Curs 2.2.

Rezultatele activităţii economice

Rezultatele activităţii la nivel macroeconomic într-o perioadă determinată, de regulă un an,

obţinute de către toţi agenţii economici din economia naţională, se reflectă cifric şi cantitativ prin
indicatori sintetici. Indiferent de natura rezultatelor (bunuri materiale şi servicii) şi fluxurilor din
economia naţională, aceşti indicatori se calculează numai în expresie valorică, prin intermediul
preţurilor şi tarifelor. În funcţie de scopul urmărit, ei pot fi evaluaţi la preţurile pieţei (preţurile
cumpărătorilor) sau la preţurile factorilor de producţie (preţurile producătorilor). De obicei, indicatorii
sintetici de rezultate macroeconomice se determină la preţurile pieţei, ceea ce permite cunoaşterea
dimensiunii rezultatelor activităţii din intervalul de timp avut în vedere, corelarea resurselor alocate şi
consumate cu rezultatele obţinute, studierea principalelor corelaţii care s-au manifestat în perioada de
calcul.

Sistemul de evidenţă şi măsurare a rezultatelor macroeconomice îndeplineşte, prin indicatorii

utilizaţi, o serie de funcţii esenţiale cum ar fi:

a) instrument de evidenţă statistică, cu ajutorul căruia se sintetizează şi se corelează informaţiile

privind desfăşurarea activităţii economice şi măsurarea potenţialului economic, oferind o
imagine de ansamblu asupra procesului creşterii şi dezvoltării economice;

b) instrument de analiză a activităţii economice în perioada anterioară şi a echilibrului

macroeconomic sub diferitele sale forme de manifestare, permiţând înţelegerea legităţilor
economice şi a modului lor concret de manifestare în timp şi spaţiu;

c) suport de bază al fundamentării deciziilor în economie, al influenţării corelaţiilor şi tendinţelor

celor mai favorabile, al corectării unor efecte nedorite ale mecanismului spontan al pieţei,
deoarece indicatorii de rezultate macroeconomice reflectă tabloul fluxurilor din economia
naţională, al interdependenţelor vieţii economice;

d) indicatorii de rezultate macroeconomice au o largă utilizare pentru comparaţii internaţionale,

pentru înţelegerea corectă a fenomenelor şi proceselor din economia mondială, a interdependenţelor
economice internaţionale, a participării ţării la circuitul economic mondial. Indicatorii care reflectă
rezultatele macroeconomice în Sistemul Conturilor Naţionale 1 pot fi calculaţi prin una din următoarele
trei metode:

a) metoda de producţie (metoda valorii adăugate) prin care are loc măsurarea şi evidenţierea valorilor
adăugate brute create de către toţi agenţii economici, producători de bunuri şi servicii (de consum şi
publice) şi agregarea acestor mărimi pe sectoare, ramuri şi pe ansamblul economiei naţionale. Prin
această metodă, din valoarea totală a producţiei sau valoarea producţiei brute (pe sectoare, ramuri sau
economie naţională), se elimină consumul intermediar (respectiv valoarea bunurilor materiale şi
serviciilor produse şi utilizate pentru a crea noi bunuri), iar în cazul indicatorilor în expresie netă, se
elimină şi consumul de capital fix (amortizarea), rezultând valoarea adăugată netă.

b) metoda utilizării finale (metoda cheltuielilor sau a folosirii veniturilor), care constă în agregarea
cheltuielilor totale ale agenţilor economici cu bunurile materiale şi serviciile care compun producţia

1
finală. Concret, prin această metodă se însumează: cheltuielile gospodăriilor (menajelor) pentru
produse şi servicii de consum; cheltuielile publice guvernamentale (instituţiilor administraţiei centrale
şi locale) pentru serviciile administrative puse la dispoziţia colectivităţilor; cheltuielile pentru bunuri
de investiţii (investiţiile brute); exportul net (diferenţa dintre valoarea bunurilor şi serviciilor exportate
şi valoarea celor importate).

c) metoda repartiţiei (metoda însumării veniturilor), care constă în însumarea elementelor ce reflectă
recompensarea factorilor de producţie, concretizate în venituri încasate de proprietarii acestor
factori (salarii, profituri, dobânzi, rente) şi alocaţiile pentru consumul de capital fix (amortizările). În
practică, pentru calcularea indicatorilor sintetici ai rezultatelor macroeconomice, se îmbină cele trei
metode. Astfel, pentru determinarea producţiei pe ramuri ale economiei, se utilizează metoda de
producţie, pentru domeniul serviciilor se aplică metoda cheltuielilor etc.