibru;
4. Pe ce segment se va intersecta AD3 şi AS1, determinaţi
nivelul preţului şi PIB de echilibru;

23
 5. Care vor fi nivelurile preţurilor şi PIB de echilibru pe
fiecare segment, dacă oferta totală va varia de la AS1 la AS2.
Problema nr. 31
Construiţi curbele ofertei şi cererii agregate:
Niv. Pret. PIB (AS) AD
160 1700 400
150 1700 500
120 1700 600
100 1500 700
80 1000 800
50 500 900
50 250 1000
50 0
1. Cum se va schimba PIB şi nivelul preţului pe segmentul
intermediar?
2. Pe ce segment se va intersecta AD şi AS?
3. Determinaţi nivelul preţului şi PIB de echilibru.
Problema nr. 32
Construiţi curbele ofertei şi cererii agregate:
Niv. Pret. PIB (AS) AD
160 1700 1400
150 1700 1500
120 1700 1600
100 1500 1700
80 1000 1800
50 500 1900
50 250 2000
50 0
1. Cum se va schimba PIB şi nivelul preţului pe segmentul
clasic?
2. Pe ce segment se va intersecta AD şi AS?
3. Determinaţi nivelul preţului şi PIB de echilibru.
Problema nr. 33
Construiţi curbele ofertei şi cererii agregate:
24
 Niv. Pret. PIB (AS) AD
160 1700 1200
150 1700 1300
120 1700 1400
100 1500 1500
80 1000 1600
50 500 1800
50 250 1700
50 0
1. Cum se va schimba PIB şi nivelul preţului pe segmentul
keynsian?
2. Pe ce segment se va intersecta AD şi AS?
3. Determinaţi nivelul preţului şi PIB de echilibru.
Problema nr. 34
În tabelul de mai jos se dă:
VD (mii lei) C (mii lei) S (mii lei)
50
150
200
250
300
350
C = 100 + 0,5 DI
Calculaţi:
1. Mărimea consumului şi a economiilor;
2. Construiţi graficul consumului şi al economiilor;
3. Unde este starea de echilibru (arătaţi şi explicaţi pe
grafice)?
Problema nr. 35
În tabelul de mai jos se dă:
VD (mii lei) C (mii lei) S (mii lei)
100 120
200 200

25
 300 270
400 330
500 380
600 420
Calculaţi:
1. Mărimea economiilor;
2. Construiţi graficul consumului şi al economiilor;
3. Calculaţi MPC şi MPS;
4. Cum se va schimba dreapta consumului, dacă consumul va
creşte sau va scădea cu 10 mld. lei (arătaţi pe grafic)?
Problema nr. 36
În tabelul de mai jos se dă:
Proiecte Rata profitului, %
A. 12
B. 8
C. 7
D. 15
E. 25
F. 11
G. 9
Rata dobânzii pentru creditul acordat este de 10 %, explicaţi:
1. Care proiect pentru firma dată va fi rentabil şi care nu, de
ce?
2. Dacă rata dobânzii se va micşora până la 8 %, care proiect
va fi rentabil şi care nu?
3. Dacă rata dobânzii se va majora pană la 15 %, care proiect
va fi rentabil şi care nu?

Problema nr. 37
Se dă (în mld. lei):
C = 200 + 0,75 VD Investiţiile = 200, X = 125, M = 25,
T = 200, G = 200.
AS=VN T VD C In G Xn AD
1800
2000
2200
26
 2400
2600
Calculaţi:
a) completaţi tabelul de mai sus;
b) la ce nivel al venitului, economia va atinge echilibrul;
c) calculaţi multiplicatorul investiţiilor;
d) la ce nivel va fi echilibrul economic, dacă investiţiile vor
scădea până la 150.

Problema nr. 38
Se dă:
Cheltuielile Cheltuielile
PNN
agregate în X M Xn agregate în
real
economia închisă economia deschisă
750 776 90 86
800 816 90 86
850 856 90 86
900 896 90 86
950 936 90 86
1000 976 90 86
1500 1016 90 86
Calculaţi:
1. completaţi tabelul;
2. determinaţi PNN de echilibru în economia deschisă;
3. calculaţi multiplicatorul Xn.

Problema nr. 39
Se dă, mld. lei:
PNN C S In Cheltuielile Abaterea
real plan. agregate (C+In) investiţiilor reale
faţă de cele
planificate (S-In)
1300 1290 10 22
1310 1298 12 22
27
 1320 1306 14 22
1330 1314 16 22
1340 1322 18 22
1350 1330 20 22
1360 1338 22 22
1370 1346 24 22
1380 1354 26 22
1390 1362 28 22
Calculaţi:
1. completaţi tabelul;
2. presupunem că rata dobânzii este de 6 %, completaţi
tabelul pentru acest nivel al investiţiilor planificate;
3. calculaţi multiplicatorul investiţiilor.
Problema nr. 40
Se dă:
PNN real Consumul
130 112
150 126
170 140
190 154
210 168
230 182
250 196
270 210
290 224
310 238
Calculaţi:
1. PNN de echilibru, dacă In = 60 mld. lei, iar G = 0;
2. Cum se va schimba PNN de echilibru, dacă In vor scădea
până la 30 mld. lei.
Problema nr. 41
Se dă:
Deficitul
PNN real T G
/Surplusul bugetului
28
 850 170 200
900 180 200
950 190 200
1000 200 200
1050 210 200
1100 220 200
1150 230 200
Calculaţi:
1. Deficitul sau surplusul bugetar;
2. Multiplicatorul cheltuielilor de stat este 10, statul planifică să
majoreze PNN de echilibru cu 50 mld. lei;
3. Cum trebuie să se schimbe cheltuielile de stat ca să se ajungă
la acest nivel (impozitele nu variază).
Problema nr. 42
Se dă (mld. lei): T = 100, M = 5, G = 200, X = 5, In = 150,
PNN real C S Ca Sa Ca+In+Xn+G
1500 1250 250
1600 1340 260
1700 1430 270
1800 1520 280
1900 1610 290
2000 1700 300
2100 1790 310
Calculaţi:
1. Cheltuielile totale şi determinaţi starea de echilibru;
2. Calculaţi multiplicatorul cheltuielilor de stat;
3. Calculaţi sustracţiile şi inecţiile;
4. Cum se poate determina starea de echilibru cu ajutorul
metodei “inecţiilor şi sustracţiilor”.
Problema nr. 43
Se dă:
VD 900 1000 1100 1200 1300 1400
C 750 800 850 900 950 1000
In = 200 mld. lei, G + Xn = 100.
29
 Calculaţi:
1. Construiţi graficul cheltuielilor agregate (şi bisectoarea);
2. Determinaţi PNN de echilibru;
3. Presupunem că ocupaţia totală este la nivelul de 1400, cum
este diferenţa dintre PNN şi cheltuielile totale – inflaţionistă sau
recesionară?
Problema nr. 43
Se dă:
Mld. lei
Depuneri mici la termen 1630
Depuneri mari la termen 645
Depuneri la CEC 448
Depunerile la casa de economii 300
Bani în numerar 170
Calculaţi agregatele monetare:
1. M1,
2. M2,
3. M3.
Problema nr. 44
Se dă:
Mld.lei
Depuneri mici la termen 2560
Depuneri mari la termen 850
Depunerile la CEC 530
Depunerile la casa de economii 300
Bani în numerar 170
Calculaţi agregatele monetare:
1. M1,
2. M2,
3. M3.
Problema nr. 45
Se dă:
Cererea pentru bani (mld. lei)
Rata dobânzii, %
din partea activelor total
16 20

30
 14 40
12 60
10 80
8 100
6 120
4 140
Să presupunem că fiecare leu folosit pentru afaceri circulă de 4
ori pe an şi se îndreaptă pentru a procura bunuri şi servicii, iar PIB
nominal este de 2000 mld. lei. Calculaţi:
1. cererea totală pentru bani;
2. oferta pentru bani este de 580 mld. lei, determinaţi starea
de echilibru;
3. cum se va schimba echilibrul, dacă oferta va scădea până la
540 mld.lei sau va creşte până la 600 mld. lei.
Problema nr. 46
Se dă:
Cererea pentru bani (mld. lei)
Rata dobânzii, %
din partea activelor total
14 30
12 50
10 70
8 90
6 110
4 130
2 150
Să presupunem că fiecare leu folosit pentru afaceri circulă de 2
ori pe an şi se îndreaptă pentru a procura bunuri şi servicii, iar PIB
nominal este de 1000 mld. lei. Calculaţi:
1. cererea totală pentru bani;
2. oferta pentru bani este de 550 mld. lei, determinaţi starea
de echilibru;
3. cum se va schimba echilibrul, dacă PIB va scădea cu 80
mld.lei sau va creşte cu 40 mld lei.;
4. cum se va schimba cererea pentru bani, dacă viteza de rotaţie a
banilor va creşte până la 4 ori pe an.
31
 Economics I
Indicaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii
argumentând răspunsul:
TESTE-GRILĂ
Testul nr. 1
Panta curbei de indiferenţă este:
a. raportul preţurilor celor două bunuri;
b. raportul invers al utilităţilor marginale;
c. panta liniei bugetului;
d. raportul utilitate marginală-preţ.
Testul nr. 2
Dacă se modifică bugetul disponibil al consumatorului, atunci
una din următoarele situaţii este posibilă:
a. curba de indiferenţă se deplasează la dreapta şi panta acesteia
rămâne constantă;
b. linia bugetului se deplasează la stânga şi panta acesteia scade
dacă şi bugetul se reduce;
c. linia bugetului se deplasează la dreapta şi panta acesteia
creşte dacă şi bugetul creşte;
d. dreapta bugetului se deplasează la stânga şi panta acesteia
rămâne constantă, dacă bugetul scade.
Testul nr. 3
Conceptul de optim al consumatorului se referă la acea stuaţie
în care:
a. consumatorul obţine maximum de satisfacţie deşi nu a folosit
întreg bugetul disponibil;
b. consumatorul se află într-o stare de euforie cauzată de
consumul unor bunuri „rele”;
c. consumatorul obţine maximum de satisfacţie din utilizarea
unor bunuri pentru achiziţionarea cărora a folosit întreg bugetul
disponibil;
d. consumatorul tinde către o stare ipotetică pe care nu o va
atinge niciodată.
Testul nr. 4
Una dintre următoarele afirmaţii nu se referă la productivitatea
marginală:
32
 a. descreşte în cele din urmă dacă sporeşte continuu cantitatea
din factorul de producţie variabil;
b. se poate determina şi ca derivată de ordinul întâi a funcţiei
producţiei totale;
c. este întotdeauna mai mare decât productivitatea medie;
d. reprezintă sporul de producţie obţinut prin creşterea cu o
unitate a cantităţii din factorul de producţie variabil.
Testul nr. 5
Procesul de producţie al obţinerii bunului X este descris de
funcţia Q(L)=6L2+3L+54. Numărul de lucrători pe care firma
trebuie să îi angajeze pentru a obţine productivitate medie maximă
este:
a. 9 lucrători;
b. 12 lucrători;
c. 3 lucrători;
d. 6 lucrători.
Testul nr. 6
O firmă achiziţionează factorul muncă la un preţ P L = 5 u.m.,
iar factorul capital la preţul PK = 4 u.m. Dacă productivitatea
marginală a muncii este MPL = 20 u., atunci care este valoarea
productivităţii marginale a capitalului pentru care costul total este
minim?
a. 4 u.;
b. 16 u;
c. 12 u.;
d. 20 u.
Testul nr. 7
Cantitatea de portocale oferită pe piaţă a fost la momentul t 0 de
100 de tone la un preţ de 1000 u.m./tonă. În condiţiile modificării
preţului la 1500 u.m./tonă cantitatea oferită devine 120 tone. Care
dintre afirmaţiile de mai jos este corectă?
a. oferta este elastică, Eop = 4;
b. oferta este inelastică, Eop = 0,8;
c. oferta este inelastică, Eop = 0,4;
d. oferta este cu elasticitate unitară Eop = 1.
Testul nr. 8
33
 În cazul unui bun normal:
a. dacă preţul creşte atunci cererea scade;
b. dacă venitul creşte atunci cererea creşte;
c. dacă venitul creşte atunci cererea scade;
d. modificarea venitului nu influenţează evoluţia cererii.
Testul nr. 9
La momentul t0 cererea pentru aparate TV era de 10.000 u. Care
a fost coeficientul elasticităţii în raport de venit dacă la o creştere a
veniturilor consumatorilor cu 10% cererea devine 12.000 u. ?
a. Ecv =1/3;
b. Ecv = 4;
c. Ecv =1/2;
d. Ecv = 2.
Testul nr. 10
Dacă la o creştere a preţului unui bun are loc reducerea
cantităţii cerute, atunci putem spune că bunul respectiv este:
a. bun inferior;
b. bun Giffen;
c. bun de slabă calitate;
d. bun de calitate superioară.
Testul nr. 11
Curba de indiferenţă se referă la:
a. expresia grafică a funcţiei de utilitate pentru bunurile
indiferente;
b. combinaţii de bunuri neinteresante pentru consumator
întrucât asigură utilitate totală zero;
c. pachete de bunuri prin consumul cărora consumatorul
estimează obţinerea aceleiaşi utilităţi;
d. combinaţii de bunuri care, prin caracterul lor, se abat de la
legea utilităţii marginale descrescânde.
Testul nr. 12
Combinaţiile de puncte reprezentând cantităţi din două bunuri
care pot fi achiziţionate utilizând integral bugetul disponibil,
descriu:
a. curba de isocost;
b. curba de indiferenţă;
34
 c. dreapta preţurilor;
d. dreapta bugetului.
Testul nr. 13
Mobilul oricărei activităţi economice desfăşurate de
întreprinzători îl reprezintă:
a. satisfacerea interesului egoist al maximizării propriului
profit;
b. motivaţia de sorginte socială a satisfacerii intereselor
generale;
c. necesitatea acestora de a avea o ocupaţie;
d. dorinţa resimţită organic de a munci pentru că munca este o
activitate specific umană care îl înnobilează pe individ.
Testul nr. 14
Funcţia de producţie a unei firme este Q = 6L2 + 3KL + 9.
Preţurile factorilor de producţie sunt PL = 5 u.m., PK = 1 u.m.
Care sunt cantităţile de muncă şi capital pe care firma trebuie să le
utilizeze pentru a obţine o producţie de 90 unităţi cu un cost total
minim.
a. L = 3, K = 3;
b. L = 4, K = 6;
c. L = 6, K = 3;
d. L = 5, K = 5.
Testul nr. 15
Una dintre variantele de mai jos nu se referă la cauze care
determină deplasarea curbei ofertei:
a. preţul factorilor de producţie;
b. taxele şi subvenţiile;
c. preţul bunului;
d. previziunile privind evoluţia viitoare a preţului.
Testul nr. 16
Oferta de piaţă exprimă:
a. cantitatea de bunuri oferită pe piaţă la un anumit nivel al
preţului;
b. cantitatea de bunuri oferită şi achiziţionată de consumatori în
funcţie de nivelul venitului;
c. suma cantităţilor oferite individual de producători la diferite
35
 niveluri de preţ;
d. cantitatea vândută pe piaţă de către producători într-o
anumită perioadă de timp.
Testul nr. 17
Dacă rata marginală de substituţie a bunului B prin bunul A este
MRSB/A =1/2 şi MUA = 6, atunci utilitatea marginală obţinută prin
consumul unei unităţi în plus din bunul B este:
a. 12 unităţi de utilitate;
b. 3 unităţi de utilitate;
c.1/3 unităţi de utilitate;
d. 6 unităţi de utilitate.
Testul nr. 18
Conceptul de optim al consumatorului se referă la acea situaţie
în care:
a. consumatorul obţine maximum de satisfacţie deşi nu a folosit
întreg bugetul disponibil;
b. consumatorul se află într-o stare de euforie cauzată de
consumul unor bunuri „rele”;
c. consumatorul obţine maximum de satisfacţie din utilizarea
unor bunuri pentru achiziţionarea cărora a folosit întreg bugetul
disponibil;
d. consumatorul tinde către o stare ipotetică pe care nu o va
atinge niciodată.
Testul nr. 19
Costurile fixe ale firmei „Rentabilitatea” sunt CF = 100 u.m.,
iar cele variabile medii sunt CVM = 20 u.m. Ştiind că firma vinde
o unitate de produs cu preţul de 40 u.m. care este nivelul
producţiei de la care firma începe să obţină profit ?
Testul nr. 20
Firma „Alpha” avea 200 de lucrători la momentul t0 care
munceau cu un randament mediu de 100 bucăţi/lucrător. Care a
fost productivitatea marginală dacă la momentul t1 producţia
creşte cu 20 %, iar numărul de lucrători sporeşte cu 50 %?
a. 100 bucăţi;
b. 40 bucăţi;
c. 50 bucăţi;
36
 d. 10 bucăţi.
Testul nr. 21
Costul total mediu scade atunci când:
a. costul marginal este mai mare decât costul total mediu şi
producţia creşte;
b. costul variabil mediu creşte pentru valori ale producţiei peste
nivelul corespunzător costului variabil mediu minim;
c. costul marginal este negativ;
d. curba costului marginal se află deasupra curbei costului
variabil mediu, dar sub curba costului total mediu şi producţia
creşte.
Testul nr. 22
Pentru valori ale preţului mai mari decât costul variabil mediu,
curba ofertei unei firme ce acţionează pe o piaţă cu concurenţă
perfectă este:
a. curba costului marginal;
b. curba venitului marginal;
c. curba productivităţii marginale;
d. curba costului total mediu.
Testul nr. 23
Pe piaţa cu concurenţă perfectă o firmă atinge starea de optim
atunci când:
a. costul marginal este mai mare decât încasarea marginală
pentru niveluri inferioare ale producţiei;
b. costul marginal este mai mic decât încasarea marginală
pentru niveluri superioare ale producţiei;
c. costul marginal este egal cu încasarea marginală, iar la o
creştere a producţiei cheltuielile suplimentare depăşesc veniturile
marginale;
d. costul marginal este egal cu încasarea marginală, iar la o
creştere a producţiei cheltuielile suplimentare sunt inferioare
veniturilor marginale.
Testul nr. 24
Preţul de monopol se formează la acel nivel al producţiei pentru
care:
a. costul marginal este egal cu costul total mediu;
37
 b. costul marginal este egal cu preţul;
c. preţul este mai mare decât costul unitar;
d. costul marginal este egal cu încasarea marginală.
Testul nr. 25
Profitabilitatea pe termen lung a firmei monopolistice atrage
noi firme pe piaţă fapt ce determină:
a. deplasarea la dreapta a curbei cererii;
b. deplasarea la dreapta a curbei ofertei;
c. deplasarea la stânga a curbei cererii;
d. deplasarea la stânga a curbei ofertei.
Testul nr. 26
Se cunosc următoarele date referitor la piaţa mondială a orzului
şi respectiv pentru o fermă agricolă care produce orz: producţia
mondială de orz, QM = 10 mil. tone; elasticitatea cererii la preţ pe
piaţa mondială a orzului, EMC/P = 0,2; producţia medie a fermei QF
= 2000 tone. În situaţia în care ferma ar putea să-şi dubleze
producţia medie, atunci:
a. care este modificarea procentuală a preţului mondial al
grâului?
b. care este elasticitatea cererii în raport de preţ pentru fermă?
c. în ce postură se află ferma pe piaţa grâului?
Testul nr. 27
Nu reprezintă trăsătură a pieţei oligopoliste:
a) atomicitatea cererii;
b) câţiva vânzători;
c) atomicitatea ofertei;
d) fiecare producător ţine seama şi de deciziile celorlalţi;
e) producătorii nu pot controla preţul.
Testul nr. 28
Concurenţa monopolistică se deosebeşte de concurenţa
perfectă prin:
a) câţiva cumpărători;
b) câţiva vânzători;
c) atomicitatea ofertei;
d) diferenţierea produselor;
e) atomicitatea cererii.
38
 Testul nr. 29
Obţinerea profitului nelegitim:
a) contravine legii;
b) este rezultatul raţionalităţii în activitatea economică;
c) nu este rezultatul contribuţiei firmei la activitatea
economică;
d) decurge întotdeauna din existenţa situaţiei de monopol;
e) este întotdeauna mai mic decât supraprofitul.
Testul nr. 30
Pe piaţa de monopol:
a) preţul este controlat de consumator;
b) preţul este stabilit de cerere şi ofertă;
c) preţul pieţei determină întotdeauna obţinerea de profit;
d) există un singur producător şi un singur consumator;
e) oferta este controlată de mai mulţi producători.
Testul nr. 31
În condiţii de concurenţă incorectă, neloială:
a) sunt favorizaţi în mod artificial numai vânzătorii;
b) câştigă toţi cumpărătorii şi toţi vânzătorii;
c) pierd atât vânzătorii, cât şi cumpărătorii;
d) sunt favorizaţi numai unii vânzători sau cumpărători;
e) pierd numai cumpărătorii.
Testul nr. 32
Rolul concurenţei este:
a) creşterea preţurilor factorilor de producţie;
b) satisfacerea mai bună a necesităţilor consumatorului, fără
sacrificarea intereselor producătorului;
c) asigurarea cooperării între producători;
d) informarea operativă a tuturor cumpărătorilor;
e) sporirea permanentă a preţurilor de vânzare.
Testul nr. 33
Atomicitatea pieţei se caracterizează prin:
a) vânzătorii şi cumpărătorii sunt mulţi şi egali ca număr;
b) vânzătorii şi cumpărătorii sunt numeroşi, fiecare având o
forţă economică mare;

39
 c) numeroşi agenţi ai cererii şi ofertei, fiecare având o forţă
economică redusă;
d) deciziile proprii ale fiecărui agent al cererii şi ofertei
exercită un efect semnificativ asupra cererii, ofertei şi preţului;
e) volum redus de tranzacţii de vânzare şi cumpărare.
Testul nr. 34
Pe piaţa cu concurenţă perfectă preţul este:
a) fixat de stat;
b) fixat de agenţii economici prin negocieri directe;
c) permanent stabil;
d) expresia raportului cerere-ofertă;
e) impus de câţiva vânzători.
Testul nr. 35
Atunci când piaţa unui bun economic se caracterizează prin
existenţa unui singur vânzător şi a unui singur cumpărător, ea se
numeşte:
a) piaţă de monopol;
b) piaţă de oligopol;
c) piaţă de concurenţă perfectă;
d) piaţă cu concurenţă loială;
e) piaţă de monopol bilateral.
Testul nr. 36
Piaţa caracterizată prin existenţa a numeroşi agenţi ai cererii
şi numeroşi agenţi ai ofertei poate fi:
a) piaţă de monopol;
b) piaţă monopolistică;
c) piaţă de oligopol;
d) piaţă de oligopol bilateral;
e) piaţă de monopol bilateral.
Testul nr. 37
Piaţa caracterizată prin existenţa a numeroşi agenţi ai cererii
şi câţiva agenţi ai ofertei se numeşte:
a) piaţă de oligopol;
b) piaţă monopolistică;
c) piaţă de monopol;
d) piaţă de oligopol;
40
 e) piaţă de oligopol bilateral.
Testul nr. 38
Piaţa caracterizată prin existenţa a numeroşi agenţi ai cererii
şi un singur agent al ofertei se numeşte:
a) piaţă de oligopol;
b) piaţă de monopol;
c) piaţă de monopol;
d) piaţă de monopol contrat;
e) piaţă de monopol bilateral.
Testul nr. 39
Piaţa caracterizată prin câţiva agenţi ai cererii şi numeroşi
agenţi ai ofertei se numeşte:
a) piaţă monopolistică;
b) piaţă de monopol;
c) piaţă de oligopol;
d) piaţă de oligopol bilateral;
Economics II
Testul nr. 1
În perioadele în care se înregistrează o reducere generalizată a
preţurilor:
a) produsul intern brut real va creşte mai încet decât produsul
intern brut nominal;
b) produsul intern brut real va creşte mai repede decât produsul
intern brut nominal;
c) produsul intern brut real va creşte în acelaşi ritm cu produsul
intern brut nominal;
d) produsul intern brut real va fi egal cu produsul intern brut
nominal;
e) nu se poate face o generalizare corectă privind evoluţia
produsului intern brut real şi a produsului intern brut nominal.
Testul nr. 2
Ce tranzacţii generatoare de bunuri şi servicii nu sunt luate în
calcul la determinarea PIB:
a) deţinerea unui al doilea serviciu, nedeclarat;
b) jocurile ilegale de noroc;
c) munca prestată de imigranţii ilegali;
41
 d) primirea de bacşişuri nedeclarate integral;
e) toate cele de mai sus.
Testul nr. 3
Creşterea investiţiilor este în relaţie de acelaşi sens cu:
a) rata dobânzii;
b) rata inflaţiei;
c) rata rentabilităţii;
d) rata şomajului;
e) costul unitar cu forţa de muncă.
Testul nr. 4
Funcţia de consum într-o economie este descrisă prin
următoarea ecuaţie C=100+0,5Y. Dacă investiţiile sunt I=50,
nivelul de echilibru al venitului este:
a) 300;
b) 100;
c) 133,33;
d) 75;
e) 50.
Testul nr. 5
Funcţia de consum într-o economie este descrisă de următoarea
ecuaţie C=100 + 0,7 ·Y, iar investiţiile de ecuaţia I= 50. Nivelul de
echilibru al venitului Y este:
a) 100;
b) 50;
c) 500;
d) 150;
e) 0.

Testul nr. 6
Atunci când investiţiile nete sunt nule:
a) investiţiile s-au realizat în perioada anterioară;
b) stocul de capital rămâne constant;
c) investiţiile brute sunt mai mari decât amortizarea;
d) investiţiile brute sunt mai mici decât amortizarea;
e) productivitatea capitalului se reduce.
Testul nr. 7
42
 Dacă venitul disponibil creşte cu 80000 lei, din care creşterea
consumului reprezintă 80 %, atunci înclinaţia marginală spre
economisire este:
a) unitară;
b) 0,8;
c) 0,4;
d) 0,2;
e) nulă.
Testul nr. 8
Dacă venitul creşte, atunci:
a) ponderea consumului în venit creşte;
b) ponderea consumului în venit se reduce;
c) creşterea absolută a economiilor este mai mare decât
creşterea absolută a venitului;
d) creşterea absolută a consumului este mai mare decât
creşterea absolută a venitului;
e) consumul absoarbe integral creşterea venitului.
Testul nr. 9
Care dintre următoarele elemente descurajează investiţiile?
a) ratele înalte de economisire;
b) creşterea profiturilor;
c) ratele înalte ale dobânzii;
d) impozitarea redusă a profitului;
e) creşterea economică.
Testul nr. 10
Exportul este mai mic decât importul cu 5 puncte procentuale
din produsul intern brut. Dacă investiţiile brute reprezintă 25 % din
produsul intern brut, iar consumul guvernamental 10 % atunci
consumul populaţiei este de:
a) 25 % din produsul intern brut;
b) 35 % din produsul intern brut;
c) 70 % din produsul intern brut;
d) 75 % din produsul intern brut;
e) 90 % din produsul intern brut.
Testul nr. 11
Creşterea economică:
43
 a) este un fenomen pe termen scurt;
b) se referă la trendul ascendent al produsului intern brut real pe
locuitor;
c) se referă la fluctuaţiile producţiei în jurul unui trend
ascendent;
d) se caracterizează prin devansarea creşterii produsului intern
brut real de către creşterea populaţiei;
e) se măsoară prin intermediul produsului intern brut nominal
pe locuitor.
Testul nr. 12
Dacă ritmul produsului intern brut pe locuitor este de 5 %, iar
rata inflaţiei este de 15 %, atunci creşterea economică este:
a) în mod necesar, nesănătoasă;
b) în mod necesar, sănătoasă;
c) neinflaţionistă;
d) inflaţionistă;
e) exclusiv nominală.
Testul nr. 13
Dacă produsul intern brut real creşte în acelaşi ritm cu
populaţia, atunci creşterea economică este:
a) inflaţionistă;
b) neinflaţionistă;
c) zero;
d) pozitivă şi sănătoasă;
e) pozitivă, dar nesănătoasă.

Testul nr. 14
Ciclicitatea economică este determinată, în ultimă instanţă, de
modul specific de evoluţie a:
a) producţiei;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ocupării forţei de muncă;
d) randamentului utilizării factorilor de producţie;
e) veniturilor factorilor de producţie.
Testul nr. 15
44
 Ciclurile economice reprezintă:
b) fluctuaţiile producţiei în jurul unui trend ascendent;
c) un fenomen întâmplător;
d) o formă anormală de evoluţie a activităţii economice;
e) evoluţia producţiei în ritm constant.
Testul nr. 16
În cadrul fazei de expansiune a ciclului economic:
a) producţia se reduce;
b) creşte gradul de ocupare a forţei de muncă;
c) cursul titlurilor de valoare se reduce;
d) oportunităţile de afaceri se reduc;
e) scad investiţiile.
Testul nr. 17
Expansiunea este frânată de:
a) creşterea productivităţii;
b) creşterea ratei profitului;
c) diminuarea dezechilibrelor economice;
d) reducerea eficienţei factorilor de producţie;
e) reducerea semnificativă a stocurilor din economie.
Testul nr. 18
Ciclurile economice:
a) se succed conform unui model general unic;
b) au durate şi amplitudini neregulate;
c) reprezintă o formă anormală a activităţii economice;
d) nu pot fi atenuate prin măsuri de politică economică;
e) se manifestă în jurul unui trend descrescător al producţiei.

Testul nr. 19
Criza economică marchează:
a) trecerea de la expansiunea economică la recesiune;
b) începutul fazei de expansiune economică;
c) procesul ireversibil de declin al producţiei;
d) procesul de progres reversibil al producţiei;
e) amplificarea potenţialului de eficienţă a factorilor de
producţie.
Testul nr. 20
45
 Politica monetară adecvată în cazul unei expansiuni prelungite
constă în:
a) majorarea impozitelor;
b) reducerea cheltuielilor bugetare;
c) controlul deficitului bugetar;
d) emisiune monetară suplimentară;
e) creşterea ratelor dobânzii.
Testul nr. 21
PIB în termeni nominali:
a) se exprimă în preţuri constante;
b) poate să fie egal cu PIB în termeni reali;
c) nu reflectă influenţa modificării preţurilor;
d) este egal cu PNB în termeni reali;
e) este întotdeauna mai mic decât PIB în termeni reali.
Testul nr. 22
Raportul între PIB în termeni nominali şi acelaşi PIB în termeni
reali exprimă:
a) creşterea reală a producţiei;
b) evoluţia preţurilor bunurilor finale;
c) caracterul extensiv sau intensiv al creşterii economice;
d) indicele de creştere al venitului naţional;
e) dinamica exportului net.
Testul nr. 23
Într-o economie închisă, consumul personal de bunuri şi servicii
plus consumul de stat de bunuri şi servicii plus investiţiile brute
reprezintă:
a) PNB;
b) PIN;
c) VPM;
d) PIB;
e) VN.
Testul nr. 24
Pe piaţa muncii, cererea de forţă de muncă scade mai mult
decât creşte oferta de forţă de muncă. Salariul şi numărul de
lucrători angajaţi la nivelul de echilibru:
a) cresc;
46
 b) scad;
c) creşte şi respectiv, scade;
d) scade şi respectiv, creşte;
e) rămân constante.
Testul nr. 25
La un moment dat, pe piaţa muncii există exces de ofertă de
forţă de muncă în domeniul informatic. În acest domeniu, salariul
are tendinţa să:
a) crească;
b) scadă;
c) rămână constant;
d) fie egal cu zero
e) fie întotdeauna într-o relaţie inversă cu productivitatea
muncii.
Testul nr. 26
Activităţile care fac obiectul cererii şi ofertei de muncă sunt:
a) realizate de toţi cei care lucrează;
b) casnice;
c) realizate de salariaţi;
d) realizate de nesalariaţi;
e) realizate de studenţi şi elevi.
Testul nr. 27
Şomajul natural descrie acel nivel al şomajului la care:
a) producţia economiei corespunde nivelului potenţial;
b) are loc accelerarea inflaţiei;
c) şomajul fricţional este nul;
d) şomajul structural este nul;
e) şomajul tehnologic este nul.
Testul nr. 28
Şomajul apare atunci când:
a) cererea este mai mare decât oferta pe piaţa muncii;
b) cererea este mai mică decât oferta pe piaţa muncii;
c) cererea este egală cu oferta pe piaţa muncii;
d) există exces de cerere pe piaţa muncii;
e) piaţa muncii este în echilibru.
Testul nr. 29
47
 Rata şomajului se calculează ca raport între:
a) populaţia ocupată şi populaţia activă;
b) populaţia ocupată şi populaţia totală;
c) populaţia activă şi populaţia totală;
d) numărul şomerilor şi populaţia totală;
e) numărul şomerilor şi populaţia activă.
Testul nr. 30
Din perspectiva pieţei muncii, modificarea structurii economiei
pe activităţi se reflectă în:
a) şomajul ciclic;
b) şomajul structural;
c) şomajul tehnologic;
d) creşterea ofertei de forţă de muncă;
e) creşterea resurselor de forţă de muncă;
Testul nr. 31
Într-un sistem bancar în care cota rezervelor obligatorii este de
10 %, multiplicatorul banilor este:
a) 0;
b) 0,01;
c) 1;
d) 10;
e) 100.
Testul nr. 32
Nu este instrument al politicii monetare:
a) cota rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale;
b) cumpărările de titluri guvernamentale de către banca
centrală;
c) vânzările de titluri guvernamentale de către banca centrală;
d) consumul guvernamental de bunuri şi servicii;
e) rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale la banca
centrala.
Testul nr. 33
Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă:
a) tipărind numerar;
b) acordând credite;

48
 c) schimbând numerarul din casierie în rezerve la banca
centrală;
d) cumpărând titluri guvernamentale;
e) acceptând depozite.
Testul nr. 34
Cererea de bani este:
a) direct legată de produsul intern brut şi rata dobânzii;
b) direct legată de produsul intern brut şi invers de rata
dobânzii;
c) invers legată de produsul intern brut şi direct de rata
dobânzii;
d) invers legată de produsul intern brut şi rata dobânzii;
e) în scădere în faza de expansiune a ciclului economic.
Testul nr. 35
Efectele unui exces al cererii de monedă faţă de ofertă sunt:
a) creşterea ratei dobânzii şi creşterea cursului obligaţiunilor;
b) creşterea ratei dobânzii şi reducerea cursului obligaţiunii;
c) reducerea ratei dobânzii şi creşterea cursului obligaţiunilor;
d) reducerea ratei dobânzii şi reducerea cursului obligaţiunilor;
e) menţinerea constantă a ratei dobânzii şi a cursului
obligaţiunilor.
Testul nr. 36
Printre măsurile de restrângere a masei monetare nu se numără:
a) creşterea ratei dobânzii;
b) creşterea cotei rezervelor obligatorii;
c) scăderea ratei dobânzii;
d) vânzarea de titluri de stat de către banca centrală;
e) vânzarea de valută de către banca centrală.
Testul nr. 37
Agregatul monetar M1 nu include:
a) numerarul;
b) depunerile la termen;
c) conturile bancare operabile prin cecuri;
d) conturile curente;
e) cardurile de debit.
Testul nr. 38
49
 Nu reprezintă instrument de politică monetară:
a) rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale la banca
centrală;
b) rata dobânzii la refinanţarea băncilor comerciale de către
banca centrală;
c) cota rezervelor minime obligatorii;
d) operaţiunile băncii centrale pe „piaţa deschisă”;
e) impozitele indirecte.
Testul nr. 39
Care din funcţiile banilor face posibilă utilizarea banilor ca
instrument de economisire?
a) funcţia de mijloc de măsurare şi evaluare;
b) funcţia de mijloc de schimb;
c) funcţia de mijloc de plată;
d) funcţia de mijloc de rezervă;
e) funcţia de intermediere a tranzacţiilor.
Testul nr. 40
Cererea de bani pentru motivul tranzacţional depinde de:
a) producţia de bunuri şi servicii;
b) depozitele bancare;
c) rata dobânzii;
d) cursul de schimb;
e) salariile nominale.
Testul nr. 41
Dezechilibrul inflaţionist se caracterizează prin evoluţia
divergentă a masei monetare şi a:
a) preţurilor;
b) vitezei de rotaţie a banilor;
c) cantităţii bunurilor supuse tranzacţiilor;
d) salariului nominal;
e) dobânzilor.
Testul nr. 42
Care din următorii factori contribuie la apariţia inflaţiei prin
ofertă?
a) creşterea valorii bunurilor exportate;
b) creşterea costurilor de producţie;
50
 c) reducerea preţului resurselor;
d) creşterea cererii agregate;
e) creşterea achiziţiilor guvernamentale.
Testul nr. 43
Legea lui Okun exprimă:
a) relaţia pozitivă dintre şomaj şi produsul intern brut;
b) relaţia pozitivă dintre inflaţie şi produsul intern brut;
c) relaţia negativă dintre şomaj şi produsul intern brut;
d) relaţia negativă dintre inflaţie şi produsul intern brut;
e) relaţia negativă dintre şomaj şi dinamica preţurilor.
Testul nr. 44
Curba Phillips ilustrează:
a) relaţia directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) relaţia inversă dintre inflaţia neanticipată şi şomajul ciclic;
c) relaţia inversă dintre inflaţia anticipată şi şomajul ciclic;
d) relaţia directă dintre inflaţia anticipată şi şomajul natural;
e) relaţia inversă dintre inflaţia anticipată şi şomajul natural.
Testul nr. 45
O politică fiscală restrictivă:
a) determină accelerarea inflaţiei;
b) reduce deficitul bugetar;
c) reduce rata şomajului;
d) determină creşterea ratei dobânzii;
e) elimină investitorii privaţi de pe piaţa fondurilor.
Testul nr. 46
Într-o economie închisă, excedentul bugetar poate fi folosit
pentru:
a) rambursarea împrumuturilor publice externe;
b) rambursarea împrumuturilor publice externe şi interne;
c) rambursarea împrumuturilor publice interne;
d) creşterea datoriei publice interne şi externe;
e) creşterea datoriei publice interne.
Testul nr. 47
Creşterea deficitului bugetar determină:
a) reducerea datoriei publice;
b) reducerea ratelor dobânzii şi creşterea investiţiilor private;
51
 c) reducerea ratelor dobânzii şi a investiţiilor private;
d) creşterea ratelor dobânzii şi a investiţiilor;
e) creşterea ratelor dobânzii şi reducerea investiţiilor private.
Testul nr. 48
Dacă veniturile bugetare sunt mai mici decât cheltuielile
bugetare, atunci;
a) bugetul este excedentar;
b) datoria publică se reduce;
c) datoria publică se măreşte;
d) statul acordă împrumuturi interne şi externe;
e) trebuie reduse impozitele pentru echilibrarea bugetului.
Testul nr. 49
Dacă veniturile bugetare sunt mai mari decât cheltuielile
bugetare, atunci:
a) bugetul este deficitar;
b) datoria publică se reduce;
c) datoria publică se măreşte;
d) statul contractează împrumuturi interne şi externe;
e) trebuie mărite impozitele pentru echilibrarea bugetului.
Testul nr. 50
Deficitul bugetar:
a) descurajează economia pe termen scurt;
b) stimulează economia pe termen scurt;
c) stimulează economia pe termen lung;
d) contribuie la reducerea datoriei publice;
e) amână folosirea pentru mai târziu a unor resurse financiare.
Testul nr. 51
Creşterea impozitelor are ca efect:
a) reducerea evaziunii fiscale;
b) contracţia economiei subterane;
c) reducerea deficitului bugetar;
d) creşterea veniturilor disponibile ale agenţilor economici;
e) stimularea agenţilor economici.
Testul nr. 52
Reducerea impozitelor are ca efect:
a) descurajarea investiţiilor;
52
 b) creşterea şomajului;
c) reducerea datoriei publice;
d) creşterea veniturilor disponibile ale agenţilor economici;
e) extinderea programelor sociale ale guvernului.
Testul nr. 53
Pe piaţa valutară se realizează:
a) operaţiuni de finanţare şi refinanţare;
b) tranzacţii la vedere şi la termen cu titluri;
c) tranzacţii la vedere şi la termen cu acţiuni;
d) tranzacţii la vedere şi la termen cu valute;
e) tranzacţii la vedere şi la termen cu obligaţiuni.
Testul nr. 54
Dacă cererea pe piaţa valutară este mai mică decât oferta,
atunci:
a) moneda naţională slăbeşte în raport cu valuta;
b) moneda naţională se depreciază în raport cu valuta;
c) moneda naţională se apreciază în raport cu valuta;
d) cursul de schimb exprimat în unităţi de monedă naţională pe
unitatea de valută creşte;
e) banca centrală trebuie să vândă valută.

53
 CONDIŢIILE DE EXECUTARE ŞI TEMELE PENTRU
PROIECTUL DE AN
Obiectivul lucrării de an este verificarea şi aprofundarea
cunoştinţelor studenţilor la disciplina Economics, dar şi de a
dezvolta capacitatea de a lucra individual şi capacitatea creativă în
acest domeniu.
În procesul elaborării lucrării de an studentul este obligat să
demonstreze aptitudinile de a lucra cu literatura, de a analiza şi
generaliza informaţia disponibilă, să utilizeze toate mijloacele
moderne de căutare şi culegere a informaţiei.
Studentul va efectua independent căutarea surselor de
informaţie şi a literaturii necesare pentru elaborarea lucrării de an.
Lista literaturii utilizate trebuie să fie suficient de mare pentru
efectuarea analizei şi generalizării informaţiei. Utilizarea unei
singure surse de informaţii pentru efectuarea lucrării de an este
categoric interzisă. Fiecare punct din lucrarea de an este necesar să
conţină analiza şi compararea tuturor punctelor de vedere şi/sau
metodelor de calcul referitor la acest punct. De asemeni, este
necesar de a determina părţile tari şi părţile slabe ale tuturor
punctelor de vedere şi metodelor de calcul expuse în fiecare punct,
de a deduce concluzii şi propuneri. În partea finală a lucrării de an,
independent de tema studiată, studentul va aduce exemple de
calcul, exemple de analiză sau date reale referitor la tema studiată.
Drept surse de informaţii pot servi datele oficial publicate,
rapoartele interne şi externe ale întreprinderilor şi alte surse
disponibile. La final se va enumera lista literaturii şi surselor de
informaţii studiate. În conţinutul lucrării de an este necesar de
efectuat referinţe la sursa de literatură utilizată. Este interzis de
include în bibliografie literatura care nu a fost utilizată în procesul
elaborării lucrării şi la care nu se face referinţă.
Conţinutul (planul) lucrării de an se concretizează în procesul
elaborării lucrării şi în dependenţă de fiecare temă concretă. Planul
final al lucrării de an se întăreşte de către conducătorul ştiinţific de
la catedră. Lucrările de an efectuate fără a fi întărit planul de către
conducător nu vor fi considerate valabile. Tema lucrării se întăreşte
pe numele studentului de către şeful de catedră.
54
 Este necesar de menţionat, că prezentul îndrumar metodic
conţine indicaţiile strict necesare pentru elaborarea lucrării de an şi
de aceea sunt insuficiente studierea aprofundată şi detaliată a
tuturor aspectelor referitoare la fiecare temă a lucrării de an. Din
acest motiv, pentru elaborarea fiecărui compartiment al lucrării
studentul va consulta manualele, monografiile, conspectul şi alte
surse de literatură, dar şi conducătorul ştiinţific.
Studenţilor şi conducătorilor ştiinţifici le pot fi propuse
suplimentar şi alte teme la lucrarea de an, însă ele trebuie întărite
în cadrul catedrei.
Lucrarea de an trebuie efectuată şi redactată cu acurateţe,
paginile să fie enumerate, lucrarea să fie copertată şi semnată de
conducătorul ştiinţific, prezentată pentru recenzare la termenul
stabilit. După recenzarea pozitivă a lucrării, studentul va recurge la
prezentarea şi susţinerea în public a lucrării. După susţinere
lucrarea de an rămâne în cadrul catedrei.
Mai jos este prezentat un exemplu al foii de titlu.

55
 Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Inginerie şi Management în Construcţii de Maşini

Catedra Inginerie şi Managementul Sistemelor de Producţie

ECONOMICS

Lucrare de an
Tema: Teoria clasică despre ocuparea forţei de muncă şi
tendinţele şomajului în Republica Moldova

Conducător: titlul ştiinţific,

Numele, Prenumele

Executor: studentul anului de studiu, grupa

Numele, Prenumele

Data susţinerii „ ____„ 200___

Nota susţinerii ______________

Conducător: semnătura

Chişinău, 200__

56
 (partea opusă foii de titlu)

Termenul prezentării lucrării de an_______________________

Lucrarea a fost prezentată______________________________
Nota pentru respectarea termenului prezentării lucrării_______
Nota pentru redactare__________________________________
Nota pentru susţinere__________________________________
Nota finală__________________________________________

57
 Lista temelor:
Economics I
1. Teoria cererii şi a ofertei in activitatea agenţilor
economici.Aplicaţii practice a cererii şi a ofertei.
2. Elasticitatea cererii şi ofertei. Aplicaţii practice a
elasticitaţii cererii şi a ofertei.
3. Teoria comportării consumatorului.
4. Teoria producţiei în comportamentul agenţilor economici.
5. Teoria şi practica identificării şi gestionării costului de
producţie.
6. Întreprinderea în condiţiile pieţei concurenţei perfecte.
7. Întreprinderea în cadrul pieţei monopoliste. Metode de
prevenire a apariţiei monopolurilor pe pieţele Republicii Moldova.
8. Activitatea firmei pe piaţa oligopolistă.
9. Întreprinderea în condiţiile pieţei cu concurenţă
monopolista.
10. Piaţa factorilor de producere. Piaţa muncii. Piaţa muncii în
economia Republicii Moldova
11. Veniturile. Salariul şi renta.
Economics II
1. Teoria clasică despre ocuparea forţei de muncă şi tendinţele
şomajului în Republica Moldova.
2. Teoria keynesiană despre ocuparea forţei de muncă şi
şomajul ascuns în Republica Moldova.
3. Efectul multiplicatorului. Consumul şi acumulările în
Republica Moldova.
4. Teoria clasică despre echilibrul macroeconomic şi
imposibilitatea menţinerii lui. Dinamica indicatorilor
macroeconomici în Republica Moldova.
5. Bugetul de stat în condiţia ocupaţiei totale a forţei de
muncă. Dificultăţi de formare şi retribuirea bugetului de stat în
Republica Moldova.
6. Piaţa monetară. Cererea şi oferta de bani. Sistemul bancar
al Republicii Moldova.

58
 7. Teoria keynesiană despre echilibrul macroeconomic şi
dificultăţile actuale ale ei. Balanţa comercială externă a Republicii
Moldova.
8. Dificultăţile calculării indicatorilor macroeconomici.
Determinarea situaţiei economice a Republicii Moldova.
9. Echilibrul macroeconomic şi comerţul internaţional.
Dificultăţile importului şi exportului Republicii Moldova
10. Creşterea economică – tendinţe şi dificultăţi, factorii şi
modelele creşterii economice. Creşterea economică în Republica
Moldova.
11. Ciclurile economice. Ciclicitatea economiei Republicii
Moldova.
12. Piaţa investiţiilor. Politica investiţională a Republicii
Moldova.
13. Modelul Mundell-Fleming. Politica bugetar–fiscală a
Republicii Moldova.
14. Piaţa valutară - politica macroeconomică şi cursul de
schimb valutar. Dinamica stabilităţii valutei naţionale a Republicii
Moldova.
15. Şomajul şi PIB (PNB). Tendinţele şi dificultăţile
determinării nivelului şomajului în Republica Moldova.
16. Inflaţia. Noţiunea şi clasificarea inflaţiei. Procesul
inflaţionist în Republica Moldova.
17. Modelul AD-AS. Volumul real a producerii de bunuri şi
servicii în Republica Moldova.
18. Modelul IS-LM. Politica monetară a Republicii Moldova şi
dificultăţi de circulaţie monetară în Republica Moldova
19. Metode de finanţare a deficitului bugetului de stat. Situaţia
datoriilor statului în Republica Moldova
20. Noţiune de piaţă financiară. Piaţa hârtiilor de valoare a
Republicii Moldova.

59
 LITERATURA RECOMANDATĂ (DE BAZĂ)

1. Băcescu-Cărbunaru Angelica, Analiză macroeconomică,

Bucureşti, Editura Economică, 2002.
2. Zbîrciog Valeriu, Macroeconomie, Chişinău, 1998.
3. Drobotă Niţă, Economie politică, Bucureşti, 1993.
4. Tomşa Aurelia, Pâşchina Tatiana, Macroeconomie : Teste şi
probleme, Chişinău, 1998.
5. К. Р. Макконнелл, С. Л. Брю, Экономикс, Москва, 1992.
6. К. Р. Макконнелл, С. Л. Брю, Микро- и
Макроэкономика, Практикум. Санкт-Петерcбург, 1994.
7. Băcescu Marius, Băcescu-Cărbunaru Angelica,
Macroeconomie. Politici macroeconomice, Bucureşti, 1998.
8. Băcescu Marius, Compendiu de macroeconomie,
Bucureşti, 1997.
9. V. Zbârciog, Tranziţia la economia de piaţă, Chisinău 1995.
10. A. Фишер и др., Экономика, Mocква, 1993 г.
11. P. Пиндайк, O. Рубенфельд, Микроэкономика, Mocквa,
1992 г.
12. Смирнов А. Д., Рыночная экономика, Mocква, 1993 г.
13. Г.П. Овчинников, Микроэкономика, Санкт-Петерcбург,
1992 г.
14. T. Gherasim, Microeconomie, Bucureşti, 1994.

LITERATURA RECOMANDATĂ (SUPLIMENTARĂ)

1. Albu Crişan, Comportamentul microeconomic al agenţilor

economici în condiţii de piaţă : aplicaţii Bucureşti, Editura
A.S.E. \\Bucureşti, 2003.
2. Heilbroner Robert L., Comprendre la microeconomie,
Paris, Economica \\Paris, 1987.
3. Spencer Milton H., Amos Orley M. Jr., Contemporary
economics New York, Worth Publishers, 1993.
4. Spencer Milton H., Contemporary microeconomics \\1986,
New-York, Worth Publishers, 1986.
5. Dougherty James E., Pfaltzraff Robert, Contending theories
60
of international relations: a comprehensive survey New-York,
Harper Collins, 1990.
6. Zbârciog Valeriu; Zbârciog Natalia. Coordonata
microeconomică a vieţii umane : probleme, soluţii. Chişinău,
Ştiinţa, 2001.
7. Scarlat Emil; Chiriţă Nora, Curs de cibernetică economică:
cibernetica sistemelor microeconomice. Bucureşti, Editura
A.S.E.\\Bucureşti \, 2000.
8. Dajdzůest Škonomicůeskoj teorii : ucůeb. Posobie Moskva,
Analitika-Press, 1998.
9. Menezes-Filho, Naercio A. Demand and supply : the
relationship between price elasticities and profitability in the uk
London, [S. n.], 1997.
10. Bardhan, Pranab; Udry, Christopher Development
microeconomics Oxford, Oxford University Press, 1999.
11. Farcaş Alexandru, Economia de piaţă: micro, macro,
mondoeconomie, Cluj-Napoca, Libris, 1996.
12. Abraham-Frois Gilbert, Economia politică Bucureşti,
Humanitas, 1994.
13. Badea Gabriel Sorin, Bazele macroeconomiei şi
mondoeconomiei, Târgovişte, 2005.
14. Băcescu Angelica, Băcescu Marius, Dicţionar de
macroeconomie, Bucureşti, 1993.
15. Doltu Claudu, Economie (microeconomie şi
macroeconomie), Bucureşti, 2004.
16. Ştirbu Elena, Economie: elemente de teorie fundamentală,
elemente de microeconomie, elemente de macroeconomie, Iaşi,
2005.
17. Ţigănescu Eugen, Dobre Ion, Roman Mihai,
Macroeconomie: decizii strategice, Bucureşti, 2000.
18. Ţigănescu Ioan Eugen, Roman Mihail Daniel,
Macroeconomie: o abordare cantitativă, Bucureşti, 2005.
19. Burda Michael, Wyplosz Charles, Macroeconomie:
perspectiva europeană, Bucureşti, 2002.
20. Tomşa Aurelia, Pâşchina Tatiana, Macroeconomie: teste şi
probleme, Chişinău, 1998.
61
 21. Băcescu-Cărbunaru Angelica, Bacescu Marius,
Macroeconomie aplicată : teste şi probleme rezolvate, Bucureşti,
1996.
22. Duţă Alexandrina, Macroeconomie aprofundată, Timişoara,
2003.
23. Scarlat Emil; Chiriţă Nora, Macroeconomie dinamică,
Bucureşti, 2001.

BIBLIOGRAFIE
1. Băcescu-Cărbunaru Angelica, Analiză macroeconomică,
Bucureşti, Editura Economică, 2002.
2. Zbîrciog Valeriu, Macroeconomie, Chişinău, 1998.
3. Drobotă Niţă, Economie politică, Bucureşti, 1993.
4. Tomşa Aurelia, Pâşchina Tatiana, Macroeconomie: Teste şi
probleme, Chişinău, 1998.
5. К. Р. Макконнелл, С. Л. Брю, Экономикс, Москва, 1992
6. К. Р. Макконнелл, С. Л. Брю, Микро- и
Макроэкономика, Практикум. Санкт-Петерcбург, 1994.
7. Băcescu Marius, Băcescu-Cărbunaru Angelica,
Macroeconomie. Politici macroeconomice, Bucureşti, 1998.
8. Băcescu Marius, Compendiu de macroeconomie,
Bucureşti, 1997.
9. V. Zbârciog, Tranziţia la economia de piaţă, Chisinău 1995.
10. A. Фишер и др., Экономика, Mocква, 1993 г.
11. P. Пиндайк, O. Рубенфельд, Микроэкономика, Mocквa,
1992 г.
12. А.Д. Смирнов, Рыночная экономика, Mocква, 1993 г.
13. Г.П. Овчинников, Микроэкономика, Санкт-Петерcбург
1992 г.
14. T. Gherasim, Microeconomie, Bucureşti, 1994.
15. Albu Crişan, Comportamentul microeconomic al agenţilor
economici în condiţii de piaţă : aplicaţii. Bucureşti, Editura
A.S.E.\\Bucureşti, 2003.
16. Heilbroner Robert L., Comprendre la microeconomie.
Paris, Economica\\Paris, 1987.
17. Burda Michael, Wyplosz Charles, Macroeconomie:
62
perspectiva europeană, Bucureşti, 2002.
18. Tomşa Aurelia; Pâşchina Tatiana, Macroeconomie: teste şi
probleme, Chişinău, 1998.
19. Băcescu-Cărbunaru Angelica, Bacescu Marius,
Macroeconomie aplicată : teste şi probleme rezolvate, Bucureşti,
1996.
20. Duţă Alexandrina, Macroeconomie aprofundată, Timişoara,
2003.
21. Scarlat Emil, Chiriţă Nora, Macroeconomie dinamică,
Bucureşti, 2001.

63
 CUPRINS
Introducere...................................................................................3
1. Lista temelor................................................................................5
2. Chestionar pentru examen...........................................................9
3. Probleme şi teste pentru evaluare..............................................14
4. Condiţiile de executare şi temele pentru proiectul de an.........62
5. Literatura recomandată (de bază)..............................................68
6. Literatura recomandată (suplimentar).......................................68
Bibliografie.................................................................................70

64
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Economics
Program analitic. Probleme, teste, întrebări.

Chişinău
2007
65
66