CURS 4

Indicatori macroeconomici

Sistemul producţiei materiale furnizează informaţii care permit măsurarea şi

calcularea următorilor indicatori economici sintetici:

1. Produsul social (PS);

2. Produsul social final (PSF);
3. Venitul naţional (VN).

Produsul social (PS) reprezintă valoarea bunurilor materiale şi serviciilor produse în

sectoarele producţiei materiale, într-o anumită perioadă de timp, de regulă un an,
concretizându-se atât sub aspect material, cât şi valoric.
Sub aspect material, PS se reflectă în totalitatea mijloacelor de producţie şi a
bunurilor produse. Sub aspect valoric, cuprinde totalitatea cheltuielilor de producţie aferente
bunurilor şi serviciilor produse, veniturile primare ale populaţiei la care se adaugă şi
veniturile primare ale statului şi ale societăţilor comerciale din producţia materială.
Mărimea acestui indicator se determină prin agregarea producţiei globale şi a
produsului global, prin însumarea valorii bunurilor şi serviciilor produse de firmele din
sectoarele producţiei materiale. Astfel, PS va include în structura sa consumul intermediar
(ceea ce va atrage după sine înregistrări repetate).
Produsul social final (PSF), denumit şi produs final reprezintă valoarea bunurilor
materiale şi serviciilor produse şi aflate în stadiul final al circuitului economic.
Mărimea acestui indicator este dată de diferenţa dintre PS şi Ci (consumul
intermediar). Sub aspect material, PSF se concretizează în totalitatea bunurilor şi serviciilor
produse într-o anumită perioadă de timp, destinate satisfacerii consumului personal şi social,
înlocuirii mijloacelor de muncă consumate, acumulărilor, constituirii stocurilor, exportului
etc. Sub aspect valoric, PSF este dat de mărimea venitului naţional la care se adaugă
amortizarea capitalului fix.
Venitul naţional (VN) reprezintă valoarea nou creată în producţia materială într-o
perioadă de timp, de regulă un an, destinată satisfacerii nevoilor de consum (personal şi
social) şi de dezvoltare.
Mărimea acestui indicator este dată de diferenţa dintre produsul social şi valoarea
bunurilor materiale şi serviciilor consumate în procesul producerii acestuia. Sub aspect
material, VN se concretizează în totalitatea bunurilor de consum destinate acumulării şi
rezervelor. Sub aspect valoric cuprinde veniturile primare ale populaţiei ocupate în sectoarele
producţiei materiale, la care se adaugă veniturile primare ale unităţilor productive şi ale
statului.
Între cele două sisteme de măsurare ale rezultatelor activităţii economice (SCN şi
SMP) există diferenţe nete în ceea ce priveşte mărimea indicatorilor sintetici calculaţi.
Relaţiile de trecere de la indicatorii SMP la cei determinaţi în SCN se bazează pe includerea
sau excluderea unor elemente prin care se pot înlătura principalele diferenţe. Calculul PIB
(produsul intern brut) şi PIN (produsul intern net), pornind de la produsul social şi venitul
naţional calculate în SPM, se bazează pe următoarele relaţii de trecere:

PRODUSUL INTERN BRUT = produsul social - consumul intermediar material +

producţia brută în ramurile serviciilor - consumul intermediar în ramurile serviciilor -
consumul de servicii în ramurile materiale;

1
PRODUSUL INTERN NET = venitul naţional + producţia brută în ramurile serviciilor
– consumul intermediar în ramurile serviciilor – consumul de servicii în ramurile
materiale – amortizarea fondurilor fixe din ramurile serviciilor.

Pe de altă parte, cei mai importanţi indicatori macroeconomici care reflectă numeric
rezultatele activităţii la nivelul de ansamblu al unei economii într-o perioadă determinată de
timp, prin sistemul conturilor naţionale, sunt :

1. Produsul global brut( PGB)

2. Produsul intern brut (PIB)
3. Produsul intern net(PIN)
4. Produsul naţional brut (PNB)
5. Produsul naţional net (PNN)
6. Venitul naţional (VN)
7. Venitul naţional disponibil ( VN d )
Vp
8. Venitul personal ( )
V pd
9. Venitul personal disponibil ( )

1. Produsul global brut (PGB) exprimă valoarea totală a bunurilor materiale şi

nemateriale obţinute într-o anumită perioadă de timp, de regulă un an.

n n n
PGB   PGi   PFi   C i
i 1 i 1 i 1 , în care:

PGi - produsul global realizat în fiecare sector de activitate;

PFi - produsul final realizat în fiecare sector de activitate;
Ci - consumul intermediar din fiecare sector de activitate;
i - numărul de sectoare economice.

2. Produsul intern brut (PIB) reprezintă valoarea brută pe piaţă a bunurilor

economice finale produse în interiorul unei ţări într-o anumită perioadă, de regulă un
an, de către agenţii economici (atât cei autohtoni, cât şi cei străini).

PIB=PGB−C i , sau:
PGB=C per +C pub +FBC +( E−I ) , în care:
C per - consumul personal privat;
C pub - consumul public (guvernamental);
FBC – formarea brută a capitalului fix şi variaţia costurilor;
E – exportul;
I – importul.

2
 3. Produsul intern net (PIN) reprezintă valoarea adăugată netă de piaţă a
bunurilor materiale şi nemateriale finale produse de agenţii economici autohtoni şi
străini în interiorul unei ţări într-un an.

PIN=PIB−CCF , în care:
CCF – consumul capitalului fix.

4. Produsul naţional brut (PNB) reprezintă valoarea adăugată brută la preţurile

pieţei a tuturor bunurilor materiale şi nemateriale finale obţinute de către agenţii
economici autohtoni care îşi desfăşoară activitatea atât în teritoriul ţării, cât şi în afara
ei, într-o perioadă de timp, de regulă un an.

PNB=PIB+V aas−V asi , în care:

V aas - valoarea adăugată brută a agenţilor economici autohtoni din străinătate la

preţurile pieţei;
V asi - valoarea adăugată brută a agenţilor economici străini în interiorul ţării la
preţurile pieţei;
sau, într-o altă interpretare,

PNB = PIB la preţul pieţei + veniturile nete primite de la agenţii economici străini.

Pentru a putea determina modificările care intervin la nivelul preţurilor se

calculează un indicator denumit deflatorul PNB.

PNB NOMINAL
DeflatorulPNB=
PNB REAL , în care:

PNB nominal – PNB calculate pe baza preţurilor curente dintr-un an;

PNB real – PNB calculat pe baza preţurilor comparabile.
PNB nominal se determină prin evaluarea producţiei în preţuri curente, în timp
ce PNB real se calculează în preţurile constante ale unei perioade anterioare (avându-se
in vedere faptul că, în general, inflaţia modifică baza de comparabilitate, chiar dacă ne
raportăm la monede de referinţă ale sistemului economic mondial, precum euro sau
dolarul).

5. Produsul naţional net (PNN) reprezintă valoarea adăugată netă a bunurilor

materiale şi serviciilor finale obţinute de agenţii economici autohtoni, în ţară sau în
străinătate, într-un an.

PNN  PNB  CCF

6. Venitul naţional (VN) exprimă mărimea agregată a veniturilor obţinute de
către proprietarii factorilor de producţie sub forma unei recompense pentru aportul
acestora la producerea bunurilor materiale şi nemateriale . VN exprimă atât veniturile

3
obţinute din muncă, sub formă de salarii şi retribuţii, cât şi cele obţinute din proprietate
(chirii, rente, dividende, dobânzi).

Exprimat la preţurile factorilor de producţie, VN se calculează pornind de la venitul

naţional la preţurile pieţei din care se scad impozitele indirecte nete.

VN Pf (VN pϕ )=VN pp−I in , în care:

VN pf (VN pϕ ) - venitul naţional exprimat la preţurile factorilor de producţie;
VN pp - venitul naţional la preţurile pieţei;
I in - impozitele indirecte nete. Aceste impozite indirecte nete se deduc, de fapt, din:
I in =I i−S , unde:
Ii - impozite indirecte;
S – subvenţii de exploatare.
De aici, VN evaluat la preţurile factorilor de producţie, va fi:

VN pf (VN pϕ )=PNB pp−CCF−I i +S , unde:

PNB pp - produsul naţional brut la preţurile pieţei;
Dacă se evaluează la preţurile pieţei, VN se calculează din diferenţa între PNB la
preţurile pieţei şi consumul de capital fix:
VN pp=PNB pp−CCF , unde:
VN pp - venitul naţional exprimat la preţurile pieţei.

7. Venitul naţional disponibil ( VN d ) se obţine adăugând la venitul naţional

transferurile nete ale străinătăţii , după relaţia:

VN d =VN +T nr , unde:
T nr - transferurile nete ale restului lumii (străinătăţii).

V
8. Venitul personal ( p ) reprezintă diferenţa între venitul naţional şi veniturile
care nu revin menajelor (din categoria menajelor fac parte profiturile nedistribuite de
societăţile comerciale, impozitele asupra acestor venituri, o serie de cotizaţii pe care
societăţile comerciale le plătesc pentru asigurările sociale etc.) la care se adaugă
transferurile statului spre menaje (sub formă de burse, ajutoare sociale, indemnizaţii de
şomaj, pensii etc.)

V p =VN−Prnd −I prnd −CAS+T s , în care:

4
 Prnd - profituri nedistribuite de societăţile comerciale;
I prnd
- impozite asupra profiturilor nedistribuite ale societăţilor comerciale;
CAS - cotizaţii pentru asigurări sociale plătite de societăţile comerciale;
Ts - transferuri ale statului spre menaje.
Pe piaţă menajele utilizează veniturile lor (flux monetar + flux de venituri şi
cheltuieli) pentru a achiziţiona bunuri şi servicii de la societăţile comerciale (flux real).

V
9. Venitul personal disponibil ( pd ) se determină ca diferenţă între venitul
personal şi impozitele directe asupra veniturilor personale.

V pd  V p  I dvp
, în care:
I dvp
- impozitele directe asupra veniturilor personale.
V pd
reprezintă veniturile menajelor care pot fi folosite în vederea procurării de
bunuri materiale şi nemateriale necesare acoperirii nevoilor de viaţă, funcţionării firmei
şi pentru economisire.