Sunteți pe pagina 1din 2

Curs1 Concepte fundamentale ale modelarii macroeconomice 1.Structura mecanismului macroeconomice 2.

Instrumentele analizei macroeconomice 1-Teoria microeconomica studiaza decizile economice si interactioneaza acestor decizii [e diverse piete.Scopult teoriei macroec. este acela de a explica modul de formare a preturilor pe diverse piete precum si determinarea constitutilor de bunuri si servicii schimbate.de afaceri , se fac inovatii , se asuma riscuri afac Teoria macroec studiaza ec nationala ca un intreg si conexiunile sale cu economia mondiala , scopul acestei teorii matco fiind de a explica formarea preturilor medii , a venitului total , a productiei totale precum si utilizarea fortei de munca. Mai studiaza si efectul pe care le au inst. de politica macro (inpozite , ch guvernamentale,deficit bugetar) asupra veniturilor si ansamblul de locuri de munca Decidentii la nivelul unei economi sunt rep de ag economice :gospodarii, firme si govern Pietele rep modalitati prin care vanzatori si cumparatorii fac contact, afaceri si schimb de informati - piata bunurilor si servicilor si piata factorilor. Fp- rep resursele productive ale ec si se clasifica in 4 tipuri : munca, pamant , capital , abilitati anteprenoriale Abilitati anteprenoriale - tip special de resursa umana prin care se organizeaza ceilalti 3 fp , se iau decizii de afaceri , se fac inovatii , se asuma riscuri afacerilor.Acest fp este recompensat prin profit Politica economica se defineste prin actiunile adm publice si ale institutiilor ce pot inbunatati performanta economiei. In formularea unei politici eonomice , economistii detin roluri : in primul rand ei incerca sa determine consecintele politicilor altormorive (de ex economistii care actioneaza in dom reformei sist de productie trebuie sa prevada evolutia costurilor , a beneficiilor si a eficentei diferitelor modalitati de finantare si organizarea a sistemului in al doilea rand ec evolueaza politicile alternative pt a putea maximize efectul dual.Pt a face acest lucru , trebuie stabilite obiectivele politice economice. S-au dovedit esentiale 3 obiective ale pol eco : eficenta, echitate , crestere economica , stabilitate. In conditile in care s-a realizat eficienta ec , costurile de productie sunt minimizate iar consumatorii sunt cat mai satisfacuti. Eficenta ec denerala implica conditii: ef productiei , ef. consumului si ef schimbului Echitatea rep corectitudinea economice sau justifica ec. Cresterea ecomica- este data de sporirea veniturilor si a productiei pe total sip e locuitor. Rezulta din aplicarea de inovati tehnologice acumulare unei mari cantitati de echipamente productive si cresterea sandardelor educationale.

Stabilitate ec- este data de absenta fluctualitatilor ratei de crestere economica ,a niv somajului s a preturilor Curs 2 Instrumentele analizei macroeco Teoria ec pozitiva ofera metode si instrumente prin care se analizeaza modul in care a evoluat economia din trecut si se previzioneaza cum va evolua pe viitor Teoria ec normative ofera judecata de valoare asupra fenomenelor si proceselor ec , una din intrebarile la care se cauta raspuns este daca este necesar ca societatea sa pastreze un petrol scump prin cresterea taxelor pt utilizarea acestuia, fapt care infl cererea de automobile Analiza ec , insa , utilizeaza ca punct de plecare date si modele economice. Prin notiunea de model vom intelege un mod de reprezentare a realitati in care se efectueaza o serie de ipoteze simplificate despre fenomenele si procesele reale studiate si cu ajutorul careia se descrie modelul in care se intelege fenomenul sau procesul respective. Un model trebuie sa surprinda elem esentiale ale fenom sau procesului analizat pe de-o parte, iar pe de alta parte sa nu fie prea complicat a , i sa permita o analiza eficenta si coerenta. El trebuie sa auva urm caract: 1.Consistenta logica- relatiile dintre elem modelului trebuie sa surpinda aspectele esentiale fiind logice si determinante in explicarea comportamentului sistemului real 2.Validitate - indca modelul in care modelul suprinde realitatea , un model in care nu suprinde realitatea in mode corespunzatoare si poate fi folosit in analiza 3.Simplitate in cazul in care trebuie sa se decida intre doua modele care descriu realitatea in mod asemanator , criterile dupa care se va alege este simplitatea modelului Analiza unei pb pp parcurgerea a 3 etape : observarea fenom, elaborarea modelului si testarea modelului si efectuarea progrnozelor. Obtinerea unei model valid pt realiztea ec este foarte dificila deaoarece oamenii nu se comporta intotdeauna rational urmarind utilitati, reducerea costurilor, max II. Comportamentul uman nu poate fi redus la legi stintifice ci doar la tenrinde si directii de actiunii Acestea se oit manifesta in raport cu o multitudine de factor ice pot tine de structura interna a omului, de atitudinea sa sociala , de civilizatie sau prejudecati Pt a verifica vakudutatea modelului sunt necesare utilizarea date economice si evidentierea celor mai importante influente. Fluctuatiile agregatelor economice si cauzele acestora Cresterea ec reprezinta rezvoltarea capacitatii unei ec de a produce B su servicii si se masoara prin crestrea PIB real . PIB real rep val productiei totale dintr-o perioada exprimata in preturile unei an de baza numit an de feretinta. Cu alte cuvinte, Pib real va

masura modificarile productiei fizice din ec intre doua perioade diferite prin evaluarea productiei din cele 2 perioade in aceleasi preturi. Pib nominal rep val output-ului total din ec pxprimata in preturile per crt, a perioadei in care a fost produs. Pt a trece de la o Pib real la Pib nominal este necesara utilizarea unui indicator care sa reflecte evolutia preturilor tuturor bunurilor din ec . Datprota faptului ca un indice al preturilor va masura modificarea nivelului mediu al preturilor B si serv incluse in calcul , vom utiliza mai multe tipuri de indici. Cei mai importanti indici sunt: 1 Incidele Preturilor B de somsum(ipc) masoara evolutia preturilor unui cos de b si serv representative pt chel effectuate de o gospodarie tipica 2 Deflatorul Pib(d) arata evolutia niv mediu al preturilor tuturor b si serv incluse in Pib . Ca formula d=Pibn/Pibr *100 Exista 3 deosebiri fundamenta intre Ipc si d: a)deflatorul include un grup B si serv mult mai mare decat ipc b) Ipc masoara evolutia preturilor unui cos dat de bunuri , acelasi in fiecare an , ceea ce nu este cazul d c) Ipc include si pr produsele importante , in timp ce d include doar p bunurilor produse in interiorul tari 3 Indicele pt de productie (IPP) mas evolutia in stadiile anterioare consumului final incluzand p mat primul si a semifabricatelor Scopul principal al determinari Ipc si d il rep masurarea inflatiei Curs3 Cererea si oferta agregata Elem cheie in analiza imflatiei , productiei , cresterii ec si rolului pol ec sunt cererea si oferta agregat. Rolul modelului cerere-oferta agregata este Acela de a explica fluctuatiile Pib real de-a lungul Pib optireal si fluctuatile nivelului pretului. Pana in ani 1960 , teoria macroec era axata in mod special pe analiza cereri, dar in ultimii ani a devenit tot mai important rolul definit de oferta. Multi ec au afirmat ca aceasta deplasare a centrului de greutate de la cerere catre oferta a fost determinate de scaderea cresterii ec si influenta ridicata inregistrata dupa 90. Cantitatea agregat de B si serv produse intr-o anumita perioada se evalueaza prin Pib real iar preturile mediii ale tuturor acestor produse , mai exact evolutia ecestora sunt date de deflatorul Pib Cererea agregata a ec nationala rep cantitatea B si serv solicitate de gospodariii , autorit publice si sectorul extern. Astfel , cererea agregat depinde de deciziile acestor sectoare institutionale . Aceste decizii vor determina cantitatea de b si serv ce formeaza Pib si nivelul preturilor Oferta de b si serv reprezinta suma cantitatilor de b si serv finale produse de toate firmele din economia sa se exprima ca relati intre cantitatea de b si serv oferita si nivelul preturilor , celelalte elemente considerandu-se constant. Acesta relatie depinde de

modul in care este considerat timpul. Vom destinge , astfel doua abordari curba oferita agretat pe TL care va indica rel dintre Pib real oferit si nivelul si nivelul preturilor in conditiile in care Pib real este egal cu Pib potential adica in conditiile utilizarii complete a Fp. In acest caz , nivelul Pib real este independent de niv principal a,i oferta agregat pe TL este o dreapta vertical la niv potential al Pib -curba ofertei agregat pe TS va indica relati ce exista intre Pib real si nivelul prioritar pt Ts in conditia in care celelalte elemente care influenteaza procesul de productie raman nemodificate. Curva of agregat pe TS are panta pozitiva deaorece creste pt principal atrage firmele in ramurile cu profit mai mare dar pe de alta parte cresterea productiei este insotita de cresterea cisturilor sic a urmare este necesar un pret mai mare care sa stimuleza extinderea productiei(fig1,fig2) Modelul de determinare a outputului de echilibru Este un model Keynesuin.Esenta acestuia consta in faptul ca output-ul este determinat de cererea agregataD D=C+g+i+nx(ccheltuieli ,g- ch guvernamentale, iinvestiti,nx-exporturi net) C=Co-Cy; T=To+ty*y(rata fiscalitati);nx= x-imp O ipoteza importanta a cestui model este ca exista somaj, adica disponibil de forta de munca a,I orice crestere a cererii a gregate poate si va fi urnata de I crestere a of agregat. Cu alte cuvinte restrictiile privind oferta agregat sunt ignorate iar nivelult output-ului este determinat in exclusivitate de cererea agregat. Relatia de echilibru y= d permite rep acestui model care corespunde intersectiei dintre curbe cereri agregat d si locul geometric al punctului pt care are loc egalitatea y= d. se observa faptul ca o crestere a ch guvernamentale de la G0 la G1 deplaseaza curba de agregare in sus intr-o noua pozitie caruia ii corespunde un venit y mai mare decat cel initial(Fig 3) Curs4 Piata bunurilor si serviciilor si curba IS Specific modelului IS-LM este faptul ca integreaza factorii reali si monetary in determinarea cererii agregat si deci si a output-lui si a nivelului de utilizare a fortei de munca . Se observa ca in modelul de det. A venitului de echilibru(Keynes) echilibrul pe piata B si serv apare atunci cand D este egala cu oferta aagregata.Se ingnora si in aceast model restrictia privind forta de munca existent , deci vom presupune ca oferta poate creste oricat la o crestre a cererii. Determinantii principali ai sonsumului , chelt guvernamen si exp. Nete raman aceeasi ca si in modelul anterior. Deosebirea esentiala care apare in modelul IS-LM este investitia endogena a modelului fiind modelata cu ecuatia I=I0+Ir-r

I0>0- investitia autonoma ; Irsesitivitatea investitiei la modif in rata domanzii Curba IS rep locul geometric al combinatiilor dintre ratele dob r si venitul y care asigura echilibrul pe piata b si serv. Din ipoteza dependentei inverse intre investiti si rata dobanzi => curba IS are o panta negative. Daca ceilalti factori se mentin ct incat rata dobanzi este mai mica cu atat investitia este mai mare , ceea ce va determina un nivel mai mare al outputului(fig 4-5) Determinarea grafica a curbei Is se obtine prin proiectiile vertical ale punctului y0,y1,y2, pe axa absciselor dupa care pt fiecare rata a dobanzii r0,r1,r2 asociate unui nivel al cererii aggregate D0,d1,d2 prin intermediul investitiei i0,i1,i2 se duc proiectii orizontale care intersecteaza proiectiile vertical obtinandu-se curba IS Pe piata b si serv putem aplica doar politici fiscal , adica medi ale G si T se remarca faptul ca o politica fiscal expansionist (creste G si / sau scad T) va deplasa curba Is catre dreapta in timp ce o pol fiscal restrictive(G,T)deplaseaza Is catre stanga motivul este Acela ca de ex o crestre a G de la G0,g1 va determina o crestre a venitului de la y0,la y1 , nivelul ratei dovanzii ramanand acelasi(fig 6-7) Distanta cu care is se deplaseaza depinde de marimea multiplicatorului K. marimea acestuia fiiind K*deltaG Piata monetara si curba LM Echilibrul pe piata monetara aoare atunci cand cererea si of de bani sunt egale .Of de bani ms se pp ca este exogen determinate de autoritatea monetara iar cererea de bani m la d se modeleaza cu eczuatia M la d = M0+myY+mrR M0>0,0<my<1, mr<0 M la s = Exogen det=>M la d = M la s M0-numerarul din economie My-senzitivitatea cererii de bani la modif output-ului Mr- senzitivitatea cererii de bani la modif r M la d depinde de marimea venitului y din motive tranzactionale si de precautie, adica , cu cat venitul este mai mare cu atat nr de tranzactii este mai mare si , deci , si cererea de bani va fii mai mare, M la d depinde neg de r din motive speculatine vor crea depozite mai mari ceea ce va creste reduce cererea de bani Curba LM rep locul gem al cmbinatiilor de rate ale dob r si venitul y associate cu echilibrul pietii monetare, au panta pozitiva Pe piazza monetara se pot aplica masura de politica monetara care vizeaza modificarea ale M la s . Astfel , o politica monetara exponsionista care pp crestere M la s va deplasa curba Lm catre dreapta si in jos , aceasta deoarece dupa o crestre a of de bani si elasticitatea de M la d in raport cu venitul data orice nivel dat al output-ului y0 trebuie sa fie asociat cu o rata a dob mai scazuta pt a mentine echilibrul pe poata monetara .Distanta cu care Lm se deplaseaza depnde de elasticitatea M la d fara de r

Curst5 Echilibrul pietei B si serv si pietei monetare Echilibrul simultan al pietei B si S su oeuteu nibetare este atins atunci cand curbele Is si LM se interseazteaza, acestia deoarece pct de intersectie apartine atat curbei IS care este locul geometric al puctului ce termina echilibrul pietei b cat si burbei LM care este locul gemetri al pct care asigra echilibrul pietei ponetare In cadrul modelului IS-LM se poate aplica politici fiscal si monetare care vor determina deplasarea pct de echilibru intre pozitia care sa asigure utilizarea integral a fortei de munca si un output mai mare O politica fiscal expansionistas cresterea chelt guvernamentale si/sau scaderea imp ca determina deplasarea curbei Is catre derapta si in sus, ceea ce va avea ca rezultat o crestere atat a ratei dobanzi de echilibru de la r0 la r1 cat si a nivelului de exhilibru al output-lui de la y0 la y1 avand ca urmare deplasarea economiei de la punctual initial de echilibru l0 la l1 O politica monetara exapnsionista crestrea ofertei de bani va deplasa LM in dreapta jos avand ca rezultat o scadere a ratei dobanzi de la r0 la r1 si o crestre a niv output-ului de echilibrul de la y0 la y1 , ca urmare a economiei da deplasa e0->e1 Curs 6 Politica orientate catre cerere 1.Politica fiscal Politica orientate catre cerere sunt acele politi macro care au drept obiectiv principal stimularea cererii agregat D pe piata Bsi S a,I aferta agregat sa fie la randul sau influentata pt a realiza un nou echilibru incercandu-se in acest fel atingerea si mentinrea ocuparii complete a fortei de munca si un nivel statal al preturilor Pol fiscal sunt in primul rand institute ale guvernului , adica reflectii in masura in care in Guvern se implica in orinentarea proceselor macroec.Aplicarea pol fiscal consta in determinarea marimi G a platilor transferabile si a imp si taxelor sau a unei combinatii intre acestea care sa duca la realizarea scopului dorit In alegrea unei pol fiscal adecvate este important eficenta acesteia adica marimea efectuli ce se obtine in canditile date.Masurarea a marimi care arata cu cat se modifica marimea output-ului atunci cand unul din instru pol fiscal se modifica cu a unitati. Aplicarea unei pol fiscal sau TR conduce la sporirea deficitului guv in timp ce crestrea ratei unui pal fiscal trebuie insotita intotdeauna de o analiza a efectelor acestu asupra DB ai a datelor publice in general 1.1Cumpararile guvernamentale ale bunuri si servicilor G Pot afecta direct D deoarece orice achizitie guvernamentala se adauga cereriii de b si S, adica cererea agregat d la nivelul intregerii ec se amplifica. Pe termen scurt cresterea

D determina crestrea output-ului real si daca acesta depastre nivelul sau potential exercita o presiune crescatoare asupra preturilor si salarilor Crestrea preturilo se explica prin faptul ca existent unei cereri agregat in exces nu va fi imediat acoperita de o oferta agregat la acelasi nivel deoarece productia are nevoie de un an anumit timp pt a se adapta la nivelul cererii. Drep urmare preturile b si S pt care exista cereri in exces vor creste Crestrea salariilor pe piata fierteu de nybca este datirata cresteru cereruu de forta de munca ca raspunsu la crestrea cererii de b si S . Crescand cererea de munca si salarile ceea ce duce la crestrea a ofertei de munca si o reducere a somajului. Ocuparea intr-un grad mai ridicat al fortei de munca determina mai departe crestrea out-putului , deci a ofertei de b si S dar si a venitului disp , adica a cererii aggregate . Se manifesta astfel un process de tip multiplicator, process care amplifica efectul initial al cresti G Curs 8 Politica monetara Ca si politica fiscal , politica monetara actioneaza aspura cereri agregat , care modificandu-se determina schimbarile dorite in output. In esenta , politaca monetara reprezinta controlul Bancii Centrale asupra ofertei de bani ca un instrument de atingere a obiectivelor politice Principalele intrumente ale pol mon 1.Operati pe piata deschisa(opd) 2.Dobanda de refinantare 3.Fondul de rezerva 1-Cel mai important instrument de politica mon il reprezinta operatiunile pol monetare prin termediul OPDului, autoritatea monetara cumpara si vinde obligatiuni si bunuri de tezaur, afectand astfel baza monetara , adica cantitatea de bani existanta pe piata Concret cresterea ofertei de bani se face prin cumpararea acetor obligati si bonuri de tezaur care sunt initial in posesia unor dealari de obligatiiuni(banci comerciale sau institute financiare private).Prin aceste cumparari echilibrul bancilor com vor creste deci ele vor avea posibilitatea sa acorde credite intr-un volum mai mare=> scade rata dobanzi. Cresterea volumului creditelor acordate va influenta pozitiv nivelul activitati productive(a). Crestrea lui q va det crestrea venit disponivil ce va avea ca effect crest c=> creste cererea agregat(D) => oferta agregata y, va fi afecatata in mod pozitiv (effect de trasmisie) Efectul unei operatiuni de vanzare pe piata deschisa efectuata de situatia monetara este simetric celui de cumparare 2- Bancile comerciale , at cand au nevoie de fonduri de t s pot sa se pmprumute de la alte banci sau de la Banca Centrala In primul caz. Oferta de bani nu se modifica in timp ce in al doilea caz, baza monetara creste adica sporeste oferta de bani. Rata dobanzi cu care banca centrala acorda aceste inprumuturi banicilor comerciale se

numeste domanda de refinantare. Nivelul acesteia este stability de catre banca centra si reprezinva un instrument de politica monetara.Crestrea nivelului ratei dob de refinantare determina scumirea imprumuturilor facute de bancile comerciale , ele micsorandu-si in aceasta situatie cererea de bani de la banca Centrala . Drept urmare , oferta de credite pe piata creditelor se va reduce , iar rata dob la acestei credite va creste . Bancile comerciale utilizeaza schimburile care au loc in dobanda de refinantare ca senal al intentilor ei de a modifica politica monetara. Ea semnaleaza o schimbare in ac . politicii, crescand sau sesizand cu o marime imporanta dobanda de refinantare , ceea ce va insemna un soc puternic pt asi schimba asteptarile privand politica monetara care va fi aplicata in periaoda urmatoare, ceea ce face ca efectul institutilor politice respective sa amplifice , iar noua politica monetra sa se soldeze cu rezultate mai certe decat in alte circumstantea . 3-necesarul de fonduri de rezervare. Autoritatea monetary decode necesarul de fonduri de reserve pe care bancile trebuie s ail detina in depozite bancare. In acest fel nec de fond de rez se stabileste la un an procent din capitatul bancilor a,I bancile comerciale sa poata onora o cererile de retragere din conturi in cazul in care apare o situatie de criza atunci cand necesarul de rez se schimba, se modifica si oferta de bani de pe piata financiara. Daca procentul scade, bancile com au la dipozitie o suma mai mare pe care o pot da cu imprumut , deci volumul creditelor creste , iar rata dob scade, ceea ce va det efectul in lant prezentat la Opd.Daca procentul creste disponibilitatile banesti pt acodrarea de credite se reduc , ceea ce va dete in final scaderea cererii agregat In concluzie, Opd-ul si modif ratei dobanzi de refinantare determina schibarea bazei monetare , aceasta afectand pe TS sau pe TL niv preturilor , deci si rata dobanzilor Modificarea necesarului de fond de imprumut afecteaza multipicatorul monetary fiind un instrument politic cu effect neinfluentatabul , adica baza monetara si nivelul preturilor raman relative stabilite un conditiile aplicarii lui Curs 9 Inflatia Reprezinta un dezechilibru major de ansamblu al economiei manifestat print 2 tendinte majore -cresterea generalizata a preturilor -scaderea puterii de cumparare a banilor Cauze: 1 Cresterea salariilor fara a creste corespunzator productivitatii muncii(spirala inflatie salariu) 2 Cresterea excesiva a creditelor acordate 3 Acoperirea Db si balantei de plati 4 Cresterea costurilor

5 Scaderea productiei de b si S sau ramanerea in urma a acesteia fata de evolutia masei monetare Mecanism: 1 Inflatia interna datorata dezechilibrului dintre val masei moneatare si volumul de B si S O influenta importanta declanseaza la importul produselor de baza(strategice ) ale caror preturi au crescut preluand si rata infl din tara producatoare Consecintele: 1-Negative pt cumaratorii cu venituri mici si fixe -pt cei care economisesc -pt creditoii pt care suma rambursata are o bal mai mica decat cea imprumutata -pt interprinzatori datorita nesigurantei ec 2-pozitive - pt speculatorii de valuta -Pt datori care restituie sumele la o val mai mica decat cea impumutata Masuri antiinlationiste 1-Masuri de aparare si protective a agregate ec prin a)Indexarea veniturilor constituie o crestere crocentuala a veniturilor age c a,I se acoopere partial rata inflatiei b)acordarea de compensatii c)cresterea dobanzilor pt economiile pastrate in banca d) Subventionarea pretului la unele produse de baza 2- Masuri de diminuare si control a inflatiei actioneaza pe 2 cai: a)Reducerea masei monetare prin: -Cresterea ratei dobanzi la creditele acordate -inghetare salarilor si a preturilor -Echilibrarea bugetului de stat si a balantei de plati -Alte masuri care contribuie direct la restragerea masuri b)Crestrea volmului de bunuiri si servicii prin : -incurajarea si dezvoltarea activitatilor productive -devzoltarea produtiei de noi B si S - adaptarea structurii productiei in scopul acoperii ofertei de volumul si structura cererii Somajul Somajul este o stare negative a ec care afectreaza o parte a popilatie active dipinibila prin neasigurarea locurilor de munca. Conform BIM , este somer oricine are mai mult de 16 ani si indeplineste concomitant urm conditi: -este apt de munca -nu munceste -este diponibil pt o munca salariala -cauta un loc de munca Caracteristici: 1-Nivelul la care a ajuns se poate exprima absolut ca nr de someri sau relative ca rata somajului Rs=s/pop 2-Intenstitatea cu care se manifestaexista un somaj total si un somaj partial (diminuarea activitatii, somaj tehnic) 3-Durata- perioada de la pierderea locului de munca si pana la reluarea activitati 4-Structura pe varste, grad de pregatire Procese generatoare de somaj

1Pierderea locurilor de munca de catre o parte din popor este cuzata de -crize economice -shimbari structural -introducerea procesului tehnic 2. Cresterea Ofertei de munca fara a fi insotita de o crestre corespunzaotere a cererii dete de: -intrarea pe piata munci a noilor generatii -solicitarea de locuri de munca de catre personae apte dar inactive -migratia international a fortei de munca Masuri: Sunt 2 Tipirui de masuri-privest direct pe someri(a) -pe populatia ocupata(b) a)Calificarea si orientarea profesinala Programe de investiti Dezvoltarea activitatilor publice Facilitati acordate de stat pt crearea de noi interprinderi b)Prevenirea cresteri somajului pron ridicarea pregatirii profesionale practicarea unor noi forme de angajare.