CURS MACROECONOMIE

Cap.1 – Concepte Fundamentale ale Macroeconomiei

1.1 Structura mecanismului macroeconomic

Teoria macroeconomica studiaza economia nationala , economia

mondiala si modul de formare al principalelor agregate
macroeconomice.De asemenea teoria macroeconomica studiaza efectele
pe care le au actiunile puterii publice (administratiile publice – impozite
si taxe,cheltuieli guvernamentale) asupra venitului ,cheltuielilor si
ansamblului locului de munca.
1.1.1. Elemente si conexiuni macroeconomice

A. DECIDENTII (participantii la activitatea economica)

Exista trei categorii de decidenti:
a).gospodaria(menajul) – este un grup de persoane care locuiesc
impreuna si iau decizii ca un tot unitar
b).firmele sau agentii economici – sunt organizatii care utilizeaza
resurse pentru producerea de bunuri si servicii
c).administratia publica(Guvernul) – meste un organism ce
elaboreaza legi si reguli,stabileste un mecanism de respectare a acestora
si produce bunuri si servicii publice(invatamant,sanatate, apararea
nationala etc.).
B.PIETELE
Piata reprezinta orice modalitate prin care agentii economici intra in
contact,schimba informatii si fac afaceri impreuna.Exista urmatoarele
tipuri de piete:
a).piata factorilor de productie –se vand si se cumpara factori de
productie(munca,capitalul,natura,abilitati antreprenoriale)
b).piata bunurilor si serviciilor – se tranzactioneaza bunuri si
servicii
c).piata financiara – se tranzactioneaza toate tipurile de active
financiare
Rolul pietei este acela de a coordona deciziile decidentilor.

1
 GOSPODARIA

Bunuri si servicii Factori de productie

Servicii publice Taxe

Pietele Pietele
bunurilor GUVERN factorilor
si serviciilor de productie

Servicii publice Taxe

FIRME

C.POLITICA ECONOMICA
Este reprezentata de ansamblul actiunilor administratiei publice pentru
asigurarea echilibrului macroeconomic.
Obiectivele politicilor economice

a). eficienta
b).echitatea
c).cresterea economica
d).stabilitatea

d
e 1.1.2. Instrumentele analizei macroeconomice

A. Modele economice

Prin notiunea de model se intelege acel mod de reprezentare a realitatii

prin care se efectueaza o serie de ipoteze simplificatoare despre

2
fenomenele si procesele reale studiate si prin care se descrie modul in
care se intelege fenomenul sau procesul respectiv.
Caracteristicile unui model
a.consistenta logica
b.validitate
c.simplitate

B.Datele economice
Datele ce vor fi introduse in modele permit pe de o parte
cuantificarea fenomenelor si proceselor reale studiate,iar pe de alta
parte permit testarea modelului elaborat.
Pentru a obtine si utiliza date economice,economistii apeleaza la
doua serse fundamentale de date:
a. sursa primara – este reprezentata de raportarile agentilor
economici.
b.sursa secundara – este reprezentata de organizatiile publice si
private interne ,internationale specializate(Institutul National de
Statistica si Studii Economice,Banca Nationala, Bancile
Comerciale,Institutele private de sondaj,Banca Mondiala, Fondul
Monetar International,Agentiile de Raiting).
Organizarea datelor
Forme: a. Tabele
b. Seriile de timp – Graficele
c. Datele incrucisate – sunt tabele ce contin cel
putin doua variabile si arata legaturile ce exista intre o
variabila si celelalte variabile din tabel.

1.2.Principii ale sistemului contabilitatii nationale

1.2.1.Fluxul circular al veniturilor si cheltuielilor.Cazul unei economii

inchise

Sistemul contabilitatii nationale s-a dezvoltat ca un cadru

conceptual si este utilizat pentru determinarea principalilor indicatori
macroeconomici.

3
 Fluxul circular pentru o economie inchisa

Oferta factorilor de productie

Cheltuieli privind factorii de productie

FIRME GOSPODARII

Oferta de bunuri si servicii

Cererea de bunuri si servicii

Y=C+S
I=S - Egalitate pentru crearea echilibrului
Y=C+I

Y = venit
C = consum privat
S = economii
I = investitii brute

Daca: I = S -economia este in echilibru

I>S -economia este in expansiune(creste nivelul de activitate)
I<S -economia va intra in contractie(scade nivelul de activitate)

I = Y - C = S

4
1.2.2.Fluxul circular al veniturilor si cheltuielilor.Cazul unei economii
deschise

Un model macroeconomic pentru o economie deschisa este format

din patru sectoare (menaje, firme, guvern, sectorul extern) si trei piete
(piata factorilor de productie, piata bunurilor si serviciilor, piata
financiara).
Sectorul extern inregistreaza tranzactiile efectuate intre agentii
economici rezidenti si nerezidenti(operatii externe : import si export).

GOSPODARII N.T. GUVERN S

Y C G Imprumuturi publice

Piata factorilor Piata bunurilor Piata financiara

de productie si serviciilor

I C NX Imprumuturi externe

Y NX G

FIRME SECTORUL EXTERN

Imprumuturile firmei

NT – taxe nete
Y - venit
C - cheltuieli de consum
S - investitii
NX - exportul net NX = X – IM (export - import)
G - cheltuieli publice sau guvernamentale

5
 Administratia publica foloseste veniturile pentru consumul
guvernamental (G) si pentru transferuri (TR)

Transferurile sunt de doua tipuri

a.transferurile guvernamentale GTR -alocatii,burse,ajutoare sociale

b.transferurile firmelor BTR –subventii

Veniturile administratiei provin din taxele directe(Td)ce se aplica

asupra veniturilor si din taxele indirecte(Te) care se aplica asupra
bunurilor si serviciilor.

Taxe si impozite = taxe (TA) = Td + Te

Produsul national – masoara valoarea bunurilor si serviciilor

produse intr-o economie ,intr-o perioada de timp.Evaluarea produsului
national se poate face la pretul pietei si la costul factorilor(pretul
factorilor).

Produsul intern brut la pretul pietei pentru o economie inchisa

este egal cu suma investitiilor+consumului+cheltuieli guvernamentale

PIBpp = C + I + G

Produsul intern brut la pretul factorilor,la costul factorilor este

egal cu (consumului+investitii+cheltuielilor guvernamentale)–(taxe
indirecte + subventii).

PIBpf(cf) = ( C + I +G ) – ( Te + Sv )

PIB este un indicator macroeconomic care masoara valoarea

bunurilor si serviciilor finale produse intr-o anumita perioada.

6
 PIB = C + I + G + NX

1.3.Metode de masurare a fluxurilor.Agregate macroeconomice

1.3.1.Metode de masurare a fluxurilor

a).Metoda productiei ( a valorii adaugate )

b).Metoda cheltuielilor
c).Metoda veniturilor

a.Metoda productiei (a valorii adaugate) -VAB

PIB = ∑ VAB - suma de valori adaugate brute

Valoarea adaugata reprezinta plusul de valoare rezultat in urma

unui proces de productie si se calculeaza ca diferenta intre valoarea
productiei si costul de productie(consumul intermediar).

b.Metoda cheltuielilor

PIB = C + I + G + NX

-cheltuieli efectuate de toate sectoarele pentru realizarea de

bunuri si servicii.

PIB = Cf + FBCF + VS + EN

Cf - consumul final public si privat

FBCF - formarea bruta de capital fix ( investitia bruta )
VS - variatia stocurilor
EN - exportul net

c.Metoda veniturilor

PIB = Vf (Venitul factorilor) -salarii,dobanzi etc.

7
 1.3.2.Agregatele macroeconomice

a. Produsul national brut este egal cu PIB plus/minus venitul net

din strainatate

PNB = PIB +/- VNS (SVANS)

SVANS – soldul valorii adaugate din strainatate

Produsul national brut masoara valoarea bunurilor si serviciilor

realizate de agentii economici nationali indiferent de locul in care-si
aloca resursele.

Venitul net din strainatate se obtine ca diferenta intre valoarea

productiei realizate de catre agentii economici nationali in strainatate si
de agentii economici straini in tara.

b. Produsul intern net este egal cu PIB minus amortizarea

PIN = PIB – A

c. Produsul national net este egal cu PNB minus amortizarea

PNN = PNB – A

d. Venitul national este egal cu produsul national net la costul

factorilor

VN = PNNcf(pf)

e. Venitul disponibil este egal cu PIB la costul factorilor plus

transferuri minus taxe directe

VD(YD) = PIBcf + TR – Td

8
 1.4. Static si dinamic in macroeconomie

Cresterea economica reprezinta dezvoltarea capacitatii unei

economii de a produce bunuri si servicii,si se masoara prin cresterea
PIB real.
Dinamica cresterii economica a inflatiei, a somajului sunt
principaleleelemente care caracterizeaza ciclurile economice.
Un ciclu economic reprezinta fluctuatia activitatii economice a
unei tari ,caracterizata de o crestere a indicatorilor economici agregati ,
urmata de o scadere a acestora.
Productia potentiala reprezinta nivelul productiei ce ar putea fi
atins in conditiile de utilizare completa a factorilor de productie.
Dinamica inflatiei este masurata cu ajutorul unui sistem de
indicatori:

a. Indicele preturilor pentru bunurile de consum - IPC

- masoara evolutia preturilor unui cos de bunuri si servicii
reprezentativ pentru cheltuielile efectuate de o gospodarie
tipica.

b. Deflatorul PIB
- arata evolutia nivelului mediu al preturilor tuturor
bunurilor si serviciilor incluse in PIB
- PIB nominal – reprezinta valoarea out-put-ului total din
economie exprimat in preturile perioadei curente,respectiv
ale perioadei cand a fost produs
- PIB real –reprezinta valoarea productiei totale realizata
intr-o perioada in economie exprimata in preturile unei
perioade(an) de referinta

DEFLATORUL PIB = PIB nominal * 100

PIB real

c. Indicele preturilor de productie - IPP

- masoara evolutia preturilor medii pentru bunurile si
serviciile aflate intr-un stadiu anterior consumului final.

9
 Scopul determinarii acestor indicatorieste acela de masurare a
inflatiei.

CAP.2.

SISTEMUL CONTURILOR NATIONALE

Sistemul conturilor nationale constituie principalul sistem de

evidenta in statistica internationala din majoritatea tarilor lumii.Este
utilizat pentru determinarea principalelor agregate macroeconomice
(indicatori).
Obiectivul principal al SNC il constituie reprezentarea cat mai
completa si corecta a fluxurilor economice si sociale din economie.
Ultima varianta a SNC utilizata in majoritatea tarilor europene
este: Sistemul European de Conturi Nationale - SEC.
Cadrul spatial al macro-contabilitatii este reprezentat de
teritoriul national,iar criteriul de determinare utilizat este rezidenta.
O unitate institutionala este rezidenta daca are un centru de
interes pe teritoriul national si a desfasurat activitati economice pe o
perioada de cel putin 1 an.
SNC grupeaza unitatile institutionale in ramuri si sectoare.

SECTOARE:

1. Sectorul societatii si qvasi-societatii (al intreprinderilor)

- produce bunuri si servicii nefinanciare pentru celelalte sectoare si
cuprinde:
a. Societati private
b. Intreprinderi publice sau mixte
c. Qvasi-societati (sucursale,filiale)
2. Sectorul intreprinderilor financiare
-au functia de a finanta celelalte sectoare
3. Sectorul intreprinderilor de asigurari
`-asigura diferite categorii de bunuri si servicii transformand
riscurile individuale
4. Sectorul administratiei publice
- realizeaza bunuri si servicii non-marfa pentru celelalte sectoare si
cuprinde:
a. Administratia publica centrala

10
 b. Administratia locala
c. Administratia asigurarilor sociale

5. Sectorul administratiilor private

- realizeaza bunuri si servicii nefinanciare pentru celelalte sectoare
a. Partide politice
b. Asociatii sportive
c. Culte religioase

6. Sectorul menaje
- au ca functie principala consumul

7. Sectorul extern (restul lumii )

-inregistreaza operatiunile efectuate intre agentii economici rezidenti
si cei nerezidenti.

Sistemul de conturi nationale utilizeaza doua tipuri de conturi:

a. conturi nefinanciare

utilizari(U) Conturi nefinanciare resurse(R)

Explicatii si sume

Sold R - U

b. conturi financiare

FNC - flux net de creante

FND - flux net de datorii

FNC Cont financiar FND

11
 Explicatii si sume

Sold
2.1.Structura conturilor nationale

a. Contul de bunuri si servicii CONTUL 0

RESURSE CT.0 UTILIZARI

→Productia →Consumul final (Cf)

-pe ramuri
-pe sectoare
→Importurile →Consumul intermediar(Ci)
→Amortizarea →Exporturile (X)

Contul de bunuri si servicii inregistreaza productia de bunuri si

repartizarea acesteia pentru consumul ramurilor si sectoarelor
institutionale.
Contul de bunuri si servicii este echilibrat prin definitie,deci nu
degaja nici un sold.

b. Contul de productie CONTUL 1

U CT.1 R

→Consumul interm. pe sect.(Ci) →Valoarea productiei pe sect.(Vp)

Valoarea adaugata bruta

Sold = VAB (R – U)

12
 Contul 1 inregistreaza operatiunile legate de procesul de
productie si se calculeaza pentru sectoare si pentru ramuri.

c. Contul de creare a veniturilor(de exploatare) CONTUL 2

U CT.2 R

→ Amortizarea (A) →Valoarea adaugata bruta(VAB)

→Impozitele indirecte pe →Subventiile (Sv)
produse si pe impotruri

Valoarea adaugata neta

Sold VAN

Contul 2 prezinta sectoarele si ramurile care sunt la originea

veniturilor primare si nu pe cele carora le sunt destinate.

d. Contul de repartitie a veniturilor CONTUL 3

U CT.3 R

→Veniturile factorilor de →Valoarea adaugata neta (VAN)

productie platite catre
strainatate →Veniturile factorilor de
productie incasate din
strainatate

Venitul national
Sold VN

13
 Contrar contului de exploatare,contul de alocare a veniturilor
primare priveste unitatile si sectoarele institutionale rezidente in calitate
de beneficiari ai veniturilor primare.

e. Contul de redistribuire a veniturilor CONTUL 4

U CT.4 R

→Transferuri curente platite →Venitul national (VN)

catre ale tari →Transferuri curente
incasate de la alte tari

Venitul national disponibil

Sold VND

Contul de distribuire secundara a veniturilor arata cum soldul

veniturilor primare ale unui sector institutional este afectat de
redistribuiri:
- impozite curente pe venit
- cotizatii si prestatii sociale
- alte transferuri curente

f. Contul de utilizare a veniturilor CONTUL 5

U CT.5 R

→Consumul final (Cf) →Venitul national disponibil (VND)

-public
-privat

Economiile nete
Sold EN

14
 Contul de utilizare a veniturilor arata pentru sectoarele
institutionale care au un consum final, modul in care este repartizat
venitul disponibil intre cheltuiala de consum final si economii.

g. Contul de modificare a patrimoniului(de capital) CONTUL 6

U CT.6 R

→Investitii brute →Economii nete (EN)

→Transferuri de patrimoniu →Alocatii pentru investitii
catre alte tari →Transferuri de patrimoniu
din alta tari
→Amortizarea

Sold CAF → R > U Sold NFR R < U

Capacitate de finantare Necesar(nevoie)de finantare

Contul de capital inregistreaza valoarea activelor si pasivelor

prezentate in patrimoniul unitatilor la sfarsitul exercitiului.

h. Contul de finantare a patrimoniului CONTUL 7

Este un cont care are rolul de a completa informatiile din contul 6

evidentiind modificarile intervenite pe ansamblul tarii in nivelul si
structura creantelor si angajamentelor financiare ale tarii.

i. Contul strainatatea (restul lumii ) CONTUL 8

U CT.8 R

→Importurile
→Venituri din activitati economice
si din patrimoniu platite catre
strainatate
→Transferuri curente catre
→Exporturile
→ Venituri din activitati economice
si din patrimoniu incasate din
strainatate
→Transferuri curente din

15
strainatate strainatate
→Transferuri de capital →Transferuri de capital
catre strainatate din strainatate
→Modificarea creantelor →Modificarea angajamentelor

Sold 0
Cap.3

FLUCTUATIILE AGREGATELOR MACROECONOMIEI SI

CAUZELE ACESTORA

1.2. Cererea agregata si oferta de bunuri si servicii

Elementele cheie in analiza productiei,inflatiei,creantelor

economice si rolului politicilor economice sunt:
a.cererea agregata - CeA
b.oferta agregata OA

Rolul modelului cererii agregate si ofertei agregate este de explica

si previziona fluctuatiile produsului intern brut real de-a lungul
trendului.
Modelul utilizeaza o curba a CeA respectiv o curba a OA fiecare
dintre acestea fiind determinate ca o relatie intre PIB si nivelul
preturilor.

Cererea agregata de bunuri si servicii a economiei nationale

reprezinta cantitatea bunurilor si serviciilor solicitate de gospodarii,
firme,administratie si sectorul extern.

Oferta agregata de bunuri si servicii reprezinta suma cantitatilor

de bunuri si servicii finale(in expresie valorica),produse de toate firmele
din economie.
Oferta agregata se exprima ca relatie intre cantitatea de bunuri si
servicii oferita si nivelul preturilor.In functie de modul in care este luat
in considerare timpul exista doua abordari a ofertei agregate:

a.Oferta agregata pe termen lung (OAL) – va indica relatia dintre

PIB real oferit si nivelul preturilor in conditiile in care PIB real este

16
egal cu PIB potential,respectiv in conditiile utilizarii complete a
factorilor de productie.

b.Oferta agregata pe termen scurt (OAS) – curba OAS va indica

relatia ce exista intre PIB real si nivelul preturilor pe termen scurt in
conditiile in care celelalte elemente care afecteaza programul de
productie raman nemodificate (salarii,preturile materiilor prime,taxe).
a. Economia intra in contractie - apare discrepanta recesionista

P OAL P-niv.preturilor

OAS
150

140

130 Discrepanta recesionista

120 CeA

5 6 7 Y Y-PIB real

Tabelul a. - reprezinta un nivel al echilibrului pe termen scurt sub

nivelul celui pe termen lung.

b. Economia in echilibru – ocuparea completa a factorilor de productie

P OAL

150 OAS

140

130 ■ ocuparea completa a factorilor de productie

120 CeA

17
 5 6 7 Y

Tabelul b. – reprezinta echilibrul pe termen scurt ce este egal cu

echilibrul pe termen lung.

c. Economia in expansiune – discrepanta inflationista

P OAL

150

140 OAS

130 Discrepanta inflationista

120 CeA

5 6 7 Y

Tabelul c. – reprezinta echilibrul pe termen scurt peste echilibrul

pe termen lung.

Echilibrul pe termen scurt se atinge in punctul in care PIB real

cerut este egal cu PIB real oferit,respectiv la intersectia curbei CeA cu
OA pe termen scurt.
Echilibrul pe termen lung este atins in punctul in care PIB real
egaleaza PIB potential in conditiile ocuparii complete a factorilor de
productie.

3.2.Veniturile si cheltuielile de consum.Efecte de multiplicare.

a. Formula cererii agregate egala cu PIB

CeA = C + I + G + Nx = PIB ( Y )

18
 b.Diferenta dintre cererea agregata efectiva ( CeAE ) - din
contabilitatea nationala si cererea potentiala – din economia politica se
numeste modificarea neplanificata in stocuri ( IU ).

CeAE – CeA = IU
Cand Y = CeA relatia de echilibru pe piata
1. Functia de consum C

C= C – c*Y

C - consum
C - consum autonom
c - inclinatia marginala catre consum
Y - venitul agregat

C - reprezinta consumul efectuat de gospodarii in momentul in

care venitul este zero , sau consumul minim necesar subzistentei
(autoconsumul).

c - arata ce parte din venit este alocata pentru consum

c + S =1 cand Y = C + S

inclinatia marginala catre economisire

S = Y - C sau S = Y - (C + c * Y )
S = - C + ( 1 – c ) *Y
Economisirea

2. Functia de investitii I

I = I - b * r

I - investitia autonoma
b - senzitivitatea investitiei la rata dobanzii
r - rata reala a dobanzii

19
 CeA = C + c * Y + I

Y = C + c * Y +I
1
Y = A + c * Y Y = *A =α*A
1 - c
A - cheltuieli autonome
α - multiplicatori = 1 / 1-c -m arata cu cat creste venitul agregat
atunci cand CeA creste cu o unitate.

3. Sectorul public G

Guvernul influenteaza in mod direct nivelul de echilibru al

venitului prin componenta G –care este o parte a cererii agregate si prin
componentele transferuri TR si taxe TX ce afecteaza relatia dintre
productie,venit si venitul disponibil.

CeA = C + I + G
CeA = C + c * YD + I + G ch. guvernamentale autonome

Venitul disponibil

YD = Y + TR - TX sau YD = c ( 1 – t ) * Y
Rata de taxare
Astfel:

CeA = C + c ( Y + TR + TX ) + I + G

= C + c ( 1 – t ) *Y + I + G

=A+c(1–t)*Y
1
Y = * A= αG * A
1–c(1–t)

20
 αG =
1–c(1–t)

multiplicator guvernamental

3.3 Politica fiscala

Reprezinta politica Autoritatii Publice in ceea ce priveste nivelul

cheltuielilor publice , a transferurilor precum si structura si nivelul
taxelor si impozitelor.
O politica de stabilizare consta in actiuni ale Autoritatii Publice
indreptate spre controlul nivelului out-put-ului si mentinerii sale cat
mai aproape de nivelul ocuparii complete a factorilor de productie.
Pentru asigurarea acestui echilibru Autoritatea Publica utilizeaza
o serie de stabilizatori automati:
a. ajutorul de somaj
b. un sistem de impozitare proportionala
Un stabilizator automat este orice mecanism care reduce
dimensiunea modificarii out-put-ului ca rezultat al modificarii cererii
autonome.

Efectele modificarii cheltuielilor publice si ale ratei de impozitare

asupra veniturilor.

Y0 = α G * Δ G sporul cheltuielilor publice

multiplicator guvernamental

1
Y0 = *Δt
1 - c ( 1 – t’ )

t’ - noua rata de impozitare (de taxare )

3.4 Bugetul public (sau Guvernamental)

21
 Bugetul public reprezinta descrierea planurilor de cheltuieli si
respectiv al finantarii acestora de catre sectorul public la nivel national
si local.
Cheltuielile publice sunt date de cantitatea de bunuri si servicii
cumparate in timpul unui an,precum si de dimensiunea transferurilor.

1. Deficitul bugetar BD

BD = G + TR - TA

2. Surplusul bugetar BS

BS = TA - G -TR

22
 CAP.4.

MECANISMUL PIETEI

Piata este un mecanism de alocare a resurselor.Pe o piata libera

consumatorii,producatorii si proprietarii factorilor de productie
interactioneaza, fiecare dintre acestia cautand sa-si maximizeze
satisfactia.

4.1. Capitalul,investitiile si rata dobanzii

Stocul de capital al unei economii este constituit din totalitatea

uzinelor,echipamentelor,cladirilor si stocurilor de bunuri (materii
prime,semifabricate,produse finite).

Investitiile reprezinta achizitii de bunuri de capital ce vor fi

utilizate pentru producerea altor bunuri si servicii.

Rata dobanzii este suma de bani primita de proprietari si platita

de cel care a imprumutat capitalul si se exprima procentual fata de
totalul imprumutului.

Pretul capitalului este dat de rata reala a dobanzii.

r = R - Π rata inflatiei

rata nominala
rata reala a dobanzii

In decizia de investitii private o influenta majora o au rata reala a

dobanzii si rata asteptata a profitului astfel:

23
 -cu cat este mai scazuta rata reala a dobanzii cu atat vor fi mai
mari investitiile

Cererea de investitii CeI

Este relatia dintre nivelul planificat al investitiilor si rata reala a

dobanzii.

CeI = f (r )

CeI = f ( r )

Firmele vor analiza acele investitii care le pot aduce un profit

suplimentar intr-o perioada mai lunga de timp.
Pentru a estima beneficiul net al unei investitii este necesara
calcularea valorii prezente a veniturilor viitoare in raport cu un factor
(rata ) de actualizare.
Rata de actualizare reprezinta costul de oportunitate al
capitalului.
Valoarea prezenta a fluxurilor de venit anuale (PV ) se compara
cu costul achizitionarii bunurilor de capital ( KC ).
Daca valoarea prezenta (PV) este > decat costul ,atunci venitul net
actualizat este pozitiv si se va demara investitia,iar daca acesta este
negativ investitia nu se va realiza.

Y1 Y2 Yn
PV = + + ……… + =

24
 1 + r (1 + r) ² ( 1 + r )ª

n Yt
=Σ *
t=1 (1 +r)’ t n-de inlocuit de mana puterile

Y - venitul annual adus de investitie

r - rata de actualizare
t , n - nr. de ani de functionare a proiectului
O abordare alternativa bazata pe aceleasi principii are la baza
rata interna a venitului ( RN ).

n Yt
PV = Σ *
t=1 (1 +X)’

unde X = RIV -este RIV-eficienta marginala a capitalului

Firmele cu un comportament rational vor investi numai daca RIV

este > decat rata dobanzii.
Profitul de echilibru al firmei se obtine in punctul in care eficienta
marginala a capitalului este egala cu rata dobanzii.

4.2. Modelul I S - LM (investitii,economii-imprumuturi,bani)

Modelul IS-LM –arata legaturile existente intre sectorul de

bunuri si servicii si sectorul monetar,legatura ce exista intre pietele
bunurilor si cea a activelor financiare.

VENIT

Pietele activelor financiare Piete de bunuri si servicii

Bani Certificate de depozit Cererea agregata

25
Cerere Cerere Oferta agregata
Oferta Oferta

RATA DOBANZII

Politica monetara Politica fiscala

Variabilele care fac legatura intre cele doua piete sunt:

-produsul intern brut sau produsul national brut (PIB / PNB )

-rata reala a dobanzii ( r )

4.2.1. Piata bunurilor si serviciilor.Modelul IS

Modelul IS scoate in evidenta prin functia IS sectorul real al

economiei si mecanismul sau de functionare.
Curba IS arata legatura ce exista intre ratele dobanzilor si nivelul
out-put-urilor pentru care cheltuielile planificate egaleaza venitul
agregat.
Curba IS este reprezentata grafic intr-un sistem de patru cadrane
care se construiesc si se interpreteaza in sensul opus acelor de ceas.

S S

c. b.
Func.economisire S=1

S0 S0

S1 S1

Y0 Y1 Y I0 I1 I

26
 R R

d. a.
IS EMK

r0 r0

r1 r1

Y0 Y1 Y I0 I1 I
In cadranul a. –este reprezentata legatura dintre investitii si rata
dobanzii,respectiv cererea de capital sau curba eficientei marginale a
capitalului.
In cadranul b. – este reprezentata conditia de echilibru intr-o
economie inchisa ( S = 1 ).Cererii de investitii din cadranul a. ii
corespunde in cadranul b. acumularea necesara acoperirii acesteia.
In cadranul c. –este descrisa functia de economisire. Se presupune
ca economiile au o legatura directa cu veniturile,astfel incat panta
acestei functii este pozitiva si depinde de inclinatia marginala catre
economisire.
In cadranul d. este reprezentata functia IS.Modificarea pantei
curbei depinde de :
1. –elasticitatea investitiilor in raport cu dobanda; cu cat
elasticitatea investitiei este mai mare cu atat IS tinde catre
verticala.
2. –inclinatia marginala catre economisire; cu cat inclinatia este
mai mare cu atat Is tinde catre verticala
3. –rata de taxare (impozitare); cresterea ratei de taxare conduce
la rotirea curbei IS catre stanga,in timp ce scaderea ratei de
taxare va roti curba catre dreapta.

Deplasarile curbei IS rezulta din:

-modificarea cheltuielilor publice
-o crestere a cheltuielilor va deplasa curba IS la dreapta
-o reducere a cheltuielilor va deplasa curba IS la stanga
-modificarea volumului absolut al taxelor si impozitelor
-o crestere a taxelor si impozitelor va deplsa curba Is catre stanga
-scaderea acestora o va deplasa catre dreapta

27
 Reducerea la limita a curbei IS.

IS : Y = C + I + G +NX

Y = C + I + G = C + c ( 1 -t ) * Y + I – b*r + G
= A + C ( 1 –t ) * Y - b * r
IS : Y = α G ( A – b * r )

4.2.2. Piata activelor financiare.Modelul LM

Piata activelor financiare este acel tip de piata pe care se

tranzactioneaza actiuni,obligatiuni,terenuri si alte tipuri de active
financiare.
Clasificarea tipurilor de active financiare

a. Agregate monetare

- masa monetara reala este structurata in doua agregate monetare:

1. M1 – masa monetara in sens restrans
- cuprinde: - moneda si bancnota aflata in circulatie
- depozitele la vedere in bancile comerciale
-CEc-urile de calatorie emise de institutiile nebancare
-alte depozite de tip CEC-uri sau carti de credit
2. M2 – masa monetara in sens larg
- cuprinde: - M1
-depozitele de o zi cu dobanda fixa
-depozitele de o zi cu dobanda variabila
-depozite pe termen scurt
-depozite la fonduri mutuale
-depozite bancare pentru economisire

b. Certificate de depozit
- reprezinta un act prin care cel care imprumuta se obliga sa
plateasca celui de la care a imprumutat,o anumita suma,la o
data specificata si de a plati o anumita dobanda anuala in
restul timpului.

28
c. Actiunile
- reprezinta (sau dau) dreptul proprietarului asupra unei
parti din profitul unei intreprinderi
- actionarii pot incasa venituri sub forma de dividende sau
prin cresterea valorii actiunilor datorita reinvestirii
profitului obtinut.

d. Activele reale
- sunt date de echipamentele,instalatiile,terenurile si alte
structuri durabile detinute de societati,gospodarii si
administratie
Cererea nominala de bani
- reprezinta sumele cerute de agenti (in moneda nationala) la
un anumit moment sau intr-o anumita perioada.
Cererea reala de bani
- reprezinta cantitatea de bunuri si servicii care poate fi
cumparata cu sumele cerute de agenti.

,,L” – Cererea de bani poate fi separata prin 3 componente:

1. cererea pentru tranzactii curente – CeT

- este data de sumele de bani cerute de agenti pentru a face
legatura dintre momentul efectuarii cheltuielilor si cel al
incasarii veniturilor
- cererea pentru tranzactii curente depinde de venitul agregat
si mai putin de rata dobanzii
2. cererea de siguranta – CeSg
- este data de banii necesari acoperirii unor cheltuieli
neprevazute
3. cererea speculativa de bani – CeS
- este data de sumele necesare acoperirii pierderilor generate
de variatia cursurilor activelor financiare

L=K*y – h*r

L – cererea de bani
K – senzitivitatea cererii de moneda pentru tranzactii curente
y – venitul agregat

29
h – senzitivitatea cererii de moneda pentru speculatii
r – rata reala a dobanzii

Curba LM sau curba de echilibru pe piata monetara arata

combinatia de rate ale dobanzii si nivele ale venitului agregat,astfel
incat cererea reala de masa monetara sa fie egala cu oferta.
Toate punctele de pe curba LM indica echilibre posibile ale masei
monetare.

CeT CeT

c). b).

CeT0 CeT0
CeT M/P

CeT1 CeT1

y 45º y CeS
r y0 y1 r CeSo CeS1
d). a).

r0 r0
LM CeS

r1 r1

CeS
y y0 y1 CeS0 CeS1

Cadranul a. – este reprezentata curba cererii speculative de bani

- curba este de panta negativa ceea ce arata relatia inversa
dintre preturile activelor si rata dobanzii

30
Cadranul b. – este reprezentata curba ofertei de masa monetara(M/P)
- oferta de masa monetara indica distributia banilor (sau a
monedei)intre cererea pentru tranzactii curente si
cererea speculativa de bani

Cadranul c. – este reprezentata relatia care exista intre cererea pentru

tranzactii curente CeT si nivelul venitului necesar
acoperirii cererii respective

Cadranul d. – este reprezentata curba LM care da dependenta dintre

venitul agregat si rata dobanzii
Panta curbei LM depinde de:

1. elasticitatea cererii speculative de bani in raport cu rata dobanzii

- cu cat aceasta elasticitate este mai mare,cu atat curba LM
este mai plata
2. senzitivitatea cererii pentru tranzactii curente fata de modificarile
venitului agregat
- cu cat aceasta senzitivitate este mai mare,cu atat curba LM
tinde catre verticala

Deplasarea curbei LM depinde de modificarile ofertei de masa

monetara.O crestere a acesteia determina deplasarea catre dreapta a
curbei LM,iar o scadere determina deplasarea curbei catre stanga.
Fiecare punct de pe curba LM indica perechea venit agregat –
rata dobanzii pentru care cererea de bani este egala cu oferta si va
descrie in consecinta echilibrul sectorului monetar.
Deducerea analitica a curbei LM se face la intersectia cererii cu
oferta de moneda prin ecuatia:

LM : M / P=L

M – masa monetara medie

P – nivelul preturilor
L – cererea de bani

M / P = K*y - h*r sau r = 1/h(K*y – M/P)

31
 r – rata dobanzii
y – venitul agregat
K – senzitivitatea cererii de moneda pentru tranzactii curente
h – senzitivitatea cererii de moneda pentru speculatii

4.3. Echilibrul pietelor

Modelul IS - LM este obtinut din combinarea curbelor IS si LM,
respectiv al echilibrelor pe cele doua piete: cea a bunurilor si cea
monetara.
Modelul va arata combinatia de venit national si rata a dobanzii
care conduce simultan la echilibre pe ambele piete.
r
I M
EOB
EOM

ECB I EOB
EOM ECM
r0 II IV
III
ECB
ECM
L S

y0 y

Orice punct situat in afara celer doua puncte indica posibile

dezechilibre pe ambele piete.
Punctele situate in cadranul I
- vom avea exces de oferta de bunuri (EOB) si exces de oferta
de moneda (EOM)
Punctele situate in cadranul II
- vom avea exces de cerere de bunuri (ECB) si exces de oferta
de moneda (EOM)

32
Punctele situate in cadranul III
- vom avea exces de cerere de bunuri (ECB) si exces de cerere
de moneda (ECM)
Punctele situate in cadranul IV
- vom avea exces de oferta de bunuri (EOB) si exces de cerere
de moneda (ECM)
Ecuatiile:
IS : y = α G ( Ā – b*r )

LM : M / P = K*y – h*r
CAP. V.

SECTORUL EXTERN

5.1. Concepte fundamentale in comertul international

5.1.1. Avantajul comparativ

O persoana (o tara) inregistreaza un avantaj comparativ pentru o

anumita activitate,daca o poate efectua pentru un cost de oportunitate
mai scazut decat o alta persoana(sau tara).
Legea costurilor comparative demonstreaza ca tarile pot castiga
din specializare,iar schimbul bunurilor arata diferentele de cost relativ
in producerea acelor bunuri.
Pentru explicarea acestui principiu, teoria economica apeleaza la
un exemplu a doua tari A si B, care produc doua bunuri G1 si G2,
ambele tari dispun de aceeasi marime a stocului de capital si forta de
munca.
Productivitatea medie a
muncii

TARA Productie Munca YML Raportul

(unit) (unit) Cant/fdm G1/G2
G1 G2 G1 G2 G1 G2
A 2000 400 100 100 (2000 4 (20/4)
/100) 5
20
B 400 2000 50 50 8 40 1/5
Prod.totala 2400 2400 150 150 16 16 1

33
 inainte de
specializare

In acest caz tara A se va specializa in producerea bunului care

detine un avantaj relativ mai mare G1,iar tara B se va specializa in
productia lui G2.

TARA Productie Munca YML Rapor

(unit) (unit) Cant\fdm tul
G1 G2 G1 G2 G1 G2 G1\G
2
A 2000+ - 200 - 20 - 5
400*5=2000
4000
B - 2000+ - 100 - 40 5
400*5=2000
4000
Prod.totala 4000 4000 200 100 20 40
dupa
specializare

A : G1 / G2 = 5
B : G2 / G1 = 5

- la numarator vom avea bunul in care tara se va spercializa

- la numitor vom avea bunul la care tara renunta

A : - Pentru fiecare bun din G2 la care renunta,va produce in

plus 5 unitati din G1
B : - in urma specializarii a rezultat un castig de 1600 unitati G1
si 1600 unitati din G2

Dezavantajele acestui principiu:

34
 1. nu tine cont de perioada necesara adaptarii personalului la
noua activitate
2. nu i-a in calcul cheltuielile necesare pentru calificarea
personalului
3. nu i-a in calcul preturile

Daca se ia in considerare pretul in decizia de specializare vom avea:

1. pentru tara A
- pretul 1 * cantitatea G1 > pretul 2 * cantitatea G2
2. pentru tara B
- pretul 2 * cantitatea G2 > pretul 1 * cantitatea G1

5.1.2. Principiul avantajului absolut

Daca una dintre tari este mai eficienta in producerea ambelor

bunuri,atunci ea detine un avantaj absolut.

Tara Productia Munca YML Raportul

G1 G2 G1 G2 G1 G2 G1/G2
A 2000 1200 100 100 20 12 1.67
B 1800 400 100 100 18 4 4.5
Prod.totala 3800 1600 200 200 19 8 -
inainte de
specializare

In acest caz tara A se va specializa in producerea bunului pentru care

detine un avantaj comparativ mai mare-G2,iar tara B se va specializa in
productia bunului care detine un dezavantaj relativ mai mic si
comparativ-G1.

A : G2 / G1 = 0,6
B : G1 / G2 = 4,5

Tara Productia Munca YML Raportul

G1 G2 G1 G2 G1 G2 G1/G2

35
 A - 1200+ - 200 - 12 0.6
1200
2400
B 1800+ - 200 - 18 - 4.5
1800
3600
Prod. totala 3600 2400 200 200 18 12
dupa
specializare

5.1.3. Termenii de schimb comercial

Termenii de schimb comercial descriu proportia in care se

schimba bunurile produse intre doua sau mai multe tari.
Masurarea schimbului (dimensiunea) se face cu ajutorul indicelui
termenilor de schimb – ITS.

Indicele preturilor bunurilor exportate

ITS =
Indicele preturilor bunurilor importate

O imbunatatire a termenilor de schimb se obtine in cazul cresterii

indicelui termenilor de schimb, ceea ce va indica faptul ca,dat fiind un
volum al exporturilor, pentru contravaloarea acestora se poate obtine o
cantitate mai mare de bunuri importate.

5.1.4. Restrictiile asupra comertului(sau a schimbului)

In ciuda castigurilor evidente oferite de comertul international,

natiunile adopta frecvent restrictii in ceea ce priveste dimensiunea
schimburilor pentru a-si proteja economia interna.O astfel de masura se
numeste PROTECTIONISM.

Restrictiile comerciale pot imbraca urmatoarele forme:

36
1. Tarife – taxe asupra importurilor
2. Cote – limitarea fizica a cantitatii dintr-un bun importat
3. Subventii – plata anumitor sume catre producatori in scopul de a
reduce preturile lor sub cele ale concurentei externe
4. Reglementarea cursului de schimb – limitarea sumelor in valuta
disponibile pentru plata importurilor

Argumentele care sustin protectionismul

1. Protejarea unor industrii noi sau in dezvoltare
2. Protejarea industriilor strategice
3. Eliminarea deficitului balantei de plati externe
4. Protejarea economiei interne de concurenta incorecta(neloiala)
5.2. Balanta de plati externe – BP

Este un instrument care inregistreaza tranzactiile rezidentilor

unei tari cu restul lumii.
Balanta este alcatuita din 3 conturi:
1. Contul Curent
2. Contul de Capital
3. Contul Acordurilor Oficiale

1. Contul Curent
- in Contul Curent se inregistreaza comertul cu bunuri si
servicii si platile efectuate sub forma de transferuri
- soldul Contului Curent se calculeaza ca diferenta intre
valoarea exporturilor si cea a importurilor la care se
adauga dobanzile nete si transferurile nete.
2. Contul de Capital
- inregistreaza achizitiile si vanzarile de active financiare ca :
actiuni, obligatiuni,certificate,terenuri etc.
- surplusul Contului de Capital se mai numeste si flux net de
capital catre interior
- acest flux apare atunci cand incasarile din vanzarea
activelor depasesc platile efectuate pentru achizitionarea de
active
3. Contul Acordurilor Oficiale
- inregistreaza modificarile rezervei oficiale ale unei tari

37
 Suma soldurilor celor 3 conturi este in totdeauna zero.Daca se
inregistreaza un deficit al Contului Curent si/sau al Contului de
Capital,acest deficit se corecteaza prin apelarea la imprumuturi externe
sau prin diminuarea rezervelor oficiale.

5.2.1. Politici de corectare a deficitului Balantei de Plati Externe

Un deficit al Balantei de Plati arata ca pe termen scurt populatia

unei tari are un standard de viata mai inalt decat si-l poate permite din
propriile resurse.
1. Reglementarea cursului de schimb
- reducerea ratei de schimb pentru a face exporturile mai
ieftine si importurile mai scumpe
2. Subventii sau ajutoare pentru exportatori
3. Cresterea ratei dobanzilor pentru a atrage fluxuri de capital
din exterior
4. Politici de reducere a cheltuielilor
- presupune reducerea cheltuielilor atat pentru bunuri
interne, cat si pentru bunuri importate
5. Politici de substituire a cheltuielilor
- prin care sa se modifice cheltuielile prin deplasarea acestora
de la cumpararea de bunuri importate catre bunuri
produse in tara

5.3. Ratele de schimb

5.3.1. Piata valutara internationala

Este piata pe care o moneda nationala poate fi schimbata cu alta.

Pretul la care o moneda se schimba cu alta se numeste curs sau
rata de schimb.
Acest indicator se defineste numeric prin cantitatea de moneda
straina ce revine pe unitate monetara nationala si invers.
Cursul de schimb arata competitivitatea tarii in comertul
international.
Cursul de schimb real este raportul dintre preturile straine si
interne masurat in aceeasi moneda.

Pf * e
R =

38
 P

Pf – nivelul preturilor din strainatate

P – nivelul preturilor interne
R – rata de schimb
E –pretul in unitatea monetara nationala a unei unitati menetare straine

5.3.2. Mecanismul cursurilor de schimb si flexibile

a. Cursurile de schimb flexibile

- sunt acele cursuri care se formeaza ca echilibru intre
cererea si oferta de moneda pe piata valutara internationala
b. Cursurile de schimb fixe
- inlatura incertitudinea asociata cursurilor de schimb flexibile
Sistemul cursurilor fixe a fost introdus prin Acordul de la
BRETTON WOODS in 1944 si a devenit efectiv in 1947.Sistemul a fost
abandonat in 1977.
El stabilea pentru fiecare moneda un anumit curs,iar bancile
centrale interveneau ori de cate ori acesta depasea o plaja de ± 1 %
pana in 1976 si de 2,25% pana in 1977.

39
CAP. 6.

INFLATIA SI SOMAJUL

6.1. Inflatia

Inflatia este un dezechilibru macroeconomic caracterizat printr-o

crestere a nivelului mediu al preturilor concomitent cu o reducere a
puterii de cumparare a monedei.

6.1.1. Cauzele inflatiei

a. inflatia prin salarii si costuri

- orice crestere a salariilor determina o crestere a costurilor
de productie si mai departe o crestere a preturilor si mai
departe a inflatiei
- cresterea preturilor la materii prime(energie),determina o
crestere a costurilor → preturilor → inflatiei
O categorie aparte in cadrul acestui tip este inflatia importata.Ea se
manifesta in cazul tarilor dependente de sectorul extern si se datoreaza
cresterii preturilor pe piata internationala.

b. inflatia prin cerere

- excesul cererii de bunuri va determina o crestere a nivelului
preturilor

40
c. inflatia datorata politicii monetare
- cresterea masei monetare poate constitui o sursa pentru
inflatie
- daca oferta de bunuri si servicii nu se adapteaza suficient de
repede la variatia masei de moneda,atunci restabilirea
echilibrului se va face prin cresterea preturilor.

6.1.2. Indicatori utilizati pentru cauzarea inflatiei

1. Indicele preturilor pentru bunurile de consum IPC

2. Indicele preturilor de productie IPP
3. Indicele general al preturilor IGP
4. Deflatorul PIB = (PIB nominal / PIB real ) * 100
6.1.3. Politici antiinflationiste

In cazul inflatiei prin costuri,masura recomandata este controlul

preturilor.Aceasta masura se poate aplica insa,doar pe termen scurt,
deoarece pe termen lung poate provoca dezechilibre intre cerere si
oferta,si de aici dezechilibre structurale majore: cresterea somajului,
cresterea preturilor.
In cazul inflatiei prin salarii, contramasura indicata este controlul
salariilor.Aceasta masura se poate aplica doar pe termen scurt,deoarece
salariatii si sindicatele nu pot accepta o reducere a puterii de cumparare
pe termen lung.
In cazul inflatiei cauzate de socuri ale cererii,contramasura
recomandata este reducerea cererii agregate.Aceasta nu se poate face
direct prin reducerea cheltuielilor publice sau cresterea taxelor, ci
indirect prin cresterea ratei dobanzii pentru a reduce investitiile.\
In cazul inflatiei prin politica monetara,masura recomandata este
o politica monetara restrictiva,care presupune cresterea ratelor pentru
a reduce investitiile.

6.2. Somajul

Somajul este un dezechilibru macroeconomic generat de un exces

de oferta de forta de munca pe piata muncii .
In statistica din tara noastra somerii sunt determinati in 2
variante :
a) somerii inregistrati :

41
 - sunt persoanele care au declarat ca in perioada de referinta
erau inregistrate la Oficiul Fortelor de Munca si Somaj
chiar daca primeau sau nu o forma sau alta de asistenta
sociala .
b) somerii in sens BIM ( Biroul International al Muncii )
- sunt persoane de 15 ani si peste , care indeplinesc simultan
urmatoarele conditii :
- nu au loc de munca si nu desfasoara nici o
activitate generatoare de venituri .
- doresc sa lucreze .
- sunt in cautarea unui loc de munca .
- sint disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15
zile , daca s-ar gasi un loc de munca
- sunt incluse de asemenea :
a) – persoanele care fac parte in mod curent din populatia
inactiva ( elevi,studenti si pensionari ) care doresc si sunt
in cautarea unui loc de munca salarizat
b) – persoanele care nu au loc de munca , dar asteapta sa
inceapa lucrul la o alta data ulterioara perioadei de
referinta .

6.2.1. Tipologia somajului.

Clasificarea :

a. in functie de natura si cauzele somajului :

1. somajul conjunctural
- este generat de reducerea volumului activitatii
economice a intreprinderii ca urmare a deteriorarii
conjuncturii economice interne si/sau internationale, care
genereaza o reducere a necesarului fortei de munca.
2. somajul frictional
- in aceasta categorie sunt incluse persoanele care au
un loc de munca , dar se afla in cautarea unui alt loc de
munca.
- acesta forma de somaj care se circumscrie perioadei
necesare pentru a gasi un alt loc de munca , se regaseste
intr-o economie si in situatia ocuparii complete a fortei de
munca .
3. somajul structural ( de neadaptare )

42
 - este generat, de dezechilibrul existent intre
structurile ocupational – profesionale, teritoriale si
demografice ale ofertei de forta de munca si ale cererii .
b. in functie de raportul cerere / oferta pe diverse piete si impactul
acesteia asupra pietei muncii :
1. somajul clasic
- este generat de reducerea necesarului fortei de
munca ,ca urmare a scaderii cererii de bunurii si servicii .
2. somajul ciclic
- apare atuncii cind cererea de bunurii si servicii din
toate sectoarele economiei este mai mica decat oferta
- chiar daca exista o cerere in crestere intreprinzatorii
nu apeleaza la o crestere a cererii de forta de munca .

3.somajul sezonier
- este similar celui ciclic in sensul ca este determinat
de fluctuatiile cererii de forta de munca .
- in acest caz , insa fluctuatiile cererii de forta de
munca pot fi anticipate si urmeaza un model sistematic de-a
lungul anului .

Indicatorul relativ cu ajutorul caruia se determina intensitatea

somajului este rata somajului :

Someri ( S )
Rs = x 100
Populatie activa (Pa)

6.3. Inflatia si somajul

Relatia inversa dintre rata somajului ( Rs ) si rata inflatiei (π )

este reprezentare grafica cu ajutorul curbei PHILIPS, dupa numele
unui economist englez care a observat acesta legatura :

π(%)

43
 Curba Philips pentru anii ‘60
7

2.5

Rs (%)

3 5.5 8

Analizand aceste serii de date, economistii au remarcat faptul ca

legatura stabila intre cei 2 indicatorii nu este in totdeauna valabila . O
interpretare alternativa a acelorasi date ar fi aceea ca, in timp ce
legatura dintre inflatie si somaj exista la un moment dat, pozitia
curbelor este determinata si de o serie de altii factorii : productivitatea,
preturi , salarii .
Cu ajutorul curbelor Philips pentru un anumit nivel al inflatiei se
poate determina nivelul ocuparii fortei de munca si anumite politicii
macroeconomice .
Curba Philiphs pe termen scurt arata ca rata somajului (Rs) este
cu atit mai mica cu cat salariile cresc mai repede .
Daca avem un nivel al preturilor stabil , atunci curba Philiphs pe
termen scurt poate fii descrisa de o ecuatie :

rs = a - b* rş+ c * rq

rş - rata somajului
rq - rata cresterii productivitatii muncii
rs - rata cresterii salariului
c – parametru care arata legatura dintre rs si rq
b – parametru care arata legatura dintre rş si rs
a – o constanta ( se stabileste in functie de estimarea facuta si are
valorii > 0 )
In cazul anticiparii cresterii preturilor curba Philiphs are
urmatoarea forma :

rs = a – b * rş + c * rq + g * rpa

44
 rpa – ritmul asteptat al inflatiei
g – coeficient care indica influenta anticiparilor inflationiste
asupre ritmului de crestere al salariului .

Cap 7.

FLUCTUATIILE CICLICE ALE ECONOMIEI

Fluctuatiile ciclice si trendul economic

Orice economie care se conduce in principal dupa regulile

economiei de piata se caracterizeaza printr- o dinamica de tip oscilant a
activitatii economice cu abaterii > sau < de la trendul general .
Acesta dinamica specifica este cunoscuta in literatura de
specialitate sub denumirea de fluctuatie ciclica , fluctuatie a afacerilor
sau cicluri ale afacerilor .
Ciclurile afacerilor constau in crestera simultana a nivelului
majoritatii activitatilor economice urmata de o scadere a acestora, dupa
care urmeaza faza de expansiune a ciclului urmator .
Masurarea fluctuatilor ciclice se face cu ajutorul unui sistem de
indicatorii, dintre care cei mai importanti sint :
1. Produsul national brut in preturi curente si in preturi constante
2. Venitul national
3. Volumul vanzarilor cu ridicata si cu amanuntul
4. Nivelul debitelor bancare
5. Rata somajului
6. Nivelul preturilor
7. Veniturile personale

45
7.1.1 Tipuri de cicluri ale afacerilor

a. in functie de durata lor :

1. Cicluri majore
- se caracterizeaza prin oscilatii largi ale activitatii de
afaceri , avind o periodicitate de ~ 10 ani
2. Cicluri minore
- sunt fluctuatii de intensitate relativ moderata in care
oscilatiile sunt notabile, dar nu se vad si apar la
fiecare 3 sau 4 ani
3. Macrociclurile ( cicluri lungi )
- sunt fluctuatii de 50-60 ani care pot contine in
interiorul lor mai multe cicluri minore si majore
7.1.2. Fazele ciclurilor afacerilor
Teoria si practica economica a scos in evidenta existenta a patru 4
faze distincte :
1. Recensiune
2. Depresiune
3. Inviorare
4. Prosperitate

PNB Prosperitate
Recesiune
Inviorare

Depresiune

46
 t
t0 t1 tn

1. Prosperitatea
- reprezinta aceea stare a economiei in care toate activitatiile
opereaza la cel mai inalt nivel dintr-un ciclu
2. Recensiunea
- se caracterizeaza prin declinul notabil al nivelui activitatilor
3. Depresiunea
- este perioada prin care toate activitatiile au scazut la nivelul cel mai
mic dintr-un ciclu
4. Inviorarea
- se manifesta prin cresterea nivelului activitatii economice

Caracterizarea fiecarei faze se face analizand un numar de cel putin 17

factori principali, a relatiilor dintre acestia si a dinamicii lor pe
parcursul fiecarei faze .

Nr . Elemente Starea economica in faza de

Crt. ( factori ) Depresiune Inviorare Prosperitate Recesiune
1 Productia Nivel Creste Nivel Descreste
Q scazut ridicat
2 Forta de munca ocupata Scazut Creste Ridicat Descreste
L
3 Venitul total Scazut Creste Ridicat Descreste
R
4 Cererea Scazut Creste Ridicat Descreste
D
5 Preturile Scazut Cresc Ridicate Descresc
P incet
6 Costurile Scazut In Cresc In
C intarziere intarziere
7 Profiturile Scazut Cresc Ridicat Descresc
PR
8 Investitii Scazut Cresc Ridicat Descresc
I
9 Inventarul Scazut Creste Ridicat Descreste
IN
10 Cererea pt.imprumuturi Scazut Creste Ridicat Descreste
LD

47
11 Exces de rezerve bancare Ridicat Descreste Scazut Creste
BR
12 Rata dobanzi Scazut Stationata Creste Stationata
RD
13 Preferinte pt. lichiditatii Puternica In slabire Slaba Se intareste
LP
14 Preferinte pentru consum Ridicat Descreste Scazut Creste
CP
15 Inlocuiri Scazut Cresc Crescut Descreste
SH
16 Cpacitati nefolosite Ridicat Se reduc Scazut Cresc
UC
17 Atitudinea agentilor Retinuta Favorabila Optimista Pesimista
AA
Legenda:
↑ - nivel ridicat
↓ - nivel scazut
 - constant
 - creste
 - descreste

1. Depresiunea
- un nivel scazut al productiei determina un nivel scazut al cererii
pentru bunuri de comsum,care pe fondul unei oferte superioare in
comparatie cu cererea,va conduce la scaderea preturilor,a
costurilor,a profiturilor si in final la scaderea investitiilor

( Q↓ ) ( L↓ ) ( R↓ ) => ( D↓ ) ( P ) ( C ) ( PR) ( I )

- iesirea din depresiune poate fi stimulata de factori exogeni

sau prin utilizarea unor politici monetare si fiscale

Dintre fortele care pot provoca trecerea economiei prin cele 4 faze
se remarca 5 modificari esentiale:

a. relatia cost-pret

48
 - teoria economica a scos in evidenta faptul ca pretul
reactioneaza mai inainte si mai repede decat costul la
schimbarile din economie
- in partea ascendenta a ciclului,pretul creste mai repede
decat costul rezultand o sporire a profitului si a investitiilor

∆ P ( % ) > ∆ C ( % ) => ( PR ) ( I )
b. inventarul
- acesta se afla la nivel minim datorita faptului ca,in faza de
depresiune satisfacerea cererii se face cu prioritate prin
vanzari din stocurile existente
- cand inventarul a ajuns la nivel minim toate vanzarile
curente trebuiesc satisfacute prin comenzi catre
producatori,fapt ce va stimula productia si deci dezvoltarea
economica

( IN ) => ( Q )

c. rata dobanzii
- diminuarea cererilor pentru imprumuturi comerciale are ca
efect cresterea rezervelor bancare si in consecinta scaderea
ratei dobanzilor
- in aceste conditii o inviorare a economiei poate stimula
cresterea imprumuturilor pentru investitii

( LD) ( BR) ( RD ) => ( I ) ( Q )

d. cererea de inlocuire
- cresterea cheltuielilor firmelor sau a indivizilor pentru
inlocuirea mijloacelor de productie sau pentru bunuri de
folosinta indelungata, va spori cererea pentru produsele
acelor ramuri si va avea efecte pozitive asupra dezvoltarii
economice in general

( SH ) ( I ) => ( Q )

e. starea psihica

49
 - atitudinea favorabila sau retinuta,optimista sau pesimista a
agentilor economici poate stimula sau frana dezvoltarea
economica

( AA ) => ( Q ) sau ( AA ) => ( Q )

2. Inviorarea
- faza de inviorare este marcata de schimbari favorabile si
substantiale a celor 5 elemente anterioare,care conduc in
final la cresterea productiei,a ocuparii fortei de munca,a
veniturilor si in final a cererii de bunuri

( Q ) ( L ) ( R ) => ( D )

3. Prosperitatea
- daca relatia cost – pret functioneaza normal,atunci profitul
va creste nu numai pe seama volumului vanzarilor,ci si
datorita cresterii preturilor in conditiile costurilor relativ
constante
( P ) ( C ) => ( PR ) ( I )
4. Recesiunea
- apare ca o consecinta a modificarii actiunii factorilor
externi,precum si a schimbarii relatiilor dintre factorii
interni,in asa maniera incat contribuie la declinul economiei
- cererea incepe sa creasca din ce in ce mai incet,scade
inclinatia marginala pentru consum pe masura ce creste
venitul,pretul se stabilizeaza,iar costul continua sa creasca,
determinand scaderea profitului si a investitiilor

( D ) ( CP ) ( R ) ( P ) ( C ) => ( PR ) ( I )

Masuri de politica antidepresionara

1. masuri care au ca scop sporirea de bunuri si servicii cum ar fi:

- salarii mai mari
- un sistem de taxare proportional
- construirea unor fonduri de siguranta sociala

50
2. cresterea volumului de investitii prin mentinerea ratei dobanzii sub
nivelul eficientei marginale a capitalului pana cand se ajunge la
ocuparea completa a fortei de munca
3. folosirea unor masuri fiscale cum ar fi efectuarea unor cheltuieli de
catre guvern cu scopul de a estompa diferenta dintre productia totala
si cererea agregata in cazul ocuparii complete a fortei de munca.

7.2. Indicatorii fluctuatiei ciclice

Sistemul de indicatori statistici utilizati in analiza si prognoza

fluctuatiilor ciclice se pot clasifica astfel:

1. Indicatori reprezentativi
a. nivelul productiei de fier si otel
b. volumul transporturilor pe caile ferate
c. productia de energie electrica
d. platile sau debitele bancare
e. productia de ambalaje
f. productia de automobile
g. productia agricola
2. Indicatori compusi
a. numarul de angajati in fabrici(intreprinderi)
b. indicele platilor pentru forta de munca
c. indicele productiei industriale
d. produsul national brtu in preturi curente
3. Indicatori generali ai afacerilor
a. indicele activitatii de afaceri americane
b. indicatorii activitatii de afaceri
- reflecta miscarea combinata a 10 serii individuale
 productia de lingouri de otel
 productia de ligouri de zinc
 constructii noi
 consumul de bumbac
 productia de petrol
 productia de energie electrica
 ocuparea fortei de munca din ramurile neagricole
 volumul transporturilor
 debitele bancare

51
  vanzari prin magazine
c. indicatorii statistici pentru schimbarile ciclice ala afacerilor
- cuprind un numar de 26 de indici,impartiti in 3 grupe:
A. indicatori de avertizare
 numarul de ore lucrate/saptamana
 noi inregistrari ale cazurilor de somaj
 formarea neta de intreprinderi noi
 comenzi de bunuri de folosinta indelungata
 comenzi pentru fabrici si echipamente
 constructii de cladiri si locuinte
 schimbari ale inventarului
 preturile materialelor industriale
 preturile produselor comune stocate
 profiturile corporatiilor
 raportul dintre pret si costul muncii
 schimbari in datoria consumatorului
B. indicatori de coincidenta
 ocuparea fortei de munca in sectoarele neagricole
 rata somajului
 PNB in preturi curente
 PNB in preturi constante
 nivelul productiei industriale
 veniturile personale
 vanzari prin comertul de produse manufacturate
 vanzari prin comertul cu amanuntul
C. indicatori de intarziere
 rata somajului pe termen lung
 investitii in fabrici si echipamente
 inventarul de afaceri
 costul unitar al fortei de munca
 imprumuturi industriale si comerciale
 rata dobanzii la banci

52
CAP.8

NIVELUL DE TRAI SI CALITATEA VIETII

Ancheta integrata in gospodarii reprezinta sursa principala de

informare pentru analiza calitatii vietii,la care se adauga si alte anchete
de specialitate(anchete efectuate de ministere).
Calitatea vietii reprezinta ansamblul conditiilor naturale,
economice,sociale, politice,culturale ect.,care asigura integritatea si
progresul biologic,social si spiritual al indivizilor.
Nivelul de trai reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor aflate
la dispozitia unei persoane,gospodarii sau a unui grup social si care
asigura un anumit grad de satisfecere a necesitatilor vitale ale
populatiei.
8.1.1. Indicatori ai calitatii vietii
1. indicatori demografici
a. miscarea naturala a populatiei(natalitate,motalitate,nuptialitate)
b. miscarea migratorie(emigrari,imigrari)

53
2. indicatori ai veniturilor populatiei
a. veniturile totale
b. structura populatiei pe grupe de valori si venituri
3. cheltuielile de consum ale populatiei
a. cheltuieli totale
b. consumul pe categorii de bunuri si servicii
4. conditiile de locuit
5. indicatorii privind forta de munca(somaj,populatie activa)
6. indicatori ai sanatatii populatiei
a. durata medie de viata
b. speranta de viata
7. indicatorii referitori la nivelul de cultura
8. indicatori ai timpului liber
9. indicatori ce caracterizeaza drepturile omului
10. indicatori de infractionalitate
11. indicatori ai dezvoltarii umane
8.1.2. Indicatori ai nivelului de trai
1. indicatori de potential
a. nivelul,structura si dinamica PIB
b. nivelul,structura si dinamica avutiei nationale

2. indicatori ai nivelului de trai efectiv

a. veniturile populatiei
b. puterea de cumparare
c. consumul si nivelul acestuia
d. gradul de ocupare al fortei de munca
3. indicatori ai efectelor nivelului de trai
a. indicatori ai fenomenelor demografice
b. indicatori ai dezvoltarii umane
c. indicatori referitori la forta de munca

8.2. Veniturile populatiei

Veniturile totale se compun din:

1. venituri banesti
- contravaloarea marfurilor si serviciilor primite cu titlu gratuit
sau cu reducere de pret
2. venituri de consum
- contravaloarea consumului de produse din surse proprii

54
8.3. Cheltuielile gospodariilor
Cheltuielile totale ale populatiei sunt alcatuite din:
1. cheltuieli banesti
- valoarea bunurilor si serviciilor primite gratuit
- valoarea produselor rezultate din activitati proprii
2. cheltuielile de consum
- cheltuieli aferente consumului de produse alimentare
- cheltuieli aferente procurarii bunurilor de folosinta
indelungata

Consumul largit al populatie cuprinde:

1. consumul final al gospodariilor
2. consumul final nevandut al adnimistratiei publice
3. consumurile scadente ale populatiei
Consumul final de bunuri si servicii se compune din:
1. consumul menajelor
2. consumul administratiei private
3. consumul public(guvernamental)
CAP.9.

CRESTEREA ECONOMICA SI DEZVOLTAREA DURABILA

Cresterea economica se refera la expansiunea economiei nationale

caracterizata prin dinamica indicatorilor macroeconomici.
Dezvoltarea durabila reprezinta acea evolutie a societatii si a
economiei care se concretizeaza prin crestere economica si printr-o
asigurare a calitatii vietii superioara.
Atat dezvoltarea durabila cat si cresterea economica se explica si
prin dinamica structurii sociale si economice.
Notiunea de structura implica in acelasi timp si delimitarea
cadrului la care se refera:
1. consum
2. productie
3. teritoriu
Cresterea economica declanseaza activarea unor mecanisme
micro si macroeconomice dintre care esentiali sunt:

55
 - sporul capacitatii productive al veniturilor si al nivelurilor
productiei
Cresterea economica este generata de sporul calitativ si cantitativ
al resurselor productive ale economiei nationale, in mod special al fortei
de munca si capitalului.
Celalalt factor major al cresterii economice este formarea bruta
de capital,care consta in largirea stocului de capital determinat de
sporul investitiilor brute.
Instrumentul care a fost dezvoltat pentru masurarea impactului
pe care noile tehnologii le au asupra structurii economice si sociale este
Tabelul Intrari – Iesiri (input-output).Aceste modele de contabilitate
nationala,sociala si demografica includ ca extensii subsistemul social si
mediul natural, fiind evidentiate in mod explicit factorii de
productie,institutiile si mediul natural.

Structura contabilitatii sociale

Industrii
Gospodarii + Institutii
Mediul natural

56
 STRUCTURA CONTABILITATII DETALIATE

Cheltuieli Total
Activitatea de Factori de Institutii Alte cheltuieli
productie productie
Activitatea de 11 12 13 M
productie Xij 0 Cih 0 Xi
Factori de productie 21 22 23
Fkj 0 0 0 fk
Institutii 31 32 33
0 ωhk Tn 0 dn
Alte venituri
0 0 0 0 0
Total
Xj fk dn 0 0

Cij – consumul final produs de ramura “I” si consumat de ramura “h”

fk – suma disponibila din factorii de productie “k”
Fkj – numarul de factori din ramura ce realizeaza activitatea “ j “
ωhk – tipul de proprietate al factorilor de productie
dn – cheltuielile totale ale institutiilor
Tn – factorii de productie utilizati de institutii
M – matricea activitatilor(11,12,13,21,22,23,31,32,33)

57
Blocurile notate cu “0” reprezinta valori reziduale

58
Blocul 11
- inregistreaza fluxurile de consum intern corespunzatoare
activitatilor de productie
- fiecare rand inregistreaza platile efectuate de toate
activitatile si incasate de activitatea “i”,iar fiecare coloana
inregistreaza platile unui sector catre activitatea furnizoare
Blocul 13
- contine cheltuielile institutiilor pentru bunuri si servicii
destinate consumului final al acestora
Blocul 21
- inregistreaza platile pentru fiecare factor ce provine de la
fiecare activitate
Blocul 32 si 33
- evidentiaza tranzactiile care apar intre veniturile castigate
de factori si cheltuielile efectuate de institutii

9.1.2. Directii de utilizare atasate modelelor structurale

1. Prognoza modificarilor structurale

- incearca sa evalueze cum se va modifica structura economica la nivel
regional sau national,cand se schimba tehnologiile de fabricatie inrt-o
economie
2. Analiza scenariilor de schimbare a tehnologiilor,a stilului de
viata si calitatea mediului natural
4. Evaluarea competitivitatii la nivel sectorial si national

9.2. Modele multisectoriale de crestere economica

Ideea reprezentarii economiei nationale ca un sistem de elemente

interconectate a fost valorificata in teoria si practica economica dupa
aparitia analizei(input-output) sau a Balantei Legaturilor dintre
Ramuri – BLR.
In cazul BLR exista 2 categorii de fluxuri:
1. intrarile intr-o anumita ramura sau subramura reprezentand
consumul de resurse
2. iesirile din fiecare ramura sau subramura concretizate in productia
rezultata si repartizata pe destinatii
Prin aceste 2 categorii de fluxuri se realizeaza evaluarea(masurarea)
relatiilor dintre resurse si utilizarea lor.

59
 La construirea si utilizarea datelor de iesire trebuie sa se tina seama
de urmatoarele postulate teoretico-metodologice:
a. fiecare ramura pura produce un singur produs sau grup de
produse omogene, iar produsele unei ramuri sunt
interschimbabile
b. in fiecare ramura exista o singura tehnologie de fabricatie
c. coeficientii cheltuielilor sunt determinati de tehnologia de
productie,iar modificarea lor este o consecinta a progresului
tehnic
d. cheltuielile de productie ale fiecarei ramuri sunt proportionale cu
volumul productiei ramurii respective.
Principalele probleme metodologice sunt:
1. clasificare si agregarea ramurilor
2. evaluarea elementelor balantei
3. tratarea importului
BLR –ul este format din 4 cadrane si surprinde structura
economiei nationale definita prin “n” ramuri si relatiile dintre acestea.
Tabelul surprinde productia,utilizarea finala,structura valorica a
productiei,precum si unele procese de redistribuire a fondurilor
valorice.
Cadranul 1
– caracterizeaza legaturile reciproce dintre ramurile economiei
nationale,ceea ce reprezinta productia intermediara(pe linii) sau
consumul intermediar(pe coloane)
Cadranul 2
- reflecta structura utilizarii finale a productiei celor “n”
ramuri,adica repartizarea productiei finale a fiecarei ramuri
pentru consumul individual al populatiei,consumul colectiv al
populatiei, consumul institutiilor social-culturale si al
administratiei,precum si investitia bruta de capital fix,variatia
stocurilor si rezervelor,exporturi si pierderi
Cadranul 3
- contine pentru fiecare ramura valoarea adaugata VA, fondul de
amortizare,venitul national si importurile
Cadranul 4
- reflecta unele procese de redistribuire din economie,facand
legatura intre elementele cadranelor 2 si 3
- deoarece elementele cadranului nu au legatura directa cu
productia si cu distributia primara,acest cadran nu se utilizeaza
in practica economica.

60
BALANTA LEGATURILOR DINTRE RAMURI - BLR
Consum intermediar in ramura… Utilizarea Totalul folosirii
finala Xi + Mi
Total
Yi Zi
1 … j … n Ci/prod
Ramura 1 X11 … X1j … X1n ∑X1j
j Y1 X1 + M1
. . . . . . . . .
. . . . . . . . .
Ramura i Xi1 … Xij … Xin ∑Xij Yi Xi + Mi
j
. . . . . . . . .
. . . . . . . . .
Ramura n Xn1 … Xnj … Xnn ∑Xnj Yn Xn + Mn
j
Total Ci ∑Xi1 … ∑Xij … ∑Xin ∑∑Xij ∑Yi ∑(Xi + Mi )
i i i ij i i
∑VAj
VA VA1 … VAj … VAn j Cadran 1
Cadran 2
Total ∑Xi
Productie X1 … Xj … Xn j

61
 ∑Mj Cadran 3
Import M1 … Mj … Mn j
Total ∑(XjMj)
Resurse X1 + M1 … Xj + Mj … Xn + Mn j

62
 Pentru elaborarea tabelelor Intrari – Iesiri se utilizeaza
urmatoarele categorii de preturi:
1. Pretul de productie
- corespunde sumei costurilor bunurilor si serviciilor utilizate
si remunerarii factorilor de productie
2. Pretul de intreprindere(uzina)
- se obtine adaugand la pretul de productie impozitele nete pe
produs varsate de unitatile producatoare
3. Pretul de achizitie
- este pretul platit de utilizatori,inclusiv eventualele rabaturi
si rambursari
4. Pretul CIF
- este cel la care sunt inregistrate produsele importate si se
compune dinvaloarea FOB ( free on bord a bunurilor ,adica
franco-frontiera tarii exportatoare)si cheltuielile de
transport intre frontiera tarii exportatoare si frontiera tarii
importatoare
5. Pretul de vama
- se obtine adaugand la pretul CIF,impozitele nete referitoare
la importuri
6. Pretul de achizitie al produselor importate
- se obtine adaugand la pretul de vama costurile de
distributie in interiorul tarii importatorului

Ca urmare a sistemului de evaluare diferit se disting 3 tipuri de tabele

Intrari – Iesiri:
1. Tabelul Intrari-Iesiri la pretul de productie
2. Tabelul Intrari-Iesiri in pretul de uzina
3. Tabelul Intrari-Iesiri in preturi mixte

63
64